Anatomie (Curs)

Www.cartiaz.
ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

ANATOMIE (curs)
ANATOMIE CURS 1
RECEPTORII
- aduc informatii din mediile extern si intern
- sunt transformatori de energie si aarate de codificare
Clasificare!
- dua S"erington! extero- # rorio- si interorecetori
- dua natura stimulului! mecano- # termo- # c"emo- si electromagneticorecetori
- in functie de modul de recetie! sunt recetori de contact si telerecetori

1$ Mecanorecetori! tactili# de resiune# %esti&ulari# acustici# corii 'olgi#
fusuri neuromusculare#
($ Termorecetori! entru cald si rece# ei recetionea)a %ariatiile de temeratura
*$ C"emorecetori! olfacti%i# gustati%i# cei din )onele reflexogene
+$ Electromagneticorecetori! in retina
A, E-TERORECEPTORI
Sunt terminatii ner%oase li&ere incasulate sau intraeidermice care se gasesc in tot
corul# entru iele ro%in din derm# a.ung la mem&rana &a)ala a eidermului# ierd teaca de
mielina si se fixea)a e celulele din stratul Malig"i formand .onctiuni neuro-eiteliale care
recetionea)a durerea,
Exista terminatii ner%oase si in .urul firului de ar# care se numesc eritri"iale# in final fiind
rinse intre ( celule Sc"/ann, Se mai gasesc in eriost# casule articulare# musc"i# seroase,
Sensi&ilitatea tactila este recetionata de!
1$ 0iscurile Mer1el 2 sunt sensi&ile la atingeri usoare# sunt situate in stratul sinos
eidermic in regiunile fara eri3 au asectul unei retele ner%oase in forma de cua care contine
o celula mare# modificata, Sunt recetori incasulati,
($ Corusculii Meissner 2 sunt sensi&ili la atingeri raide# se gasesc in stratul ailar al
dermului in secial in regiunile lisite de ar, Sunt formatiuni incasulate secifice ulei
degetului# mucoasei linguale# organelor genitale feminine si mamelonului# si au forma o%ala#
dimensiune aroximati% 45, Sunt alcatuiti dintr-o fi&ra ner%oasa care isi ierde mielina# o
casula fina eriferica# celule turtite rintre care se afla fi&ra ner%oasa siralata, 6a eriferia sa
leaca fi&re foarte fine care se continua cu tonofi&rile din eiderm, Recetorii sunt foarte
sensi&ili la deformari ale ielii datorita acestor fi&re,
Sensi&ilitatea resionala este asigurata de!
1$ Corusculii 7ater-Pacini 2 se gasesc in "ioderm e fata almara a mainii# fata lantara
a iciorului si degetelor# "iodermul &ratului# cefei# in organele genitale ale am&elor sexe# in
eriost# in .urul articulatiilor3 sunt mari# au 1-+ mm lungime# sunt recetori entru resiuni mari si
%i&ratii,
Ei au forma sferica la adult# sunt foarte %oluminosi si sunt alcatuiti dintr-o casula
eriferica formata din (5-85 de lamele celulare concentrice, In axul central sunt utine celule si
o terminatie ner%oasa, 0ua intrarea in coruscul fi&rele ierd teaca de mielina si se termina
o&isnuit in forma de &ul&i sau &utoni terminali,
Www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
($ Corusculii 9rause 2 sunt situati in derm# in aroierea eidermei si recetionea)a
sensi&ilitatea termica :rece$,
*$ Corusculii Ruffini 2 sunt situati in derm# mai aroae de "ioderm# si in casulele
articulatiilor# si recetionea)a sensi&ilitatea termica :cald$,
Sensi&ilitatea dureroasa 2 este recetionata de terminatiile ner%oase li&ere situate in
eiderm si derm# unde formea)a un lex suerficial si altul rofund# 0in lexul rofund iau
nastere ramificatiile intraeidermice terminate in &uton e surafata celulelor malig"iene# in
imediata aroiere a stratului granular,
;, PROPRIORECEPTORI
Pot fi clasificati dua functie in!
a$ Proriorecetori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cuo)itia caului#
a mem&relor sau segmentelor de mem&ru, Ei sunt situati la ni%elul articulatiilor# in casulele
articulare# ligamente# tendoane# eriost si in la&irintul mem&ranos al urec"ii interne# 0in aceasta
categorie fac arte!
1$ Corusculii neurotendinosi 'olgi 2 sunt sensi&ili la tensiuni uternice# rasund la
contractia acti%a a musc"iului si sunt situati la .onctiunea musc"i-tendon,
($ Corusculii Ruffini 2 sunt situati in stratul suerficial al casulei articulare si deser%iti de
fi&re ner%oase de ti (# sunt corusculi cu adatare lenta si culeg informatii in legatura cu
o)itia si miscarile din articulatii,
*$ Terminatiile ner%oase li&ere 2 aartinand tiului *# se ramifica in toata grosimea
casulei articulare# sunt cu adatare lenta si transmit sensi&ilitatea dureroasa articulara cau)ata
de amlitudinea excesi%a a miscarii,
+$ Corusculii Pacini 2 sunt situati in stratul rofund al casulei articulare# sunt cu adatare
raida si sunt foarte sensi&ili la miscari si modificari de resiune,
&$ Proriorecetori ce recetionea)a informatiile de la ni%elul musc"ilor# controlea)a
gradul de contractie si ermit comararea miscarii intentionate cu cea executata# deci de control
al tonusului muscular, 0in aceasta categorie fac arte doar fusurile neuromusculare,
<usurile neuromusculare sunt diseminate rintre fi&rele musculare striate fata de care sunt
ase)ate in aralel si sunt sensi&ile la tensiunea de contractie a musc"iului, Ele sunt alcatuite din
(-15 fi&re musculare striate modificate# numite fi&re intrafu)oriale,
Aceste fi&re sunt de ( tiuri!
- fi&re cu sac nuclear
- fi&re cu lant nuclear
1$ <i&rele cu sac nuclear 2 sunt lungi si groase# se insera e endomisiumul fi&relor
musculare extrafu)oriale3 ele au rol in rasunsul dinamic al musc"iului# controland lungimea
musc"iului# gradul de contractie al musc"iului si se contracta lent,
($ <i&rele cu lant nuclear 2 sunt su&tiri si scurte# se insera fie e casula fusului fie e
teaca fi&relor cu sac nuclear, Contin miofi&rile mai utine# se contracta mai raid decat rimele
si au rol in rasunsul static in adatarile lente# controland numai lungimea musc"iului,
<usurile au iner%atie sen)iti%a si motorie,
a$ Iner%atia sen)iti%a este asigurata rin ( tiuri de terminatii ner%oase! rimare si
secundare,
1, Terminatiile rimare :anulosirale amielinice$ aartin fi&relor mielinice groase si se
rulea)a in .urul ecuatorului fi&relor cu sac nuclear# intr-un sant adanc al sarcolemei,
(, Terminatiile secundare :in &uc"et$ aartin gruului ( si se gasesc la surafata
sarcolemei# sau in santuri seciale,
&$ Iner%atia motorie este indeendenta de cea a fi&relor extrafu)oriale# fiind asigurata de (
categorii de fi&re care alcatuiesc in ansam&lu sistemul fi&relor mici motorii sau fi&rele gamma!
- fi&rele gamma 1# cu conducere raida# iner%ea)a in secial fi&rele cu sac nuclear in
)onele olare unde formea)a laci motorii tiice
- fi&rele gamma (# cu conducere lenta# iner%ea)a am&ele tiuri de fi&re intrefu)oriale# dar
in secial e cele cu lant nuclear# rin terminatii difu)e situate in aroierea )onei ecuatoriale,
Excitarea neuronului gamma acti%ea)a fi&rele intrafu)oriale# care rin contractie excita
recetorul anulosiral# si aceste la randul sau media)a acti%area moderata a motoneuronului
-tonic# cu cresterea tonusului muscular# iar daca stimularea este intensa# cu contractie
musculara, In"i&area sistemului gamma reduce tonusul muscular,
C, INTERORECEPTORI
Ei recetionea)a informatii in legatura cu acti%itatea %iscerelor# si diferite asecte ale
"omeosta)iei, In general sunt terminatii ner%oase li&ere# in eretii %aselor si organelor# dar
exista si su& forma de corusculi lamelati in cord# ancreas# ad%enticea %aselor,
0ua functie ei ot fi! c"emorecetori# &arorecetori si osmorecetori,
alexandruAlex
ANATOMIE 2 CURS (
Exista * tiuri de fi&re ner%oase!
1$ <i&re mielinice A
- sunt de ( feluri!
a$ aferente 2 sunt de * feluri :dua sensi&ilitate$ !
=> care aartin sensi&ilitatii rorioceti%e si au diametru > (5 m si %ite)a de conducere
>155 m?s :fi&re anulosirale si fi&re rorioceti%e constiente$
=> care aartin sensi&ilitatii tactile si au diametru = @-1@ m si %ite)a de conducere = (5-
45 m?s
=> care aartin sensi&ilitatii termoalge)ice si au diametru = @-A m si %ite)a de
conducere = @-(5 m?s
&$ eferente 2 sunt de * feluri !
- fa)ice :fi&re somatice ce roduc contractii raide$
- tonice :fi&re somatice ce roduc contractii lente$
- fi&re colaterale sre fusurile neuromusculare
- 1 :asigura iner%atia motorie a fusului roducand contractii raide$
- ( :asigura iner%atia motorie a fusului roducand contractii lente$
($ <i&re mielinice ;
- au diametru de * m si %ite)a de conducere = @-1@ m?s
- sunt fi&re %egetati%e eferente reganglionare
*$ <i&re amielinice C
- au diametru B ( m si %ite)a de conducere = 5#(-* m?s
- sunt fi&re %egetati%e ostganglionare si ale sensi&ilitatii %iscerale si termice
Radacina osterioara a ner%ului sinal
Radacina osterioara are e traiectul sau ganglionul sinal care contine rotoneuronul
tuturor cailor ascendente si care are la eriferie o manta de celule satelite# acest ganglion
continand in rincial ( tiuri de neuroni! mari# de 155# si mici# de (5-(@, Acesti neuroni sunt
de ti seudouniolar# sunt rotun)i si au o singura relungire care se di%ide intr-o comonenta
eriferica :dendrita$ si o comonenta centrala ce %a intra in madu%a :axon$,
0in fi&rele radacinii osterioare# (?* sunt amielinice sau sla& mielinice iar restul sunt
mielinice, 6a intrarea in madu%a# entru fi&rele mielinice teaca de mielina se su&tia)a foarte
mult# iar entru cele amielinice disar celulele Sc"/ann si aceasta )ona de intrare in madu%a
este considerata limita dintre sistemul ner%os central :SNC$ si sistemul ner%os eriferic,
6a intrarea in madu%a sinarii fi&rele radacinii osterioare sunt de * feluri !
- scurte# care se termina in mielomerul de la acelasi ni%el
- intermediare# care urca sau co&oara cate%a segmente
- lungi# care nu se termina in madu%a,
Primele doua tiuri de fi&re# odata intrate in madu%a se imart in ramuri ascendente si
descendente# iar acestea la randul lor se imart in fi&re su&tiri si groase,
1$ <i&rele su&tiri 2 conduc sensi&ilitatea tactila rotoatica# de resiune# termoalge)ica si
dureroasa# a.ung in )ona %entrolaterala a cornului osterior :)ona marginala 6issaner$# unde se
&ifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta# am&ele articiand la formarea
fasciculului dorsolateral,

($ <i&rele groase 2 conduc sensi&ilitatea tactila eicritica si sensi&ilitatea rorioceti%a#
se &ifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta! ramura descendenta ia
arte la formarea )onei cornoradiculare de e fata %entromediala a cornului osterior# iar
ramura ascendenta se comorta diferit :cea a fi&relor lungi atrunde in cordonul osterior si se
termina in nucleii gracil si cuneat din &ul&$,
Mielomerul este un segment medular si ri)omerul este radacina ner%ului sinal, Pentru
fi&rele scurte exista ec"i%alenta intre mielomer si ri)omer iar entru cele intermediare nu exista,
In ractica!
- sectionarea tuturor radacinilor osterioare duce la disaritia oricarui fel de sensi&ilitate
:aneste)ie$
- daca sectionam numai o radacina aare o "ioeste)ie si de aceea cand se fac infiltratii
e traiectul ner%ilor intercostali# tre&uie infiltrat si ner%ul suraadiacent si cel su&iacent,
CAI6E ASCEN0ENTE
Caile ascendente sunt cele care e de-o arte conduc toate modalitatile sen)iti%e iar e de
alta arte contri&uie la ela&orarea actelor reflexe si determina gradul de %igilenta al structurilor
suerioare, Caile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule gruate in doua sisteme!
lemniscal si extralemniscal,
a$ Sistemul lemniscal
0in sistemul lemniscal fac arte! fasciculul gracil# fasciculul cuneat# tractul sinotalamic
lateral :artial$# lemniscul lateral# lemniscul trigeminal,
Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic# este un sistem raid# este o cale
aucisinatica si se roiectea)a in aria somesti)ica# camurile *# (#1 din girul ostcentral al
lo&ului arietal si in aria someste)ica secundara 2 e &u)a suerioara a santului lateral,
0easemenea# sistemul lemniscal este un sistem de reci)ie!
- reci)ie de transmitere# deoarece neuronii de origine au o mare afinitate entru un anumit
ti de sensi&ilitate,
- reci)ie de locali)are# deoarece exista o somatotoie &ine definita in fiecare segment al
acestor cai,
- reci)ie de discriminare# datorita fenomenelor de in"i&itie reciroca si de con%ergenta,
&$ Sistemul extralemniscal
<ace arte dintr-un sistem de aarare si rotectie contra agresiunilor externe si este
format din! fasciculele sinocere&eloase anterior si osterior# fasciculul sinotalamic anterior# o
arte din fasciculul sinotalamic lateral# fasciculele sinooli%ar# sino%esti&ular# sinoontin#
sinoreticular# sinotectal# sinocortical,
Este o cale lenta# difu)a# olisinatica# indirecta# iar roiectia centrala se face in sistemul
lim&ic# nefiind de mare reci)ie,
Caile extralemniscale sunt rere)entate in cadrul someste)iei rin doua sisteme
sen)oriale!
- un sistem de roiectie difu)a
- un sistem de cai sen)iti%e de asociatie
Caracteristica rinciala a sistemului extralemniscal este lasticitatea electrofi)iologica! un
neuron solicitat# indiferent de ni%elul la care este situat# rasunde la stimuli multilii# diferiti#
alicati e o mare surafata recetoare,
CAI6E SENSI;I6ITATII E-TEROCEPTI7E
Sunt de doua tiuri !
- sensi&ilitatea exteroceti%a nociceti%a
- sensi&ilitatea exteroceti%a eicritica
A, Caile sensi&ilitatii nociceti%e sunt !
- calea sensi&ilitatii tactile rotoatice
- calea sensi&ilitatii termoalge)ice
Calea sensi&ilitatii tactile rotoatice
Transmite informatii tactile rotoatice# de resiune fina# desre calitatea efecti%a a
atingerii,
1$ Recetorii 2 entru aceasta sensi&ilitate sunt! terminatii ner%oase li&ere# discuri Mer1el#
corusculi Meissner
($ Protoneuronul 2 se gaseste in ganglionul sinal# iar axonul lui intra in madu%a :exista
ec"i%alenta mielomer-ri)omer$ si se &ifurca in ramuri ascendente si descendente ce a.ung in
)ona %entrolaterala a cornului osterior,
*$ 0eutoneuronul 2 se gaseste in nucleul roriu al caului cornului osterior :lamele
Rexed (# *# +$3 axonul deutoneuronului urca *-+ segmente medulare si se incrucisea)a la
ni%elul comisurilor cenusii anterioara si al&a# trecand in cordonul anterior de artea ousa# unde
formea)a tractul sinotalamic anterior, Acesta a.unge in &ul&# dorsal de oli%a &ul&ara si la
iesirea din &ul& se imarte in doua gruuri de fi&re!
- rimul gru# cel mai numeros# formea)a comonenta aleosinotalamica# fi&rele sale
a.ung la nucleii su&stantei reticulate si de aici rin fi&re reticulotalamice a.ung in sistemul
talamic difu) unde se gaseste neuronul * al carui axon roiectea)a in sistemul lim&ic in girus
cinguli,
- al doilea gru# la iesirea din &ul&# se atasea)a lemniscului medial si rere)inta
comonenta neosinotalamica
+$ Neuronul * 2 se gaseste in nucleul %entral osterolateral din talamus entru
comonenta neosinotalamica
@$ Cona de roiectie corticala 2 este in aria someste)ica rimara# in girul ostcentral#
camurile *# 1# ( si in aria someste)ica medulara 2 entru comonenta neosinotalamica,
Calea sensi&ilitatii termoalge)ice
1$ Recetorii acestei sensi&ilitati sunt terminatiile ner%oase li&ere# corusculii 9rause#
Pacini si Ruffini,
($ Protoneuronul 2 se gaseste in ganglionul sinal iar axonul lui intra in madu%a si face
sinasa cu deutoneuronul in nucleul caului cornului osterior :lamele Rexed (# *# + si ro&a&il
si in lamele 8# A# D$
*$ 0eutoneuronul 2 se gaseste in nucleul caului cornului osterior# iar axonul lui urca (-*
segmente medulare# se incrucisea)a in comisurile cenusie anterioara si al&a# trec in cordonul
lateral de artea ousa si formea)a fasciculul sinotalamic lateral, <i&rele acestuia# la intrarea
in &ul& se imart in ( gruuri!
- rimul gru rere)inta comonenta neosinotalamica ce formea)a lemniscul sinal care
trece dorsal de oli%a &ul&ara si medial de fasciculul sinocere&elos anterior si urca rin trunc"i
suerolateral de lemniscul medial,
- al doilea gru rere)inta comonenta aleosinotalamica si fi&rele lui formea)a fasciculul
sinoreticulotalamic,
<asciculul sinoreticulotalamic informea)a desre intensitatea durerii iar lemniscul sinal
desre diagnosticul durerii,
+$ Neuronul * 2 entru comonenta neosinotalamica se gaseste in nucleul %entral
osterolateral :N7P6$# iar entru comonenta aleosinotalamica in nucleii intralaminari!
aracentral si central lateral
@$ Cona de roiectie corticala 2 este in aria someste)ica rimara entru fi&rele
comonentei neosinotalamice si in aria someste)ica secundara entru fi&rele comonentei
aleosinotalamice
Mai exista un fascicul rotoatic# numit sinotectal# care are rotoneuronul in ganglionul
sinal# deutoneuronul este ro&a&il in cornul osterior# neuronul * este in coliculul suerior iar
roiectia este in talamus, Acest fascicul are rol in orientarea caului si oc"ilor sre )ona
stimulata,
Calea sensi&ilitatii eicritice
1$ Recetorii 2 sunt corusculi Meissner# Pacini entru %i&ratii si terminatiile ner%oase
li&ere entru tact,
($ Protoneuronul 2 se gaseste in ganglionul sinal iar axonul lui ocua artea mediala a
radacinii si este o fi&ra groasa care a.unge in artea %entromediala a cornului osterior, Aceste
fi&re se imart intr-o ramura ascendenta care a.unge in cordoanele osterioare si formea)a
fasciculele 'racil :medial$ si Cuneat :lateral$ si o ramura descendenta3 ele dau colaterale in
madu%a# colaterale ce rere)inta fasciculul Reflex# care este &a)a anatomica a reflexului
mitotic, <asciculele gracil :'oll$ si cuneat :;urdac"$ a.ung in &ul& la nucleii omonimi,
*$ 0eutoneuronul 2 se afla in nucleii gracil si cuneat iar fi&rele ce leaca de la acesti nuclei
in directie %entrala se numesc fi&re arcuate interne, Si ele se incrucisea)a formand decusatia
lemniscala :sen)iti%a$ care este o decusatie comlexa! fi&rele nucleului cuneat a.ung dorsal# si
ale nucleului gracil a.ung %entral# iar fi&rele dintr-o arte se incrucisea)a cu cele de artea
ousa# rimele incrucisandu-se fi&rele suerioare,
In unte lemniscurile au diso)itie trans%ersala si trec dorsal de corul trae)oid3 fi&rele
suerioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate lateral, In
me)encefal# orientarea lemniscului este o&lica# suerolateral de nucleul rosu si su&stanta
neagra,
+$ Neuronul * 2 se gaseste in talamus# in nucleul %entral osterolateral,
@$ Cona de roiectie corticala 2 este in aria someste)ica rimara si secundara,
In &oala numita seringomielie# toate caile ascendente sunt le)ate# cu excetia
cordoanelor osterioare# deci indi%idul are sensi&ilitate eicritica dar nu are sensi&ilitate termica
si dureroasa,
alexandruAlex
ANATOMIE 2 CURS *
CAI6E SENSI;I6ITATII PROPRIOCEPTI7E
Sensi&ilitatea rorioceti%a este imartita in doua categorii !
- sensi&ilitatea 1ineste)ica
- sensi&ilitatea rorioceti%a de control a miscarii
Calea sensi&ilitatii 1ineste)ice
Are traiect comun cu calea eicritica si %i&ratorie
1$ Recetorii acestei cai sunt corusculii tendinosi 'olgi# terminatiile ner%oase li&ere si
corusculii Ruffini
($ Protoneuronul 2 se gaseste in ganglionul sinal# axonul lui intra in madu%a si formea)a
fasciculele gracil si cuneat# care %or face sinasa cu deutoneuronul in &ul&# in nucleii omonimi,
*$ 0eutoneuronul 2 este situat in regiunea dorsala a &ul&ului# in nucleii gracil si cuneat# iar
axonul deutoneuronului se incrucisea)a e linia mediana si formea)a lemniscul medial# la
ni%elul caruia exista o somatotoie! dinsre anterior sre osterior -> coccigian-sacral-lom&ar-
toracal-cer%ical :CS6TC$ 3 la ni%elul untii lemniscul medial se lasea)a ori)ontal iar
somatotoia este# de la dreata la stanga -> coccigian-sacral-lom&ar-toracal-cer%ical :CS6TC$,
6emniscul medial a.unge in talamus in nucleul %entral osterolateral :N7P6$,
+$ Neuronul * 2 este in talamus# in nucleul %entral osterolateral# unde mem&rele
inferioare se roiectea)a lateral# iar mem&rele suerioare se roiectea)a medial# aria cea mai
intinsa fiind ocuata de roiectia mainii, Toate roiectiile sunt contralaterale# cu excetia regiunii
&ucale,
@$ Cona de roiectie corticala 2 este in aria someste)ica rimara# unele fi&re trecand si in
regiunea recentrala,
* Exista o maladie :Ta&es -> sifilis tertiar$ care afectea)a cordoanele osterioare si ii da
&olna%ului nesiguranta in miscari acti%e :ataxie cere&eloasa$ si nu isi recunoaste o)itia
mem&relor,
Calea sensi&ilitatii rorioceti%e de control a miscarii,
Sensi&ilitatea rorioceti%a de control are * tracturi!
- tractul sinocere&elos osterior# direct :<lec"sig$
- tractul sinocere&elos anterior# incrucisat :'o/ers$
- fasciculul cuneocere&elos,
1$ Recetorii acestei sensi&ilitati sunt! fusurile neuromusculare# corusculii Pacini mici#
terminatiile ner%oase li&ere,
($ Protoneuronul 2 este locali)at in ganglionul sinal# iar axonul este de dimensiuni
mi.locii# ri)omerul fiind egal cu mielomerul lus 8-A segmente medulare,
*$ 0eutoneuronul 2 este situat in mai multi nuclei!
a$ entru tractul sinocere&elos osterior isi are originea in nucleul toracic :lama A Rexed$
intins intre CD 2 6(3 dua sinasa cu deutoneuronul# axonul trece in cordonul lateral ous# aoi
urca la ni%elul &ul&ului unde este situat %entral de nucleul tractului sinal al trigemenului si
dorsal de iramida &ul&ara, Prin edunculul cere&elos inferior :PCI$ de aceeasi arte# a.unge la
aleocere&el su& forma de fi&re musc"ioase# in %ermisul anterior si in regiunea ara%ermiana a
emisferelor cere&eloase,
Aceste fi&re au rol in coordonarea contractiilor indi%iduale ale musc"ilor si in coordonarea
miscarilor osturale,

&$ entru tractul sinocere&elos anterior isi are originea in lamele @# 8# A Rexed din cornul
osterior, <i&rele secundare ale deutoneuronului se incrucisea)a in roortie de 45E trecand in
cordonul lateral ous# entru a forma tractul sinocere&elos anterior in care %or intra si 15E
fi&re isilaterale, A.ung in &ul&# unte# me)encefal# incon.ura edunculul cere&elos suerior
:PCS$# si rin %alul medular suerior a.ung in cere&el,
Acest fascicul are rol in sinergia miscarilor %oluntare,
c$ fasciculul cuneocere&elos aduna informatii de deasura lui CD# fi&rele intra in madu%a si
a.ung la deutoneuron# care este in nucleul cuneat accesor :7on Mona1o%$ de la ni%elul &ul&ului#
iar axonul lui formea)a fasciculul cuneocere&elos care a.unge la cere&el rin fi&rele arcuate
externe dorsale# e calea edunculului cere&elos inferior isilateral# si se termina in aria
mem&rului suerior,
Se considera ca nucleul accesor este o continuitate a celui toracic,
Acest fascicul asigura corelatia mem&relor suerioare cu cele inferioare in timul
executarii unor miscari,
* Calea rorioceti%itatii entru ca si fata isi are recetorii in musc"ii masticatori# ielosi#
in dinti# gingii# musc"i extrinseci ai glo&ului ocular3 rotoneuronul se afla in nucleul me)encefalic
al trigemenului# ale carui relungiri se duc sre nucleul motor al trigemenului si in formatiunea
reticulara me)encefalica,
CAI6E SENSI;I6ITATII INTEROCEPTI7E
Stimulul este fie sasmul la ni%elul unui %iscer ca%itar# fie distensia sau tractiunea# iar
aferenta merge atat e ner%i %egetati%i cat si somatici,
1$ Recetorii 2 sunt terminatiile ner%oase li&ere
($ Protoneuronul 2 se gaseste in ganglionul sinal si cei ai ner%ilor cranieni3 axonii acestui
rotoneuron sunt amielinici sau sla& mielinici
*$ 0eutoneuronul 2 este in nucleul de origine al sistemului sinotalamic si in ortiunea
%egetati%a a su&stantei intermediare3 axonii deutoneuronului iau o cale sinoreticulotalamica#
dau colaterale la talamus si a.ung in nucleul %entral osterolateral sau in nucleii talamici difu)i
unde se gaseste cel de-al treilea neuron
+$ Cona de roiectie corticala 2 este in aria someste)ica# in girus cinguli si in aria
somatomotorie
Prima articularitate a durerii %iscerale este iradierea ei sre arii cutanate# la distanta de
organul resecti%# si acest lucru se numeste durere raortata, Exlicatiile durerii raortate sunt!
- fenomenul de con%ergenta in caile sinotalamice :con%ergenta de 15?1 a fi&relor
eriferice fata de o fi&ra sinotalamica$
- iradierea influxului in fi&rele alaturate
- imulsurile dureroase care %in de la un organ &olna% scad ragul de excita&ilitate al
neuronilor somatici %ecini# si sensi&ilitatea somatica a.unsa la acesti neuroni sensi&ili)ati# c"iar
su& ragul dureros# este transmisa la centrii sueriori si interretata gresit ca durere eriferica
- rocesul de facilitare corticala! roiectiile dureroase %iscerale e scoarta cere&rala ermit
recetionarea imulsurilor cutanate su& ragul dureros ca sen)atii dureroase false,
Stimulii durerii sunt! mecanici# c"imici :&radi1inina# "istamina# rostaglandine# otasiu#
aci)ii# en)ime roteolitice$# temeratura :mai mare de +@F# frigul$, Proiectia durerii este mai
redusa in aria someste)ica rinciala si mai uternica in aria someste)ica secundara,
Mediatorul intre rotoneuron si deutoneuron in calea interoceti%a este su&stanta P
:descoerita de 7on Euler# este un olietid cu 11 aminoaci)i sinteti)at de neuroni din
ganglionii sinali$ a carei eli&erare oate fi &locata resinatic de en1efaline si -endorfine
roduse de neuronii intercalari din lama ( Rexed# deci exista un mecanism intrinsec de
diminuare a durerii numit mecanism de oarta de control a stimulilor ce conduc durerea sre
sistemul ner%os central,
Exista un sistem descendent de suresie a durerii# cu locali)area in su&stanta reticulata
din me)encefal# in su&stanta cenusie eriaeductala si in nucleul dorsal al rafeului de unde
leaca descendent fi&re reticulosinale serotoninergice# care a.ung la neuronii lamei ( Rexed
ce %or secreta en1efaline si -endorfine3 daca acest sistem este acti%at# durerea este erceuta
mai utin,
Exista in organism organe care nu au recetori de durere! arenc"im "eatic# endocard#
arenc"im ulmonar# creier 2 cu excetia meningelui,
ANATOMIE 2 CURS +
CAI6E SENSI;I6ITATII 6A CAP SI 'AT
Au aceeasi inlantuire neuronala# recetori si roiectie ca restul cailor ascendente,
a$ Caile exteroceti%e sunt !
- tactila eicritica
- tactila grosiera :rotoatica$
- termoalge)ica
1$ Recetorii! terminatii ner%oase li&ere# discuri Mer1el# corusculi Meissner# 9rause#
Pacini si Ruffini# care sunt situati in tegumentul regiunii caului# gatului si fetei,
($ Protoneuronul! se gaseste e traiectul ganglionilor sen)iti%i ai ner%ilor cranieni
:ganglionul trigeminal 'assel# ganglionul geniculat al ner%ului facial si ganglionii inferiori ai
ner%ilor glosofaringian si %ag$, Neuronii din acesti ganglioni au aceeasi structura# fiind
seudouniolari# relungirile lor dendritice a.ung la recetori iar cele axonale a.ung in trunc"iul
cere&ral rin ner%ii cranieni,
*$ 0eutoneuronul! se gaseste in trunc"iul cere&ral la ni%elul nucleilor sen)iti%i ai ner%ului
trigemen :nucleul sen)iti% suerior din unte 2 in el a.ung informatii tactile eicritice3 nucleul
tractului sinal al ner%ului trigemen din &ul& 2 in el a.ung informatii tactile rotoatice si
termoalge)ice$,
Acesti nuclei au o somatotoie# ramurile ner%ului trigemen sfarsesc in acesti nuclei astfel!
-> ner%ul oftalmic in artea anterioara
-> ner%ul maxilar la mi.loc
-> ner%ul mandi&ular in artea osterioara
Ase)are! in trunc"i acesti nuclei sunt ostero-lateral# la ni%elul calotelor &ul&ara si ontina,
0atorita fatului ca aferentele nucleilor aduse de ner%ul trigemen atrund numai la ni%elul untii#
exista diferente intre marimea nucleilor si grosimea fi&relor ce a.ung la ei :inferior 2 nucleii sunt
mai mari iar fi&rele mai utine3 suerior 2 nucleii sunt mai mici si fi&rele sunt mai multe$,
Axonii deutoneuronului formea)a fasciculul trigemino-talamic# sau lemniscul trigeminal#
care are ( arti!
A, <asciculul trigemino-talamic anterior! este mai gros si are originea in nucleul tractului
sinal al ner%ului trigemen, Acest fascicul se asea)a osterior de lemniscul medial# cu care
a.unge la talamus,
;, <asciculul trigemino-talamic osterior! este mai su&tire si are originea in nucleul sen)iti%
suerior din unte :conducand sensi&ilitatea eicritica$, Acest fascicul se asea)a in formatia
reticulara a trunc"iului# lateral de fasciculul longitudinal medial :<6M$,
Pentru am&ele fascicule axonii sunt decusati,
+$ Neuronul *! este talamic si se gaseste in nucleul %entral ostero-medial :N7PM$
@$ Cona de roiectie corticala! se afla la &a)a girului ostcentral# in "omunculus sen)iti%,
&$ Caile rorioceti%e,
1$ Recetorii! corusculi tendinosi 'olgi# terminatiile ner%oase li&ere# corusculi Ruffini#
corusculi Pacini mici# care se gasesc in musc"ii masticatori# glo&i oculari# eriost al%eolar#
articulatie temoro-mandi&ulara,
Studiile facute la om demonstrea)a re)enta rotoneuronului in diencefal :in nucleul
tractului me)encefalic al trigemenului# cu aceeasi somatotoie ca a nucleului inferior$, Alte studii
demonstrea)a re)enta rotoneuronului in ganglionul trigeminal si a deutoneuronului in nucleul
tractului me)encefalic al trigemenului,
Ner%ii glosofaringian si %ag aduc informatii exteroceti%e si interoceti%e in lus fata de
ner%ul trigemen,
Ner%ul glosofaringian 2> aduce informatii exteroceti%e de la fata osterioara a %alului
alatin# mucoasa faringiana# tu&a auditi%a# urec"e medie si antrum mastoidian
a$ Protoneuronul! se gaseste in ganglionul suerior al ner%ului glosofaringian
&$ 0eutoneuronul! se gaseste in nucleul sen)iti% suerior al ner%ului trigemen,
2> aduce informatii %isceroceti%e de la sinusul carotic
a$ Protoneuronul! se gaseste in ganglionul inferior al ner%ului glosofaringian
&$ 0eutoneuronul! se gaseste in nucleul dorsal sen)iti% al ner%ului glosofaringian din &ul&,
Ner%ul %ag 2> aduce informatii exteroceti%e de e eretele osterior al meatului acustic
extern# fata mediala a a%ilionului urec"ii :)ona RamseG-Hunt$# mucoasa laringo-faringelui#
mucoasa laringelui
a$ Protoneuronul! se gasestein ganglionul suerior al %agului
&$ 0eutoneuronul! se gaseste in nucleul tractului solitar si nucleii sen)iti%i ai ner%ului
trigemen,
2> aduce informatii interoceti%e din teritorii intinse
a$ Protoneuronul! se gaseste in ganglionul inferior al %agului
&$ 0eutoneuronul! se gaseste in nucleul dorsal sen)iti% al ner%ului %ag,
<ASCICU6E6E 0E ASOCIATIE A6E MA0U7EI
Aceste fascicule sunt formate din relungirile interneuronilor care fac legatura intre
segmentele medulare sura- si su&iacente# isi- si contralateral# uneori c"iar &ilateral fara sa
araseasca madu%a,
Pentru cordoanele laterale si anterioare# aceste fascicule formea)a fasciculele rorii ale
madu%ei# situate imediat in %ecinatatea su&stantei cenusii, Cordonul osterior are mai multe
fascicule de asociatie# si situate la distanta de su&stanta cenusie,
<ORMATIA RETICU6ARA A TRUNCHIU6UI CERE;RA6
Rere)inta o matrice neuronala rin oc"iurile careia trec fascicule si nuclei secifici,
Aceasta formatie se intinde din artea suerioara a madu%ei ana in regiunea su&talamica si
este formata din mase neuronale multile# organi)ate in gruuri de nuclei# si o retea imensa de
fi&re disuse in toate sensurile,
Nucleii formatiei sunt imartiti in * gruuri! centrali# lateral si aramedian# reticulari
mediani,
1$ Nucleii centrali sunt in numar de 8 si se gasesc!
- in &ul&! nucleii %entral si gigantocelular
- in unte! nucleii ontin caudal# ontin oral si reticulat al tegmentului ontin
- in me)encefal! nucleul reticular me)encefalic,
Acesti nuclei sunt tra%ersati si imartiti de tractul central al calotei in ( )one!
- laterala :sen)oriala$ 2 care rimeste informatii nesecifice de la fasciculele
sinotalamice3 de la nucleul tractului solitar cu informatii de la ner%ii facial# glosofaringian si %ag3
de la lemniscul trigeminal cu informatii de la ca si gat3 si de la nucleii acustici si %esti&ulari,
- mediala :efectorie$ 2 de la care ornesc ( gruuri de curenti! ascendenti si descendenti,
A$ Curentii ascendenti folosesc ( cai!
- calea talamica rere)entata de sistemul talamic difu) :nucleii intralaminari$ sre
"iotalamus# entru mentinerea "omeosta)iei# sau sre neostriat :nucleii &a)ali ai emisferelor
cere&rale$ si cortex
- calea extratalamica ce ocoleste talamusul# tra%ersand regiunea su&talamica si casula
interna# sre cortexul lim&ic,
Am&ele cai trimit informatii nesecifice cortexului rin sistemul fi&relor ascendente
acti%atoare corticale :sistemul reticulat acti%ator ascendent 2 SRAA$, Acest sistem determina
starea de alarma# %igilenta si starea de %eg"e, Acestea rere)inta o conditie necesara entru
recetionarea stimulilor secifici adusi de cai secifice# si entru reali)area reflexelor trunc"iului
cere&ral,
Starile inter%in in mecanisme comlexe de integrare# in legatura cu moti%atia si emotia,
A&olirea functiei sistemului reticulat acti%ator ascendent determina starea de somn# totodata
aarand si undele corticale la electroencefalograf :EE'$,
SOMNU6 este un roces acti% re)ultat rin ( modalitati!
-> rin surimarea si a&olirea acti%itatii sistemului reticulat acti%ator ascendent
:de)acti%are asi%a reticulata$
-> rin stimularea unor structuri care induc somnul :de)acti%are acti%a$,
Somnul se caracteri)ea)a rin ( stari!
a$ somnul de &a)a# care rere)inta A5-D5E din timul de somn si care la randul sau se
caracteri)ea)a rin! este suerficial# mio)a# astrarea tonusului musculaturii cefei# astrarea
acti%itatilor reflexe medulare# electroencefalograma este caracteri)ata rin unde lente corticale,
&$ somnul aradoxal# care rere)inta (5-*5E din timul de somn si se caracteri)ea)a
rin! este rofund# midria)a# a&olirea tonusului muscular si a reflexelor sinale# %ise# miscari
raide ale glo&ilor oculari :@5-85?min,$# modificari %egetati%e :"iotensiune# &radicardie#
modificari resiratorii# erectie$,
Somnul rofund inter%ine in %aluri de 15-1@ minute# ce se reeta eriodic,
Mecanisme ce induc somnul
Exista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme :ritm nictemeral$!
a$ Se roduc sal%e de imulsuri care ornesc din nucleii &ogati in serotonina ai rafeului
&ul&ar si ontin# care surima acti%itatea sistemului reticulat acti%ator ascendent# determinand
somnul suerficial,
&$ Serotonina secretata de nucleii rafeului stimulea)a neuronii din locus ceruleus# neuroni
&ogati in noreinefrina si monoaminoxida)a# care determina o noua sal%a de imulsuri si
intrarea in somn rofund,
Cand aceste mecanisme isi eui)ea)a efectul# stimuli secifici dar si nesecifici :transmisi
de sistemul reticulat acti%ator ascendent$ determina re%enirea la starea de %eg"e,
6e)iuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala, 6e)iuni totale de locus ceruleus
determina a&olirea somnului rofund,
;$ Curentii descendenti merg sre madu%a formand fasciculele reticulo-sinale lateral si
medial,
a$ <asciculul reticulo-sinal lateral se gaseste in artea anterioara a cordonului lateral
medular# fi&rele sale terminandu-se e lamele Rexed 8# A# 4, Acest fascicul are efect stimulator
e musc"ii flexori si efect in"i&itor e musc"ii extensori,
&$ <asciculul reticulo-sinal medial se gaseste in cordonul anterior# lateral de tractul
cortico-sinal anterior, <i&rele sale se termina e lamele Rexed A# D# 4# si are efecte in%erse
decat fasciculul lateral,
($ Nucleii reticulati lateral si aramedian
a$ Nucleul reticulat lateral se gaseste ostero-lateral de oli%a &ul&ara, Primeste informatii
extero-# si rorioceti%e aduse e calea fasciculelor sinotalamice# corticoreticulare#
sinoreticulare si de la nucleul rosu,
Eferentele sunt sre! ar"icere&el :%ermis si regiunea ara%ermiana$# nucleii fastigiali#
fasciculul uncinat care ocoleste edunculul cere&elos suerior si reintra in cel inferior# nucleii
aramedian si gigantocelular,
&$ Nucleul aramedian trimite eferente din nou rin edunculul cere&elos inferior sre
cere&el,
Acesti ( nuclei aartin unui circuit in"i&itor cortico-reticulo-cere&elo-reticulo-sinal,
*$ Nucleii liniei mediane sunt imartiti astfel!
a$ Nucleul rafeului &ul&ar si ontin
&$ Nucleii eri"ioglosali! nucleul intercalat al lui Staderini# nucleul su&lingual Rolles#
nucleul reo)itus "ioglos# nucleul aramedian dorsal,
c$ Nucleul dorsal al tegmentului me)encefalic
Aferente! -> de la "iotalamus si sistemul lim&ic rin fasciculul medial al creierului anterior
:<MCA$
-> fasciculul longitudinal dorsal
-> fasciculul retroflex
-> fasciculul mamilo-tegmentar
Eferente! sre nucleii %egetati%i ai trunc"iului cere&ral si sre sistemul lim&ic rin fasciculul
longitudinal dorsal :<60$,
Aceste * mari grue de nuclei inter%in in mecanismele de integrare %egetati%a astfel!
- 'ruul 1 -> inter%ine in mecanismele sen)oriale de somn-%eg"e
- 'ruul ( -> sunt nuclei motori extrairamidali care asigura controlul cere&elos
- 'ruul * -> sunt nuclei %egetati%i care asigura legatura dintre "iotalamus# sistemul
lim&ic si nucleii trunc"iului cere&ral,
ANATOMIE 2 CURS @
CERE;E6U6
Cere&elul este considerat centrul moderator al acti%itatii musculare,
Ase)are! cere&elul se gaseste in fosa osterioara a craniului# inferior de cortul cere&elului
si osterior de &ul& si unte# cu care delimitea)a ca%itatea %entriculului +, Cere&elul se sri.ina
ostrior e fosele cere&eloase ale occiitalului,
<orma! cere&elul are forma de fluture3 el este format din ( emisfere si %ermis, In ansam&lu
i se descriu ( fete# una suerioara si una inferioara, <ata inferioara re)inta median o
adancitura in care se gaseste %ermisul, 6a limita dintre cele ( fete# osterior# se gaseste un sant
care se numeste marele sant circumferential sau fisura ori)ontala,
Pe surafata cere&elului exista santuri mai mici care il imart in lame sau folii# si santuri
mai largi care se numesc fisuri,
<ilogenetic este imartit in * arti! ar"icere&el :aarut la esti$# aleocere&el :aarut la
amfi&ieni$# neocere&el :aarut la rimate si la om$,
Aceste arti sunt considerate lo&i! ar"icere&elul este lo&ul floculonodular# aleocere&elul
este lo&ul anterior# neocere&elul este lo&ul osterior,
6a limita dintre artile cere&elului exista fisuri!
a$ <isura rimara 2 este intre aleocere&el si neocere&el si se gaseste e fata suerioara
a cere&elului
&$ <isura ostero-laterala 2 este intre ar"icere&el si neocere&el si se gaseste e fata
inferioara a cere&elului,
<iecare lo& este format din lo&uli# atat e %ermis cat si e emisferele cere&rale,
6o&ulii %ermisului C 2 culmen3 P 2 iranus
6 2 lingula3 U 2 u%ula
6c 2 lo&ul central3 N 2 nodulus
0 2 decli%e
< 2 folium
T 2 tu&er
PC 2 aleocere&el
NC 2 neocere&el
AC 2 ar"icere&el
<S 2 fisura suerioara
<O 2 fisura ori)ontala
<P6 2 fisura osterolaterala

6o&ulii emisferelor <6 2 fraul lingulei
A6C 2 ariioara lo&ului central
P 2 atrulater
S 2 simlex
SS 2 semilunar suerior
Si 2 semilunar inferior
;7 2 &i%enter
T 2 tonsila
< 2 floculus
Structura, In cere&el su&stanta cenusie este organi)ata la ( ni%eluri! nuclei cere&elosi si
scoarta cere&eloasa,
a$ Nucleii cere&elosi ocua o o)itie centrala# fiind incon.urati de su&stanta al&a# care intre
nuclei si scoarta formea)a centrul al&,
Acesti nuclei se imart in * grue!
1$ Nucleii fastigiali 2 se gasesc la ni%elul %ermisului sau ta%anului %entriculului +# si aartin
ar"icere&elului,
($ Nucleii glo&os si em&oliform :nucleul intero)itus la asari$ 2 se gasesc la limita dintre
%ermis si emisfera cere&eloasa# si in "ilul nucleului dintat,
*$ Nucleul dintat 2 are forma oli%ei rinciale &ul&are# cu "ilul orientat ostero-medial# si
aartine neocere&elului,
Nucleii cere&elosi rimesc doar colaterale din aferentele cere&elului# si din ei leaca toate
eferentele,
&$ Scoarta cere&eloasa este disusa la surafata si este uniforma :aceeasi structura la
orice ni%el$, Ea are * straturi de la surafata in rofun)ime,
1$ Stratul molecular 2 cu rol in asociatie# este format din celule ner%oase stelate# celule
ner%oase cu cosulete# fi&re si ne%roglii,
0endritele celulelor fac sinasa cu fi&re aralele :care sunt axonii celulelor granulare din
stratul granular$ si cu fi&re agatatoare :fi&re reticulo-cere&eloase si utine fi&re onto-
cere&eloase si oligo-cere&eloase$,
Axonii celulelor fac sinasa cu dendritele celulelor Pur1in.e din stratul intermediar,
Comonenta fi&rilara este rere)entata de fi&re aralele si fi&re agatatoare,
Ne%rogliile sunt rere)entate de microglii# celule gliale ;ergman :care formea)a
mem&rana limitanta externa$# ne%roglii multienate <ananas,
($ Stratul intermediar 2 are rol efector si este format din celule Pur1in.e :aroximati% 1@
milioane$# ase)ate e un singur rand, Aceste celule au forma de &utelie si sunt ase)ate cu &a)a
sre stratul granular,
0endritele celulelor a.ung in stratul molecular# unde fac sinasa cu fi&re aralele# cu fi&re
agatatoare# cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete,
*$ Stratul granular 2 are rol recetor si este alcatuit din celule# fi&re si ne%roglii,
Comonenta celulara este alcatuita din!
A, Celule 'olgi 2 sunt cele mai mari din scoarta cere&eloasa# dendritele lor a.ung
in stratul molecular unde fac sinasa cu fi&rele aralele, Corul celular face sinasa cu fi&rele
agatatoare si musc"ioase, Axonul face sinasa cu dendritele celulelor granulare,
;, Celule granulare 2 sunt cele mai mici celule ner%oase din ne%rax :sunt
aroximati% 155-1@5 de miliarde$, Axonii lor merg sre stratul molecular unde se ramifica in ITI#
formand fi&rele aralele care fac sinasa cu celulele stelate# cele cu cosulete# celulele Pur1in.e
si celulele 'olgi, 0endritele lor fac sinasa cu axonii celulelor 'olgi# cu fi&rele agatatoare si cu
cele musc"ioase,
Comonenta fi&rilara este alcatuita din !
A, <i&re agatatoare
;, <i&re musc"ioase# care rere)inta restul aferentelor cere&elului, O fi&ra
musc"ioasa re)inta e traiectul ei ana la +5 de ingrosari unde fac sinasa dendritele celulelor
granulare :ana la (5 de celule entru fiecare ingrosare$, Aceasta ingrosare este lisita de
teaca de mielina si formea)a cu dendritele celulelor granulare un glomerul cere&elos,
Ne%rogliile sunt mai numeroase si sunt rere)entate in secial de celule gliale ;ergman si
ne%roglii multienate <ananas,
Centrul al& este constituit din fi&re aferente si eferente# la care se adauga fi&rele rorii de
asociatie ce unesc foliile si lo&ii cere&elosi, Medial si %entral# in dretul acoerisului %entriculului
+# centrul al& se desica in ( lame! %alul medular suerior si cel inferior,
CONE-IUNI
Cei * lo&i ai cere&elului aartin si intretin * circuite!
a$ Ar"icere&elul aartine sistemului %esti&ulo-ar"icere&elos ce rere)inta centrul de
control al ec"ili&rului %esti&ular sau a o)itiei caului,
&$ Paleocere&elul aartine sistemului sino-aleocere&elos ce rere)inta centrul de
control al ec"ili&rului %esti&ular sau a o)itiei caului,
c$ Neocere&elul aartine sistemului cortico-neocere&elos ce rere)inta centrul de control
automat al miscarilor %oluntare si semi%oluntare,
A<ERENTE
0ua ce dau colaterale nucleilor cere&elosi a.ung in scoarta cere&eloasa ca fi&re
agatatoare si musc"ioase, In general aferentele sunt acti%atoare e celulele scoartei,
Stratul granular rimeste ma.oritatea aferentelor# de aici informatiile merg sre stratul
molecular asociati%# iar statia finala a imulsurilor aferente sunt celulele Pur1in.e,
Axonii celulelor Pur1in.e arasesc scoarta si a.ung la nucleii intracere&elosi# a%and efect
in"i&itor e ei, 0eci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Pur1in.e,
Aferentele sunt de ( tiuri!
1$ Aferente directe! -> fi&re %esti&ulo-cere&eloase sre ar"icere&el :a.ung rin edunculii
cere&elosi inferiori$
-> fi&re sino-cere&eloase anterioare si osterioare sre aleocere&el
:a.ung rin edunculii cere&elosi inferiori si sueriori$
-> fi&re cuneo-cere&eloase sre aleocere&el :a.ung rin edunculii
cere&elosi inferiori$
-> fi&re trigemino-cere&eloase de la nucleul tractului me)encefalic al
ner%ului trigemen sre aleocere&el :a.ung rin edunculii cere&elosi sueriori si %alul medular
suerior$
-> fi&re tecto-cere&eloase cu informatii acustice si otice de la coliculii
c%adrigemeni sre neocere&el :a.ung rin edunculii cere&elosi sueriori si %alul medular
suerior$
($ Aferente indirecte! -> fi&re cortico-reticulo-cere&eloase sre aleocere&el
-> fi&re cortico-onto-cere&eloase sre aleocere&el
-> fi&re cortico-arcuato-cere&eloase sre aleocere&el
-> fi&re cortico-oli%o-cere&eloase sre neocere&el
Aceste fi&re rere)inta ma.oritatea fi&relor musc"ioase si o mica arte din fi&rele
agatatoare,
E<ERENTE
Pornesc de la nucleii cere&elosi astfel!
-> de la nucleul dintat la nucleii %entral antero-lateral si %entral intermedio-lateral din
talamus# la nucleul rosu si comlexul oli%ar, Toate aceste eferente sunt incrucisate si aartin
neocere&elului,
-> de la nucleii glo&os si em&oliform care aartin aleocere&elului sre nucleul rosu# rin
fi&re incrucisate care in traiectul lor sre madu%a :fi&re ru&rosinale$ sunt in continuare
incrucisate => du&la decusatie
-> de la nucleii fastigiali care aartin ar"icere&elului leaca ( tiuri de eferente!
1$ <i&re cere&elo-%esti&ulare directe care a.ung rin edunculii cere&elosi inferiori la
nucleii %esti&ulari
($ <i&re cere&elo-%esti&ulare indirecte incrucisate care merg rin fasciculul uncinat la
nucleii %esti&ulari# trecand si rin edunculii cere&elosi sueriori, Acest fascicul mai contine si
fi&re aferente ale ar"icere&elului sre nucleii reticulari median si aralateral,
ANATOMIE 2 CURS 8
CA6EA 7ESTI;U6ARA
Calea %esti&ulara este di%i)ata in!
- calea %esti&ulara a trunc"iului cere&ral# cu rolul de a sta&ili o)itia caului in satiu si de
a controla miscarile sale
- calea %esti&ulara cere&eloasa cu rol esential in reglarea tonusului muscular# in secial a
celui antigra%itational,
1, Recetorii caii %esti&ulare sunt situati in crestele amulare ale canalelor semicirculare si
in maculele utriculara si saculara,
a$ Recetorii crestelor amulare sunt celule seciali)ate# re%a)ute cu cili care sunt de (
tiuri! stereocili :micro%ilo)itati modificate$ si 1inocili :cili modificati$, Acesti recetori sunt
sensi&ili la miscarile rotatorii ale caului,
Eiteliul crestelor amulare este alcatuit din ( categorii de celule! sen)oriale si de
sustinere, Celulele sen)oriale sunt de ( tiuri!
- celule de ti 1# iriforme# a%and functie discriminati%a# au olul &a)al incon.urat de o
retea ner%oasa ro%enita din terminatiile fi&relor groase cu conducere raida ale ner%ului
%esti&ular,
- celule de ti (# de forma cilindrica, Pe olul lor &a)al se termina in &uton fii&rele su&tiri
ale ner%ului %esti&ular,
&$ Recetorii maculelor utriculara si saculara sunt asemanatori cu cei din crestele
amulare# cu diferenta ca cilii sunt acoeriti de o masa gelatinoasa in care se disting granule
mici# numite otoliti,
Macula utriculara are functie in ec"ili&rul static# da informatii asura o)itiilor caului in
raort cu fortele de gra%itatie si acceleratia liniara in lan ori)ontal# iar macula saculara este
asociata functional co"leei# reactionand la stimuli %i&ratorii cu intensitate mai mare de
@5 cicli?sec,
(, Protoneuronul &iolar se gaseste in ganglionul %esti&ular care are o arte suerioara si
una inferioara! ortiunea suerioara rimeste fi&rele de la crestele canalelor semicirculare
anterior si lateral# si de la macula utriculara# iar ortiunea inferioara rimeste fi&re de la crestele
canalului osterior si de la macula saculara,
Axonii rotoneuronului formea)a ner%ul %esti&ular care atrunde in trunc"iul cere&ral la
ni%elul ung"iului &ul&oontin# trecand intre edunculul cere&elos inferior si tractul sinal al
ner%ului trigemen,
*, 0eutoneuronul este situat in aria %esti&ulara a fosei rom&oide# unde se gasesc + nuclei
%esti&ulari,
a$ Nucleul %esti&ular medial este situat dorso-lateral de nucleul dorsal al %agului# si este
incrucisat de striile medulare care-l seara de lanseul %entriculului +, El este cel mai mare
nucleu %esti&ular# intin)andu-se ana in unte,
&$ Nucleul %esti&ular inferior este situat lateral de nucleul medial, Cranial# el se continua cu
nucleul lateral# iar caudal se intinde ana la olul suerior al nucleului gracil,
c$ Nucleul %esti&ular lateral se intinde cranial ana la ni%elul nucleului ner%ului a&ducens#
la limita &ul&o-ontina# unde se continua cu nucleul %esti&ular suerior# iar caudal se
relungeste cu nucleul %esti&ular inferior,
d$ Nucleul %esti&ular suerior ocua regiunea ontina a ariei %esti&ulare
Aferentele nucleilor %esti&ulari sunt!
J fi&rele rimare ale ner%ului %esti&ular# si anume! fi&re ascendente ro%enite de la
crestele amulare ale canalelor semicirculare si fi&re descendente ro%enite de la macule
J fi&re cere&elo-%esti&ulare directe si incrucisate
J fi&re interstitio-%esti&ulare sre nucleul medial
Eferntele nucleilor %esti&ulari sunt!
a$ eferente descendente care formea)a cele ( tracturi %esti&ulo-sinale!
J tractul %esti&ulo-sinal lateral# cu originea in nucleul lateral# este direct si conduce
imulsuri %esti&ulare si cere&eloase cu efect facilitator asura tonusului extensorilor si acti%itatii
reflexe medulare
J tractul %esti&ulo-sinal medial# cu originea in nucleii mediali de am&ele arti# este artial
incrucisat
&$ eferente ascendente care ro%in de la toti nucleii %esti&ulari si se termina rin
intermediul fasciculului longitudinal medial :<6M$ in nucleii interstitial# comisural si nucleii
oculomotori,
+, Al treilea neuron# dua unii autori se gaseste in nucleul %entral ostero-medial :N7PM$
din talamus si de aici imulsurile a.ung la scoarta temorala si frontala, 0ua alti autori# al
treilea neuron este in nucleul %entral ostero-inferior din talamus# iar roiectia este in scoarta
arietala# la limita inferioara dintre camurile ( si @,
Sistemul %esti&ular# rin conexiunile sale tine su& controlul sau miscarile reflexe ale
glo&ilor oculari# ale caului# trunc"iului si mem&relor# in scoul mentinerii ec"ili&rului si a unor
reflexe cu origine la&irintica! %oma si o)itia caului in timul %omei,
CA6EA AU0ITI7A
Calea auditi%a este singura cale e care se descriu + neuroni,
1, Recetorii sunt situati in canalul Corti# cei entru sunete inalte in artea &a)ala a
co"leei# iar cei entru sunete .oase in artea aicala a co"leei, Organul Corti este alcatuit din
celule diferentiate# ase)ate intr-un sir lateral si altul medial care formea)a o serie de arcade# iar
de o arte si de alta a arcadelor se gasesc celule sen)oriale ciliate si celule de sustinere,
a$ Celulele sen)oriale# recetoare# au cilii incrustati in mem&rana tectoria# si sunt de (
tiuri!
J celule iriforme# scurte# care alcatuiesc sirul medial
J celule inalte ase)ate e * siruri la &a)a co"leei si +-@ siruri sre %arful co"leei, Ele
alcatuiesc sirul lateral,
Unda sonora transmisa la ni%elul ferestrei %esti&ulare une in miscare erilimfa ramei
%esti&ulare ana la "elicotrema# de unde se roaga in rama timanica ana la fereastra
co"leei, 7i&ratiile erilimfei se transmit mem&ranei &a)ilare# celulele sen)oriale seciali)ate
sunt ridicate odata cu mem&rana &a)ilara in timul oscilarii acesteia# si cilii lor sunt resati de
mem&rana tectoria si endolimfa din canalul Corti, Presiunea exercitata de mem&rana tectoria
asura centriolilor si fenomenelor %i&ratorii# sunt transformate in influx ner%os care este
transmis terminatiilor ner%oase,
(, Protoneuronul este neuronul &iolar din ganglionul sinal situat in canalul siral# iar
relungirile sale formea)a ner%ul co"lear,
*, 0eutoneuronul se gaseste in nucleii! co"lear %entral de e fata %entrolaterala a
edunculului cere&elos inferior si co"lear dorsal situat e fata dorsala a edunculului cere&elos
inferior# in ortiunea laterala a ariei %esti&ulare# unde formea)a tu&erculul acustic,
a$ Nucleul co"lear %entral rimeste ca aferente fi&rele groase cu originea in regiunea
aicala a co"leei,
&$ Nucleul co"lear dorsal rimeste ca aferente utine fi&re descendente su&tiri :direct de la
ner%ul co"lear$# care se articulea)a cu dendritele rofunde ale neuronilor fusiformi,
Prelungirile deutoneuronului ot lua * cai!
a$ fi&rele groase ale regiunii %entrale a nucleului %entral formea)a stria acustica %entrala
ale carei fi&re# la ni%elul .onctiunii onto-&ul&are se incrucisea)a# e linia mediana# cu cele de
artea ousa# formand corul trae)oid# situat %entral de lemniscul medial, 6ateral de oli%a
suerioara# fi&rele de%in ascendente formand lemniscul lateral, Unele fi&re se termina in
formatia reticulata si nucleii corului trae)oid isi- si contralaterali# in nucleii comlexului oli%ar
suerior de aceeasi arte sau de artea ousa# iar altele intra direct in lemniscul lateral
contralateral, Nucleii co"leari nu dau fi&re directe lemniscului lateral isilateral,
&$ fi&rele din regiunea dorsala a nucleului co"lear %entral formea)a stria acustica
intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral, Aceste fi&re constituie calea co"leo-
reticulara,
c$ fi&rele regiunii dorsale a nucleului co"lear dorsal formea)a stria acustica dorsala care
intra in lemniscul lateral contralateral,
Comlexul oli%ar suerior situat lateral de nucleul corului trae)oid# este comus din mai
multe grue celulare!
J gruul lateral in forma de ISI este nucleul de origine al fi&relor directe eferente# de
control a transmisiei la ni%el de recetor
J gruul medial are rol in locali)area sunetelor
J gruul retrooli%ar este originea fi&relor incrucisate eferente# ce controlea)a transmisia
recetorilor,
Aferentele comlexului ro%in de la nucleii co"leari# iar eferentele intra in alcatuirea
lemniscului lateral isilateral# si mai utin contralateral,
Nucleii corului trae)oid sunt! nucleii dorsal si %entral ai corului trae)oid, Acesti nuclei
rimesc aferente de la nucleii co"leari si trimit eferente rin lemniscul lateral# si cate%a fi&re ce
intra in fasciculul longitudinal medial entru a se termina in nucleii ner%ilor oculomotor# tro"lear#
a&ducens# trigemen si facial,
Corul trae)oid se continua cu lemniscul lateral situat in unte si me)encefal# lateral de
lemniscul medial si de cel trigeminal# si medial de lemniscul sinal,
*, Al treilea neuron se gaseste in coliculul inferior
+, Al atrulea neuron il constituie neuronii corului geniculat medial# situat e fata
inferioara a ul%inarului# lateral de coliculul suerior, Aferentele corului geniculat medial ro%in
de la lemniscul lateral# coliculul inferior si cortexul temoral# iar eferentele formea)a radiatia
acustica :geniculotemorala$
@, Cona de roiectie corticala este situata e girul temoral suerior# girii temorali
trans%ersi# camul +1 auditi% si camurile +( si (( de asociatie,
Caracteristicile cailor acustice sunt!
a$ re)enta fi&relor in contracurent! cortico-geniculate# cortico-coliculare# oli%o- recetoare
&$ cresterea numarului de fi&re transmitatoare dua fiecare releu
c$ &ilateralitatea roiectiilor co"leei e cortex
d$ luralitatea ariilor auditi%e
Caile acustice reflexe sunt alcatuite din!
1, Eferentele nucleului co"lear dorsal sre! formatiunea reticulata# si coliculii sueriori
mediati de coliculii inferiori
Aceste ( categorii de eferente sunt la originea reflexelor tonice ale musculaturii,
(, Eferentele nucleilor corului trae)oid# care e calea fasciculului longitudinal medial
a.ung la nucleii ner%ilor oculomotor# tro"lear# a&ducens# trigemen si facial, Ele exlica miscarile
reflexe ale oc"ilor si acomodarea auditi%a rin ner%ul musc"iului tensor al timanului si
musc"iului scaritei,
*, Eferentele comlexului oli%ar suerior# care formea)a fasciculul oli%o-co"lear, Acestea
au rolul de a in"i&a transmisia la ni%el de recetor,
+, Pedunculul oli%ar format din fi&re directe cu originea in nucleul rincial oli%ar,
@, Eferente de la coliculii inferiori si fi&re ale lemniscului lateral# care reintra in nucleul
co"lear entru a a.unge la recetori eriferici# cu efecte in"i&itorii entru anumite frec%ente ale
sectrului auditi%,
alexandruAlex
ANATOMIE 2 CURS A
ANA6ICATORU6 7ICUA6
Anali)atorul %i)ual o&tine 4@E din informatiile externe care a.ung la organism, El este
format dintr-un segment eriferic :retina$ si un segment de conducere care este rere)entat de
( cai ! calea retino-geniculo-calcarina si calea retino-tecto-calcarina,
6a ni%elul acestui anali)ator au loc * fenomene!
1, <ormarea imaginii otice e retina
(, <ototransductia :a&sor&tia fotonilor si transformarea lor in semnal electric$
*, Al treilea fenomen este alcatuit din * comonente!
J relucrarea informatiilor in retina
J transmiterea e cai
J relucrarea corticala
Oc"iul uman este sensi&il la radiatii cu lungimea de unda curinsa intre *A@ 2 A85 nm# dar
oc"iul afa1 oate ercee si o gama de ultra%iolete :*1@ nm$
Prin anali)atorul %i)ual se erce ! contururile o&iectelor# stralucirea# distanta dintre
o&iecte# rofun)imea camului# miscarea, El are rol in orientarea in satiu si ec"ili&ru,
RETINA este formata din 15 straturi !
1, Stratul celulelor igmentare
(, Stratul celulelor recetoare :cele cu conuri si &astonase$
*, Mem&rana limitanta externa 2 care se afla la limita dintre corul celulelor recetoare si
relungirea in con sau &astonas,
+, Stratul granular extern 2 se afla la ni%elul corului celulelor recetoare
@, Stratul lexiform extern - se afla la ni%elul sinasei celulelor &iolare cu celulele
recetoare
8, Stratul granular intern - se afla la ni%elul corului celulelor &iolare
A, Stratul lexiform intern - se afla la ni%elul sinasei celulelor multiolare cu celulele
&iolare
D, Stratul celulelor ganglionare
4, Stratul fi&relor ner%ului otic
15, Mem&rana limitanta interna
Retina umana este de ti in%ersat, Ea contine * )one mai imortante !
J Macula lutea :ata gal&ena$# are o surafata de 1 mmK si este )ona cu acuitate maxima
a oc"iului, Ea se gaseste in dretul axului si contine numai celule cu conuri,
J <o%eea centralis# are o surafata de 5#+-5#A mmK si se gaseste in mi.locul maculei,
Straturile in aceasta )ona sunt delasate# lumina ca)and direct e celulele cu conuri,
J Pata oar&a :discul ner%ului otic$# se gaseste in artea infero-mediala a glo&ului ocular,
Celulele igmentare sunt unistratificate si au rorietatea de a emite seudoode cu
igment in .urul conurilor sau &astonaselor# formand o camera o&scura, Pigmentul
seudoodelor contine melanina si fuxina,
Aceste celule au rol in a&sor&tia fotonilor care nu au excitat# re)ultand incal)irea %aselor
croidiene si imiedicarea reflexiei fotonilor,
Celulele recetoare! in retina sunt in total 155-1(5 de milioane de celule cu &astonas# @-D
milioane de celule cu conuri# 1 milion de celule ganglionare multiolare si @55 de milioane de
celule care aartin cortexului,
0ensitatea celulelor recetoare din retina este urmatoarea!
J in fo%ee sunt 1@5,555 de celule cu con?mmK
J in aroierea fo%eei sunt *5-+5,555 de celule cu &astonas?mmK
J in rest sunt +-@,555 de celule cu con?mmK si 1@5,555 de mii de celule cu &astonas?mmK
Celulele cu &astonas sunt caracteristice entru %ederea nocturna si au maximum de
acuitate la lumina cu frac%enta de @(( nm,
Celulele recetoare au un segment extern# o regiune ingustata# un segment intern si un
segment sinatic rin care se leaga de celula &iolara,
Segmentul extern la celula cu &astonas este format din (555 de discuri surause# care
nu au contact cu mediul extern# iar unul dintre eretii discurilor este format 45E din rodosina,
Segmentul extern la celula cu con este format din discuri care au contact li&er cu mediul
extern# fiind licaturate,
Segmentul ingust de conexiune contine in interior un cil care ro%ine din centriolul celulei,
Segmentul intern contine o )ona elisoida lina cu mitocondrii# aoi o )ona mieloida in
care gasim reticul endolasmic rugos si aarat 'olgi# aici a%and loc sinte)a igmentului care
ascensionea)a,
Segmentul sinatic la celula cu &astonas este ca o serula# iar la cea cu con are asect de
edicul,
Anali)atorul %i)ual este singurul anali)ator care face ( transformari# fiind transductor foto-
c"imico-electric :transforma energia electromagnetica# adica lumina# in influx c"imic# si e
acesta in influx electric$, Pigmentii care reali)ea)a aceste transformari sunt! rodosina cu
orfirodosina entru celulele cu &astonas# si iodosina cu cianosina entru celulele cu conuri,
Acesti igmenti sunt formati dintr-o arte roteica :-osina$ si un gru rostetic :11-cis
retinalde"ida sau retinalul$,
Pentru celula cu &astonas igmentul este rodosina iar a&sor&tia fotonilor de catre acesta
duce la o tranformare de configuratie satiala# astfel 11-cis retinalde"ida se transforma in 11-
trans retinalde"ida, Astfel# rin modificari succesi%e rodosina se transforma in metarodosina-
(# rodus care declansea)a reactii c"imice ce duc la aaritia otentialului de actiune, 0ua
descomunerea rodosinei# retinalul oate fi transformat in %itamina A si reutili)ata aoi la
resinte)a retinalului,
Rasunsul celulelor la agentul excitant este "ierolari)ant# la fel ca la glandele sali%are si
la organele electrice ale estilor, Aceasta "ierolari)are se face rin cresterea ermea&ilitatii
mem&ranei la clor si otasiu, 6a fotorecetori se face rin scaderea ermea&ilitatii la sodiu,
Mesagerul intracelular :'MPciclic$ scade la transmiterea imulsului ner%os# ceea ce duce la
inc"iderea canalelor de sodiu,
Pentru celula cu conuri igmentul este iodosina :artea roteica este fotosina iar gruul
rostetic este retinalul$# iar mecanismul de declansare a otentialului de actiune este ro&a&il
asemanator cu al celulelor cu &astonas,
Celulele &iolare ! - rere)inta rotoneuronul e calea otica si sunt de ( tiuri!
J celule &iolare itice care se gasesc numai in fo%eea centralis si fac arte din calea
anatomica ri%ata 1?1?1 :o celula cu con 2 o celula &iolara 2 o celula multiolara$
J celule &iolare difu)e# care sunt difu)e roriu-)ise :fac sinasa cu *5-@5 de
&astonase$ si difu)e late :fac sinasa cu +-A conuri$
Celulele multiolare ! - rere)inta deutoneuronul e calea otica# fac sinasa cu celula
&iolara# iar axonul lor formea)a ner%ul otic, Ele codifica informatia rin modificarea frec%entei
otentialelor :modulatie de frec%enta$ si nu rin modificarea amlitudinii,
Celulele multiolare sunt de ( tiuri!
J celule multiolare itice care fac arte din calea anatomica ri%ata 1?1?1
J celule multiolare difu)e
Aceste celule se gasesc e retina intr-un singur strat# cu excetia maculei lutea# unde sunt
ase)ate e D-15 straturi, <iecare celula multiolara are un cam retinian circular# de unde
rimeste informatii# numit cam recetor al celulelor multiolare, Aceste camuri sunt de (
tiuri! J camuri recetoare cu centrul ON si eriferia O<<# care rasund la inceutul excitatiei
J camuri recetoare cu centrul O<< si eriferia ON# care rasund la sfarsitul excitatiei,
Acest rasuns ON-O<< are rol in accentuarea contururilor o&iectelor e care le %edem# iar
e retina exista succesiunea! cam ON 2 cam ON?O<< 2 cam O<<, 0eci retina este
organi)ata in coloane cu camuri recetoare circulare,
Celulele ori)ontale se afla in stratul 8 si au rol de a fi asimilate cu neuroni in"i&itori, 6a
acti%area conurilor ele in"i&a &astonasele# si in%ers, Aceste celule maresc camul celulelor
ganglionare# accentuea)a contrastul si au rol in adatarea intuneric-lumina,
Celulele amacrine se afla in artea interna a stratului 8 si are rol in asigurarea conexiunilor
dintre celulele &iolare# celulele multiolare si coloanele retiniene, Sunt descrise (( de tiuri de
celule amacrine fara rol &ine reci)at# dar au foarte multi mediatori,
Celulele Muller se afla in stratul lexiform extern# iar relungirile lor eriferice si centrale
formea)a mem&ranele limitante externa si interna,
Ner%ul otic este format de axonii celulelor multiolare, <i&rele ner%ului otic# toate
mielinice# imediat dua iesirea lor din glo&ul ocular# ro%in de la o singura retina# deci la ni%elul
sau %ederea este monoculara,
C"iasma otica este o lama atrulatera de su&stanta al&a# situata la locul de trecere dintre
eretele anterior si cel inferior al %entriculului *, Ea se continua suerior cu lama terminala# iar
inferior cu tu&er cinereum si infundi&ulul, Intre lama terminala si c"iasma# %entriculul * trimite o
relungire numita reces otic,
In c"iasma otica exista urmatoarea distri&utie a fi&relor!
J fi&rele na)ale din cordoanele na)ale inferioare se incrucisea)a facand un genunc"i
anterior in c"iasma otica# si trec in tractul otic de artea ousa
J fi&rele na)ale din cordoanele na)ale suerioare se incrucisea)a# formand un genunc"i
osterior in c"iasma otica# si trec in tractul otic de artea ousa
J fi&rele temorale trec in tractul otic de aceeasi arte
J fi&rele maculare si uilare sunt si directe si incrucisate
Camul %i)ual
a$ Camul %i)ual monoocular entru un oc"i normal este! lateral - 45F# suerior 2 A5F#
medial 2 @5F# inferior 2 +5F,
&$ Camul %i)ual &ilocular se suraune in artea mediala si astfel ne asigura %ederea
stereoscoica
Imaginea o&tinuta e retina este reala# mai mica si rasturnata,
Retina are deci + cadrane! na)al suerior# na)al inferior# temoral suerior# temoral
inferior# iar cadranele inferioare ale retinei recetionea)a imagini din cadranele suerioare ale
camului,
Ariile coresondente# sunt arii din retina care %ad aceeasi regiune din camul %i)ual,
ANATOMIE 2 CURS D
Exista o anumita somatotoie in calea otica!
A,

1 J fi&re maculare
medial lateral ( J fi&re na)ale
* J fi&re temorale
Sectiune imediat inaoia glo&ului ocular
;,
1 J fi&re maculare
medial lateral ( J fi&re temorale
* J fi&re na)ale
Sectiune inaintea c"iasmei
C,
1 J fi&re maculare
( J fi&re na)ale
* J fi&re temorale
Sectiune rin c"iasma otica
0,
1 J fi&re maculare
medial lateral ( J fi&re na)ale
* J fi&re temorale
Sectiune la ni%elul tractului otic
<i&rele tractului otic dau e de o arte colaterale catre nucleii retectali# coliculii
c%adrigemeni sueriori# ul%inar si "iotalamus si e de alta arte merg la neuronul * din corul
geniculat lateral, 0e la corul geniculat lateral# care are o structura laminara# fi&rele se duc sre
nucleul regeniculat :care face legatura cu "iotalamusul si nucleii retectali$ si sre cele 8
lame ale corului geniculat# astfel!
J fi&rele incrucisate :na)ale$ %in in lamele 1#+#8
J fi&rele "omolaterale :temorale$ %in in lamele (#*#@
Exista si aici o somatotoie! fi&rele din cadranele inferioare a.ung in artea laterala a
corului geniculat iar cele suerioare in artea mediala
Axonul neuronului * se roiectea)a e scoarta in ariile %i)uale
Toti acesti axoni formea)a radiatiile otice ce trec rin segmentul retrolenticular al casulei
interne,
Ariie %i)uale sunt aria rinciala :1A$ ce se gaseste in lo&ul occiital si ariile de asociatie
din .ur# adica aria arastriata :1D$ si aria restriata :14$
Hu&el si Lissel au demonstrat ca aceste camuri %i)uale se roiectea)a e surafata
scoartei ca niste coloane care sunt alternati%e de la un oc"i la altul, Tot ei au e%identiat in
scoarta mai multe tiuri de neuroni,
Calea retino-tecto-calcarina
Aceasta cale contine (5E din fi&rele caii otice, Are traseu# din tractul otic J coliculii
c%adrigemeni sueriori :aria retectala$ J nucleii osteriori ai "iotalamusului J scoarta,
Rolul acestei cai este de urmarire a elementelor in miscare si de areciere a rofun)imii
camurilor,
Colateralele tractului otic
Colateralele tractului otic sunt sre "iotalamus :tractul retino"iotalamic$
Exista in "iotalamus# nucleul surac"iasmal la care a.ung fi&re din calea otica# si care
rin su&stanta cenusie su&eendimara trimite fi&re catre su&stanta reticulara a trunc"iului
cere&ral :su&stanta eriaeductala$# si de aici rin fi&re reticulo-sinale J coarne laterale C
D
-T
1
J radacina anterioara a ner%ilor sinali J ramura comunicanta a lantului simatic J ganglionii
sueriori cer%icali simatici J lex ericarotic comun intern J craniu# dand nastere unui
contingent de fi&re ce se numeste ner%us Conari# care a.unge la eifi)a si ritmea)a secretia de
melatonina in functie de cantitatea de lumina,
0iencefalul# are rol in afecti%itate# erceerea luminii si de aceea entru tratarea
deresiilor se fac &ai de lumina,
RE<6E-U6 <OTOMOTOR
Retina este excitata# informatiile au traseu rin! axonul neuronului ( J tract otic J rin
colaterale J nucleii retectali J nucleul accesor al ner%ului oculomotor J ner%ul oculomotor J
ganglionul ciliat J ner%ii ciliari scurti J musc"ii ciliari circulari => Mio)a :scaderea diametrului
uilei$
MMM Semnul ArgGlle- Ro&ertson ! - aare in sifilisul tertiar# reflexul fotomotor disare
mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta, Acest lucru se datorea)a le)iunilor su&stantei
reticulate din .urul canalului SGl%ius :aeductul cere&ral$
Reflexul fotomotor este un reflex consensual# adica se roduce concomitent la am&ii oc"i
:deoarece nucleii retectali sunt uniti rin comisura osterioara$,
RE<6E-U6 0E CRESTERE A PUPI6EI :MI0RIACA$
Acest reflex are traseu rin! colateralele tractului otic J coliculii c%adrigemeni sueriori
J tract tecto-reticulo-sinal J madu%a sinarii J coarnele laterale C
D
-T
1
J lantul simatic
cer%ical J in ganglionii sueriori sinasa cu fi&rele ostganglionare J lex carotic intern J
lex in .urul arterei oftalmice J radacina suerioara a ganglionului ciliat J ner%ii ciliari lungi J
musc"ii radiari ciliari => Midria)a,
Sindromul Claude-;ernard-Horner! in arali)ia simaticului# &olna%ul re)inta mio)a si
enoftalmie :oc"iul imins in glo&ul ocular$
Sindromul Pancoast-To&ias! - in cancerul de %arf ulmonar# &olna%ul nu face midria)a e
acea arte,

RE<6E-U6 0E ACOMO0ARE 6A 0ISTANTA
Stimulul acestui reflex este imaginea neclara care a.unge e cortex la ni%elul ariei 1A care
este legata cu aria 1D
Aria 1D se gaseste in legatura cu aria D :motorie$ din lo&ul frontal, Acest reflex
coordonea)a modificarile cur&urii cristalinului# con%ergenta axelor otice si scaderea diametrului
uilar,
0in ariile 1D si D leaca fi&re descendente sre coliculii c%adrigemeni sueriori J arie
retectala J nucleul accesor al ner%ului oculomotor J ganglionii ciiliari J ner%ii ciliari scurti J
contractia musc"ilor ciliari circulari J relaxarea ligamentului susensor al cristalinului J
&om&area cristalinului J cresterea %ederii de aroae,
Ner%ul otic este alcatuit din fi&re descendente :in contracurent$ ce %in sre oc"i, Originea
acestor fi&re este in talamus :ul%inar$# coliculi c%adrigemeni sueriori# su&stanta reticulata
me)encefalica, Aceste fi&re se termina in celulele amacrine
Potentialul in celulele amacrine facilitea)a transmiterea rin celulele ganglionare
:multiolare$ ceea ce duce la amlificarea ercetiei si cresterea cantitatii de lumina erceuta,
Percetia oate fi modulata MMM
TU6;URARI IN <UNCTIONAREA APARATU6UI 7ICUA6
A, Tul&urari ale acuitatii %i)uale
1$ Am&lioie = diminuarea# aroae de ierdere a acuitatii %i)uale
($ Nictaloia = scaderea acuitatii %i)uale )iua
*$ Hemeraloia = Ior&ul gainilorI 2 scaderea acuitatii %i)uale in lumina creusculara
+$ 0iscromatosie = deficit al acuitatii %i)uale entru culori, 0e exemlu daltonismul
este scaderea congenitala a acuitatii %i)uale entru rosu si %erde,
@$ Cecitatea :amauro)a$ = ierderea acuitatii %i)uale, Este de ( tiuri!
a$ eriferica 2 tine de glo&ul ocular# olul anterior :cataracta# c"eratita$# retina# ner%ul otic,
Clinic! - modificari de fund de oc"i# liseste reflexul fotomotor,
&$ centrala 2 are cau)a corticala J le)iune in aria 1A
Clinic! - fund de oc"i normal# reflex fotomotor re)ent
Cau)e ! - le)iuni %asculare# traumatisme# tumori# intoxicatii cu CO
(
sau uree# accidente
de aneste)ie,
;, Modificari ale camului %i)ual
1$ Scotom J fi)iologic 2 este dat de discul ner%ului otic :ata oar&a$
- se gaseste in camul temoral suerior la 1(-1@F de linia
mediana
J atologic 2 datorita tensiunii e retina de cau)a diferita :mioie mare#
dia&et netratat => tul&urari gra%e e %asele mici$
($ Ingustarea concentrica a camului %i)ual
J este rogresi%a :de la eriferie sre centru$ 2 &olna%ii au %edere tu&ulara deoarece %ad
doar cu regiunea maculara,
Cau)a! - foarte frec%ent este datorita glaucomului :cresterea resiunii lic"idului din glo&ul
ocular = le)iune de drena.$
*$ Hemianosie = ierderea acuitatii camului %i)ual e o .umatate de cam %i)ual de
la fiecare oc"i, Hemianosiile sunt de * categorii!
a$ Omonime 2 se refera la ariile coresondente din am&ii oc"i
- se exlica rin le)iuni la ni%elul tractului otic# corului geniculat lateral#
arterei coroidiana anterioara# radiatiilor otice# ariei corticale :artera
cere&rala osterioara,
- rogresi% acestea duc la tumoare,
- le)iunea se gaseste de artea ousa "emianosiei omonime,
&$ Hetronime 2 se instalea)a in arii ouse
1F J &itemorala 2 le)iune e fi&rele ce leaca din .umatatea na)ala
:adenom "iofi)ar$
(F J &ina)ala 2 comresie din exterior a c"iasmei otice : ane%rism de
artera carotida interna sau tumori lateroselare
c$ Altitudinale 2 le)iunea se gaseste doar in camurile suerioare sau inferioare
C, Modificarile fundului de oc"i
Se %i)uali)ea)a la oftalmosco!
J edem ailar :aila ner%ului otic$
J atrofie de ner% otic
J modificari %asculare in "iertensiune si dia&et,
ANATOMIE 2 CURS 4
TA6AMUS
6a ni%elul %entriculului * s-au us in e%identa# in eendimul lui niste celule ce sunt in
contact cu ca%itatea %entriculului# si care se numesc tanicite,
Organe circum%entriculare!
1, Organul %ascular al lamei terminale
J se gaseste intre comisura al&a si c"iasma
J are rol in secretia de "ormoni gonadotroi "iofi)ari
(, Organul su&fornical
J se gaseste in aroierea orificiului Monroe
J este sensi&il la angiotensina (
J are rol in reglarea ec"ili&rului "idric# sen)atia de satietate si este comonenta afecti%a
si cogniti%a a sen)atiei de sete,
*, Organul su&comisural
J este o diferentiere a eendimului# inferior de ca%itatea %entriculului *
J la %erete&ratele inferioare si tran)itoriu la cele suerioare# de la el orneste un filament
ce stra&ate aeductul cere&ral# a.unge in %entriculul + si a.unge in regiunea lom&ara
J secreta o roteina
J filamentul se numeste Reissner
J are rol in organi)area sistemului ner%os central# a madu%ei sinarii si a sc"eletului axial
+, Aria ostrema
J se resuune ca aici &ariera "ematoencefalica este ermea&ila
Talamusul este format din ( mase nucleare :dreata si stanga$# situate de o arte si de
alta a %entriculului *,
Sunt ( mase de su&stanta cenusie desartite de lamele medulare ale talamusului
:su&stanta al&a$! lama medulara interna si lama medulara externa care este mai mica si se
gaseste la eriferia talamusului,
Nucleii talamici sunt imartiti in mai multe grue!
J nucleii anteriori
J nucleii mediali
J nucleii laterali
J nucleii %entrali
J nucleii intralaminari 2 se gasesc in grosimea lamei medulare interne
J nucleii liniei mediane 2 se gasesc intre nucleii talamici si eendim
J nucleul reticular talamic 2 se gaseste intre lama medulara externa si casula interna
Nucleii sunt clasificati in * categorii!
a$ Nuclei cu conexiuni secifice :R$ 2 de releu
J nucleii! anteriori# %entrali osteriori# corii geniculati
&$ Nuclei de asociatie secifici :A$
J nucleii! liniei mediane# reticular
c$ Nuclei cu conexiuni su&corticale :SC$ sau nuclei cu roiectie corticala difu)a :0$
J nucleul %entral anterior# nucleul reticular si o arte din nucleii intralaminari,
1, Nucleii anteriori :R$
J se gasesc in &ifurcatia lamei medulare interne
J exista * su&grue! %entral medial si dorsal
J rimesc ca aferente rinciale fasciculul mamilo-talamic si fi&re corticale
J eferente! sre cortexul din girus cinguli# sre ariile (*#(+#*(# rin &ratul anterior al
casulei al&e interne3 sre nucleii "a&enulari rin stria medularis
J sunt centru de legatura intre "iocam si sistemul lim&ic# si sunt inclusi in circuitul
lim&ic descris de Pae)
J sindromul 9orsa1o% se datorea)a le)arii tractului mamilo-talamic# care duce la
ierderea memoriei recente
(, Nucleii mediali
Nucleul dorso-medial J are ( arti!
a$ o arte magnocelulara :SC$
&$ o arte ar%ocelulara care se gaseste osterior :A$
J eferente! in regiunea reotica# sre cortexul or&itofrontal# ariile 15-+5
J are conexiuni cu alti nuclei talamici :intralaminari laterali si ai liniei mediane$
J este considerat releul dintre "iotalamus si cortex or&itofrontal
J are rol in integrarea informatiilor somatice# %iscerale# olfacti%e# in legatura cu tonusul
afecti%
J are roluri afecti%e si in determinarea ersonalitatii
J oate da tul&urari comortamentale in tumori de lo& frontal
*, Nucleii liniei mediane
J sunt + grue! aramedian# ara%entricular# reuniens# rom&oid,
Nucleul reuniens J la ni%elul sau are loc ade)io intertalamica# unde nu se sc"im&a
fi&re intre nuclei
J au in structura celule asemanatoare cu neuronii %egetati%i
J au conexiuni cu! nucleii intralaminari# nucleul dorsal-medial# "iotalamus# cortex
reiriform
J au rol in coordonarea functiei %egetati%e
+, Nucleii intralaminari :SC$
J cel mai imortant nucleu este nucleul centro-median sau 6e/is
J mai exista + grue! nucleul central-lateral# central medial# aracentral si arafascicular
J au rol in interconectarea nucleilor talamici# in reactia de tre)ire
J aferente! de la formatia reticulata# de la nucleul em&oliform si de la sistemul reticulat
acti%ator ascendent :SRAA$
J eferente! rin corul striat sre arii motorii din cortex
@, Nucleii laterali :osterior si dorsal$
J au conexiuni cu cortexul arietal si cu alte grue talamice! nucleii %entrali si mediali,
Nucleul ul%inar!
J aferente! caile sensi&ilitatii generale si caile otice# si au roiectii in ariile occiitale si in
cortexul arietal :ariile @ si A$
J roluri! medierea unor informatii %i)uale ce ocolesc corii geniculati# controlul
oculomotor# al %or&irii# ercetia durerii cronice
8, Nucleii %entrali
a$ Nucleul %entral anterior :SC?0$
J aferente! de la nucleii &a)ali :corii striati$# nucleul centromedian# nucleul dintat#
su&stanta neagra,
J eferente! difu)e# nesecifice# sre lo&ul insulei
J roluri! stimularea acestor nuclei duce la modificarea acti%itatii corticale
&$ Nucleul %entral lateral
J aferente! cere&eloase# de la nucleul dintat rin fasciculul dento-talamic# de la su&stanta
neagra rin fasciculul nigrotalamic# de la nucleul rosu rin fasciculul ru&rotalamic
J eferente! sre ariile motorii + si 8
Acest nucleu aartine unor circuite de ti cortex-cere&el-nucleu %entrolateral-cortex# sau
cortex-corstriat :nuclei &a)ali$-nucleu %entrolateral-cortex
J are rol in initierea si organi)area miscarilor
c$ Nucleul %entral osterior
Acest nucleu rere)inta cea mai mare arte a nucleilor talamici si este di%i)at in alti *
nuclei!
i$ Nucleul %entral ostero-lateral
J aferente! lemniscul medial# aferente sinotalamice# fi&re in contracurent de la cortex
:cortico-talamice$
ii$ Nucleul %entral ostero-medial
J aferente! lemniscul trigeminal# fi&re gustati%e :de la nucleul tractului solitar$# fi&re
descendente cortico-talamice
Eferente ale am&ilor nuclei se duc in girul ostcentral :in ariile *#1#($
iii$ Nucleul %entral ostero-intermediar
J aferente! de la structuri %esti&ulare :neuronul * al caii %esti&ulare$
J roiectie! ostcentral de lo&ul arietal
A, Nucleul reticular :SC$
J se gaseste intre lama medulara externa si casula interna
J se numeste reticular entru ca are asect de retea# deoarece rin el trec toate
aferentele si eferentele talamusului
J roluri! in integrarea acti%itatii talamice dintre nuclei
J aferente! de la formatia reticulata# de la ceilalti nuclei talamici si de la "iotalamus
J eferente! sre cortex si formatiuni su&corticale
Talamusul este imartit in * arti!
J Paleotalamusul# care este rere)entat de nucleii de releu
J Neotalamusul# care este rere)entat de nucleii de asociatie
J Ar"italamusul# care este rere)entat de nucleii cu conexiuni su&corticale si de cei cu
roiectie corticala difu)a,
Talamusul este legat de alte structuri rin ediculii talamici!
1$ Pediculul anterior J de la nucleii anteriori si mediali# trece rin &ratul anterior al
casulai interne sre lo&ul frontal
($ Pediculul suerior J de la nucleii laterali si %entrali# trece rin &ratul osterior al
casulei interne sre lo&ii frontal si arietal
*$ Pediculul osterior J de la ul%inar si corul geniculat medial# merge rin segmentul
retrolenticular al casulei interne sre lo&ii arietal si occiital
+$ Pediculul inferior J leaca de la grue osterioare talamice si cori geniculati mediali#
in segmentul su&lenticular al casulei interne si merge la lo&ul temoral
Rolurile talamusului!
1$ Integrarea informatiilor sen)iti%o-sen)oriale
($ Integrarea in acti%itatea motorie
*$ Roluri in acti%itatile si"ice# in rocesele de constienta si atentie si de raortare
emotionala si afecti%a la stimulii din mediul intern sau extern,
6e)iuni talamice
6e)iuni ale talamusului stang duc la tul&urari in emisfera cere&rala stanga J afa)ie
talamica daca suntem dretaci :acolo a%em centrul %or&irii => nu %or&im articulat si a%em
greutate in interretarea si recunoasterea cu%intelor$
6e)iuni ale talamusului dret duc la tul&urari in emisfera cere&rala dreata => tul&urari de
tiul ercetiilor satiale cu o de)orientare satiala,
;al&ismul :&al&aiala$ este cea mai simla afectiune ce inter%ine la tentati%a de a sc"im&a
emisfera cere&rala dominanta,
6e)iuni talamice i)olate!
a$ le)area nucleului centromedial => tremur in reaus al extremitatilor si miscari
coreoateto)ice
&$ le)area nucleilor liniei mediane => tul&urari cardio%asculare# edeme# ciano)a
Sindromul talamic este surareactia descrisa de Head! la un stimul foarte sla& face o
"ieralgie e artea resecti%a
Sindromul 0e.erine-RoussG
6a ni%elul talamusului se considera ca el este su&stratul morfologic al unui ti rimiti% de
constienta! recunoasterea unor atingeri# temeraturi# tiuri de durere# si caracterul lor afecti%,
ANATOMIE 2 CURS 15
STRUCTURA HIPOTA6AMUSU6UI
Hiotalamusul este format din * straturi de celule %egetati%e# care dinsre ca%itatea
%entriculului * sre exterior sunt ! stratul eri%entricular :mai &ine de)%oltat anterior$# stratul
medial# stratul lateral :mai &ine de)%oltat osterior$, 6a limita dintre straturile medial si lateral se
gasesc ! columna fornixului# ediculul mamilar si fasciculul retroflex, Aceste elemente imart
atat toografic dar si functional# "iotalamusul in ( regiuni ! una laterala si una mediala, Antero-
suerior de artile "iotalalmusului se gaseste o structura searata care are conexiuni cu
"iotalamusul# resecti% aria reotica
Aria reotica ! - rere)inta stratul eri%entricular situat antero-suerior de "iotalamus#
sau intre lama terminala si comisura al&a anterioara# ana la c"iasma otica, Aceasta arie este
formata din * nuclei# care in sens medio-lateral sunt !
J nucleul reotic eri%entricular
J nucleul reotic medial
J nucleul reotic lateral# sau nucleul interstiJ nucleul reotic lateral# sau nucleul
interstitial al fasciculului medial al creierului anterior,
Aria "iotalamica laterala ! - se continua suero-lateral cu casula interna# si ostero-
lateral cu regiunea su&talamica, Aceasta arie este situata lateral de columna fornixului si este
formata din * nuclei !
J nucleul lateral 2 este intins ca surafata si rere)inta aroae in intregime stratul lateral
"iotalamic
J nucleul tu&eral
J nucleul tu&ero-mamilar
Ultimii ( nuclei sunt nuclei mici situati medial de nucleul lateral
Aria "iotalamica mediala ! - este cea mai &ine rere)entata# cu nucleii si functiile cele mai
imortante, Aceasta arie este imartita in * regiuni ! suraotica# infundi&ulara si mamilara,
1, Regiunea suraotica este formata din + nuclei !
J nucleu suraotic 2 este ase)at calare e c"iasma otica, Secreta %asoresina,
J nucleu ara%entricular 2 este ase)at .uxtafornical# sau la locul unde columna fornixului
se infunda in eretele "iotalamic entru a atrunde intre straturile medial si lateral, Secreta
oxitocina,
Primii ( nuclei formea)a glanda diencefalica,
J nucleu surac"iasmatic 2 situat dorsal de c"iasma otica
J nucleu anterior
(, Regiunea infundi&ulara este formata tot din + nuclei !
J nucleu dorsomedial
J nucleu %entromedial
J nucleu arcuat :infundi&ular$
J nucleu osterior
*, Regiunea mamilara coresunde cornului mamilar si are ( nuclei !
J nucleii mamilari medial si lateral
CONE-IUNI
Aferente !
1$ Corticale ! 2 sunt de ( tiuri# directe care sunt incerte# si indirecte care sunt la randul lor
de ( feluri !
a$ Aferente de la cortex or&ito-frontal care sunt aduse de fasciculul medial al creierului
anterior :<MCA$, Acest fascicul contine fi&re in du&lu sens# intre cortex or&ito-frontal# regiunea
eriamigdaliana si aria setala# trecand succesi% rin aria reotica si "iotalamus iar unele
fi&re lungi a.ung ana in me)encefal,
&$ Aferente de la "iocam care sunt aduse e calea fornixului, Prin aceste aferente#
"iotalamusul in conexiune cu formatiunile olfacti%e inter%ine in coordonarea acti%itatii
%egetati%e si in instinctele care stau la &a)a conser%arii indi%idului si a seciei,
($ Amigdalo 2 "iotalamice ! - sunt e ( cai !
a$ amigdalo-fuga dorsala# rin stria terminala# a%and originea in artea cortico-mediala a
corului sau nucleului amigdalian
&$ amigdalo-fuga %entrala# care are originea in artea &a)o-laterala a corului sau
nucleului amigdalian# rin fi&re ce tra%ersea)a satiul erforat anterior sau &andeleta diagonala
entru a a.unge la ni%elul girului araterminal# de unde rin fasciculul medial al creierului
anterior :<MCA$ imulsurile a.ung la "iotalamus,
*$ Palido 2 "iotalamice
+$ Talamo 2 "iotalamice ! - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal rin
ediculul talamic inferior
@$ Su&talamo 2 "iotalamice ! - sunt directe si incrucisate
8$ Cere&elo 2 "iotalamice ! - sunt aferente mediate de formatia reticulara a trunc"iului
A$ Reticulo 2 "iotalamice ! - %in de la formatia reticulara e ( cai !
a$ rin ediculul mamilo-tegmentar
&$ rin fasciculul longitudinal dorsal :<60$ sau al lui Sc"ult)# care are originea in su&stanta
cenusie eriaeductala din me)encefal# dua care se alatura fasciculului medial al creierului
anterior :fi&re me)encefalo-setale$# sre arii setale# de unde rin fi&re seto-"iotalamice
imulsurile a.ung la "iotalamus,
D$ Retino 2 "iotalamice ! - care sunt !
a$ directe ! retinaJnucleu surac"iasmatic
&$ indirecte - cu * circuite !
- circuit "ormonal ! eifi)aJ"iofi)a
- circuit cortical ! arie %i)ualaJarie entorinala :olfacti%a$J"iocamJ"iotalamus
- circuit olisinatic ! cor geniculat lateralJ"iotalamus
4$ Olfacti%e ! - sunt e ( cai !
a$ de la gir iriform la "iocam si aoi la "iotalamus
&$ de la cor amigdalian la "iotalamus
Eferente
Eferentele sunt de ( tiuri# de roiectie :ner%oase$ care sunt omonime aferentelor si
endocrine care sunt si ele la randul lor de ( tiuri ! ner%oase si umorale,
Eferentele endocrine ner%oase sunt rere)entate de ( fascicule ! fasciculul suraotico-
"iofi)ar si fasciculul tu&ero-infundi&ular, Cele ( fascicule transorta e langa imulsuri
ner%oase si "ormoni sau factori, Acest lucru este osi&il datorita caacitatii de neurosecretie a
nucleilor "iotalamici :ela&orare# transort si eli&erare de "ormoni$,
1$ <asciculul suraotico-"iofi)ar este format de axonii neuronilor din nucleii suraotic si
ara%entricular, 0e-alungul acestor axoni sunt secretati "ormonii ce sunt deo)itati in
neuro"iofi)a, 0in aceasta# rintr-un diso)iti% neuro%ascular# "ormonii sunt de%ersati in
sistemul cailar %enos din .urul "iofi)ei :sinusuri ca%ernoase si intraca%ernoase$
($ <asciculul tu&ero-infundi&ular are originea in nucleul arcuat, Acesta secreta factori
acti%atori si in"i&itori care sunt deo)itati la ni%elul eminentei mediane si infundi&ulului, 0e la
acest ni%el# rin %ase lungi si scurte# cailari)ate la ni%elul adeno"iofi)ei atat suerior cat si
inferior# su& forma de cailare sinusoide# factorii a.ung la ni%elul adeno"iofi)ei,
<unctii!
1, Neurosecretia
(, Controlul acti%itatii generale autonome a organismului :functia %egetati%a$, In acest
sens# aria "iotalamica mediala a fost imartita in ( arti ! una anterioara :"iotroa$ cu functie
arasimatico-mimetica# si una osterioara :ergotroa$ cu functie simatico-mimetica,
*, Termoreglare
+, Coordonarea aortului alimentar si "idric rin existenta unui centru al foamei in
"iotalamusul lateral# si a unui centru al setei in "iotalamusul medial,
@, Coordonarea acti%itatii sexuale si a reroducerii# rin secretia "ormonilor sexuali
8, Coordonarea eriodicitatii legat de ritmurile nictemerale# rin modificari ale functiilor
glandelor endocrine,
A, Coordonarea emotiilor, Emotia este caracteri)ata rin ( elemente !
a$ afecti% 2 are un su&strat su&iecti%
&$ exresia emotiei 2 se caracteri)ea)a rin manifestari somatice si endocrine,
ANATOMIE 2 CURS 11
SISTEMU6 6IM;IC
<ormatiunile sistemului lim&ic sunt %ec"i din unct de %edere filogenetic# aartinand ar"i-
si aleocortexului, Ele sunt atasate ca un arc de cerc e fata anterioara a emisferelor cere&rale#
intre diencefal si neocortex# in .urul corului calos,
Sistemul lim&ic este un comlex de integrare a informatiilor somatice %egetati%e si
olfacti%e# inter%enind in adatarea comortamentului rimar :nutritie# reroducere$# in acti%itatea
emotionala si in rocesul de memorare,
In cadrul %ietii indi%idului are rol in rocesele de in%atare si memorare# in orientarea si
moti%area comortamentala, Hiocamul inter%ine nu rin stocare de informatii# ci rin
comararea si fixarea acelor informatii care sunt reetate si intarite# si diminuarea informatiilor
neintarite, 6e)iuni ale "iocamului duc la ierderea memoriei recente, Corul amigdalian
inter%ine in comortamentul alimentar#sexual# emotional si are dret caracteristica un rag
sca)ut de excita&ilitate, 0in acest moti% el rere)inta cu redilectie locul entru de&utul cri)elor
eiletogene, <ormatiile "iocamului stau la &a)a mecanismelor sc"i)ofrenice,
<ormatiunile comonente ale sistemului lim&ic sunt ! sistemul olfacti% :rinencefal$# corul
amigdalian# stria terminala# aria setala# "iocamul,
1$ Sistemul olfacti% ! - are rol in erceerea mirosului si acti%ator al unor sisteme
neuronale care influentea)a comortamentul emotional
Calea olfacti%a
Protoneuronul ! - este rere)entat de celulele &iolare de la ni%elul mucoasei olfacti%e de
e eretele suerior al fosei na)ale, Ele sunt in numar de @5 de milioane si sunt celule ciliate#
cu numerosi cili :15555?mmK$ care sunt curinsi intr-o lama de lic"id cu rol acti%# de e
surafata mucoasei olfacti%e, Axonii acestor celule se unesc si formea)a ner%ii olfacti%i :18-(5$
care tra%ersea)a lama ciuruita,
0eutoneuronul ! - este celula mitrala din &ul&ul olfacti%, Axonii celulelor mitrale formea)a
tractul olfacti% care este ase)at imreuna cu &ul&ul olfacti% in santul olfacti%, Tractul in artea
osterioara se lateste si formea)a trigonul olfacti%# care se imarte aoi in * strii olfacti%e !
laterala# mediala si intermediara :inconstanta$, Calea olfacti%a se continua de-alungul striei
olfacti%e laterale# care dua ce da colaterale satiilor erforate anterioare si corului amigdalian
a.unge la girul semilunar :roeminenta de e marginea suerioara a uncusului$, 'irul semilunar
imreuna cu uncusul formea)a aria reamigdaliana# iar aceasta din urma imreuna cu satiul
erforat anterior formea)a cortexul olfacti% rimar, Prelungirile neuronale ale neuronilor din aria
rimara a.ung la aria entorinala :olfacti%a 2 camul (D$ ce aartine lo&ulului iriform, Aria
enorinala rere)inta cortexul olfacti% secundar, Aceasta arie trimite eferente sre ! "iocam#
lo&ul insulei si lo& frontal,
Prioectia corticala ! - este rere)entata de ariile olfacti%e rimara si secundara, Calea
olfacti%a este singura cale sen)iti%a fara releu talamic
Stria olfacti%a mediala ! - da colaterale satiului erforat anterior si se continua rin
comisura al&a anterioara sre emisfera ousa
Stria olfacti%a intermediara ! - da colaterale satiului erforat anterior si sfarseste rin
tu&erculul olfacti%
Satiul erforat anterior ! - este o surafata entagonala# re%a)uta cu orificii rin care
atrund ramuri centrale ale arterelor cere&rale anterioara si medie, Acest satiu este delimitat
astfel ! -> antero-lateral si antero-medial 2 striile olfacti%e
-> ostero-medial 2 c"iasma si tractul otic la care se adauga &anda si &andeleta
osterioara
-> ostero-lateral 2 uncusul
Aferente ! - de la &ul& si tract olfacti%
Eferente ! - sre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior :<MCA$
($ Corul amigdalian ! - este o masa nucleara sferoidala din grosimea olului ase)at
suerior si medial de cornul temoral al %entriculului lateral, El coresunde la surafata ariei
eriamigdaliene si se continua osterior# ca si su&stanta cenusie# cu coada nucleului caudat,
<ilogenetic el are ( arti ! una cortico-mediala :%ec"e$ si una &a)o-laterala :noua$
Aferente ! -> de la calea olfacti%a# rin stria olfacti%a laterala# sre artea cortico-mediala
-> de la aria entorinala sre artea &a)o-laterala
-> de la talamus# "iotalamus# arie setala# formatia reticulata me)encefalica#
rin strie terminala
Eferente ! -> calea amigdalo-fuga %entrala# rin &andeleta diagonala# sre aria setala
-> calea amigdalo-fuga dorsala# rin strie terminala# sre aria setala# iar rin
colateralele ei# sre "iocam# "iotalamus si eitalamus
*$ Stria terminala ! - orneste din artea ostero-inferioara a corului amigdalian# are
traiect osterior e ta%anul cornului temoral al %entriculului lateral# unde se gaseste medial de
coada nucleului caudat# tra%ersea)a sre anterior santul talamo-striat# co&oara su& orificiul
intern Monroe# si a.unge la aria setala, Aria setala e formata de setul ellucid cu nucleii lui#
si girul araterminal cu nucleii lui, Aceasta arie rere)inta )ona de asociatie a sistemului lim&ic
cu "iotalamusul# eitalamusul si neocortexul,

<ormatia "iocamica ! - este formata din ! indusium griseum cu gir fasciolat si gir dintat#
"iocamul :cornul lui Amon$# fornixul cu comisura lui,
1$ Indusium griseum ! - este o lama de su&stanta cenusie e fata externa a corului calos#
si se continua anterior cu girul araterminal iar osterior cu girul fasciolat, In grosimea lui se
gasesc + roeminente erec"i# longitudinale# numite strii longitudinale 6ongissi# ( roeminente
laterale si ( mediale, Indusiumul este continuat osterior de sleniul corticalis calos cu girul
fasciolat# aoi se continua cu girul dintat# a.ungand ana la ni%elul "iocamului,
'irul dintat este o fasie de cortex crenelata# ase)ata e fata suerioara a "iocamului#
care se continua anterior ana la uncus cu girul intralim&ic si &andeleta lui 'iacomini :coada
nucleului dintat$, 'irul dintat este ar"icortex trilaminar# fiind format din * straturi ! strat
molecular# strat granular si strat olimorf, Singura legatura intre aceste straturi si "iocam este
intre stratul granular si stratul iramidal al "iocamului,
($ Hiocamul ! - este o roeminenta in odeaua cornului temoral al %entriculului lateral,
El este o%oidal# alungit si mai %oluminos anterior unde se aroie de nucleul amigdalian, Pe fata
lui suerioara se gaseste santul "iocamic# lateral de care se gasesc formatiunile ! fim&ria#
santul fim&rio-dintat# cornul lui Amon acoerit de al%eus :strat de su&stanta al&a$,
'irul dintat si "iocamul au structura de ar"icortex trilaminar, Trecerea de la ar"icortex la
neocortexul girului ara"iocamic se face rin + )one de tran)itie numite ! rosu&icul# su&icul#
resu&icul# arasu&icul,
Hiocamul este format# dinsre ca%itatea cornului temoral sre centru# din A straturi
celulare !
-> strat eendimar
-> al%eus 2 este o lama de su&stanta al&a formata din fi&rele ce constituie aferentele si
eferentele "iocamului :aferentele %in de la toate structurile cortexului# iar eferentele se aduna
si formea)a fim&ria# care araseste "iocamul si se continua cu stalul fornixului$
-> strat oriens
-> strat iramidal
-> strat radial
-> strat molecular
-> strat lacunar
Aferente !
a, de la gir cinguli rin cingulum
&, de la indusium gliseum rin gir fasciolat si gir dintat
c, de la arie setala rin fornix
d, de la arie setala# "iotalamus# formatia reticulata me)encefalica rin strie terminala
:%ia fasciculul medial al creierului anterior 2 <MCA$
e, de la "iocamul ous rin comisura fornixului :care uneste stalii$
f, directe de la aria entorinala
Eferente !
a, sre "iotalamus rin fim&rie J stal fornix J columna fornix J cor mamilar J restul
"iotalamusului# talamusul anterior rin edicul mamilo-talamic si sre formatia reticulata
me)encefalica rin edicul mamilo-tegmental,
&, sre eitalamus rin fim&rie J fornix J colaterale sre strie medulara J trigon
"a&enular
c, sre arie setala rin fornix
ANATOMIE 2 CURS 1(
7ASCU6ARICATIA CERE;RA6A
7asculari)atia cere&rala este uternica# comara&ila cu cea a cordului, Creierul foloseste
1?* din sangele organismului si (5E din cantitatea de oxigen# iar la coil cantitatea de oxigen
folosita este de @5E,
7asculari)atia cere&rala re)inta o mar.a de siguranta redusa# fiind cunoscut fatul ca
surimarea %asculari)atiei cere&rale entru +-@ secunde conduce la ierderea cunostintei
:liotimie$# iar daca este intreruta entru + minute# se roduc le)iuni cere&rale ire%ersi&ile,
Reglarea %asculari)atiei cere&rale este strict umorala# astfel# scaderea concentratiei
oxigenului# scaderea concentratiei dioxidului de car&on sau scaderea tensiunii arteriale conduc
la %asodilatatie cere&rala, Neuronii au caacitatea de autoadatare# in sensul ca# la scaderea
concentratiei de gluco)a in sange# acestora le creste caacitatea de a&sor&tie a gluco)ei,
Tesutul cere&ral este i)olat de mediul sanguin rin &ariera "ematoencefalica,
PO6I'ONU6 ARTERIA6 LI66IS
Acest oligon este un sistem arterial anastomotic# cu A ramuri :laturi$# la formarea careia
articia ( sisteme arteriale ! sistemul carotic intern si sistemul %erte&ro-&a)ilar,
1$ Sistemul carotic intern :artera carotida interna$ este alcatuit din + arti !
-> artea cer%icala
-> artea ietroasa 2 se gaseste in stanca temoralului si in canalul carotic osos# unde
datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic,
-> artea ca%ernoasa 2 se gaseste in sinusul ca%ernos si in santul carotic de e eretele
lateral al sfenoidului,
-> artea cere&rala 2 tine de la iesirea din sinusul ca%ernos# in dretul roceselor clinoide
anterioare# ana in dretul satiului erforat anterior,
In craniu# artera carotida interna da ( gruuri de ramuri !
a$ Ramuri colaterale 2 rere)entate de arterele ! oftalmica# comunicanta osterioara#
coroidiana anterioara
&$ Ramuri terminale 2 rere)entate de artera cere&rala anterioare si de artera cere&rala
medie
($ Sistemul %erte&ro-&a)ilar,
Artera %erte&rala are ( segmente# unul cer%ical si %erte&ral :la ni%elul gatului$# si unul
cere&ral care se intinde ana la marginea inferioara a untii# unde rin unire cu cea de artea
ousa formea)a trunc"iul &a)ilar, Acesta# urca in canalul format de cli%us :anterior$ si santul
&a)ilar ontin ana in dretul satiului erforat osterior# unde arterele %erte&rale osterioare se
imart in artere terminale,
Poligonul arterial este format din !artera comunicanta anterioara# ( artere cere&rale
anterioare# ( artere comunicante osterioare# ( artere cere&rale osterioare, 0e cele mai multe
ori aceste artere sunt inegale ca lungime si cali&ru,
Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi :ramuri$ este
o&literata# circulatia sangelui fiind sulinita de celelalte, Orice o&structie in afara oligonului
duce la le)iuni de su&stanta ner%oasa,
Arterele cere&rale dau fiecare ( gruuri de ramuri ! ramuri corticale sau suerficiale# care
trec in santurile de e surafata emisferelor# %asculari)and cortexul in totalitate si o arte a
su&stantei al&e su&iacente# si ramuri centrale sau rofunde ce atrund in grosimea su&stantei
cere&rale rin cele * satii erforate :( anterioare si unul osterior$# %asculari)and restul
su&stantei al&e# nucleii si eretii %entriculilor,
Artera cere&rala anterioara
0e la origine :in dretul satiului erforat anterior$# artera trece este er%ul otic# atrunde
in fisura interemisferica si se alica e genunc"iul corului calos, Aici se imarte in ( ramuri
mari ! artera ericalosala care trece in santul corului calos si sfarseste in aria recuneusului# si
artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lo&ului aracentral,
Ramuri corticale ! -> ramuri or&itale entru gir dret# &ul& olfacti%# tract olfacti%# giri or&itali
mediali
-> ramuri frontale entru cor calos# gir cinguli# gir frontal medial cu lo&ulul aracentral# gir
frontal suerior si artea suerioara a girului frontal mi.lociu
-> ramuri arietale entru recuneus si lo&ul arietal suerior
Ramuri centrale ! - sunt desrinse din aroierea originii arterei cere&rale anterioare# trec
in satiul erforat anterior# una dintre ele fiind mai %oluminoasa :artera recurenta Heu&ner$,
Aceste ramuri %asculari)ea)a ! rostrul corului calos# setul elucid# caul nucleului caudat#
&ratul anerior al casulei interne# artea anterioara a utamenului,
Sindromul cere&ralei anterioare este caracteri)at rin arali)ie contralaterala de mem&ru
inferior si araxie :decoordonare intre dreata si stanga$
Artera cere&rala medie
Este cea mai mare artera cere&rala atat din unct de %edere al cali&rului cat si al lungimii,
Ea continua traiectul arterei carotide interne# lucru ce este fa%ori)ant in traiectul unei
trom&em&olii, 0in dretul satiului erforat anterior# ea atrunde in santul lateral SGl%ius# este
insula# si a.unge in aria lo&ului arietal unde sfarseste ca artera a girului angular,
Ramuri corticale ! -> ramuri or&itale entru girii or&itali laterali
-> ramuri frontale entru .umatatea inferioara a girului frontal mi.lociu# girul frontal inferior
si girul recentral
-> ramuri arietale entru gir ostcentral si lo&ul arietal inferior
-> ramuri temorale mai ales entru gir temoral suerior
-> ramuri insulare
Ramuri centrale ! - acestea se numesc artere striate si sunt imartite in ( gruuri# unul
lateral si unul medial# acestea trecand imreuna rin satiul erforat anterior sre rofun)imea
emisferelor, Ele %asculari)ea)a ! utamen# glo&us alidus# corul nucleului caudat# artea
anterioara a talamusului# genunc"iul# &ratul osterior# &ratul retrolenticular#&ratul su&lenticular
ale casulei interne,
Sindromul cere&ralei medii se caracteri)ea)a rin ! arali)ie de mem&ru suerior de
artea ousa rin interesarea girului recentral# tul&urari de sensi&ilitate ana la a&olirea ei e
artea ousa rin interesarea girului ostcentral sau a talamusului# afa)ii sen)iti%e :surditate
%er&ala 2 nu intelege sensul cu%intelor 3 cecitate %i)uala 2 %ede dar nu intelege scrisul$# afa)ii
motorii :agrafia 2 nu oate scrie 3 mutenia$
Artera comunicanta osterioara
Este ramura a arterei carotide interne, Ea asigura anastomo)a cu arterele cere&rale
osterioare si incon.ura edunculul cere&ral in traiectul sau osterior# dand utine ramuri care
tre%ersea)a satiul erforat osterior# %asculari)and "iotalamusul si artea anterioara a calotei
me)encefalice
Artera coroidiana anterioara
Este ramura a arterei carotide interne, Are traiect osterior# e fata inferioara a lo&ului
temoral# atrun)and aoi in rofun)imea acestuia si a.ungand in aroierea cornului temoral,
Ea %asculari)ea)a ! formatiuni ale sistemului lim&ic :cor amigdalian# "iocamul cu fim&ria$ si
arti ale diencefalului :olul osterior al talamusului# corul geniculat lateral$
6e)iunile e artera coroidiana anterioara :le)iuni isc"emice$ ro%oaca cri)e de eilesie
Artera cere&rala osterioara
Porneste din dretul satiului erforat osterior# are traiect lateral# aralel cu artera
cere&eloasa suerioara incon.urand sre osterioredunculul cere&ral, Aoi trece e artea
temoro-occiitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina,
Ramuri corticale ! -> ( artere temoro-occiitale# una anterioara si una osterioara# entru
girii temoro-occiitali dar si girul temoral inferior si artial girul temoral mi.lociu,
-> artera cornului lui Amos entru girul ara"iocamic
-> ramuri arietale entru recuneus
-> ramuri occiitale entru cuneus# lingula# ol occiital si fata externa suero-laterala a
lo&ului occiital
Ramuri centrale ! - atrund in satiu erforat osterior si %asculari)ea)a "iotalamusul#
regiunea su&talamica# ul%inar talamic# eitalamus :cu eifi)a$# coliculi c%adrigemeni sueriori#
arte ostero-laterala a calotei me)encefalice,
Sindromul cere&ralei osterioare se caracteri)ea)a rin cecitate :or&ire$ daca le)iunile
sunt &ilaterale# sau "emianosii :or&ire intr-un cam 2 na)al sau frontal$
7ENE6E CERE;RA6E
7enele creierului formea)a ( sisteme ! un sistem de %ene suerficiale e surafata
emiferelor# si un sistem de %ene rofunde aflate in aroierea lexurilor coroidiene,
7enele suerficiale sunt imartite in * gruuri !
1$ 7ene suerioare 2 care se gasesc e fetele suero-laterala si mediala ale emisferei#
drenand sangele mai ales suerior sre sinusul longitudunal suerior# si mai utin inferior sre
sinusul longitudinal inferior, Si aceste %ene suerioare se imart in * gruuri ! anterior# mi.lociu
si osterior
($ 7ena cere&rala mi.locie suerficiala 2 se gaseste in santul lateral SGl%ius si co&oara
sre fata inferioara %arsandu-se in sinusul ca%ernos
*$ 7ene inferioare 2 se gasesc e fata inferioara a emisferelor cere&rale, 0intre aceste
%ene exista un colector mai %oluminos care se numeste %ena &a)ala, Aceasta se formea)a in
dretul satiului erforat anterior rin unirea a inca * %ene ! cere&rala anterioara# cere&rala
mi.locie rofunda :care insoteste artera cere&rala medie$ si %ena striata care iese din
rofun)imea satiului erforat anterior, 7ena &a)ala are traiect osterior# si su& sleniul corului
calos se %arsa in %ena cere&rala mare a creierului
7enele rofunde
7ena cere&rala interna 2 drenea)a sangele rofund al emisferelor cere&rale, Se formea)a
in dretul orificiului inter%entricular# din ( %ene ! %ena talamo-striata care %ine din santul talamo-
striat# si %ena coroidiana ce %ine din an)a coroidiana a %entriculului *, 0ua formare# %ena are
traiect osterior# tot in grosimea an)ei coroidiene# si a.unsa su& sleniul corului calos# se
uneste cu cea de artea ousa formand marea %ena cere&rala, Aceasta din urma# dua un
scurt traiect osterior se uneste cu sinusul longitudinal inferior si formea)a sinusul %enos dret#
care are in continuare traiect osterior# rin &a)a coasei creierului# ana la ni%elul confluentei
sinusurilor# in care se %arsa, 0e la acest ni%el sangele e drenat rin cele ( sinusuri %enoase
trans%erse# aoi sigmoide# sre %enele .ugulare interne,
ANATOMIE 2 CURS 1*
SCOARTA CERE;RA6A
STRUCTURA
Scoarta cere&rala are o surafata de aroximati% (#@mK# numai 1?* este la surafata# restul
fiind in santuri si sci)uri, Scoarta are 15
15
neuroni si este foarte groasa# a%and intre ( si +#@ cm
grosime# si un %olum de *55 de cm
*
,
Scoarta este alcatuita din fi&re aferente# neuroni si fi&re de asociatie# fi&re eferente :de
roiectie$ care leaca sre alte elemente corticale, Numarul neuronilor de roiectie este mult
mai mic decat numarul neuronilor din scoarta# deci ma.oritatea neuronilor din scoarta sunt
neuroni de asociatie,
In scoarta exista @ tiuri rinciale de neuroni!
1$ Celule iramidale! - sunt celule triung"iulare cu %arful orientat sre surafata# axonul
intrand in fi&rele de roiectie,
- intra in straturile * si @
- formea)a unitati columnare %erticale cu o grosime de *55-@55m#
care in ariile recetoare# fiecare columna coresunde unui teritoriu din eriferie,
- sunt de dimensiuni %aria&ile# fiind clasificate in mici :15-1($#
mi.locii# mari :descrise de ;et) 2 au 155$ si gigantice,
($ Celule stelate! - sunt cele mai numeroase din scoarta
- se mai numesc celule granulare
- se gasesc in straturile ( si + si au +-8m diametrul
- exista unele celule granulare mai mari :celule granulare iramidale$
descrise de 6orete de No# si care se gasesc in ariile recetoare
*$ Celule fusiforme! - sunt celulele cu axul lung aralel cu scoarta# axonul lor intrand in
fi&re de asociatie si de roiectie
+$ Celule Ca.al! - sunt celule mici cu axonii ori)ontali# si se gasesc in stratul suerficial al
scoartei,
@$ Celule Martinoti! - se gasesc in toate straturile scoartei, Ele sunt cu axonii sre
surafata scoartei,
S-au descris * asecte ale scoartei cere&rale,
1, Citoar"itectonia :diso)itia celulelor$
Scoarta re)inta 8 straturi dinsre surafata sre rofun)ime!
a$ Strat lexiform :molecular$ = 6amina marginalis :in nomenclatorul anatomic$
- este format din celule Ca.al# celule granulare mici si fi&re :dendrite ale celulelor
iramidale# axoni ai celulelor Martinoti# fi&re aferente$
&$ Strat granular extern = 6amina coruscularis
- este format din celule granulare mici si celule iramidale mici
c$ Strat iramidal extern = 6amina iramidalis
- este format din celule iramidale mici# celule fusiforme si celule Martinoti
d$ Strat granular intern = 6amina granularis
- este format din celule granulare
- in acest strat %in fi&rele talamo-corticale
e$ Strat iramidal intern = 6amina ganglionaris
- este format din celule granulare si celule Martinoti
- axonii celulelor iramidale formea)a fi&rele aferente ale scoartei
f$ Strat fusiform = 6amina multiformis
- este format din celule fusiforme# celule Martinoti# celule granulare mici# axonii lor formand
fi&re de roiectie scurte :fi&re arcuate$
Aceasta laminare ori)ontala este o caracteristica ascoartei cere&rale, 6aminarea %erticala
este este tot cu excetie lo&ului temoral,
Exista o imartire a straturilor corticale!
- in raort cu stratul + al cortexului# straturile suraadiacente se c"eama straturi
suragranulare fiind ultimele straturi de)%oltate filogenetic# la om sunt cel mai &ine diferentiate#
sunt &ogate in fi&re si neuroni de asociatie# si lisesc in cortexul %ec"i :ar"ialium$, Aceste
straturi sunt incriminate in rocesele memorati%e de asociatie,
- straturile su&iacente stratului + din cortex se c"eama infragranulare si sunt mai &ine
rere)entate la mamifere inferioare omului# sunt mai noi filogenetic# sunt imlicate in functii
motorii rinciale,
(, Mieloar"itectonia :diso)itia fi&relor$
Exista o diso)itie in straturi si a fi&relor si se suraun aroximati% straturilor celulare!
J la ni%elul stratului lexiform se gaseste lama tangentiala :lexul tangential$ descrisa de
Exner
J la ni%elul stratului granular extern se gaseste lamina disfi&ro)a# care este o condensare
de fi&re
J la ni%elul stratului iramidal extern se gaseste o condensare de fi&re : Stria 9aes-
;ec"tere/$
J la ni%elul stratului granular intern se gaseste stria externa ;aillarger# la ni%elul ariei
striate aceasta strie se numeste 'enari sau 7icN 0a)Gr
J la ni%elul stratului iramidal intern se gaseste stria interna ;aillarger
J la ni%elul stratului fusiform se gaseste lamina infrastriata
*, Angioar"itectonia :diso)itia %aselor$
Scoarta este %asculari)ata de ramuri care atrund din exterior rin ia mater# se
cailari)ea)a si se ramifica# a%and o diso)itie diferita in functie de densitatea celulelor din acea
regiune! reteaua are oc"ii mici acolo unde densitatea celulelor este mare si in%ers,
0in unct de %edere functional# circulatia in cortex este de ti terminal si deci o&structia
unui ram duce la infarcti)area regiunii %asculari)ate J A7C :accident %ascular cere&ral$
0in unct de %edere anatomic# circulatie nu este terminala, Exista anastomo)e care ot
sulea circulatia in regiunea afectata,
Cortexul este clasificat in ( regiuni rinciale! alocortex si i)ocortex,
A$ Alocortexul este format din 1-* straturi# este cel mai %ec"i filogenetic si formea)a
ar"ialium,
A fost imartit in ( su&grue ! - ar"icortex J in care cele * straturi sunt &ine
indi%iduali)ate :caracteristic entru "iocam$
- aleocortex J in care straturile nu sunt &ine
indi%iduali)ate :caracteristic entru formatiunile rinencefalice$
;$ I)ocortexul! - este de ( tiuri rinciale!
a$ Homotiic 2 la care se disting toate cele 8 straturi in roortii aroximati% egale
:caracteristic ariilor de asociatie$
- se disting * su&di%i)iuni ale i)ocortexului "omotiic!
J de ti frontal :in lo&ul frontal$ 2 imlicat in acti%itati si"omotorii
J de ti arietal :in lo&ul arietal$ 2 este legat de memoria asociati%a
J de ti olar :la olii emisferelor$ 2 imlicat in functii si"osen)oriale
&$ Heterotiic! - are 8 straturi inegale# si se disting ( su&di%i)iuni!
J su&di%i)iunea agranulara 2 in care redomina straturile * si @ :straturile iramidale$#
straturile granulare fiind aroae a&sente, Aceasta su&di%i)iune e caracteristica entru girul
recentral :ariile motorii +#8#D#++$
J su&di%i)iunea granulara :se mai numeste coniocortex$ 2 in care redomina straturile (
si +, Exista si celule iramidale dar foarte utine, Aceasta su&di%i)iune este caracteristica
entru )onele recetoare :gir ostcentral$
Mai este descris un ti de cortex!
C$ Me)ocortex! - este o forma de tran)itie intre alocortex si i)ocortex# si se gaseste la
ni%elul lui girus cinguli# girus retroslenial# lo&ul insulei,
ARII CORTICA6E
Com&inarea intre structura si functie a unei regiuni corticale a dus la descrierea ariilor
corticale de catre ;et) :care a descris 11 arii$# Cam&ell :care a descris (5 de arii$# ;rotmann
:care a descris +A de arii$,
Nu exista o arie corticala cu o functie strict circumscrisa, Exista arii corticale la care una
din functii redomina, Sunt descrise e cortex ! arii motorii sen)iti%o-sen)oriale :rimare si
secundare$ care rimesc direct fi&re talamo-corticale# si arii de asociatie care nu rimesc nici
fi&re de la nucleii talamici de releu si nu dau nici eferente in caile de roiectie, Primesc aferente
de la nucleii talamici de asociatie sau arii recetoare rimare# iar eferentele lor leaca de e arii
corticale motorii,
ANATOMIE 2 CURS 1+
SCOARTA CERE;RA6A
Ariile recetoare :sen)iti%e$ sunt arii de roiectie aferenta si sunt de ( categorii ! rimare si
secundare,
In ariile rimare are loc discriminarea si integrarea sensi&ilitatii resecti%e, Aceste
sensi&ilitati au releu direct talamic# cu excetia celei olfacti%e, 6e)area ariei rimare duce la
le)ari gra%e ale sensi&ilitatii,
Ariile secundare au aferente talamice reduse# sunt in general adiacente ariilor rimare# iar
le)area lor nu duce la tul&urari sen)iti%e gra%e, Au o somatotoie in%ersa cu aria rimara,
1, Aria someste)ica rimara ! - se gaseste in girul ostcentral si in artea osterioara a
lo&ulului aracentral, In aceasta arie sunt roiectate in secial informatiile tactile si
rorioceti%e,
Exista * arii ! *# 1# (
- in aria * sosesc A5E din informatiile talamice
- in aria 1 sosesc *5E din informatiile talamice
- in aria ( sosesc numai colaterale
Penfield a descris "omunculus sen)iti%# dinsre inferior sre suerior se roiectandu-se !
- lim&a# faringe# laringe# musc"ii masticatori si musc"ii fetei# mem&rul suerior si toracele
Partea inferioara a corului se roiectea)a e fata mediala,
Informatiile a.unse aici sunt discriminate# asigurandu-se o stereogno)a :interretarea
tridimensionala a unui o&iect$, Acest lucru se datorea)a legaturilor e care aceasta arie le are
cu ariile somatosi"ice @ si 8 din lo&ul arietal# rin care comara o&iectul actual cu informatiile
anterioare# din care re)ulta recunoasterea sau nu a o&iectului,
6e)area ariei someste)ice duce la astereogno)ie :nerecunoasterea tactila a o&iectului$ !
- tul&urari de sc"ema cororala :nu-si mai recunoaste un mem&ru ca fiind al lui$
- tul&urari de ercetie tridimensionala
(, Aria someste)ica secundara ! - se gaseste e &u)a suerioara a santului lateral, Aici %in
in rincial informatii rotoatice# termice# dureroase, Exista o somatotoie !
- ce este suerior se gaseste anterior
- ce este inferior se gaseste osterior
*, Aria someste)ica sulimentara ! - se gaseste e fata mediala a emisferelor# in girul
frontal medial,
+, Aria %i)uala rimara ! - este aria 1A si se gaseste e cele ( &u)e ale santului calcarin#
suerior de ea gasindu-se reuncusul iar inferior girul lingual,
Aceasta arie are o surafata de (5-+@ de cmK# contine 15E din neuronii scoartei# fiind
locali)ata in coriocortex# in stratul + :stria genaris$,
Aici exista si o somatotoie ! cadranele suerioare ale retinei se roiectea)a e &u)a
suerioara a santului# iar cele inferioare e &u)a inferioara
Macula are o roiectie &ilaterala care se intinde osterior sre olul occiital al emisferelor
<iecare emisfera rimeste informatii din camul temoral de aceeasi arte a retinei si din
artea na)ala a retinei ouse,
Imulsurile difu)ea)a sre ariile secundare 1D si 14,
@, Aria 1D : arastriata$ ! - nu are strie genaris iar rin fi&rele cortico-tectale si cortico-
me)encefalice este legata de centrii oculomotori din trunc"iul cere&ral,
Aceasta relatie exlica miscarile reflexe ale glo&ilor oculari la stimulul luminos si reflexul
de acomodare entru distanta,
8, Aria 14 :eristriata3restriata$ ! - nu are strie genaris# si se gaseste inaintea ariei %i)uale
a%and relatii cu arii de asociatie,
Are rol in miscarile con.ugate ale glo&ilor oculari si are rol entru fixarea unuio&iect cu
oc"iul,
A, Aria auditi%a rimara ! - se gaseste in girul temoral suerior# unde se gasesc girii
trans%ersi ai lui Hesc"l
Este rere)entata de aria +1 :anterior$ si o arte din aria +( :osterior$, Aici %in fi&re
geniculomediale,
Exista o tonotoie ! sunetele .oase se roiectea)a anterior# iar cele inalte osterior,
6e)iuni mici in aceasta arie duc la lacune auditi%e,
D, Aria auditi%a secundara ! - se gaseste artial in aria +( si in aria (( care se gaseste
inaoia ariei +(,
0aca este stimulata aria +1# au)im sunete defini&ile# iar daca stimulam aria +(# %ariatia de
tonalitate nu se ercee ci doar )gomotul rimar :suieraturi# fluieraturi# etc,$
6e)iunea in aria(( duce la afa)ie sen)iti%a :surditate %er&ala$ ! aude dar nu intelege
sunetele %or&ite,
4, Aria gustati%a ! - este locali)ata in secial in &a)a circum%olutiei ostcentrale si in
regiunea insulei si a uncusului "iocamic :aria +*$
Extirarea acestei )one duce la ierderea gustului iar stimularea ro%oaca sen)atii
gustati%e, Rere)entarea se are ca ar fi &ilaterala# in rincial rimind aferente de la nucleul
%entral ostero-medial :N7PM$,
Pierderea gustului se numeste agerusie iar scaderea lui# "iogerusie,
15, Ariile %esti&ulare ! - nu sunt foarte &ine cunoscute
- aria 1 2 in gir temoral suerior
- aria ( 2 in lo&ul arietal# in %ecinatatea ariei @
- aria * 2 in gir frontal mi.lociu si suerior
Stimularea artii osterioare a girului temoral suerior duce la sen)atie de %erti.
:ameteala3 asemanatoare cu stimularea recetorilor R$# de%iatia con.ugata a glo&ilor oculari,
<i&rele merg amestecate cu cele audit%e si de aceea nu se cunoaste clar releul talamic,
Putem face releu talamic rin stimulare %esti&ulara,
ARII CORTICA6E E<ERENTE
0e la aceste arii leaca fi&re cortico-fugale !
- cortico-sinale
-reticulare
-ontine
-talamice
-nucleare :nucleii trunc"iului cere&ral$
- sre alte )one corticale J fi&re de asociatie 2 entru aceeasi emisfera
J fi&re comisurale 2 entru emisfera ousa
11, Aria motorie rimara ! - se gaseste in girul recentral si artea anterioara a lo&ului
aracentral :aria +$
Aceasta arie este i)ocortex "eterotiic agranular, Aici se gasesc celule ;et)# cele mai mari
in lo&ul aracentral
Exista aroximati% *+,555 de celule distri&uite astfel ! A@ E entru mem&rul inferior# 1D E
entru mem&rul suerior si A-4 E entru ca
Aici isi are originea tractul cortico-sinal :care are fi&re groase de (( si fi&re su&tiri de
1-+ $# atat in aria + dar si in ariile *#1#(,
0oar (A-+5 E din fi&re degenerea)a daca se le)ea)a girul recentral
0oar (4 E din fi&re se le)ea)a daca se le)ea)a aria 8
Restul fi&relor degenerea)a daca se le)ea)a lo&ul occiital,
Emisferectomia duce la degenerarea totala a tractului cortico-sinal,
Exista un "omunculus motor,
A&latia ariei + :le)iune de neuron central$ se manifesta diferit e scala animala!
- isica isi re%ine
- maimuta face "emilegie flasca ce se recuerea)a reede
- omul face arali)ie sastica cu recuerare lenta dinsre roximal sre distal#
miscarile fine nu se recuerea)a deloc si ersista o "iotonie,
1(, Aria remotorie :aria 8$
Cortexul este identic cu cel al ariei motorii# cu excetia neuronilor ;et) care lisesc,
A&latia sa nu duce la are)e si "iotonii
A&latia ariilor + si 8 duce la arali)ie sastica contralaterala
Aria 8 articia la caile motorii rin aria +
Aria remotorie contine camul ++ care este centrul motor al %or&irii articulate :arie de
asociatie$
Preferinta manuala este indiferenta fata de dominanta emisferala# dar este conditionata si
determinata genetic,
6a nastere cele ( emisfere sunt egale din unct de %edere al otentialului, 0iferentierea
incee la ( ani :entru emisfera dominanta$ si se termina la 15 ani,
Emisfera stanga este resonsa&ila de !
J lim&a.
J calcul matematic
J rocese rationale sec%entiale
J constienta
J memorie declarati%a
Emisfera dreata este resonsa&ila de !
J ercetia datelor
J ercetia non%er&ala
J simtul tridimensional
J simtul mu)ical si estetic
J controlea)a artea nesintactica a %or&irii :intonatie$
ANATOMIE 2 CURS 1@
CAI6E 0ESCEN0ENTE
Caile descendente sunt organi)ate in ( sisteme ! unul iramidal si unul extrairamidal
1, CAI6E E-TRAPIRAMI0A6E
Origine! - in su&corticala# ocolind iramidele &ul&are,
Controlea)a miscarile automate si semiautomate, 0easemenea inter%in in reglarea actului
%oluntar# in sensul adatarii mai eficiente a tonusului muscular si ostural,
(, CAI6E PIRAMI0A6E
Origine! - in cortex
Sunt agenti de executie ai actelor motorii %oluntare# si de coordonare a musculaturii distale
a mem&relor, Toate aceste cai trec rin iramidele &ul&are,
Mofologic# caile iramidale trimit colaterale sre centrii de origine ai cailor extrairamidale
si unele cai extrairamidale au origine e cortex,
Acestea formea)a ( cai!
a$ Calea cortico-strio-me)encefalica! - cu rol in acti%itatea osturala si de ec"ili&ru
&$ Calea cortico-onto-cere&eloasa! - cu rol in miscarile de reci)ie
0in unct de %edere functional# sistemul extrairamidal e strict deendent de cel iramidal#
a%and * ni%ele de integrare!
-1- cortical
-(- cor striat
-*- tegment me)encefalic
Cai cortico-sinale
Origine! - 85E in aria motorie rimara +# aria remotorie 8# aria motorie sulimentara +@ si
+A
- +5E in aria somatosen)iti%a rimara *#1#(# aria somatosen)iti%a secundara +5#
+*# ariile arietale @#A
Aceste ultime origini au rol in controlul si transmiterea informatiilor,
Numarul cailor este de aroximati% 1 milion# dintre care aroximati% A55,555 sunt
mielini)ate3 mielini)area incee in luna 8 de %iata intrauterina si durea)a ana in luna 8 ost
artrum, 0in aceste fi&re 4@-4AE sunt fi&re su&tiri cu diametrul de 1-A # ce determina o
miscare lentaentru miscarile glo&ale, <i&re groase sunt numai *E si au diametrul mai mare de
15 # fiind rere)entate de axonii neuronilor giganti ;et) din camul +, Aceste fi&re sunt entru
miscari recise# i)olate ale extremitatilor distale,
0e la origine# fi&rele stra&at centrul al& al emisferelor# numit si coroana radiata# si atrund
in casula interna, 6a acest ni%el se imart somatotoic in!
1$ fi&re corticonucleare ce trec rin genunc"iul casulei
($ fi&re corticosinale ce trec rin &ratul osterior al casulei unde re)inta si o
somatotoie# astfel incat dinsre anterior sre osterior a%em!
- fi&re entru musc"ii mem&rului sueror
- fi&re entru trunc"i
- fi&re entru musc"ii mem&rului inferior
6a ni%elul casulei mai a%em fi&re!
a$ in &ratul anterior! - fi&re fronto-ontine
- fi&re caudo-utameniale
- fi&re caudato-alidale
&$ in genunc"i! - fi&re cortico-nucleare
c$ in &ratul osterior! - fi&re cortico-sinale :iramidale$
- fi&re talamo-arietale
- fi&re arieto-talamice
- fi&re cortico-nigrice
- fi&re cortico-ru&rice
- fi&re su&talamice
d$ artea lenticulara a casulei! - fi&re arieto-occiito-ontine
- radiatii otice
e$ artea su&lenticulara! - fi&re temoro-ontine
- radiatii acustice
<i&rele corticosinale dua ce trec rin casula interna a.ung la me)encefal, Aici se strang
toate fi&rele intr-un singur manunc"i ce a.unge la edunculul cere&ral# fiind situat in a *?@
mi.locie a edunculului, Aici exista o somatotoie dinsre medial sre lateral!
- fi&re entru musc"ii mem&rului sueror
- fi&re entru trunc"i
- fi&re entru musc"ii mem&rului inferior
6a ni%elul untii fi&rele sunt disarate in fascicule mai mici laterale, Exista nuclei ontini si
fi&re trans%erse ontine# si se indreata su& aceasta forma sre &ul&, 6a intrarea in acesta# se
regruea)a intr-un manunc"i unic formand iramida &ul&ara,
Pana la acest ni%el# fi&rele cortico-nucleare se eui)ea)a :ana la marginea inferioara a
iramidelor &ul&are nu mai exista$
<i&rele cortico-sinale se decusea)a in roortie de A5-45E# formand decusatia motorie,
Ordinea decusatiei dinsre suerior sre inferior este! mem&re suerioare# trunc"i# mem&re
inferioare,
0ua decusatie a.ung in cordoanele laterale formand fasciculul corticosinal lateral, In
acesta fi&rele au o somatotoie astfel incat medial se gasesc fi&rele entru segmentul cer%ical
:@5E din fi&rele cordonului$# intermediar se gasesc fi&re entru segmentul toracic :(5E din
fi&rele cordonului$# iar lateral se gasesc fi&re entru segmentul lom&ar :*5E din fi&rele
cordonului$
<i&rele cortico-sinale se termina in )ona su&stantei cenusii intermediare a fiecarui
segment medular# unde se gruea)a in ( comartimente!
-1- dorsomedial 2 cu fi&re ce ro%in din aria somatosen)iti%a# si ce se termina e
interneuronii lamelor + si @ si artea laterala a lamei 8 Rexed,
-(- %entromedial 2 cu fi&re ce ro%in din aria motorie si remotorie ce se termina e
interneuroniilamelor A si D si ce a mai ramas din lama 8 Rexed,
<i&rele care nu se decusea)a se imart in ( grue!
a$ Cel mai numeros formea)a fasciculul corticosinal anterior din cordonul anterior,
Acesta# in dretul fiecarui segment# o arte din fi&re arasesc tractul# se decusea)a si trec in
artea %entromediala a su&stantei cenusii %entromediale, Se termina in nucleii din cornul
anterior# ce iner%ea)a musc"ii arietali si ai .g"ea&urilor %erte&rale,
&$ Cel mai utin numeros formea)a fasciculul corticosinal lateral direct# ce a.unge in
cordonul lateral de aceeasi arte# ale carui fi&re a.ung disersate rintre fi&rele corticosinale
laterale, Se termina in &a)a cornului osterior in )ona intermediara# si in artea centrala a
cornului anterior,
Cea mai mare cale motorie descendenta are ( neuroni!
1$ Neuronul cortical suerior# central sau de comanda, 6e)area lui duce la arali)ie
sastica# exagerarea reflexelor tendinoase# semn ;a&ins1i o)iti% si arali)ie!
a$ de aceeasi arte# a mem&rului suerior si inferior :"emilegie$
&$ a unui singur mem&ru :monolegie$
c$ a ( mem&re suerioare sau inferioare :dilegie$
d$ la toate mem&rele :tetralegie$
($ Neuronul motor inferior# eriferic sau efector# se gaseste la ni%el medular sau in nucleii
motori ai ner%ilor cranieni, Se numeste calea motorie finala comuna# deoarece in el a.ung toate
caile descendente, 6e)area lui duce la arali)ie totala flasca# a&olirea reflexelor si atrofie
musculara,
<i&rele corticonucleare se termina in nucleii trunc"iului cere&ral# e nucleii de releu
sen)iti% gracil# cuneat# trigeminat si solitar, Se mai termina si in nucleii motori ai ner%ilor cranieni
si in nucleii formatiunilor reticulate,


Anatomie (Curs)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomie (Curs)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

S-ar putea să vă placă și