Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 3 Masina Asincrona
Capitolul 3 Masina Asincrona
MASINA ASINCRONA
Masina asincrona este cea mai raspndita masina electrica. Ea se ntlneste pe scara larga n
actionarile electrice din toate sectoarele industriale si sociale, ndeosebi n regimul de motor trifazat,
pentru actionarea masinilor unelte, a pompelor, a compresoarelor, a morilor cu bile, a macaralelor
electrice, a podurilor rulante, a aparaturii medicale, a aparaturii electrocasnice etc.
Motoarele asincrone se construiesc pentru o gama foarte larga de puteri (de la ordinul
unitatilor de W pna la ordinul zecilor de MW), pentru tensiuni joase (sub 500V) si tensiuni medii
(3 kV, 6 kV sau 10 kV) si avnd turatia sincrona la frecventa Hz 50 f egala n mod uzual cu n =
500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, n functie de numarul de perechi de poli.
Principalele
avantaje
ale motoarelor asincrone fata de alte tipuri de motoare electrice sunt:
simplitate constructiva;
pret de cost redus;
siguranta mare n exploatare;
performante tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament ridicat);
stabilitate n functionare, exploatare, manevrare si ntretinere simpla;
alimentare direct de la reteaua trifazata de c.a.;
Dintre principalele dezavantaje putem enumera:
soc mare de curent la pornire;
factor de putere relativ scazut;
caracteristica mecanica dura;
Regimul de generator al masinii asincrone este mai rar folosit datorita puterii reactive (de
magnetizare) relativ mare pe care masina trebuie s-o ia de la retea.
n actionarile electrice, n cazuri speciale, masina asincrona poate functiona pentru scurta
durata si n regimul de frna electrica.
Masina asincrona
80
3.1 Elemente constructive ale masinii asincrone
Masinile asincrone se executa n doua forme constructive:
masina asincrona cu rotorul bobinat (cu inele);
masina asincrona cu rotorul n scurtcircuit (n colivie).
Statoarele n ambele cazuri sunt identice.
3.1.1 Statorul masinii asincrone
Statorul masinii asincrone joaca rolul de inductor. n stator se obtine un cmp magnetic
nvrtitor, pe cale electrica, cu ajutorul unei nfasurari trifazate parcurse de curenti alternativi
trifazati, nfasurare asezata n crestaturi.
Din punct de vedere constructiv, statorul are forma unui cilindru gol realizat din tole de otel
electrotehnic de 0,5 mm grosime, izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi ceramici.
Crestaturile se obtin prin stantarea tolelor nainte de mpachetarea miezului si pot fi
seminchise sau deschise. Crestaturile seminchise (figura 3.1, a) prezinta avantajul unui flux de
dispersie mai redus, dar nfasurarea trebuie realizata din conductor rotund si introdusa fir cu fir,
neputnd fi realizata afara pe sablon. Crestaturile seminchise se utilizeaza la masini de puteri mici.
Crestaturile deschise (figura 3.1, b) permit realizarea nfasurarii afara pe sablon dar prezinta un flux
de dispersie mai mare. Se utilizeaza la masini de puteri mari.
Figura 3.1 Figura 3.2
nfasurarea statorului se realizeaza de cele mai multe ori n doua straturi si cu pas scurtat.
nfasurarile ntr-un singur strat se utilizeaza numai la masinile de putere mica.
Masina asincrona
81
3.1.2 Rotorul masinii asincrone
Rotorul masinii asincrone joaca rolul de indus avnd forma unui cilindru plin realizat din
tole din otel electrotehnic de 0,5 mm, izolate sau neizolate. La periferia rotorului se afla crestaturi
realizate tot prin stantare, n care se introduce nfasurarea rotorica.
Daca masina asincrona este cu rotorul bobinat, atunci nfasurarea rotorica este de tipul
nfasurarilor de c.a. trifazate, cu pas diametral, ntr-un strat sau n doua straturi. Crestaturile n acest
caz sunt seminchise avnd de obicei forma de para (figura 3.2).
Daca masina este cu rotorul n scurtcircuit, atunci nfasurarea rotorica este de tipul colivie
realizata prin turnare din bare de Cu sau Al scurtcircuitate la capete de doua inele din acelasi
material (figura 3.4). Turnarea coliviei se face prin injectie direct n crestaturile rotorice, acestea
fiind de data aceasta nchise sau seminchise (figura 3.5, a). La masini de puteri mai mari pentru
reducerea curentului de pornire se folosesc colivii cu bare nalte (figura 3.5, b) sau duble colivii
(figura 3.5, c). Colivia superioara S are sectiunea mai mica si deci rezistenta ohmica mai mare dar
reactanta este mai mica. Ea joaca rolul de nfasurare de pornire limitnd curentul de pornire care
avnd frecventa relativ mare nu permite fluxului magnetic inductor sa patrunda n adncimea
rotorului pna la colivia inferioara. Odata masina pornita frecventa curentului rotoric scade
( )
1 2
f s f fluxul inductor patrunde mai adnc n rotor mbratisnd colivia I care avnd sectiunea
mai mare va avea rezistenta ohmica mai mica, reactanta relativ mare iar curentul va circula
preponderent prin ea. Din acest motiv se mai numeste si colivie de lucru.
a) b) c)
Figura 3.4 Figura 3.5
n cazul masinii cu rotorul bobinat, capetele nfasurarii rotorice sunt scoase n exterior cu
ajutorul unor contacte alunecatoare compuse din trei inele de bronz solidare cu rotorul pe care
aluneca perii din bronz grafitat fixate si izolate fata de carcasa masinii (figura 3.3).
Ventilatia nfasurarii statorice se realizeaza de obicei la puteri mici si medii cu ajutorul
ventilatorului axial montat pe axul masinii (figura 3.3), iar ventilatia nfasurarii rotorice se
realizeaza cu ajutorul aripioarelor de pe inelele de scurtcircuitare care se toarna odata cu colivia.
Masina asincrona
82
Figura 3.3
Masina asincrona
83
3.1.3 Carcasa masinii asincrone
Carcasa se executa din aluminiu sau fonta prin turnare. Carcasa poarta talpile de fixare ale
masinii, inelul de ridicare, cutia de borne, placuta indicatoare si scuturile frontale. n scuturi se
monteaza lagarele (rulmentii) pe care se sprijina axul masinii (figura 3.3).
La masina asincrona cu inele, unul din scuturile frontale sustine portperiile, mpreuna cu
periile de contact si dispozitivul de ridicare a periilor si scurtcircuitare a inelelor (daca exista).
Carcasa sustine miezul statorului mpreuna cu nfasurarea sa si asigura posibilitatea de
centrare fata de rotor.
3.1.4 ntrefierul masinii asincrone
ntrefierul este spatiul liber ramas ntre miezul feromagnetic al rotorului si miezul statoric.
Latimea ntrefierului la masina asincrona se considera constanta (se neglijeaza deschiderea
crestaturilor) si are o valoare foarte mica (0,12mm) n vederea obtinerii unui curent de
magnetizare ct mai redus, respectiv a unui factor de putere ridicat.
n figura 3.3 s-a reprezentat o sectiune longit udinala printr-o masina asincrona cu rotorul
bobinat, pe care se pot evidentia cele mai multe din elementele constructive ale masinii asincrone
prezentate mai sus.
3.2 Motorul asincron trifazat
Masina asincrona poate functiona stabil n trei regimuri:
regimul de motor;
regimul de generator;
regimul de frna electrica.
n practica, nsa, masina asincrona este utilizata aproape n totalitatea cazurilor n regimul de
motor, regim care va constitui obiectul studiului nostru n continuare. De multe ori regimul de
functionare al masinii de lucru antrenate de motorul asincron impune acestuia functionarea n regim
de generator sau de frna electromagnetica.
Masina asincrona
84
3.2.1 Principiul de functionare al motorului asincron
Motorul asincron trifazat primeste energie electrica de la reteaua de c.a. prin conectarea
statorului la aceasta, energie pe care o converteste n energie mecanica furnizata la axul rotorului.
Sistemul de curenti trifazati simetrici absorbiti de stator de la retea produce un cmp magnetic
nvrtitor care pentru armonica fundamentala are forma:
( ). t p cos B B
1 m 1 1
(3.1)
Acest cmp produce n raport cu nfasurarea rotorica (care n momentul pornirii este fixa) un
flux magnetic de forma:
t cos
1 m 2 2
(3.2)
pentru una din fazele nfasurarii conform (2.41).
La rndul sau acest flux induce n faza respectiva a nfasurarii rotorice o t.e.m. de aceeasi
pulsatie. Cum nfasurarea rotorica este nchisa (n scurtcircuit sau pe un consumator echilibrat)
t.e.m. va da nastere unui curent prin faza rotorica respectiva. Sistemul trifazat simetric de curenti
din nfasurarea rotorica trifazata interactioneaza cu sistemul trifazat de fluxuri
2
dnd nastere unui
cuplu rezultant de forte care va pune n miscare rotorul. Rotorul capata astfel viteza si n final se
stabileste la valoarea
1 2
< (
1
fiind viteza unghiulara de sincronism a cmpului nvrtitor
inductor).
Acum fluxul magnetic creat de cmpul inductor va avea fata de nfasurarea rotorica n
miscare expresia:
( ) [ ] t s p cos t p cos
1 m 2 2 1 m 2 s 2
(3.3)
unde s-a notat:
-
( )
1
2 1
s
- alunecarea dintre cmpul inductor si rotor conform (2.47) si (2.53).
Evident cnd ,
2 1
fluxul
s 2
devine invariabil n timp si, prin urmare, nu se mai induc
t.e.m. n rotor, cuplul electromagnetic al motorului devenind nul. Deci, rotorul are tendinta de a se
apropia de viteza de sincronism dar pe care nu o poate atinge.
Astfel cmpul magnetic nvrtitor inductor si rotorul nu pot fi niciodata n sincronism. De
aici si denumirea de masina asincrona.
Considernd ca rotorul se nvrte n regim stationar cu viteza unghiulara
2
corespunzatoare alunecarii s, atunci frecventa fluxului
2
, a t.e.m. induse n rotor si a curentilor
rotorici va fi:
( ) . f s f ; s s p p
1 2 1 1 2 1 2
(3.4)
Masina asincrona
85
Alunecarea s a motorului asincron se mai poate scrie si n procente:
% 100
n
n n
s
1
2 1
(3.5)
unde [ ] [ ] min / rot
2
60
n ; min / rot
2
60
n
2 2 1 1
sunt turatiile cmpului nvrtitor, respectiv
rotorului n rot/min.
Motoarele asincrone de constructie normala au n mod uzual alunecari nominale cuprinse
ntre ( )%. 5 1 Acest lucru arata ca la frecventa statorica industriala , Hz 50 f
1
frecventa curentilor
rotorici va fi conform relatiei (3.4):
( ) ( ) , Hz 5 , 2 5 , 0 50 05 , 0 01 , 0 f
2
deci, o frecventa foarte joasa, ceea ce ne permite sa consideram pierderile n fier din rotor practic
nule. De asemenea valoarea efectiva a t.e.m. indusa n rotor depinde de alunecare. Astfel la pornire
( ) 1 s ea are expresia:
m 2 N 2 2
f k N 44 , 4 E
2
(3.6)
iar n regim stationar corespunzator alunecarii s:
2 m 1 N 2 s 2
sE sf k N 44 , 4 E
2
(3.7)
De exemplu daca o masina asincrona are la pornire o t.e.m. indusa rotorica
( ), 1 s V 100 E
2
atunci la o valoare uzuala a alunecarii nominale cum ar fi %, 2 s ea va avea
valoarea:
. V 2 100 02 , 0 E
s 2
3.2.2 Ecuatiile masinii asincrone trifazate
Se considera o masina asincrona trifazata simetrica, alimentata la o sursa trifazata simetrica
de frecventa
1
f si valoarea efectiva a tensiunii . U
1
Se presupune ca masina functioneaza ntr- un
regim electromagnetic stationar, nu are pierderi n miezul feromagnetic, circuitul magnetic este
liniar, iar nfasurarile sunt dispuse sinusoidal, astfel nct curba cmpului magnetic din ntrefier este
o unda sinusoidala. Circuitul rotoric se considera scurtcircuitat sau nchis pe un reostat simetric
(figura 3.6) unde s-au facut notatiile:
-
2 1
R , R rezistentele pe faza ale nfasurarii primare (stator), respectiv, secundare (rotor)
(
2
R include si rezistenta de faza a reostatului);
Masina asincrona
86
-
2 2 1 1
d 1 d d 1 d
L f 2 X ; L f 2 X reactantele de dispersie ale circuitelor primar
respectiv secundar considerate la frecventa
1
f a curentilor din primar, inductivitatile de dispersie
fiind presupuse constante;
-
2 1
i , i curentul de faza din nfasurarea primara, respectiv secundara;
- t sin 2 U u
1 1 1
tensiunea la bornele unei faze primare;
- fluxul fascicular produs de cmpul magnetic rezultant din ntrefier (valoare efectiva);
Figura 3.6
Cmpul magnetic nvrtitor rezultant reprezinta un cmp magnetic util n masina asincrona
n sensul ca el este rezultatul suprapunerii cmpurilor inductor (de excitatie) si de reactie a
indusului, ale caror linii strabat att nfasurarea statorica ct si pe cea rotorica, definind cuplajul
magnetic al celor doua nfasurari (ntocmai ca la transformator).
Cmpul magnetic rezultant din ntrefier va produce prin masina un flux magnetic rezultant
(util) avnd amplitudinea:
L B
2
m m 2
(3.8)
unde:
L - lungimea miezului rotoric;
- pasul polar.
Acest flux util matura periferia interioara a statorului si va induce t.e.m. n cele trei faze
statorice cu valoarea efectiva:
Masina asincrona
87
. k N f
2
2
E
m N 1 1 1
1
(3.9)
Fazorial expresia t.e.m. utile statorice se va scrie:
m m m N 1 1 1
I X j k N j E
1
(3.10)
unde: - reactanta
m
X a fost denumita reactanta de magnetizare, iar curentul
m
I curent de
magnetizare.
Acest flux magnetic util va matura si periferia rotorica si va induce t.e.m. n fazele rotorice
avnd valoarea efectiva:
. k N f
2
2
E
m N 2 2 s 2
2
(3.11)
Valoarea efectiva a t.e.m. utile rezultanta rotorice este prin urmare proportionala cu
frecventa , f s f
1 2
deci cu alunecarea s, ceea ce ne permite sa scriem:
m N 2 1 2 2 s 2
2
k N f
2
2
E ; E s E
(3.12)
unde marimea
2
E astfel definita este chiar t.e.m. rotorica indusa de cmpul magnetic nvrtitor
rezultant
m
B daca rotorul ar sta pe loc ( ). 1 s
Expresia t.e.m. rotorice efective se poate scrie fazorial:
m N 2 1 2 s 2
2
k N j E s E (3.13)
Cmpul magnetic de dispersie statoric
1
d
este acel cmp ale carui linii de cmp se nlantuie
numai cu spirele proprii, fara sa se nlantuie cu spirele rotorice. Aceste linii se nchid fie prin
ntrefierul masinii fie prin aer n jurul capetelor frontale ale bobinelor statorice. Fluxul de dispersie
corespunzator acestui cmp va induce n fazele statorice t.e.m. de valoare efectiva complexa:
. I X j E I L j E
1 d d 1 d 1 d
1 1 1 1
(3.14)
Cu totul analog se defineste fluxul magnetic de dispersie al rotorului n raport cu statorul
2
d
care va induce n fazele rotorice t.e.m. de valori efective:
2 d 2 d 1 2 d 2 d
I X s I L s I L E
2 2 2 2
(3.15)
sau fazorial:
2 d d
I X s j E
2 2
(3.16)
fazorii implicati fiind de frecventa . f
2
Pe baza celor stabilite mai sus rezulta ca ecuatiile fazoriale de tensiuni pentru stator si rotor
vor fi:
2 2 d 2 2
1 1 d 1 1 1
E s I X s j I R 0
E I X j I R U
2
1
+
+
(3.17)
Masina asincrona
88
conform teoremei lui Kirchhoff pentru tensiuni aplicata pe o faza statorica respectiv rotorica.
mpartind ecuatia tensiunilor rotorice la s obtinem:
. E I X j I
s
R
0
2 2 d 2
2
2
+ (3.18)
Sa remarcam faptul ca motorul asincron echivalent definit ca avnd rotorul imobil este
identic cu un transformator trifazat, nfasurarea statorica reprezentnd primarul, iar nfasurarea
rotorica secundarul. Prin urmare acestui motor asincron echivalent i se pot aplica ecuatiile
transformatorului. Pentru stator (primar) este n continuare valabila ecuatia de tensiuni (3.17), iar
pentru secundar (rotor) ecuatia (3.18), fazorii fiind toti de frecventa . f
1
ntocmai ca la transformator vom raporta marimile rotorice (secundare) la stator (primar) n
scopul de a ajunge la o schema echivalenta si la o diagrama de fazori statorici si rotorici
comparabili ca marime.
Daca nmultim toti termenii ecuatiei (3.18) cu ,
k N
k N
2
1
N 2
N 1
,
_
,
_
(3.19)
m 1
N 2
N 1
2 2
N 1
N 2
2 2
E E
k N
k N
E E ;
k N
k N
I I
2
1
1
2
' '
se obtine urmatorul sistem de ecuatii ce caracterizeaza motorul asincron n regim stationar, cu
neglijarea pierderilor n fier:
'
+
+
+
. I X j E
; I I I
; E I X j I
s
R
0
; E I X j I R U
m m m
m 2 1
m 2 d 2
2
m 1 d 1 1 1
'
' ' '
'
2
1
(3.20)
Ecuatia a 3-a, respectiv, a curentilor, s-a obtinut din ecuatia solenatiilor corespunzatoare
compunerii cmpurilor magnetice inductor si de reactie n cmpul magnetic rezultant util:
m N 1 2 N 2 1 N 1
I k N I k N I k N
1 2 1
+ (3.21)
Masina asincrona
89
prin mpartirea ecuatiei cu
1
N 1
k N
si folosind notatiile (3.19).
n sfrsit, vom introduce si o corectie referitoare la pierderile n miezul feromagnetic al
statorului,
1
Fe
P , folosind aceeasi notificare ca n teoria transformatorului (vezi subcap. 1.2.4);
aceasta corectie conduce la modificarea ultimilor doua ecuatii din sistemul (3.20), acestea devenind:
a a m m m
a m 0 2 1
I R I X j E
I I I I I
'
+ +
(3.20)
n care
a
R este rezistenta corespunzatoare pierderilor active n fier,
a
2
m 2
a a Fe
R
E
3 I R 3 P
1
,
a
I
fiind curentul corespunzator pierderilor
Fe
P . Reamintim ca pierderile n fier rotorice
2
Fe
P pot fi
neglijate n regimul de motor datorita frecventei foarte joase a curentilor rotorici.
Se pot construi acum schema echivalenta si diagrama de fazori:
Figura 3.7 Figura 3.8
n figura 3.8 s-a reprezentat schema echivalenta a masinii asincrone n regim stationar. n
aceasta schema s-a mpartit rezistenta echivalenta
s
R
'
2
a rotorului n rezistenta
'
2
R , n care se
dezvolta pierderile Joule
2 j
P si rezistenta ,
s
) s 1 (
R
'
2
care ar avea semnificatia unei rezistente de
sarcina (pentru a ntari analogia cu schema echivalenta a transformatorului). Se poate arata ca,
puterea pierduta n aceasta rezistenta reprezinta chiar puterea transformata n putere mecanica totala
. P
M
Masina asincrona
90
Daca se folosesc notatiile:
m a
m a
0 d
2
2 d 1 1
X j R
X j R
Z ; X j
s
R
Z ; X j R Z
'
'
'
2 1
+
+ +
atunci schema echivalenta capata forma din figura 3.9.
Figura 3.9
Rezolvnd schema echivalenta din figura 3.9 se obtin pentru curentii I
1
si I
2
urmatoarele
expresii:
'
' '
'
'
2 0
0 2 2 1 0 1
1
2 0
2 0
1 1 1
Z Z
Z Z Z Z Z Z
I
Z Z
Z Z
Z I U
+
+ +
,
_
+
0 2 2 1 0 1
2 0
1 1
Z Z Z Z Z Z
Z Z
U I
' '
'
+ +
+
(3.22)
.
Z Z Z Z Z Z
Z
U
Z Z
Z
I I
0 2 2 1 0 1
0
1
2 0
0
1 2
' ' '
'
+ +
+
(3.23)
Pentru a simplifica calculele, in expresia curentului
1
I vom mparti att numaratorul ct si
numitorul cu
0
Z si vom obtine:
,
_
+
+
,
_
+ +
+
'
'
'
'
2 1 0
2 0
1
0
1
2 1
0
2
1 1
Z c Z Z
Z Z
U
Z
Z
1 Z Z
Z
Z
1
U I (3.24)
'
'
2 1
1 2
Z c Z
1
U I
+
(3.25)
unde s-a notat cu c e c
Z
Z
1 c
j
0
1
+
- un coeficient complex cu modulul c, ceva mai mare ca 1
(
0
Z avnd modulul mult mai mare dect
1
Z ) si cu argumentul foarte apropiat de zero. n mod
uzual acest coeficient are valoarea: . 05 , 1 02 , 1 c
Masina asincrona
91
Observatii:
Ca si la transformator, caderea de tensiune n rezistenta
1
R a nfasurarii statorice este foarte
mica n comparatie cu tensiunea la borne
1
U pentru toate regimurile de functionare ale motorului
asincron. Pe de alta parte si caderea inductiva de tensiune pe reactanta de dispersie
1
d
X reprezinta n
mod uzual doar cteva procente din t.e.m. utila . E
m
Prin urmare din prima ecuatie a sistemului
(3.20) se deduce:
. k N f
2
2
E U
E U
m N 1 1 m 1
m 1
1
Cu alte cuvinte, daca tensiunea de faza aplicata statorului este constanta ca marime
efectiva, iar frecventa sa de asemenea constanta, atunci amplitudinea fluxului rezultant este practic
constanta, independenta de sarcina motorului. De asemenea si curentul de mers n gol I
0
ca si
componentele sale
m
I si
a
I vor fi constante.
Curentul de magnetizare
m
I ca si curentul de mers n gol au valori mult mai ridicate la
motorul asincron n comparatie cu marimile corespunzatoare la transformator, ele atingnd uzual
valori de (30 50)% din curentul nominal statoric. Explicatia consta n faptul ca la acelasi flux,
motorul asincron ofera o reluctanta mult mai mare din cauza existentei ntrefierului foarte putin
permeabil care solicita o solenatie de magnetizare mult sporita.
Dat fiind faptul ca n regimurile normale alunecarea s este foarte redusa
( ), 05 , 0 01 , 0 s rezulta , X
s
R
2
'
'
d
2
>> ceea ce nseamna ca factorul de putere rotoric:
2
d
2
2
2
2
'
'
'
2
X
s
R
s
R
cos
,
_
,
_
(3.26)
este foarte apropiat de unitate, adica defazajul dintre t.e.m. utila rotorica
'
2
E si curentul rotoric
'
2
I este foarte mic, practic nul dupa cum se poate observa pe diagrama de fazori.
Masina asincrona
92
3.2.1 Bilantul puterilor si randamentul motorului asincron
Pentru a pune n evidenta ct mai sugestiv bilantul puterilor se poate trasa grafic o diagrama
care ne arata cum evolueaza puterile n motorul asincron. Aceasta diagrama s-a reprezentat n figura
3.10 unde s-au facut notatiile:
Figura 3.10
1
P - puterea activa electrica absorbita de motor de la reteaua de alimentare;
1
Cu
P - pierderile active n cuprul statorului (prin efect Joule pe rezistenta
statorului):
2
1 1 1 Cu
I R m P
1
,
1
m fiind numarul de faze al nfasurarii statorice;
1 Fe
P - puterile active n fierul statorului:
H T Fe
P P P
1
+ ,
T
P fiind pierderile datorate
curentilor turbionari; -
H
P -
pierderile datorate histerezisului magnetic;
P - puterea electromagnetica a masinii care se transmite din stator n rotor la
nivelul ntrefierului prin cmpul magnetic nvrtitor rezultant ; P P P P
1 1
Fe Cu 1
2
Cu
P - pierderile active din cuprul rotorului , I R m P
2
2 2 2 Cu
' '
2
,
_
2
m fiind numarul
de faze al nfasurarii rotorice;
m
P - pierderile mecanice (prin frecari n lagare si prin frecarea rotorului si a
ventilatorului de pe ax cu aerul);
M
P - puterea mecanica totala dezvoltata de motor
2
Cu M
P P P ;
2
P - puterea mecanica utila la axul motorului.
Bilantul puterilor active la motorul asincron se va putea astfel scrie:
. P P P P P P
1 2 1
Fe Cu Cu m 2 1
+ + + + (3.28)
Puterea mecanica totala ca si puterea electromagnetica a motorului se mai pot exprima si n
marimi mecanice, astfel:
Masina asincrona
93
M
60
n 2
M P
2
2 M
(3.29)
M
60
n 2
M P
1
1
(3.30)
unde:
M cuplul electromagnetic al masinii;
1
viteza unghiulara a cmpului magnetic nvrtitor statoric;
1
n turatia cmpului magnetic nvrtitor statoric [rot/min];
2
viteza unghiulara a rotorului;
2
n turatia rotorului [rot/min].
nlocuind aceste relatii n expresiile pierderilor n cuprul statoric si n expresia puterii
mecanice totale se obtine:
( ) P s M s M P P P
1 2 1 M Cu
2
(3.31)
( ) ( ) . P s 1 s 1 M P P P
1 Cu M
2
(3.32)
Adica pierderile n cuprul nfasurarilor rotorice reprezinta fractiunea s din puterea magnetica
P transmisa de stator rotorului n timp ce puterea mecanica totala reprezinta fractiunea ( ) s 1 din
puterea P. Altfel spus relatia (3.31) ne arata ca valoarea alunecarii unui motor asincron se stabileste
n functie de valoarea pierderilor n cuprul rotoric. La pierderi
2
Cu
P mari vom avea alunecari mari. n
scopul obtinerii unui randament sporit masina se proiecteaza pentru alunecari nominale mici
( ). 05 , 0 01 , 0 s La asemenea alunecari mici pierderile n fierul rotoric se pot neglija (vezi
subcapitolul 3.2.1), motiv pentru care aceste pierderi
2
Fe
P nu figureaza n acest bilant al puterilor
active.
Din punct de vedere al bilantului de puteri reactive motorul asincron este un receptor ohmic-
inductiv. Motorul preia puterea reactiva relativ importanta de la retea necesara magnetizarii
miezului feromagnetic, deci crearii cmpului magnetic din masina. Factorul de putere al motorului
asincron,
1
cos , este totdeauna inductiv. Motorul asincron este excitat de la aceeasi retea care i
furnizeaza si puterea activa.
Randamentul motorului asincron va avea expresia:
.
P P P P P
P
P P
P
P
P
1 2 1
Fe Cu Cu m 2
2
2
2
1
2
+ + + +
(3.33)
Puterea mecanica la ax
2 2
M P se calculeaza masurnd cuplul dezvoltat la ax
2
M si
turatia rotorului
2
60
n
2
2
sau prin separarea pierderilor din puterea absorbita . P
1
Randamentul
Masina asincrona
94
nominal al masinilor asincrone are valori mari ( )%, 95 75
n
valorile mici pentru puteri mici, iar
valorile mari pentru puteri mari (>10kW).
3.2.4 Expresia cuplului electromagnetic
Ca urmare a interactiunii dintre fluxul inductor fata de rotor si curentii indusi de acesta n
nfasurarea rotorica, apar forte electromagnetice care vor produce un cuplu rezultant de forte
electromagnetice. Aplicat asupra rotorului acest cuplu produce miscarea de rotatie de la masina
asincrona.
Expresia cuplului electromagnetic al motorului asincron trifazat n regim stationar de
functionare se poate face explicit pornind de la expresia generala a cuplului electromagnetic la
masinile de curent alternativ (vezi subcapitolul 2.4 relatia (2.68)):
( )
.
E , I cos I E 3
M
2 1
2 2 2 2
(3.34)
Expresia de la numarator are o semnificatie bine precizata. Ea reprezinta puterea activa
consumata n nfasurarea rotorica adica chiar pierderile din cuprul rotoric. Deci:
.
s
I R 3
s
P P
M
1
2
2 2
1
Cu
2 1
Cu
' '
2 2
,
_
(3.35)
Expresia curentului rotoric a fost determinata cu ajutorul schemei echivalente (vezi
subcapitolul 3.2.2 relatia (3.25)):
,
_
+ +
,
_
+
+
'
' '
'
2 1
d d
2
1
1
2 1
1
2
X c X j
s
R
c R
U
Z c Z
U
I (3.36)
sau n valoare efectiva:
2
d d
2
2
1
1
2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R
U
I
,
_
+ +
,
_
+
(3.37)
nlocuind n relatia (3.35) expresia cuplului devine:
1
1
1
]
1
,
_
+ +
,
_
2
d d
2
2
1
2
1 2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R s
U R 3
M (3.38)
Masina asincrona
95
Cuplul electromagnetic dezvoltat de motorul asincron este, deci, functie de alunecarea s
pentru un motor dat si pentru o tensiune
1
U si frecventa
1
f date ale retelei de alimentare.
Pentru a determina valorile s ale alunecarii pentru care cuplul electromagnetic atinge valori
extreme, se calculeaza derivata
ds
dM
si se rezolva ecuatia:
. 0
ds
dM
Efectund calculul se gaseste ecuatia:
0
s
R
c
s
R
c R s 2 X c X
s
R
c R
' '
'
'
2 2
1 d d
2
1
2 1
,
_
,
_
+ +
,
_
+ (3.39)
de unde rezulta:
.
X s X R
R c
s
2
d d
2
1
2
m
'
'
2 1
2 , 1
,
_
+ +
t (3.40)
Alunecarea pozitiva
m
s corespunzatoare regimului de motor va genera un maxim al cuplului
m
M iar alunecarea negativa s
m
corespunzatoare regimului de generator va genera un minim
m
M al
curbei ( ). s f M Cele doua valori extreme
2 , 1
m
M se determina introducnd valorile
2 , 1
m
s n expresia
cuplului (3.38) obtinndu-se:
.
X c X R R c 2
U 3
M
'
2 1
2 , 1
d d
2
1 1 1
2
1
m
1
]
1
,
_
+ + +
t
(3.41)
Alunecarea
m
s din regimul de motor careia i corespunde cuplul maxim electromagnetic
, M
1
m
posibil a fi dezvoltat de motor la
1
U dat, se numeste alunecare critica, si dupa cum se observa
din relatia (3.40) este direct proportionala cu rezistenta rotorica de faza.
Cuplul electromagnetic maxim dat de relatia (3.41) se mai numeste si cuplu critic, si dupa
cum se observa este direct proportional cu patratul tensiunii de alimentare , U
1
este invers
proportional cu frecventa tensiunii de alimentare ,
p
f 2
1
1
,
_
si nu depinde de rezistenta
rotorica de faza . R
'
2
Masina asincrona
96
3.2.5 Caracteristica cuplu-alunecare
Aprecierea posibilitatilor de utilizare a motorului asincron n actionari electrice se poate face
si utiliznd caracteristica mecanica ( ), M f n
2
care reprezinta dependenta dintre turatia motorului
si cuplul electromagnetic dezvoltat de acesta, considernd restul marimilor din expresia cuplului
(3.38) constante.
Caracteristica mecanica ( ), M f n
2
rezulta din caracteristica cuplu-alunecare ( ), s f M
tinnd seama de relatia liniara dintre turatia
2
n si alunecarea s (obtinuta din definitia alunecarii):
( ), s 1 n n
1 2
(3.42)
n mod exact caracteristica cuplu-alunecare ( ) s f M se obtine pe cale experimentala.
Deducerea pe cale experimentala la bancul de ncercari nu se poate face dect ntr-un domeniu
restrns. Forma caracteristicii ( ) s f M n tot domeniul de variatie a lui s ( ) [ ] + ; s se poate
deduce pe cale analitica exprimnd relatia (3.38) ntr-o forma aproximativa, simplificata. Pentru
aceasta vom exprima mai nti raportul :
M
M
1
m
'
'
'
' '
2 1
m
2
2
2
2
d d
2
1
d d
2
1 1 2
m
R R c 2
s
R c
X c X R s
X c X R R R c 2
M
M
1
2 1
2 1
1
+
,
_
+
1
]
1
,
_
+ +
1
]
1
,
_
+ + +
(3.43)
Daca nmultim si numaratorul si numitorul cu:
X c X R
1
R c
s
2
d d
2
1
2
m
'
'
2 1
1
,
_
+ +
(3.44)
se ajunge, dupa calcule simple, la expresia:
( )
+ +
+
2
s
s
s
s
1 2
M
M
1
1
1
m
m
m
(3.45)
n care s-a notat: .
X c X R
R
2
d d
2
1
1
'
2 1
,
_
+ +
(3.46)
n mod uzual , 1 << ndeosebi la masinile de putere mai mare si prin urmare coeficientul se
poate neglija si expresia (3.45) se poate scrie:
Masina asincrona
97
s
s
s
s
M 2
M
1
1
m
m
m
+
(3.47)
cunoscuta sub numele de formula lui Kloss.
Cu ajutorul acestei formule se poate explica usor forma caracteristicii ( ) s f M
reprezentata n figura 3.11. Astfel, pentru alunecari mici , s s
1
m
< se poate neglija termenul
1
m
s
s
n
comparatie cu
s
s
1
m
si expresia (3.47) devine:
[ ]
1
1
1
m
m
m
s s 0 ; s
s
M 2
M < <
(3.48)
adica cuplul M este proportional cu alunecarea s variind dupa o dreapta ce trece prin origine. Pentru
alunecari mari , s s
1
m
> se poate neglija termenul
s
s
1
m
n comparatie cu
1
m
s
s
expresia (3.47)
devenind:
1
1 1
m
m m
s s ;
s
s M 2
M >
(3.49)
adica dependenta dintre cuplu si alunecare se face dupa o hiperbola echilatera (3.11).
Figura 3.11
n figura 3.11 s-a reprezentat forma de variatie a cuplului functie de alunecare s pentru tot
domeniul ( ), ; s + rationamentul de mai sus repetndu-se analog pentru alunecarile negative.
n domeniul ( ] 1 , 0 s masina functioneaza n regim de motor ( ); 0 n , 0 M > > n domeniul
( ) , 1 s masina functioneaza n regim de frna electrica ( ); 0 n , 0 M < > n domeniul ( ) 0 , s
masina functioneaza n regim de generator electric ( ). n n , 0 M
1
> <
Masina asincrona
98
Revenind la regimul de motor electric ( ] 1 , 0 s (figura 3.11), zona OA a caracteristicii este
o zona stabila de functionare, pe aceasta portiune aflndu-se si punctul nominal de functionare (n
mod uzual ( )
N m
M 3 5 , 1 M ). ntr-adevar, pe aceasta portiune la o crestere a cuplului rezistent la
axul masinii, care va antrena o scadere a turatiei deci o crestere a alunecarii ( ) ( ), s 1 n n
1 2
cuplul
electromagnetic dezvoltat de masina va creste deci va putea prelua cresterea cuplului rezistent si
functionarea se va stabili n alt punct. Deplasarea punctului de functionare se poate face nsa stabil
doar pna n punctul A care reprezinta un punct critic de functionare al masinii (motiv pentru care
cuplul
1
m
M si alunecarea
1
m
s corespunzatoare se numesc critice).
Portiunea AB a caracteristicii ( ) s f M este o portiune instabila de functionare a motorului
asincron deoarece orice crestere a cuplului rezistent la axul masinii va duce la cresterea alunecarii si
la scaderea cuplului electromagnetic dezvoltat.
Rezumnd cele aratate mai sus putem afirma ca motorul asincron functioneaza stabil si cu
randament superior n domeniul . s s 0
1
m
< <
Comportarea masinii la socuri de sarcina este caracterizat de factorul de suprasarcina:
n
m
m
M
M
k
1
care n mod uzual ia valoarea , 3 5 , 1 k
m
valorile mai mici ntlnindu-se la motoarele asincrone cu
rotorul n colivie.
Caracteristica mecanica ( ) M f n
2
se poate deduce din caracteristica ( ) s f M facnd
schimbarea de variabila: ( ). s 1 n n
1 2
Figura 3.12
Masina asincrona
99
n figura 3.12 s-a reprezentat caracteristica mecanica astfel obtinuta. Ordonata la origine
( ) 0 s , 0 M corespunde sincronismului ( ). n n , 0 M
1
Taietura absciselor ( ) 0 n , M M
p
corespunde cuplului de pornire ( ). 1 s , M M
p
Examinnd expresia cuplului electromagnetic functie de alunecare (3.38):
1
1
1
]
1
,
_
+ +
,
_
2
d d
2
2
1
2
1 2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R f s 2
U R p 3
M (3.50)
n care s-a nlocuit ;
p
f 2
p
1 1
1
deci cuplul
electromagnetic va creste de trei ori (cuplul fiind proportional cu patratul tensiunii de alimentare -
relatia 3.38).
La comutarea n triunghi au loc salturi de curent si de cuplu, motorul trecnd pe o alta
caracteristica de functionare (figura 3.20). Pornirea stea-triunghi se poate face numai n gol sau cu
un cuplu static rezistent redus, excluzndu-se pornirile n plina sarcina.
n cazul motoarelor asincrone cu rotorul n colivie de puteri mici (pna la 5kW) pornirea se
face si direct prin conectarea statorului la tensiunea nominala. n cazul motoarelor de putere mare se
poate aplica pornirea directa numai n cazul n care puterea nominala a celui mai mare motor
asincron nu depaseste 20% din puterea nominala a transformatorului care alimenteaza reteaua.
n cazul motoarelor asincrone cu rotorul bobinat, limitarea curentului de pornire se poate
face mai usor actionnd asupra rotorului, marind rezistenta acestuia prin conectarea n serie a unor
rezistente exterioare. De obicei aceste rezistente sunt reglabile n trepte care se scurtcircuiteaza
succesiv pe parcursul procesului de pornire (fig. 3.21). Valoarea
2
s
R se alege astfel nct la pornire
motorul sa dezvolte un cuplu ct mai aproape de cuplul maxim ( ). 1 s
Figura 3.20 Figura 3.21
Introducerea rezistentei suplimentare
'
s
R n circuitul rotoric face ca valoarea rezistentei pe
faza a rotorului raportata la stator sa fie
' '
s 2
R R + ceea ce conduce pe de-o parte la scaderea
curentului rotoric conform relatiei (3.37) pentru , 1 s iar pe de alta parte la cresterea (dilatarea)
alunecarii critice
m
s conform relatiei (3.40), cuplul maxim
m
M nefiind afectat (3.41).
Masina asincrona
104
ntruct rezistentele de pornire ramn n circuit un timp relativ mic ( )
p
t pierderile Joule n
acestea sunt relativ mici.
3.3.2 Reglarea turatiei motorului asincron
Procedeele de reglare a turatiei motoarelor asincrone rezulta din expresia turatiei:
( ) ( ) s 1
p
f 60
s 1 n n
1
1 2
(3.51)
si constau n:
variatia frecventei f
1
a tensiunii de alimentare;
modificarea numarului de perechi de poli, p;
modificarea alunecarii, s, prin modificarea rezistentei rotorice.
Reglarea turatiei prin modificarea frecventei si tensiunii de alimentare prin mentinerea
raportului .. ct
f
U
1
1
Asa dupa cum s-a vazut n subcapitolul 3.2.5 la reglajul n frecventa pentru a mentine
factorul de suprancarcare
m
k constant si pentru a evita saturarea masinii la frecvente joase se
mentine fluxul inductor constant variind si tensiunea de alimentare n acelasi raport cu frecventa
. . ct
f
U
1
1
,
_
(3.53)
Cmpul nvrtitor
B 1
B va avea fata de rotor o viteza relativa
2 1
+ , iar frecventa
curentilor indusi de acesta va fi:
Masina asincrona
112
( )
( ) . f s 2
2
p
2
2
p
f
1
1
1
2 1 2 1
2
,
_
+
(3.54)
Deci daca n raport cu cmpul nvrtitor
A 1
B rotorul are alunecarea s, atunci n raport cu
cmpul nvrtitor
B 1
B rotorul va avea alunecarea . s 2
n figura 3.32 s-a reprezentat cuplul electromagnetic
A 2
M n functie de alunecarea s si cuplul
electromagnetic
B 2
M n functie de alunecarea s 2 care evident va avea sens contrar.
Cuplul rezultant
B 2 A 2
M M M + pentru 1 s este nul. Deci motorul asincron monofazat are
cuplu de pornire nul. Pentru a putea porni se impune a se imprima din exterior un impuls n sensul
lui
A 2
M sau n sensul lui
B 2
M , motorul dezvolta un cuplu n respectivul sens, se accelereaza pna
ajunge la o viteza apropiata de viteza de sincronism, cnd poate fi ncarcat cu o sarcina.
Aceasta metoda de pornire nu este nsa comoda (mai ales pentru puteri mai mari) si de aceea
pentru ca acest motor sa dezvolte cuplu de pornire, se aseaza n stator o nfasurare auxiliara decalata
spatial la periferia statorului cu
2
fata de
curentul . i
1
Acest curent se obtine nseriind nfasurarea auxiliara cu un condensator (figura 3.33).
Cele doua cmpuri magnetice date de cele doua nfasurari sunt:
( ) ( ) t p cos
2
B
t p cos
2
B
t cos p cos B B
1
m
1
m
1 m 1
+ + (3.55)
( ) ( ). t p cos
2
B
t p cos
2
B
2
t cos
2
p cos B B
1
m
1
m
1 m 2
+
,
_
,
_
Figura 3.33
Cmpul rezultant va fi dat de suma:
( ) t p cos B B B B
1 m 2 1
+ (3.56)
Masina asincrona
113
care este expresia unui cmp rotitor ce va produce asupra rotorului un cuplu de pornire. n practica
nfasurarea auxiliara ocupa o treime din crestaturile statorului si se scoate din circuit dupa pornire.
Motoarele asincrone monofazate se construiesc la puteri mici (sub 1kW) si au o larga
raspndire n actionarile electrocasnice, electromedicale si industriale (pompe, ventilatoare,
polizoare).
3.5 Cuplaje electromagnetice cu alunecare
Cuplajul dintre doi arbori mecanici se poate face pe cale electromagnetica, fara contacte
mecanice, cu ajutorul cuplelor electromagnetice de alunecare, care functioneaza ca un motor
asincron.
n principiu aceasta cupla are doua parti:
partea conducatoare fixata pe arborele conducator (1);
partea condusa fixata pe arborele condus (2) (figura 3.34).
Figura 3.34 Figura 3.35
Partea conducatoare este construita ca o armatura cu poli aparenti pe care se afla o
nfasurare monofazata de excitatie alimentata n curent continuu. Aceasta armatura se roteste odata
cu arborele conducator cu viteza unghiulara
1
si va produce un cmp nvrtitor (pe cale mecanica)
care va juca rolul de cmp inductor.
Partea condusa este un rotor de motor asincron n colivie care sub actiunea cmpului
inductor va dezvolta cuplu electromagnetic si se va roti cu viteza unghiulara .
2
n figura 3.35 s-a reprezentat caracteristica cuplu-alunecare (ca la motorul asincron)
( ) s f M pentru diversi curenti de excitatie (asemanator reglajului n tensiune al motorului
asincron).
Masina asincrona
114
Din aceasta familie de caracteristici se observa ca:
cupla permite reglarea turatiei arborelui condus prin reglarea curentului de excitatie
(la un cuplu de sarcina constant);
cupla prezinta siguranta la suprancarcarea arborelui condus, iesind din functiune
daca se depaseste cuplul critic . M
m
Cuplele electromagnetice se folosesc la cuplajul arborelui port-elice si arborele motorului
principal de pe nave, n special la spargatoare de gheata unde elicea se poate bloca n gheata caz n
care cupla declanseaza, protejnd motorul de suprasarcini.
3.6 Transmisii sincrone cu masini asincrone
Pentru transmiterea sincrona a vitezei de rotatie sau a unghiurilor la distanta se pot folosi
conexiuni electrice ntre doua sau mai multe masini asincrone trifazate sau monofazate. Astfel
cuplajul sincron ntre doua sau mai multe masini asincrone trifazate n vederea transmisiei sincrone
a vitezei de rotatie poarta numele de arbore electric, iar cuplajul sincron ntre doua sau mai multe
masini asincrone monofazate pentru transmiterea unghiurilor la distanta poarta denumirea de
selsine.
Arborele electric
n figura 3.36 s-au reprezentat doua masini asincrone identice cu rotorul bobinat conectate
pentru a se roti sincron. Conexiunea celor doua rotoare s-a facut n opozitie n timp ce la conexiunea
statoarelor la retea s-a facut n aceeasi ordine a succesiunii fazelor.
Figura 3.36 Figura 3.37
Masina asincrona
115
Daca pozitia spatiala a celor doua rotoare fata de statoarele lor este identica, atunci t.e.m.
induse n rotoare de cmpurile inductoare sunt identice ca modul si faza (figura 3.37). T.e.m.
rezultanta pe circuitul unei faze rotorice va fi nula, curentii statorici vor fi nuli si n consecinta
rotoarele vor ramne n repaus desi statoarele sunt conectate la reteaua de alimentare.
Este de ajuns sa rotim din afara rotorul masinii I (de exemplu) cu un unghi oarecare ca
rotorul
masinii II
sa
se
roteasca
n
acelasi
sens si cu acelasi unghi. Aceasta se explica prin aceea ca
rotind
cu
unghiul rotorul masinii I, directia t.e.m.
I 2
E se va defaza cu acelasi unghi (figura 3.37)
ceea ce va conduce la aparitia unei t.e.m. rezultante nenule
2
E n circuitul celor doua rotoare care
va produce curenti rotorici si deci cuplu electromagnetic.
Cuplul electromagnetic care se exercita asupra masinii I va fi un cuplu negativ (se opune
miscarii date din afara) deci masina I va lucra n regim de generator, iar asupra masinii II va fi un
cuplu pozitiv masina functionnd n regim de motor n sensul reducerii defazajului dintre cele
doua rotoare. Procesul dureaza pna cnd cele doua rotoare vor avea aceeasi pozitie relativa la
statoarele lor cnd curentii rotorici se anuleaza disparnd cuplul electromagnetic de sincronizare.
Daca rotorul masinii I este rotit din afara cu o turatie oarecare n, atunci cu aceeasi turatie se
va roti si rotorul masinii II obtinndu-se astfel un sistem de rotatie sincrona sau un arbore electric.
Arborele electric este utilizat n cazul rotirii sincrone a doua masini de lucru aflate la
distante mari, distante care nu permit utilizarea arborelui mecanic (macarale portal cu ecartament
mare, actionarea vanelor de la ecluze etc.).
Exista doua variante de arbori electrici: pasivi si activi. n figura 3.38 s-a reprezentat schema
unui arbore pasiv n care: ML
I
si ML
II
sunt masinile de lucru care trebuie sa se roteasca sincron, M
I
si M
II
sunt motoarele electrice (de c.c. sau c.a.) de actionare a masinilor de lucru, iar A
I
si A
II
sunt
motoare asincrone cu rotorul bobinat avnd rolul de sincronizare a turatiei celor doua masini de
lucru prin transmiterea de energie din partea mai ncarcata n partea mai descarcata. Daca se scot
motoarele M
I
si M
II
atunci motoarele A
I
si A
II
pe lnga rolul de sincronizare vor folosi si la
antrenarea masinilor de lucru arborele electric devenind un arbore electric activ.
Figura 3.38
Masina asincrona
116
Selsinul
Selsinul, din punct de vedere constructiv este un motor asincron cu statorul trifazat si rotorul
bobinat monofazat prevazut cu doua perii si inele pentru alimentarea de la reteaua de c.a.
monofazata. Un asemenea motor este destinat a se cupla cu un altul identic dupa schema din figura
3.39. Se obtine astfel un cuplaj sincron functionnd pe acelasi principiu ca si arborele electric cu
deosebirea ca este static si transmite la distanta un unghi () si nu turatii.
Figura 3.39
n practica mai des ntlnite sunt:
cuplaje cu selsin transformator (figura 3.40) la care rotorul selsinului receptor nu mai este
cuplat la retea, la bornele lui obtinndu-se o tensiune proportionala cu unghiul cu care s-a
rotit rotorul selsinului generator: ; sin U u
m
cuplaje cu selsin diferential (figura 3.41) care pe lnga cele doua selsine obisnuite cu rotorul
bobinat monofazat mai au un selsin diferential cu rotorul trifazat conectat ca n figura. Daca
cele doua selsine obisnuite se rotesc n sensuri contrare cu unghiurile
1
,
respectiv ,
2
atunci rotorul selsinului diferential se va roti cu unghiul egal cu diferenta celor doua
unghiuri .
2 1
Figura 3.40 Figura 3.41
Masina asincrona
117
Selsinul transformator este utilizat ca traductor de unghi, iar selsinul diferential este utilizat
n sistemele de comanda numite de urmarire cum ar fi comanda crmei la nave.
3.7 Aplicatii
1. Un motor asincron trifazat are urmatoarele date: V 220 U
n 1
(tensiune pe faza);
A 10 I
n 1
(curent de faza); ; 85 , 0
n
; 9 , 0 cos
n 1
; Hz 50 f
1
; W 200 P
1
Fe
P
m
=200W (pierderi
mecanice); . 2 p 2 ; 8 , 0 R
1
Sa se determine urmatoarele marimi: puterea utila , P
2
puterea mecanica totala dezvoltata
, P
M
pierderile Joule n stator si n rotor, alunecarea nominala , s
n
cuplul electromagnetic si turatia
nominala . n
n 2
REZOLVARE:
Puterea utila nominala
n 2
P rezulta din puterea activa
n 1
P absorbita de motor de la retea.
W 5940 9 , 0 10 220 3 cos I U 3 P
n 1 n 1 n 1 n 1
si din cunoasterea randamentului nominal , 85 l , 0
n
. W 5049 5940 85 , 0 P P
n 1 n n 2
Aceasta putere utila este de natura mecanica. Daca adaugam la aceasta putere
pierderile mecanice , P
m
se obtine puterea totala mecanica
M
P dezvoltata de motor:
. W 5249 200 5049 P P P
m n 2 M
+ +
Pierderile Joule n stator vor fi:
. W 240 10 8 , 0 3 I R 3 P
2 2
n 1 1 J
1
n ceea ce priveste pierderile Joule n rotor, acestea se pot deduce din puterea
electromagnetica nominala
n
P , ntruct puterea mecanica totala dezvoltata este cunoscuta. Puterea
electromagnetica
n
P provine din puterea activa absorbita
n 1
P , dupa ce s-au scazut pierderile Joule
statorice
1
J
P si pierderile n fier n stator
1
Fe
P :
W 5500 200 240 5940 P P P P
1 1
Fe J n 1 n
n consecinta, pierderile Joule rotorice vor fi:
. W 251 5240 5500 P P P
M n J
2
Alunecarea nominala
n
s se obtine din raportul pierderilor Joule rotorice si puterea
electromagnetica (vezi relatia 3.31).
Masina asincrona
118
. 0456 , 0
5500
251
P
P
s
n
J
n
2
Masina avnd 2 p 2 poli si functionnd la frecventa , Hz 50 f
1
are o turatie de sincronism
. min / rot 3000 n
1
La alunecarea de mai sus turatia rotorului va fi:
( ) ( ) . min / rot 2862 0456 , 0 1 3000 s 1 n n
N 1 n 2
Cuplul electromagnetic nominal dezvoltat la arbore rezulta din puterea electromagnetica:
m N 5 , 17
50 14 , 3 2
5500 P
M
1
n
n
sau din puterea mecanica totala P
M
:
. m N 5 , 17
2862 14 , 3 2
60 5249 P
M
2
M
n
Cuplul util la arbore rezulta nsa din puterea mecanica utila : P
n 2
m N 85 , 16
2862 14 , 3 2
60 5049 P
M
2
n 2
s
diferenta fata de cuplul electromagnetic constnd n cuplul de frecari mecanice ale arborelui n
lagarele de sustinere si de frecari cu aerul.
2. Se da un motor asincron trifazat cu conexiune stea cu urmatoarele date:
. 05 , 0 s ; 3 X ; 1 R ; 27 X ; 22 , 2 X ; 78 , 0 R
n d 2 2 m d 1 1
'
a) Sa se determine valoarea efectiva a curentului statoric absorbit la tensiune de linie a
retelei de 380V.
b) Care este puterea activa absorbita si factorul de putere?
c) Care este puterea mecanica dezvoltata si cuplul electromagnetic, daca
3 p , Hz 50 f
1
perechi de poli?
Toate ntrebarile se refera la regimul nominal. Se vor neglija pierderile n fier.
REZOLVARE:
a) Se apeleaza la schema echivalenta din figura 3.8.
Curentul statoric absorbit la tensiunea de faza V 220 U
1
(tensiunea de linie a retelei este
380V, iar conexiunea nfasurarilor statorului este stea) va fi:
.
X X j
s
R
X j
s
R
X j
X j R
U
I
'
'
'
'
2
2
1
d m
n
2
d
n
2
m
d 1
1
1
,
_
+ +
,
_
+
+ +
Masina asincrona
119
Numeric, cu datele din enunt si , 20
05 , 0
1
s
R
n
2
'
expresia de mai sus devine (tensiunea
1
U este luata ca marime de referinta pentru faza:
( )
( ) ( ) ( )
. 16 , 9 j 87 , 8
3 j 20 27 j 30 j 20 22 , 2 j 78 , 0
30 j 20 220
I
1
+ + + +
+
. I j I sin I j cos I I
m 1 s 1 1 1 1
+ +
Valoarea efectiva a curentului statoric este deci:
. A 75 , 12 16 , 9 87 , 8 I
2 2
1
+
b) Puterea activa absorbita rezulta din cunoasterea componentei active a curentului statoric
si a tensiunii de faza:
. W 2 , 5854 87 , 8 220 33 cos I U 3 P
1 1 1
Factorul de putere al motorului n regimul studiat va fi:
696 , 0
75 , 12
87 , 8
I
I
cos
1
s 1
un factor de putere destul de slab (valoarea uzuala nsa pentru motoare asincrone cu viteza de
sincronism de pna la 1000 rot/min si putere relativ mica).
c) Pentru a determina puterea mecanica dezvoltata
M
P trebuie mai nti calculata puterea
electromagnetica P cu ajutorul relatiei:
2
1 1 1 j 1
I R 3 P P P P
1
pierderile n miezul fieromagnetic statoric, fiind neglijate. Asadar,
. W 8 , 5473 75 , 12 78 , 0 3 2 , 5824 P
2
Conform celor stabilite n aplicatia A.1
( ) ( ) , W 1 , 5200 8 , 5473 05 , 0 1 P s 1 P
M
iar pierderile Joule n rotor vor fi:
. W 7 , 273 8 , 5473 05 , 0 P s P
n J
2
Cuplul electromagnetic se calculeaza usor, odata cunoscute puterea electromagnetica si
turatia sincrona,
. m N 27 , 52
1000 14 , 3 2
60 8 , 5473
n 2
60 P P
M
1 1
3. Un motor asincron trifazat are urmatoarele date: conexiunea stea,
; 60 , 0 X X ; 23 , 0 R ; 25 , 0 R min; / rot 1425 n ; Hz 50 f
' '
2 1
d d 2 1 n 2 1
curentul de mers n gol
Masina asincrona
120
; A 1 , 7 I
0
pierderile n fier ; W 250 P
1
Fe
raportul numerelor de spire . 67 , 1
k N
k N
2
1
N 2
N 1
Inertia
motorului si a sarcinii este , m f kg 8 , 0 D G
2 2
iar cuplul rezistent total este
m f kg 5 , 6 M
s
independent de viteza.
a) Rotorul fiind scurtcircuitat si aplicndu-se tensiunea nominala V 220 U
n 1
(tensiunea de
faza), sa se determine cuplul electromagnetic de pornire.
b) Sarcina fiind cuplata, sa se determine acceleratia unghiulara initiala a motorului la
pornire.
c) Care este cuplul electromagnetic maxim al motorului?
d) Ce valoare are rezistenta ce trebuie inclusa pe fiecare faza a rotorului, pentru ca la pornire
motorul sa dezvolte cuplul electromagnetic maxim?
REZOLVARE:
a) Expresia cuplului de pornire
p
M rezulta din formula (3.38) n care facem : 1 s
( )
.
X c X R c R
U R 3
M
1
2
d d
2
2 1
2
n 1 2
p
' '
'
2 1
1
]
1
,
_
+ +
,
_
+
Pentru a putea aplica aceasta formula trebuie cunoscute marimile
1
si c. Daca turatia
nominala este min / rot 1425 n
n 2
si frecventa statorica , Hz 50 f
1
atunci turatia de sincronism este
min, / rot 1500 n
1
iar motorul are 4 p 2 poli, astfel nct:
[ ]. s / rad 1 , 157
60
1500 14 , 3 2
60
n 2
1
1
Pentru calculul marimii c utilizam expresia:
,
Z
Z
1 c
0
1
+
n care , X j R Z
1
d 1 1
+ iar ,
X j R
X j R
Z
m a
m a
0
+
a
R fiind rezistenta corespunzatoare pierderilor n fier,
iar
m
X reactanta de magnetizare. Acesti ultimi parametri pot fi calculati din datele enuntului
problemei, presupunnd . V 220 U E
1 1
8 , 580
250
220 3
R
E 3
R
2
Fe
2
1
a
1
curentul corespunzator pierderilor n fier fiind:
A 379 , 0
8 , 580
220
R
E
I
a
1
a
Masina asincrona
121
iar curentul de magnetizare:
A 09 , 7 379 , 0 1 , 7 I I I
2 2 2
a
2
0 m
reactanta de magnetizare:
03 , 31
09 , 7
220
I
E
X
m
1
m
. 94 , 30 j 65 , 1
03 , 31 j 8 , 580
03 , 31 j 8 , 580
X j R
X j R
Z
m a
m a
a
+
+
+
Prin urmare
02 , 1
94 , 30 j 65 , 1
54 , 31 j 90 , 1
94 , 30 j 65 , 1
60 , 0 j 25 , 0
1
Z
Z
1 c
0
1
+
+
+
+
+ +
cuplul de pornire fiind:
( ) [ ]
. m N 8 , 124
212 , 1 485 , 0 1 , 157 02 , 1 2
220 23 , 0 3
X c X R c R
U R 3
M
2 2
2
2
d d
2
2 1 1
2
n 1 2
p
' '
'
2 1
+
1
]
1
,
_
+ +
,
_
+
b) Ecuatia de miscare fiind:
1
]
1
dt
d
J M M
2
s
acceleratia initiala la pornire cu sarcina m N 76 , 63 81 , 9 5 , 6 m f kg 5 , 6 M
s
si momentul total
de inertie:
2
2
m kg 2 , 0
81 , 9 4
81 , 9 8 , 0
g 4
D G
J
. s / rad 2 , 305
2 , 0
76 , 63 8 , 124
J
M M
dt
d
s
2 s p
p
2
p
1
]
1
c) Cuplul electromagnetic maxim se calculeaza cu ajutorul formulei 3.41:
. m N 55 , 309
) 212 , 1 25 , 0 25 , 0 ( 1 , 157 02 , 1 2
220 3
X c X R R c 2
U 3
M
2 2
2
2
d d
2
1 1 1
2
n 1
m
'
2 2
+ +
1
1
]
1
,
_
+ + +
d) Alunecarea critica s
m
trebuie sa fie egala cu unitatea, daca se cere ca la pornire cuplul
dezvoltat sa fie cel maxim posibil. Alunecarea critica naturala n cazul motorului studiat este:
( )
. 19 , 0
6 , 0 02 , 1 6 , 0 25 , 0
23 , 0 02 , 1
X c X R
R c
s
2 2 2
d d
2
1
2
m
'
'
2 1
+ +
,
_
+ +
Masina asincrona
122
Pentru a deveni egala cu unitatea trebuie trebuie intercalata n fiecare faza a rotorului o
rezistenta suplimentara raportata la stator
'
2
R dedusa din raportul:
'
' '
2
s 2
m
R
R R
s
1 +
adica
. 98 , 0 1
19 , 0
1
23 , 0 1
s
1
R R
m
2 s
' '
1
]
1
1
]
1