~Paralela intre arta poetica a lui Arghezi si a lui Blaga~

Att poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga, ct i

poezia Testament de Tudor Arghezi ac parte din seria artelor poetice moderne ale
literaturii romne din perioada inter!elic", perioada in care se pune accent pe
intelectualizarea poeziei si constientizarea menirii poetului prezentata prin intemediul
operei## Am!ele poezii ac parte din volumul de de!ut al iec"rui autor, respectiv volumul
Poemele iu!irii $%&%&' al lui Blaga i volumul (uvinte potrivite $%&)*' al lui Arghezi+
avnd rol de program literar, realizat prin mi,loace poetice# Aceste poezii sunt arte poetice
deoarece autorii -i e.prim" propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele
esentiale ale acesteia si viziunea asupra lumii# Prin mi,loace artistice, sunt redate propriile
idei despre poezie $teme, modalitati de e.presie si de creatie' si despre rolul poetului
$ raportul acestuia cu lumea si creatia'#
Alte arte poetice/ 0(atre cititori$Lucian Blaga', 01lori de mucigai, 0(uvant
$Tudor Arghezi', 02oc second$3on Bar!u'#
Titlul poeziei lui Blaga este o metaor" revelatorie care semniic" ideea cunoaterii
lucierice# Pronumele personal eu este asezat orgolios in runtea primei poezii din primul
volum, adica in runtea operei# Plasarea sa intiala poate corespunde inluen4elor
e.presioniste$e.acer!area eului'# 5ar mai ales e.prima atitudinea poetului ilozo de a
prote,a misterele lumii,izvorata din iu!ire# 6er!ul la orma negativa/ nu strivesc e.prim"
reuzul cunoaterii de tip ra4ional, dar dorin4a arz"toare
pentru cunoaterea lucieric"# 7etaora revelatorie corola de minuni a lumii, imagine a
perec4iunii, a a!solutului, prin ideea de cerc, de intreg,semniica misterele universale, iar
rolul poetului este adancirea tainei care tine de o vointa de mister speciic !lagiana#
8n raport cu titlul poeziei lui Blaga, Testament are dou" semniica4ii/ sensul
propriu al cuvntului desemnnd un act ,uridic -ntocmit de o persoan" prin care aceasta -i
e.prim" dorin4ele ce urmeaz" a9i i -ndeplinite dup" moarte, mai cu seama in legatura cu
transmiterea averii sale# Aceasta este insa acceptia laica a termenului 3n acceptie religioasa,
cuvantul ace trimitere la cele doula mari p"r4i ale Bi!liei/ 6echiul Testament i :oul
Testament -n care sunt adresate -nv"4"turile proorocilor i apostolilor adresate omenirii#
5in aceasta acceptie religioasa deriva si sensul conotativ al termenului pe care il intalnim
in poezie# Astel, creatia argheziana devine o mostenire sprituala adresata urmasilor9cititori
sau viitorilor truditori ai condeiului#
Titlul poemului Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este reluat i -n incipit, ca
prim vers, iind -m!og"4it prin seria de antiteze i prin lan4ul metaoric se -ntregete c
rsurile inale/ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii; <###=; c"ci eu iu!esc; i lori i ochi
i !uze i morminte# Poezia este considerat" un act de crea4ie, iar iu!irea o cale de
cunoatere a misterelor lumii# 7etaorele enumerate surprind temele ma,ore ale crea4iei
poetice, imaginate ca petale ale unei corole uriae care ad"postete mister lumii/ lori >
via4a; eemeritatea; rumosul, ochi > cunoaterea; contempla4ia poetic
!uze > iu!irea, morminte > tema mor4ii; eternitatea#
Am!ele poezii au ca tema creatia si conceptia despre arta, insa viziunea autorilor
este dierita# Arghezi vede poezia un rod al muncii si prin intermediul acesteia devine
creator ara a9si asuma mandria creatorului# Blaga considera ca prin intermediul poeziei se
pot revela misterele lumii+ se integreaza in tainele universului, devenind asemenea
creatorului# El ace distinctie intre cunoasterea paradisiacal$pe calea ratiunii', misterul iind
partial redus cu a,utorul logicii, al intelectului+ si cunoasterea lucierica $intuitive, din care
ace parte si cunoasterea poetica', misterul iind sporit cu a,utorul imaginatiei poetice, al
trairii interioare# (reatia este un mi,locitor intre eu si lume#
Am!ele opere au caracter conesiv# La Arghezi, te.tul este conceput ca un monolog
adresat de tata unui iu spiritual caruia ii este lasat drept unica mostenire 0cartea,
metonimie care desemneaza opera literara # 5e aceea se intalneste lirismul su!iectiv
realizat prin atitudinea poetica transmisa in mod direct si, la nivelul e.presiei, prin marcile
su!iectivitatii $ marcile le.ico9gramaticale prin care se evidentiaza eul liric'/
Pronume personale, ad,ective pronimoniale posesive, ver!ele la persoana 3 si a 339a
singular, alternand spre dierentiere cu persoana a 3339a+ topica aectiva $inversiuni si
dislocari sintactice'#
(urentul modernist reuz" copierea realului prin orientarea spre interioritate, astel
se renun4" la regulile de versiica4ie, considerndu9se a i o constrngere, se pune
accentul pe un lim!a, sugestiv, -ncirat, impunndu9se o nou" sinta." poetic"# Apartinand
acestui current cele doua opere literare au versul li!er, ingam!ament, am!iguitatea
lim!a,ului, la Arghezi stroele sunt inegale, in timp ce la Blaga lipsesc#
(ompozi4ia discursului poetic i metaorele la care apeleaz" cei doi poe4i sunt alte
tr"s"ri ce ilustreaz" modernismul lor# Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este
alc"tuit" din trei secven4e poetice# Prima secven4" reprezint" incipitul poetic i reia
atitudinea protectoare a eului liric a4" de mister, atitudine reprezentat" prin ver!ele l
a orma negativ" $nu strivesc, nu ucid' care corespund principiilor cunoaterii lucie
ce i se opun cunoaterii paradisiace# 5ieritele orme pe care le ia misterul sunt
ilustrate -n enumera4ia din inalul secven4ei/ -n lori, ochi, pe !uze, -n morminte iec
dintre aceti termeni ormnd corola, -n timp ce sintagma calea mea deinete destinul
poetic creat printr9o viziune proprie# ?pozi4ia dintre cele dou" atitudini se realizeaz"
att la nivel morologic $prin opozi4ia ver!elor sugrum"; sporesc', ct i la nivel stilistic
prin metaora lumina altora, care se opune metaorei lumina mea# 7etaora vra,a
neprunsului ascuns sugereaz" armecul misterului pe care lumina altora l9ar putea
distruge, iar repeti4ia pronumelui personal accentueaz" prezen4a eului liric, ilustrnd
lirismul su!iectiv# @ltima secven4" are rol conclusiv/ c"ci eu iu!esc; i lori i ochi i !uze
i morminte, ideea c" principiul care st" la !aza cunoaterii lucierice este iu!irea#
3ncipitul poeziei argheziene este conceput ca o adresare direct" a eului liric c"tre
un iu spiritual, con4innd ideea motenirii spirituale un nume adunat pe9o carte, care
devine sim!ol al identit"4ii o!4inute prin cuvnt# 7etaora seara r"zvr"tit" ace trimi
trecutul z!uciumat al str"moilor, care se leag" de genera4iile viitoare prin carte# En ra4ia
rpi i gropi adnci sugereaz" drumul diicil al cunoaterii str"!"tut de -nainta
cativ, iule este adresat" cititorului, poetul identiicndu9se, sim!olic, cu un tat", mentor
al genera4iilor viitoare# Atroa a treia are ca idee central" transormarea poeziei -ntr9o lume
o!iectual"# Astel sapa > unealt" olosit" pentru a lucra p"mntul devine
0condei > unealt" de scris, iar !razda devine c"limar", autorul aplicnd aceeai trud"
transormatoare prin care plugarii supuneau p"mntul# Poetul transorm" graiul lor cu9
ndemnuri pentru vite -n cuvinte potrivite, metaor" care desemneaz" poezia ca
meteug, trud" i nu ca inspriratie divin"# @ltima stro" eviden4iaz" aptul c" muza, arta
contemplativ", domni4a pierde -n avoarea elui poetic/ 8ntins" lene" pe canapea,;
5omni4a suer" -n cartea mea# Poezia este att rod al inspira4iei, al harului divin, slova de
oc, ct i rezultatul meteugului, al trudei poetice, slova "urit"# (ondi4ia poetului este
reprezentat" -n versul Bo!ul a scris9o, 5omnu o citete, artistul este un ro!, un truditor
al condeiului i se al" -n slu,!a cititorului 05omnului