Gramatica de Baza A Limbii Romane

S-ar putea să vă placă și

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 38

GRAMATICA LIMBII ROMANE

I.Morfologie
1.Substantivul
2.Articolul
3.Verbul
4.Adjectivul
5.Pronumele
6.umeralul
!.Adverbul
".Pre#o$itia
%.&onjunctia
1'.Interjectia
II.Sinta(a
a. Sinta(a #ro#o$itiei
1.Subiectul
2.Predicatul
3.Atributul
4.&om#lementul
b.Sinta(a fra$ei
I.Morfologie
1.Substantivul
Substantivul este #artea de vorbire fle(ibil* care denume+te
fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, insusiri, actiuni, stari sufletesti.
&lasificare
1. Dup neles:
a) comune: masa
b) #ro#rii: Ion
2. Dup form:
a) sim#le: grdin, floare, Iai
b) com#use:
prin alturare u rati!: cal-de-mare
prin alturare u blan: Mihai Viteazul
prin "nt"pire: binefacere, bunstare
prin abre#iere: FMI, OPC, O!
Substantivele colective $unt $ub$tanti#e u %"r! &e $in'ular (i )n*ele$
&e plural: tineret" rnime" tufi, armat" gru#, mulime$
Substantive defective &e nu!r:
&e plural: aur" la#te" foame" unt" Olt
&e $in'ular: icre" s#aghete" blugi" %ucegi
Substantivele mobile $unt $ub$tanti#e +nu!e &e %iin*) u " %"r!
pentru !a$ulin (i alta pentru %e!inin +$e p"t %"r!a prin a&au'are &e $u%i,e,
nu!ite $u%i,e !"ti"nale): #rin & #rines" g'sc & g'scan" unchi &
mtu.
Substantivele e#icene $unt $ub$tanti#e are au " $in'ur %"r! pentru
!a$ulin (i %e!inin: cmil" cioar" maimu" obolan.
&ategorii gramaticale
a) genul:
masculin: un - &"i +#om)
feminin: una - &"u +fat)
neutru: un - &"u +tablou)
b) numrul:
singular +#om" ele(" creion)
#lural +#omi" ele(e" creioane)
) cazul:
. ominativ +ine/e/)
1. 0ubiet: )le(ul $rie.
2. Nu!e pre&iati#: 1ratele !eu e$te ele(.
2. Atribut ap"3i*i"nal: 4rietena !ea, Maria, e$te ele#.
-enitiv +al ui/&inauntrul5in %ata5in 6urul5in $patele5inaintea
a$upra,"ntra,i!p"tri#a,inap"ia,&ea$upra, &e&e$ubtul,in $u$ul, in
6"$ul,in %un&ul, &in au3a et. ui/)
1. Atribut $ub$tanti#al 'eniti#al: Caietul ele(ului e$te n"u.
2. Atribut $ub$tanti#al prep"3i*i"nal: Ataul contra lui Victor a %"$t
#i"lent.
2. Nu!e pre&iati#: Cr*ile erau ale Mariei.
7. C"!ple!ent in&iret: R"!8nii au luptat m#otri(a dumanilor.
9. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 4l"aia $.a l$at deasu#ra oraului.
:. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: Ei au #enit n *urul #r'nzului.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Ei )naintau contra ('ntului.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: +in cauza #oleiului, !a(ina a
&erapat.
. .ativ +ui/
'ratie,&at"rita,!ultu!ita,p"tri#it,"n%"r!,"ntrar,ai&"!a,a$e!enea ui/)
1. Nu!e pre&iati#: Ge$tul lui a %"$t contrar ate#trilor.
2. Ap"3i*ie: I.a! &at #rului !eu, lui Vasile, " arte.
2. C"!ple!ent in&iret: I.a! tri!i$ bunicii !ele " %eliitare.
7. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": El nu $t locului.
9. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: A )nt8r3iat datorit
tram(aiului.
Acu$ativ +are/ e %el &e/ pe ine/e/ &e ine/ &e atre ine, &e$pre
ine, e/un&e/u!/an&/at/)
1. Atribut $ub$tanti#al prep"3i*inal: 1l"rile de tei au 3ut.
2. Nu!e pre&iati#: Cartea e$te fr co#ert.
2. C"!ple!ent &iret: L.a! #3ut #e colegul meu.
7. C"!ple!ent in&iret: A! #"rbit des#re #rinii mei.
9. C"!ple!ent &e a'ent: 4r"ble!a a %"$t re3"l#at de tata.
:. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 0.a a(e3at n banc.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: =enea ca ('ntul.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: N.a #enit de team.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e $"p: M pre'te$ #entru e,amen.
Vocativ:
="ati#ul e,pri! " ?e!are a&re$at ui#a pentru a.i atra'e aten*ia
a$upra unei "!uniri: =in" aii, biat@
/ocu0iuni substantivale
A4atria e$te aducerea-aminte &e 3ilele "pilriei...B
a&uerea.a!inte C a!intirea
/ocu0iunile substantivale sunt gru#uri de cuvinte cu sens
unitar ec1ivalente cu un substantiv.
2r*s*turi
nu $e p"t anali3a $eparat
nu $e p"t &elina
au %"r!e &e $in'ular (i &e plural
p"t pri!i arti"l
$e anali3ea3 a un $ub$tanti#
3unc0ii sintactice
a) $ubiet: M ?inuiau #rerile de ru.
b) nu!e pre&iati#: =aan*a a r!a$ o aducere-aminte.
2.Articolul
Articolul 1otarat
-en Masculin Masculin 3emini
n
3emini
n
eutru eutr
u
&a$4
r.
Singular Plural Singula
r
Plural Singula
r
Plural
5Ac l i a le e le
-5. lui l"r ei l"r lui l"r
V le l"r O@ L"r
@
. .
Articolul ne1otarat
-en Masculin Masculi
n
3emini
n
3emini
n
eutru eutru
&a$4
r.
Singular Plural Singula
r
Plural Singula
r
Plural
5Ac un Ni$te " ni$te un Ni$te
-5. unei un"r unei un"r unui un"r
Articolul #osesiv genitival
-en Masculi
n
Masculi
n
3emini
n
3emini
n
eutru
&a$4r. Singula
r
Plural Singula
r
Plural Singula
r
5Ac al ai a ale al
-5. alui al"r alei al"r al"r

Articolul demonstrativ
-en Masculi
n
Masculi
n
3emini
n
3emini
n
eutru eutru
&a$4r. Singula
r
Plural Singula
r
Plural Singula
r
Plural
5Ac el ei ea ele el ele
-5. elui el"r elui el"r elui el"r
3.Verbul
Verbul este #artea de vorbire fle(ibil* care e(#rim* ac0iunea,
starea sau e(isten0a.
&onjug*rile
I 65a7: a c'nta" a m'nca
a II5a 65ea7: a (edea" a tcea
a III5a 65e7: a face" a s#une
a IV5a 65i8 597: a citi" a hotr
&lasificare
1. Dup neles:
a) #redicative +au )n*ele$ &e $ine $ttt"r (i %"r!ea3 $in'ure pre&iat
#erbal): Biatul citete.
b) ne#redicative +nu au )n*ele$ &e $ine $ttt"r (i nu p"t %"r!a $in'ure
pre&iat #erbal):
co#ulative +nu au )n*ele$ &e $ine $ttt"r (i intr )n altuirea unui
pre&iat n"!inal alturi &e un nu!e pre&iati#): El este ele(.
au(iliare +a6ut la %"r!area un"r !"&uri (i ti!puri "!pu$e: a %i, a
a#ea, a #"i): El a mers la ("al.
Verbele co#ulative
.a fi, an& nu e$te pre&iati# $au au,iliar
.a deveni, are e$te &"ar "pulati#
. a ajunge, a iesi, a se face, a insemna, a ramane, a #area, are $unt
#erbe pre&iati#e e p"t &e#eni "pulati#e
Verbele au(iliare
.a avea a6uta la %"r!area !"&ului in&iati#, ti!pul per%et: am p"#e$tit.
#iit"r: am $a
p"#e$te$.
!"&ului "n&iti"nal."ptati#, ti!pul pre3ent: as
p"#e$ti.
per%et
: as %i p"#e$tit.
.a fi a6uta la %"r!area !"&ului "n6unti#, ti!pul per%et: $a fi p"#e$tit.
!"&ului "n&iti"nal."ptati#, ti!pul per%et: a$ fi
p"#e$tit.
!"&ului in&iati#, ti!pul #iit"r anteri"r: #"i fi
p"#e$tit.
.a vrea a6uta la %"r!area !"&ului in&iati#, ti!pul #iit"r: (oi p"#e$ti.
#iit"r anteri"r: (oi
%i p"#e$tit.
2. Dup p"$ibilitatea &e a a(ea forme #entru toate #ersoanele:
a) #ersonale +au %"r!e pentru t"ate per$"anele): a scrie" a citi" a lucra" a
cobor.
b) im#ersonale a $en$ (i uniper$"nale a %"r! +au %"r! nu!ai pentru
per$"ana a III.a, $in'ular): ninge" #lou" se cu(ine" trebuie" se
nt'm#l" a ltra" a merita" a a*unge" a rm'ne +e,.: -m'ne u! a!
$tabilit.).
2. Dup p"$ibilitatea &e a a(ea un com#lement direct:
a) tran$itive +per!it un "!ple!ent &iret): a s#une" a (edea" a citi +e,.:
(d e#aD (d pe ine#a).
b) intran$itive +nu per!it un "!ple!ent &iret): a merge" a se g'ndi.
Verbe intran$itive
1. =erbe &e !i(are: a merge" a fugi
2. =erbe i!per$"nale: #lou" tun" ninge
2. =erbe uniper$"nale: trebuie" se cu(ine
7. =erbe re%le,i#e: a se g'ndi" a-i aminti
9. =erbe "pulati#e: a fi" a de(eni" a a*unge" a nsemna
:. =erbe la &iate3a pa$i#
&ategorii gramaticale
Modurile verbului
Moduri #ersonale" #redicati(e:
indicativ: e,pri!a " atiune pre3entata &e #"rbit"r a reala,$i'ura +eu
lucrez" tac" culeg" fug)D
conjunctiv: e,pri!a " atiune reali3abila, p"$ibila in pre3ent,ireala in
treut +eu sa lucrez" sa tac" sa culeg" sa fug. eu sa fi lucrat" sa fi
tacut" sa fi cules" sa fi fugit)D
conditional5o#tativ: e,pri!a " atiune reali3abila in %untie &e "
"n&itie +eu as lucra, as tacea, as culege, as fugi)D
im#erativ: e,pri!a un "r&in, un in&e!n, un $%at, " ru'a!inte
+lucreaza/ taci/ culege/ fugi/)D
Modurile ne#ersonale" ne#redicati(e:
infinitiv: e,pri!a atiunea in !"& 'eneral, &enu!e$te
nu!ele atiunii +a citi" a lucra et.)D
gerun$iu: e,pri!a " atiune in &e$%a$urare, %ara re%erire prei$a la
!"!entul #"rbirii +citind" lucrand et.)D
#artici#iu: &enu!e$te $ub %"r!a &e a&6eti# atiunea
$u%erita &e un "biet +citit" (azut et.)D
su#in: %"r!a #erbala "!"ni!a u partiipiul, a#an& in plu$
prep"3itiile &e, la, pentru $i $in"ni!a u in%initi#ul +de mancat"
#entru citit" la cules et.)D
Ti!purile
a) indicati(
.#re$ent: atiune $i!ultana u !"!entul #"rbirii +lucrez" tac" culeg" fug)D
.im#erfect: atiune treuta, ne&eter!inata in !"!entul la are
$e re%era #"rbirea +lucram" taceam" culegeam" fugeam)D
.#erfecul sim#lu: atiune treuta, in?eiata in treut +lucrai" tacui"
culesei "fugii)D
.#erfectul com#us: atiune treuta, ter!inata, %ara a prei3a !"!entul
in?eierii %ata &e pre3ent +am lucrat" am tacut" am cules" am fugit)D
.mai mult ca #erfectul: atiune treuta, in?eiata inaintea altei atiuni
treute +lucrasem" tacusem" culesesem" fugisem)D
.viitorul: atiune e $e petree &upa !"!entul #"rbirii +(oi
lucra" (oi tacea" (oi culege" (oi fugi)D
.viitorul anterior: atiune are $e #a petree in #iit"r $i $e #a
in?eia inaintea unei alte atiuni #iit"are +(oi fi lucrat" (oi fi tacut" (oi fi
cules" (oi fi fugit)D
b) con*uncti(:
.#re$ent: sa lucrez" sa tac" sa culeg" sa fugD
.#erfect: sa fi lucrat" sa fi tacut" sa fi cules" sa fi fugitD
) condiional-o#tati(:
.#re$ent: as lucra" as tacea" as culege" as fugiD
.#erfect: as fi lucrat" as fi tacut" as fi cules" as fi fugitD
&) infiniti(:
.#re$ent
.#erfect
=erbele la !"&uri per$"nale au %un*ie $intati &e pre&iat #erbal $au
pre&iat n"!inal. La !"&urile neper$"nale, #erbele au %un*ie $intati &e:
$ubiet, nu!e pre&iati#, atribut, "!ple!ent.
Persoana
.I: e!itat"rul
.a II a: reept"rul
.a III a: per$"ane &e$pre are $e #"rbe$te in !e$a6
umarul
.singular: an& " per$"ana %ae atiunea
.#lural: an& !ai !ulte per$"ane %a atiunea
.iate$ele verbului
=erbul are trei &iate3e: ati#, pa$i#, re%le,i#.
.iate$a activ*
AN"r"ul ne caut el pe n"i...B
El a #lecat la ("al.
La &iate3a ati# a*iunea e$te reali3at &e $ubietul 'ra!atial +are p"ate
%i e,pri!at $au nee,pri!at). A*iunea #erbului $e p"ate r$%r8n'e a$upra
unui "biet +"!ple!ent &iret).
E,e!plu: Ele#ul a $ri$ te!a.
=erbele la &iate3a ati# p"t %i la !"&urile per$"nale +la "rie ti!p) $au
neper$"nale.
.iate$a refle(iv*
A4e uli*a $atului se re#ezir t"*i %lii.B
La &iate3a re%le,i# a*iunea e$te reali3at (i $up"rtat &e $ubiet. Apar*in
ae$tei &iate3e nu!ai #erbele )n$"*ite &e pr"nu!e re%le,i#e, %r %un*ie
$intati, a#8n& r"lul &e !ar 'ra!atial a ae$tei &iate3e. 4r"nu!ele
$tau, &e "biei, )naintea #erbului, &ar (i &up ae$ta +'erun3iu: '8n&in&u.
!) (i $e anali3ea3 )!preun u #erbul. 4r"nu!ele re%le,i#e p"t %i )n
a3urile au3ati# $au &ati#.
.iate$a #asiv*
Aea$t &iate3 arat a*iunea, e%etuat &e un aut"r neprei3at e$te
$u%erit &e $ubietul 'ra!atial. 4"t %i pu$e la &iate3a pa$i# #erbele ati#e
tran3iti#e %r pr"nu!e re%le,i#, "!ple!entul &iret &e la &iate3a ati#
&e#enin& $ubiet, iar $ubietul - "!ple!ent &e a'ent: Eu am cum#rat
artea. Cartea a fost cum#rat &e !ine. E,ep*ii $unt unele #erbe a a
bine#"i, a "!p"rta, a &urea et.
/ocutiunea verbala
/ocu0iunea verbal* este un gru# de cuvinte cu 9n0eles unitar
care con0in 9n mod necesar un verb +i au valoare morfologic* a unui
verb, anali$;nd5o ca un verb: a5si da seama.
4.Adjectivul
Adjectivul este #artea de vorbire fle(ibil* care e(#rim*
9nsu+irea unui obiect.
&lasificare
Dup neles:
1. A&6eti#e #ro#riu5$ise:
a) variabile +)(i !"&i%i %"r!a &up 'enul, nu!rul (i a3ul $ub$tanti#ului):
u " ter!ina*ie (i &"u %"r!e %le,i"nare: mare" dulce" (erde" rece"
subire +('nt rece" a# rece" ochi reci" #loi reci)
u &"u ter!ina*ii (i &"u %"r!e %le,i"nare: greoi" dibaci" (ioi"
amrui +biat (ioi" fat (ioaie" co#ii (ioi" #ri(iri (ioaie)
u &"u ter!ina*ii (i trei %"r!e %le,i"nare: (iu" lung" mol'u" lumesc
+#r lung" strad lung" st'l#i lungi" cli#e lungi)
u &"u ter!ina*ii (i patru %"r!e %le,i"nare: alb" celebru" uman"
a#usean +actor celebru" ma,im celebr" tenori celebri" cri
celebre)
b) invariabile +u aeea(i %"r! in&i%erent &e 'en, nu!r, a3): bleu"
#recoce" gri" roz
2. A&6eti#e #rovenite din alte #*r0i de vorbire +prin $?i!barea #al"rii
'ra!atiale):
#ronominale +p"$e$i#e, &e )ntrire, ne?"tr8te, &e!"n$trati#e,
ne'ati#e, relati#e, inter"'ati#e)
#artici#iale: tema scris
gerun$iale: #utere cresc'nd
adverbiale: asemenea oameni
Dup form:
1. Sim#le: frumos" bl'nd
2. C"!pu$e: cumsecade" nord-american
-rade de com#ara0ie
1. Poziti(0 nalt
2. Com#arati(:
a) de su#erioritate: mai nalt
b) de egalitate: la fel de nalt
) de inferioritate: mai #uin nalt
2. 1u#erlati(:
a) relativ:
de su#erioritate: cel mai nalt
de inferioritate: cel mai #uin nalt
b) absolut:
de su#erioritate: foarte nalt
de inferioritate: foarte #uin nalt
2d*ecti(e fr grad de com#araie: su#erior" inferior" anterior"
ma,im" minim" o#tim" com#let" (iu" mort" (enic" #rinci#al" de#lin"
unic.
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet +nu!ai 8n& e$te $ub$tanti#i3at): 3eneul ! ener#ea3.
2. Nu!e pre&iati#: Eiua era frumoas.
2. Atribut a&6eti#al: A! itit " arte interesant.
7. C"!ple!ent in&iret: Din r"(u $.a %ut #alid.
9. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: Fl un"$ de mic.
:. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"& +u a&#erb "!parati#): El era mai
mult ndrzne &e8t al*ii.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: Nu le.a pri!it de rele e erau.
/ocu0iunea adjectival*
/ocu0iunile adjectivale sunt gru#uri de cuvinte cu sens unitar,
av;nd valoarea unui adjectiv.
&lasificare
1. L"u*iuni a&6eti#ale #ariabile: #este #icior" tras de #r" tot unul i
unul
2. L"u*iuni a&6eti#ale in#ariabile: de seam" de treab" fel de fel" cu
ca#ul n nori
5. Pronumele
Pronumele este #artea de vorbire fle(ibil* care 0ine locul unui
substantiv.
Pronumele #ersonal desemnea$* #ersoanele care #artici#*
direct sau indirect la actul comunic*rii.
4r"nu!ele per$"nal are:
.trei #ersoane: I, a5II5a $i a5III5a
. &"ua numere: singular $i #lural
.%"r!e &i%erite &e gen, nu!ai la #ersoana a5III5a: masculin $i feminin
.%"r!e accentuate +la t"ate a3urile) $i neaccentuate +nu!ai la a3urile
au3ati# $i &ati#)
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: N"i pre'ti! un $peta"l.
2. Nu!e pre&iati#:
n"!inati#: Ele#ul e$te el.
au3ati#: 1l"rile $unt #entru ea.
'eniti#: Cr*ile $unt ale lui.
2. Atribut pr"n"!inal prep"3i*i"nal: Ei au #"rbit u re$pet des#re ea.
7. C"!ple!ent &iret: A! #3ut." #e ea.
9. C"!ple!ent in&iret:
&ati#: I.a! &at cartea.
au3ati#: 0e bi3uie #e mine.
:. C"!ple!ent &e a'ent: Cartea e$te $ri$ de el.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Fn#a* ca mine.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 0.a a(e3at l'ng el.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: A! $"$it du# el.
.ativul #osesiv
Dati#ul p"$e$i# e$te e,pri!at prin %"r!ele neaentuate ale pr"nu!elui
per$"nal.
Dati#ul p"$e$i# &eter!in:
un $ub$tanti#: !8na.*i alb
un a&6eti#: alba.*i !8n
un #erb: 4i.a! a$ultat $%atul.
1un*ie $intati: atribut pr"n"!inal +)n a3ul &ati#).
Atuni 8n& $e lea' prin rati! &e " pr"p"3i*ie, are %un*ia $intati &e
"!ple!ent iru!$tan*ial: El $t )nainte.i.
.ativul etic
Dati#ul eti $e e,pri! prin %"r!ele neaentuate ale pr"nu!elui per$"nal.
E,e!plu: Mi (i.l lu (i mi *i.l tr8nti...
Dati#ul eti nu are %un*ie $intati.
Pronumele #ersonal cu valoare neutr*
$e e,pri! prin %"r!ele neaentuate ale pr"nu!elui per$"nal )n &ati#
(i au3ati#
apare )n e,pre$ii: A &at.o )n bar.
Pronumele #ersonal de #olite0e
Pronumele #ersonal de #olite0e e(#rim* res#ectul 9n rela0iile
dintre oameni.
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: +umnealui a pleat.
2. Nu!e pre&iati#: Cartea e$te a dumnea(oastr.
2. Atribut pr"n"!inal: In#ita*ia dumneaei !i.a %ut plere.
7. C"!ple!ent &iret: L.a! ?e!at #e dumnealui.
9. C"!ple!ent in&iret: = "%er dumnea(oastr ae$te %l"ri.
:. C"!ple!ent &e a'ent: Ceaiul e$te pre'tit de dumnealui.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: El ite(te ca i dumneata.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": Nu $tau !ult la dumneata.
Pronumele refle(iv
Pronumele refle(iv 0ine locul 0ine locul obiectului asu#ra c*ruia
se e(ercit* ac0iunea verbului, e(#rim;nd identitatea 9ntre obiect +i
subiectul verbului.
Particularit*0i
are nu!ai a3urile &ati# (i au3ati#
are %"r!e pr"prii nu!ai pentru per$"ana a II.a
au3ati#: se" -sD &ati#: i" -i
la per$"ana I (i a II.a, r"lul &e pr"nu!e re%le,i# )l )n&epline$ %"r!ele
neaentuate &e &ati# (i au3ati# ale pr"nu!elui per$"nal
pr"nu!ele re%le,i# neaentuat p"ate %i %"l"$it $in'ur $au )n$"*it &e
pr"nu!e aentuat: m a#r #e mine" mi aduc mie
3unc0ii sintactice
1. Nu!e pre&iati#: R"a&ele erau #entru sine.
2. Atribut pr"n"!inal: Lau&a de sine nu e$te bun.
2. Atribut pr"n"!inal +&ati# p"$e$i#): 5i pu$e iula pe ap.
7. C"!ple!ent &iret: )u ! tre3e$ &e#re!e.
9. C"!ple!ent in&iret: Mune(te #entru sine.
:. C"!ple!ent &e a'ent: C"n#in$ de sine nsui, nu $e !ai te!ea.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: 0e )n*ele'ea de la sine #a #eni.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": El " apr"pie de sine u %ieare 3i.
Pronumele +i adjectivul #ronominal #osesiv
Pronumele #osesiv e(#rim* ideea de #osesie, 9nlocuind at;t
numele #osesorului, c;t +i #e cel al obiectului #osedat.
&aracteristici
e )n$"*it &e arti"l p"$e$i# 'eniti#al are )(i $?i!b %"r!a &up 'enul
(i nu!rul "bietului p"$e&at
nu are %"r!e pentru 'eniti# $i &ati# $in'ular
la 'eniti#, &ati# plural apar %"r!ele alor mei" alor ti" alor notri"
alor (otri
$ub$tituie nu!ele p"$e$"rului +a"r&8n&u.$e )n per$"an (i nu!r) (i
$e a"r& )n 'en, nu!r (i at u "bietul p"$e&at
la per$"ana a III.a plural nu are %"r! pr"prie, $e %"l"$e(te pr"nu!ele
per$"nal lor
Fn n"!inati# (i 'eniti#:
4r"nu!e per$"nale0 eu" tu" el" ea" al lui" a ei
4r"nu!e p"$e$i#e: al meu" al tu" al su" a sa
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: 2i notri $unt ei !ai buni.
2. Nu!e pre&iati#: 4!8ntul e$te al alor !ei.
2. Atribut pr"n"!inal: Re3ultatele alor notri $.au !"&i%iat.
7. C"!ple!ent &iret: I.a! )nt8lnit #e ai si a"l".
9. C"!ple!ent in&iret: A! pleat cu ai mei la !unte.
:. C"!ple!ent &e a'ent: 0ri$"area e$te tri!i$ de ai mei.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Eu a! pr"e&at ca ai mei.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": ="i !er'e la ai mei.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: A! #enit du# ai mei.
Adjectivul #osesiv &eter!in un $ub$tanti#, $e a"r& )n 'en, nu!r
(i a3 u ae$ta (i $ub$tituie nu!ele p"$e$"rului, u are $e a"r& )n
per$"an (i nu!r.
1"r!ele $unt i&entie u ale pr"nu!elui p"$e$i#, u &e"$ebirea
arti"lul p"$e$i# 'eniti# nu !ai e$te "bli'at"riu.
E,e!plu:
2i mei prin*i au pleat.
4rin*ii mei au pleat.
1un*ie $intati: atribut a&6eti#al
Pronumele +i adjectivul #ronominal demonstrativ
Pronumele demonstrativ arat# de#*rtarea sau a#ro#ierea
obiectului 69n s#a0iu sau 9n tim#7 sau identitatea acestuia cu el
9nsu+i sau un alt obiect.
&lasificare
1. Dup neles:
a) de a#ro#iere: acesta" aceasta" sta
b) de de#*rtare: acela" aceea" la
) de identitate: acelai" aceeai
&) de diferen0iere: stlalt" cellalt" cestlalt
2. Dup alctuire:
a) sim#le: acesta" acela" al
b) com#use: cestlalt" cellalt
1"r!e p"pulare: sta" aia" la" stlalt
1"r!e re'i"nale: aista" ista" aistalalt
1"r!e $i!pli%iate: cel" cea" cei" cele
&aracteristici
$e &elin, $?i!b8n&u.(i %"r!a &up 'en, nu!r, a3
nu are ate'"ria 'ra!atial a per$"anei
&e#ine a&6eti# &e!"n$trati#
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: 2cesta e$te %ratele !eu.
2. Nu!e pre&iati#:
n"!inati#: C"le'ul !eu e$te acesta.
au3ati#: Cartea e$te #entru acesta.
'eniti#: 0til"ul era al celuilalt.
2. Atribut pr"n"!inal prep"3i*i"nal:
au3ati#: Cartea de la acetia e$te n"u.
'eniti#: Ca$a din s#atele acestuia e$te a !ea.
&ati#: Reu(ita graie acestuia i.a in8ntat.
7. Atribut pr"n"!inal 'eniti#al: Re3ultatele celorlali $unt !ai bune.
9. C"!ple!ent &iret: L.a! $unat #e acela.
:. C"!ple!ent in&iret:
&ati#: I.a! #"rbit celuilalt.
au3ati#: A! &i$utat des#re ceilali.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: El a pr"e&at ca acela.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 0.a a(e3at l'ng acela.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: A a6un$ naintea celuilalt.
C8n& pr"nu!ele &e!"n$trati# nu !ai )nl"uie(te un $ub$tanti#, i )l
&eter!in (i $e a"r& )n 'en, nu!r (i a3 u ae$ta, &e#ine adjectiv
#ronominal demonstrativ.
E,e!ple:
A! alt"it !rul cel btr8n. +arti"l &e!"n$trati#)
Cel &e a"l" e$te "le'ul !eu. +pr"nu!e &e!"n$trati#)
A urat u "ile pe acel !unte. +a&6eti# &e!"n$trati#)
1un*ie $intati: atribut a&6eti#al
Pronumele +i adjectivul #ronominal interogativ
Pronumele interogativ a#are 9n #ro#o$i0ii interogative +i 0ine
locul substantivului a+te#tat ca r*s#uns la o 9ntrebare.
3orme: Care/ Cine/ Ce/ C8t/ C8*i/ C8te/
3orme ca$uale: Cui/ Crui/ 4e are/ Cr"ra/ 4e ine/ Al ui/ Cruia/
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: Cine !.a ?e!at/
2. Nu!e pre&iati#:
n"!inati#: Ce e$te el/
'eniti#: 2 cui e$te $ri$"area/
au3ati#: Pentru cine e$te artea/
2. Atribut pr"n"!inal prep"3i*i"nal: +e care b"!b"ane ai ale$/
7. Atribut pr"n"!inal 'eniti#al: 2 cui "le*ie e !ai reu(it/
9. C"!ple!ent &iret: Pe cine a(tep*i/
:. C"!ple!ent in&iret:
&ati#: Cui ai tele%"nat/
au3ati#: Cu care ai #"rbit/
;. C"!ple!ent &e a'ent: +e cine ai %"$t ru'at/
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 3a cine ai $tat/
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: 5naintea cui ai a6un$ la petreere/
1G. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Precum cine ai pr"e&at/
11. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: +in cauza cui ai )nt8r3iat/
care" ce" c'" c't" c'i" c'te: au #al"are &e a&6eti# pr"n"!inal
inter"'ati# 8n& )n$"*e$ un $ub$tanti# pe are )l &eter!in (i u are
$e a"r& )n 'en, nu!r (i a3 (i au %un*ie $intati &e atribut
a&6eti#al.
Pronumele +i adjectivul #ronominal relativ
Pronumele relativ se folose+te numai 9n fra$* +i este element
de rela0ie 9ntre regent* +i subordonat*, #*str;ndu5+i func0ia
sintactic* 9n #ro#o$i0ia subordonat*.
3orme:
sim#le: care" cine" ce" c't" c'i" c'te
com#use: ceea ce
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: A! itit aea$t arte care a %"$t intere$ant.
2. Nu!e pre&iati#: 0pune.!i ce a &e#enit Dan.
2. Atribut a&6eti#al: A! a%lat ce arte ai ale$.
7. Atribut pr"n"!inal: Ae$ta e$te r"!anul )n pa'inile cruia !.a! re'$it.
9. C"!ple!ent &iret: A! u!prat artea #e care !i.ai re"!an&at.".
:. C"!ple!ent in&iret: Iat aietul cruia i.a! $?i!bat "perta.
;. C"!ple!ent &e a'ent: Htiu de cine ai %"$t ertat.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Htiu #recum te p"r*i.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": N.a! a%lat lng cine $.a !utat.
1G. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: A! a%lat du# cine a $"$it.
11. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: Nu (tiu de ce te.ai $uprat.
4entru a $tabili %un*ia $intati a pr"nu!elui relati# &in $ub"r&"nat,
$e %ae ab$tra*ie &e pr"p"3i*ia re'ent, iar )n $ub"r&"nat $e pune
)ntrebarea pr*ii &e pr"p"3i*ie are &eter!in pr"nu!ele relati#.
Pronumele +i adjectivul #ronominal negativ
Pronumele negative a#ar 9n #ro#o$i0ii cu verbul la form*
negativ* +i 0in locul unor substantive din #ro#o$i0ia afirmativ*
cores#un$*toare.
&lasificare
a) sim#lu: nimic" nimeni
b) com#us: niciunul" niciunii" niciuna" niciunele
3orme ca$uale: nimnui" niciunuia" niciunora
4r"nu!ele ne'ati# ni!i e$te in#ariabil.
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: !imeni nu a r$pun$.
2. Nu!e pre&iati#:
n"!inati#: El pare nimeni.
'eniti#: Crei"nul nu e$te al nimnui.
au3ati#: Ca&"ul nu e$te #entru niciunul &intre ei.
2. Atribut pr"n"!inal 'eniti#al: 0ri$"area niciuneia &intre %ete n.a a6un$.
7. Atribut pr"n"!inal +au3ati#): 1eliitarea #entru nimeni nu a %"$t at8t &e
e!"*i"nant pentru el.
9. C"!ple!ent &iret: Nu a! u!prat nimic.
:. C"!ple!ent in&iret:
&ati#: Nu.i &au nimnui &reptul &e a ! in$ulta.
au3ati#: Nu a! &i$utat cu nimeni &e$pre #"i.
;. C"!ple!ent &e a'ent: El nu a %"$t a6utat de nimeni.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": Nu $.a a(e3at l8n' nimeni.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: N.a $"$it &up nimeni.
1G. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Nu ite(ti a nimeni.
11. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: Cearta &intre ei n.a %"$t &in au3a
nimnui.
Adjectivul #ronominal negativ &eter!in un $ub$tanti#, u are $e
a"r& )n 'en, nu!r (i a3.
1un*ie $intati: atribut a&6eti#al
E,e!plu:
!iciun ele# nu a #enit.
Pronumele +i adjectivul #ronominal de 9nt*rire
Pronumele de 9nt*rire, folosit ast*$i numai ca adjectiv
#ronominalm 9nso0e+te un substantiv sau un #ronume #ersonal cu
sco#ul de a #reci$a #ersoana desemnat* de acesta.
A&6eti#ul &e )ntrire )n$"*e(te un $ub$tanti# $au un pr"nu!e,
in$i$t8n& a$upra l"r.
A&6eti#ul &e )ntrire $e a"r& )n 'en, nu!r (i a3 +&a &eter!in
un $ub$tanti#) (i $e a"r& (i )n per$"an +&a &eter!in un pr"nu!e).
E,e!ple:
Ele nsele au pleat.
C"piii nii au luat ?"tr8rea.
5nsei %etei i $e pru$e uri"$.
6. umeralul
umeralul este #artea de vorbire fle(ibil* care e(#rim* un
num*r, determinarea numeric* a obiectelor sau ordinea acestora
#rin num*rare.
&lasificare
1. Nu!eral cardinal:
a) #ro#riu5$is:
sim#lu: zero" unu" zece" sut" mie" milion" miliard
com#us: dois#rezece" cincizeci
b) colectiv: am'ndoi" tustrei
) multi#licativ: ndoit" nzecit
&) distributiv: c'te doi" c'te trei
e) frac0ionar: doime
%) adverbial: o dat" de dou ori
2. Nu!eral ordinal: #rimul" al doilea
Structur*
Compunere (procedee):
1. &onto#ire: douzeci" treizeci" tustrei
2. Al*turare cu blanc: dou mii" o sut zece
2. <onc0iune: douzeci i #atru
Valoare:
substantival*: 6rei plea.
adjectival*: 6rei "pii plea.
&ategorii gramaticale
genul +&i%eren*iat la nu!eralele unu" doi" am'ndoi" c'te unul"
tustrei)
num*rul +au %"r!e &e $in'ular (i plural nu!eralele sut" mie"
milion et., unu nu are %"r! &e plural, doi" trei nu au %"r!e &e
$in'ular)
ca$ul +n"!inati#, au3ati#: cei doiD 'eniti#, &ati#: celor doiD 'eniti#
u prep"3i*ia a: aietele a doi &intre eiD &ati# u prep"3i*ia la: a! &at
la trei &intre ei)
!.Adverbul
Adverbul este #artea de vorbire nefle(ibil* care e(#rim*
caracteristica unei ac0iuni.
&lasificare
1. Dup neles:
a) de mod: aa" bine" re#ede
b) de loc: acolo" de#arte" *os
) de tim#: m'ine" astzi" c'nd(a
2. Dup structur:
a) sim#le: bine" ieri" *os
b) com#use: niciodat" de(reme" du#-amiaz
2. Dup rol:
a) interogative +%"l"$te )n e,pri!ara )ntrebrii )n pr"p"3i*iile inter"'ati#e):
unde" c'nd" cum" c't" ncotro
b) relative +utili3ate )n %ra3, lea' $ub"r&"ata &e pr"p"3i*ia re'ent):
unde" c'nd" cum" c't" ncotro
) ne1ot*r;te +nu &au in&ia*ii prei$e &e$pre iru!$tan*): c'nd(a"
altunde(a" oriunde" oricum
&) negative +nea' iru!$tan*a e,pri!at): niciunde" nicieri"
niciodat" nicicum" nicic'nd
e) #redicative +au %un*ie $intati &e pre&iat #erbal, 8n& $unt ur!ate
&e "n6un*iile c, $au, s): firete" desigur" #oate" negreit" #osibil"
im#osibil" normal
7. Dup #ro(enien:
a) #ro#riu5$ise 6mo+tenite7: sus" nu mai
b) pr"#enite din alte #*r0i de vorbire, prin $?i!barea #al"rii 'ra!atiale:
&in $ub$tanti#e are e,pri! ti!pul: noa#tea" iarna" lunea
&in a&6eti#e: frumos" ra#id" #uternic
&in pr"nu!e relati#e5inter"'ati#e: ce" c't
-rade de com#ara0ie
1. Poziti(: bine
2. Com#arati(:
de su#erioritate: mai bine
de egalitate: la fel de bine
de inferioritate: mai #uin bine
2. 1u#erlati(:
relativ: cel mai bine
absolut: foarte bine
Adverbele #ronominale
Adverbele #ronominale #rovin din r*d*cini #ronominale.
3unc0ii sintactice
1. 4re&iat #erbal: Firete a prieput.
2. Nu!e pre&iati#: Cum e$te "pilul/
2. Atribut #erbal: Eta6ul de *os a %"$t inun&at.
7. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": =a lt"ri de#arte.
9. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: 2zi a! u!prat !ere.
:. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Mer'ea re#ede $pre ("al
/ocu0iunea adverbial*
/ocu0iunile adverbiale sunt ru#uri de dou* sau mai multe
cuvinte care, 9m#reun*, 9nde#linesc rolul unui adverb.
L"u*iunile a&#erbiale p"t %i %"r!ate &in:
$ub$tanti#, a&6eti# $ub$tanti#i3at, partiipiu, nu!eral $au a&#erb u
una $au !ai !ulte prep"3i*ii: de diminea" de obicei" n grab" cu
de-a sila" #e de rost" din nou" #e neg'ndite
$ub$tanti#, pr"nu!e $au a&#erb, repetat u una $au !ai !ulte
prep"3i*ii0 zi cu zi" cli# de cli#" r'nd #e r'nd" din ce n ce
&in pr*i &e #"rbire &e aela(i %el: colea-(alea" ici-colo" (r'nd-
ne(r'nd
". Pre#o$itia
Pre#o$i0ia este #artea de vorbire nefle(ibil* care marc1ea$*
ra#orturi de subordonare 9n cadrul #ro#o$i0iei, leg;nd atributele sau
com#lementele de cuvintele #e care acestea le determin*.
&lasificare
1. Dup alctuire:
a) sim#le: cu" la" #entru" din
b) com#use: de #e la" #e la" de l'ng
2. Dup cazul cu care se construiesc:
a) u acu$ativ: de l'ng" #este" din
b) u genitiv: contra" asu#ra" m#otri(a
) u dativ: graie" mulumit" contrar
/ocu0iunea #re#o$i0ional*
/ocu0iunile #re#o$i0ionale sunt gru#uri de cuvinte cu valoare
de #re#o$i0ie.
Fn altuirea unei l"u*iuni prep"3i*i"nale intr el pu*in " prep"3i*ie (i
" alt parte &e #"rbire:
un $ub$tanti#: n faa" din cauza" n loc de
un pr"nu!e: cu tot
un a&#erb0 n afara" de-a lungul" nainte de
%.&onjunctia
&onjunc0ia este un instrument gramatical care face leg*tura
9ntre:
dou* #*r0i de #ro#o$i0ie de acela+i fel +i care nu de#ind una de
alta 6dou* subiecte, dou* nume #redicative, dou* atribute,
dou* com#lemente7
dou* #ro#o$i0ii care nu de#ind una de alta sau 9ntre o
#ro#o$i0ie suboronat* +i #ro#o$i0ia #e care o determin*
&lasificare
1. Dup form:
a) sim#le +$unt %"r!ate &in ele!ente i&entie )n plan !"r%"l"'i): i" nici"
c" deci" s
b) com#use: ca s" nc't s" cum c
2. Dup funcia #e care o nde#linesc:
a) coordonatoare 6%a le'tura )ntre &"u pr*i &e pr"p"3i*ie $au )ntre &"u
pr"p"3i*ii are nu &epin& un&e &e alta):
"pulati#e: i" nici
&i$6unti#e: sau" ori" fie
a&#er$ati#e: dar" ns" ci" iar
"nlu$i#e: deci" aadar
b) subordonatoare +%a le'tura )ntre &"u pr"p"3i*ii, &intre are una e$te
&epen&ent &e ealalt): c" s" fiindc" dac" dei" de" nc't"
deoarece)
E,e!ple:
Biatul era u!inte i retra$.
A ule$ %l"ri albe i par%u!ate.
A u!prat aiete i r*i.
4lea$e, dar $.a )nt"r$.
A )n#*at s $rie i s itea$.
/ocu0iunile conjunc0ionale
/ocu0iunile conjunc0ionale sunt gru#uri de cuvinte cu valoarea
de conjunc0ie.
&lasificare
1. L"u*iuni "n6un*i"nale coordonatoare:
a) co#ulative: #recum i" c't i" ci i" at't$$$ c't i
b) adversative: numai c
) conclusive: prin ur!are, &e aeea, )n "nlu3ie, a(a , )n "n$ein*
2. L"u*iuni "n6un*i"nale subordonatoare: fr s" du# cum" n tim#
ce" n (reme ce" din cauz c" din #ricin c" cu sco#ul s" #entru ca
s" n caz c" cu condiia s" cu toate c" mcar c" nc't s.
1'.Interjectia
Interjec0ia este o #arte de vorbire nefle(ibil* s#ecific* limbii
vorbite 6stilului colocvial7.
&lasificare
1. Dup structur:
a) sim#le: Vai/ u/ Of/ 7f/
b) com#use: 8odoronc-tronc/ %ing-bang/ Cotcodac/ 6elea#-telea#/
2. Dup origine:
a) #ro#riu5$ise: 2h/ 2u/ Vleu/
b) onomato#eice +i!it $unete (i 3'"!"te &in natur): %uf/ 6ronc/ 8am-
ham/ Miau/
) #rovenite din alte #*r0i de vorbire: Foc/ 5nainte/
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: De &eparte $e au&e: Cioc/ Cioc/ Cioc/
2. 4re&iat #erbal: 8ai aa$@
2. Nu!e pre&iati#: E$te (ai &e el@
7. Atribut: 8alal e,e!plu@
9. C"!ple!ent &iret: A! au3it: buf/
:. C"!ple!ent in&iret: D.i cea/
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: 4"rni li#a-li#a/
II. Sinta(a
Partea gramaticii care se stabile+te regulile 9mbin*rii
cuvintelor 9n #ro#o$i0ii +i a #ro#o$i0iilor 9n fra$e se nume+te sinta(*.
a. Sinta(a #ro#o$itiei
1.Subiectul
=ste #artea #rinci#al* de #ro#o$i0ie des#re care se s#une ceva
cu ajutorul #redicatului.
&lasificare I
1. sim#le: 2ndreea 8nt.
2. multi#le: 2na i Maria au pleat la $"al.
2. com#use: Floarea-soarelui a r$rit.
&lasificare II
$ubiet e,#rimat
$ubiet nee,#rimat: .inclus: Plecai/ Venii !8ine@
.sub9n0eles: )u ple la ("alD (in la "ra 12:GG.
Subiectul nedeterminat e$te un $ubiet nee,pri!at, are nu p"ate %i
in&enti%iat, an& #erbul e$te la per$"ana a.III.a, &iate3a ati#a +1crie la 3iar.) $i
p"ate %i rap"rtat la "rie per$"ana, an& atiunea are #al"are 'enerala $i #erbul
e$te la per$"ana a.II.a $in'ular +Cu! iti (ei asterne, a$a (ei dormi.), la per$"ana
I, plural +Nu ne luam &upa #"rbe) $i re%le,i# i!per$"nal +Aii se doarme bine.).
0ubietul p"ate %i e,#rimat prin:
.substantiv comun: Ie#urele a %u'it.
#ro#riu: 2dina )n#a*a.
.adjectiv: %tr'nul $e $pri6in )n 8r6e.
.#ronume #ersonal: )l $rie.
de #olite0e: +umnea(oastr ititi.
#osesiv: 2l meu a 8(ti'at.
de 9nt*rire: 5nsui a !rturi$it a&e#rul.
interogativ: Cine a itit artea/
relativ: Htiu cine !.a utat.
demonstrativ: 2cela e$te el.
negativ: !iciunul nu (tie.
ne1ot*r;t: 2ltul a )n#*at.
.numeral cardinal: +oi !er'.
ordinal: 2l doilea !er'e.
distributiv: C'te doi au pleat.
colectiv: 2m'ndoi )n#a*.
frac0ionar: O treime au pleat.
.verb la infinitiv: 2 n(a e$te bine.
su#in: +e citit e$te %ru!"$.
. interjec0ie: 6rosc/ 0e au3i a"l".
Dup %elul )n are subiectul este sau nu autorul aciunii,
e,pri!at &e pre&iatul #erbal, $e &i$tin' &"u %eluri &e $ubiete: subiectul logic
$i subiectul gramatical.
Subiectul gramatical e$te partea &e pr"p"3i*ie are r$pun&e la )ntrebarea ine/
$au e/ pu$ pre&iatului #erbal.
Fn pr"p"3i*ia Florile $unt ule$e &e "pii. . $ubietul 'ra!atial e$te
$ub$tanti#ul florile.
Subiectul logic e$te aut"rul real al a*iunii e,pri!ate &e pre&iatul #erbal.
Cartea e$te itit u plere &e ele#. - $ubietul 'ra!atial e$te
$ub$tanti#ul cartea.
2.4re&iatul
Predicatul este #artea #rinci#al* de #ro#o$i0ie care arat*
caracteristica subiectului. >*s#unde la 9ntreb*rile &e face? &e este?
&um este?.
&lasificare
Predicatul verbal
4re&iatul #erbal p"ate %i e,#rimat prin:
.verb la indicativ #re$ent: Biatul citete " arte. +&iate3a ati#)
im#erfect: El se g'ndea la e,a!en. +&iate3a
re%le,i#)
#erfect sim#lu: Tu citii repe&e $ri$"area.
#erfect com#us: Tu ai cum#rat " arte.
mai mult ca #erfect: ="i admiraseri )n&elun'
ae$te r"?ii.
viitorul I: Eu (oi cum#ra " r"?ie.
viitorul II: Tu (ei fi (zut $peta"lul.
viitorul #o#ular: Tu o s mergi la teatru.
conjunctiv #re$ent: Eu sa citesc aea$t arte.
#erfect: Eu s fi citit aea$t arte.
condi0ional o#tativ #re$ent: 2 citi aea$t arte.
#erfect: 2 fi citit aea$t arte.
im#erativ: Citete/ Citii/ +&iate3a ati#)
1#al-te/ 1#lai-(/ +&iate3a re%le,i#)
Fii res#ectat/ Fii res#ectai/ +&iate3a pa$i#)
.locu0iuni adverbiale: Fr ndoial #"i )n#*a.
.adverbe: Im#osibil $a nu #ina.
.interjectii #redicative: Iata un "$@ Cainele tusti/ &upa el.
Predicatul ominal
Predicatul nominal este #artea #rinci#al* de #ro#o$i0ie care
arat* o 9nsu+ire sau atribuie o calitate subiectului. =ste format
dintr5un verb co#ulativ, la mod #ersonal, +i unul sau mai multe
nume #redicative6 a fi @ nume #redicativ sim#lu sau multi#lu7 .
4re&iatul n"!inal p"ate %i e,#rimat prin:
.substantiv: El este ele(.
.adjectiv: El este frumusel.
.numeral cardinal: Ei sunt doi.
ordinal: El e$te al doilea.
colectiv: Ei sunt am'ndoi.
distributiv: Ei sunt c'te doi.
frac0ional: Ei sunt o *umtate.
multi#licative: Laptele este ndoit.
.#ronume #ersonal: Ae$ta este el.
#osesiv: Ae$ta este al meu.
demonstrativ: El este acesta.
relativ: 4r"ble!a este cine n(a.
ne1ot*rat: El este altul.
negativ: A"l" nu este nici unul.
.verb la infinitiv: A*iunea este a c'nta.
su#in: A*iunea este de c'ntat.
.interjec0ie: 0unetul este trosc/
.adverb: Mer$ul este agale.
.locu0iuni verbale: )ste fra ndoial bine $ )n#e*i.
3.Atributul
=ste #artea secundar* de #ro#o$i0ie care arat* 9nsu+irea
unui obiect determin;ndu5l.
Atribut substantival
E$te e,#rimat prin:
.substantiv comun sim#lu: Cartea co#ilului e$te pe !a$.
com#us: Din*ii unui c'ine-lu# l.a !u(at.
#ro#riu sim#lu: Ca!era Oanei e$te "r&"nat.
.locu0iune #re#o$i0ional*: Bana din s#atele clasei e$te liber.
.numeral cardinal: R$pun$ul celor doi a %"$t "rret.
ordinal: Bana celui de-al treilea e$te "upat.
.adjectiv: Lururile din *urul celui harnic $trlue$.
Atribut adjectival
A&6eti# pr"priu.3i$ u %un*ia $intati &e atribut a&6eti#al p"ate %i la
"rie 'ra& &e "!para*ie.
E$te e,#rimat prin:
.numeral cardinal:Fn %a*a !ea !er'eau doi tineri.
ordinal: Prima ban e$te liber.
multi#licative: C8(ti'ul nzecit a %"$t nea(teptat.
distributive: Fn n"apte r$una &in 8n& )n 8n& 8te " ?e!are,
ur!at &e c'te trei %luierturi.
colectiv: 2m'ndoi "piii au a&"r!it )n %"t"liu.
.adjectiv #ronominal de 9nt*rire: Ele#ul nsui a "!pu$ ae$t 8nte.
#osesiv: Biatul meu (i prietena sa au pleat la
!are )n $ta*iunea Neptun.
demonstrativ: Ca$a aceasta e$te n"u.
refle(iv: Lau&a de sine nu !ir"a$e a bine.
ne1ot*r;t: Fiecare t8nr &"re(te $ $e a%ir!e.
interogativ: Care arte )*i plae/
relativ: Htiu care arte )*i plae.
negativ: Fn &i!inea*a $enin &e #ar, niciun n"r nu
era
pe er.
.verb la #artici#iu: Le*ia citit u aten*ie (i n(at e u("ar.
gerun$iu: El apu p8inea u !8ini tremur'nde.
Atribut #ronominal
0e e,#rim prin:
.#ronume #ersonal: Ca!era lui e$te "r&"nat.
demonstrativ: Ca$a acestora a %"$t &e!"lat.
de #olite0e: Clt"ria dumnealor a %"$t anulat.
#osesiv: =it"ria alor notrii e$te &e neuitat.
relativ: 4ari$ul e$te "ra(ul ale crui bule#ar&e $unt !inunate.
interogativ: 2 crui ele# e$te artea/
ne1ot*r;t: R$pun$ul tuturor a %"$t bun.
negativ: Nu !i.a plut r$pun$ul niciunuia.
.locutiune #ronominal*: Ael nu tiu cine $un !ereu la tele%"n.
Atribut verbal
E$te e,#rimat prin:
.verb la infinitiv: 4lerea de a c'nta e$te a !ea.
su#in: E,eri*iul de rezol(at a %"$t u("r.
gerun$iu: =& "paii nfrunziind )n 'r&in.
#artici#iu: Cartea citit !i.a plut.
Atribut adverbial
E$te e,#rimat prin:
.locu0iune adverbial* de loc: Ca$a din drea#ta e$te a !ea.
de mod: Aler'atul de *ur-m#re*ur l.a "b"i$t.
de tim#: Nu (tiu e.*i a&ue 3iua de m'ine.
Atribut interjec0ional
E$te e,#rimat prin:
.interjec0ie: 0unetul Acioc9 l.a! au3it@
La u( $e au3eau bti: boc" boc@
4.&om#lementul
Partea secundar* de #ro#o$i0ie care determin* un verb, adjectiv,
adverb.
&lasificare
1. &om#lemente circumstan0iale :a) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
loc
b) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
mod
) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
tim#
&) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
sco#
e) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
cau$*
2. &om#lemente necircumstan0iale : a) C"!ple!ent direct
b) C"!ple!ent indirect
&om#lemente circumstan0iale
&om#lementul circumstan0ial de loc
E$te e,#rimat prin:
. substantiv: C*elul alear' naintea co#ilului.+"!un $i!plu)
4i$iul $ttea %r %ri n faa c'inelui-lu#. +"!un "!pu$)
Ma(ina $.a "prit n dre#tul lui Mihai. +pr"priu $i!plu)
A#i"anele au 3burat deasu#ra Curii de 2rge$ +pr"priu
"!pu$)
. #ronume #ersonal: C8inele alear' naintea lui.
demonstrativ : ="i !er'e*i n dre#tul acestora.
#osesiv: C"pilul $e 6ua n *urul alor si.
negativ: 0pat )n 'ra6&, alul nu $.a "prit naintea nimnui.
ne1ot*r;t: 0tele $trlue$ deasu#ra tuturor.
relativ: Aea$ta e$te a!era n care a! l"uit.
interogativ: Ctre ine alera' "pilul/
. locu0iune #re#o$i0onal*: Eu l"uie$ a#roa#e de "ra(.
. numeral cardinal: Eu ple la cei doi.
ordinal: Eu ple la cel de-al doilea.
colectiv: Eu !er' la am'ndoi.
frac0ional: Eu ! &u la o zecime.
distributiv: Eu !er' la c'te doi.
. adjectiv: Eu !er' la cel harnic.
&om#lementul circumstan0ial de mod
E$te e,#rimat prin:
.adverb: Eu )n#* ru.
.substantiv:Eu )n#* cu s#or.
.#ronume: Eu $riu ca el .
.numeral: Eu )n#* ca cei doi.
.adjectiv: Eu $riu ca cei harnici.
.verb: Eu $riu c'nt'nd.
&om#lementul circumstan0ial de tim#
E$te e,#rimat prin:
.substantiv: Tu ai $"$it la ("al naintea colegilor.
.adverb: 2stzi #"i plea la !are.
.locu0iune adverbial*: Tu ai $"$it acum.
.adjectiv: O un"$ de t'nr.
.verb la infinitiv: P'n a (eni #"i, era lini(te )n a$.
gerun$iu: Intr'nd )n a$a, te.a #3ut.
#artici#iu: Ae$tea zise, (i.a pu$ turbina $ub ap (i $.a ulat.
&om#lementul circumstan0ial de sco#
0e e,#rim prin:
.substantiv in genitiv: N"i a! !er$ )n e,ur$ie n sco#ul documentrii.
acu$ativ: El a #enit la n"i n control.
.locu0iune substantival*: Me&ali"nul !a!ei )l p"rt s#re aducere
aminte.
.#ronume interogativ: 3a ce ai #enit la ("al/
relativ: Htiu la ce $.a &u$ p8n la !a'a3in.
.adverb: De aeea *i.a $pu$ t"tul, a $.l ieri.
.verb la infinitiv: A! %"$t la bibli"te pentru a lua " arte.
su#in: 4r"ble!a *i.a %"$t &at s#re rezol(at.
&om#lementul circumstan0ial de cau$*
0e e,#rim prin:
.substantiv: A lip$it &e la ("al din #ricina bolii.
.locu0iune substantival*: A pl8n$ !ult din #ricina #rerilor de ru.
.#ronume #ersonal: N.a #enit la ("al din cauza lui.
demonstrativ: Ai )nt8r3iat din #ricina acestuia.
#osesiv: 0unt $uprat din #ricina alor mei.
ne1ot*r;t: Ai %"$t pe&ep$it din cauza altuia.
relativ: Cun"$ %apte din cauza cruia ai %"$t pe&ep$it.
interogativ: +in #ricina cui ai )nt8r3iat/
.numeral: Ai )nt8r3iat din cauza celor doi.
.adjectiv in genitiv: Ai )nt8r3iat din cauza celui lene.
dativ: N.a reu(it la e,a!en graie #regtirii $labe &in ti!pul
anului.
acu$ativ: Tre!ura! de fric.
.verb la infinitiv: El a %"$t are$tat #entru a fi furat " p8ine.
gerun$iu: Fiind atent a )n*ele$ t"tul.
su#in: Nu !ai putea de obosit.
&om#lemente necircumstan0iale
&om#lementul direct
=l r*s#unde la 9ntreb*rile #e cine? ce? =ste #artea
secundar* de #ro#o$i0ie care dtermin* un verb tran$itiv la mod
#ersonal sau ne#ersonal sau o interjec0ie.
E$te e,#rimat prin:
.substantiv: Tu ite(ti cartea.
.locu0iune substantival*: El are " bun inere de minte.
.#ronume #ersonal: L.ai ?e!at #e el.
demonstrativ: ="i a&!ira*i #e aceste.
#osesiv: Eu )i #& #e ai ti.
ne1ot*r;t: Tu )i un"(ti #e toi.
negativ: Nu u!pr nimic$
relativ: Iat "!ul #e care )l a&!ir.
interogativ: Pe cine ai )ntrebat/
.numeral cardinal: I.ai #3ut #e doi &intre "pii.
ordinal: L.ai u!prat #e #rimul.
colectiv: I.a! #3ut #e tustrei.
frac0ional: El a luat o zecime &in t"tal.
.adjectiv: Fl re$pet #e cel harnic.
.verb la infinitiv: El (tie a (orbi r"!8ne(te.
gerun$iu: Au& c'nt'nd pe un&e#a.
su#in: Tu ai ter!inat de rezol(at e,eri*iul.
.interjec0ie: De"&at a! au3it: buf/
&om#lementul indirect
&om#lementul indirect este #artea secundar* de #ro#o$i0ie
care nume+te obiectul c*ruia i se atribuie o caracteristic* sau o
9nsu+ire.
E$te e,#rimat prin:
.substantiv in gerun$iu: =ulturul $.a arunat asu#ra #uilor.
dativ: Dau puil"r 8te#a boabe &e p"ru!b.
acu$ativ: El )(i a!inte(te de co#ilrie.
.#ronume in gerun$iu: ="i a*i luptat contra lui.
dativ: Fi &au lui artea.
acu$ativ: M '8n&e$ la el.
.numeral in gerun$iu: Ei au luptat )!p"tri#a celui de-al doilea.
dativ: Primului )i &au artea.
acu$ativ: Tu te te!i de #rimul.
.adjectiv in gerun$iu: Ei au luptat contra celui harnic.
dativ: Celui harnic i $e u#ine ae$te pre!iu.
acu$ativ: M buur de cel harnic$
.verb la infinitiv: El $.a buurat de a afla aea$t #e$te.
gerun$iu: Tu te.ai pliti$it auzind aeea(i !u3i.
su#in: El era 'ata de #lecat.
.adverb: E bine &e "pilul a$ultt"r.
.interjec0ie: %ra(o #"u@
b.Sinta(a fra$ei
3ra$a este o comunicare alcatuita din doua sau mai multe
#ro#o$itii.
Pro#o$i0ia este o comunicare scris* sau s#us* cu un singur
#redicat.
Pro#o$i0ia #rinci#al* are 9n0eles de sine st*t*tor.
Pro#o$i0ia secundar* e(#lic* +i 9ntrege+te 9n0elesul #ro#o$i0iei
ce se leag* de aceasta #rintr5un element de rela0ie.
Pro#o$i0ia subordonat* de#inde din #unct de vedere
grammatical de alt* #ro#o$i0ie, 9nde#linind func0ia unei #*r0i de
#ro#o$i0ie a regentei sale.
3elul #ro#o$itiilor
I. Dupa structura:
.sim#le: Ale,an&ru !anana.
.com#use: 0"are stralucitor ma !an'aie cu razele calde.
II. Dupa as#ectul #redicatului:
.afirmati(e : A%ara #loua u 'aleata.
.negative: Ni!eni nu li#seste a$ta3i &e la $"ala.
III. Dupa sco#ul comunicarii:
.enuntiative #ro#iu5$ise: A$ta3i a(em Latina.
o#tative: 2r fi fost bine &aa ar %i luat 1G.
im#erative: Co#iati te,tul &e la pa'ina 9///
.interogative #ro#iu5$ise: Cat este ea$ul:
o#tative: Ea ar fi #lecat &e la "ra &e !ate/
I=.Dupa ra#orturile sintactice:
.regente: + &eter!inate &e pr"p"3itii $ub"r&"nate )
2m #lecat5 pentru a trebuia sa a*ung la ti!p.5
.subordonate: + &eter!ina " pr"p"3itie re'enta )
. coordonate: + &e aela$i %el )
Duapa e !i.am facut tema $i a! !anaat,5 am (enit la tine.5
=. Dupa inteles:
.#rinci#ale: + au intele$ &e $ine $tatat"r )
.secundare: + &epin&e &e intele$ul altei pr"p"3itii )
Cine se scoala &e &i!ineat3a5 &eparte a*unge.5
=(#ansiunea si contragerea
=(#ansiunea consta in transformarea unei #arti de #ro#o$itie
in #ro#o$itia subordonata cores#un$atoare cu #astrarea intacta a
sensului.
&ontragerea consta in transformarea unei #ro#o$itii in #artea
de #ro#o$itie cores#un$atoare cu #astrarea intacta a sensului. Se
o#une e(#ansiunii.
Pro#o$itia subordonata subiectiva
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a subiectului.
In(ingatorul a pri!it tr"%eul. Cine a in#in$5 a pri!it tr"%eul.5
Pro#o$itia subordonata #redicativa
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a numelui
#redicativ.
Ele#ul pare inteligent. Ele#ul pare5 sa fie inteligent.5
Pro#o$itia subordonata atributiva
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a atributului.
Atributi#a &eter!ina:
.un $ub$tanti#: Bra&ul e$te semnul5 are "n%ir!a partiiparea la
$arbat"are.5
.un pr"nu!e: 6oti5 ati intra u $u%letul urat in $arbat"are5 ie$ u el
intarit.5
.un nu!eral u #al"are $ub$tanti#ala: 2l doilea5 are anta5 e #arul
!eu.5
Pro#o$itia circumstantiala de loc
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de loc.
Ciru!$tantiala &e l" &eter!ina:
.un #erb: Merg5 un&e #reau.5
." l"utiune #erbala: 2 luat-o la sanatoasa5 in"tr" a putut.5
." inter6etie: 8ai5 un&e a! $tabilit@5
.un a&#erb: A ra!a$ acolo5 un&e a "pilarit.5
." l"utiune a&#erbiala: +e *ur im#re*ur; "riin"tr" !er'eai,5 erau
%l"ri.5
.un a&6eti#: Lururile asezate5 un&e le.a! la$at5 erau plin&e &e pra%.5
Pro#o$itia circumstantiala de tim#
&onstituie in fra$a o reli$ar #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de tim#.
Ciru!$tantiala &e ti!p &eter!ina:
.un #erb: 2 (enit5 an& l.ai ?e!at.5
." l"utiune #erbala: 2 luat-o la rost5 an& a intar3iat.5
.un a&#erb: 2tunci5 an& l.a #a3ut5 a pleat.5
.un a&6eti#: E$te un re3ultat aste#tat5 &e an& !a $tiu.5
Pro#o$itia cir c umstantiala de mod
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de mod.
Ciru!$tantial &e !"& &eter!ina:
.un #erb: Cu! iti (ei asterne,5 a$a #ei &"r!i.5
.un a&6eti#: Era silitor5 at putea el.5
.un a&#erb: El l.a pri!it bine,5 preu! !.a pri!it $i pe !ine.5
Pro#o$itia circumstantiala de cau$a
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de cau$a.
Ciru!$tantiala &e au3a &eter!ina:
.un #erb: C"paii au inmugurit,5 %iin&a $.a inal3it.5
." l"utiune #erbala: 2 luat-o la sanatoasa,5 pentru a $.a $periat.5
.un a&6eti#: =re!ea e$te frumoasa,5 &e"aree a #enit pri!a#ara.5
Pro#o$itia circumstantiala de sco# sau finala
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de sco#.
Ciru!$tantiala &e $"p &eter!ina:
.un #erb: 2 luat un ta,i5 a $a a6un'a !ai repe&e.5
." l"utiune #erbala: Ca $a nu !ai 're$e$,5 tata !i.a adus aminte &e
treut.5
." inter6etie: 8ai la Maria5 pentru a $a la!uri! pr"ble!a.5
Pro#o$itia circumstantial conditionala
=(#rima o conditie sau o i#ote$a de a carei ind4e#linire
de#inde reali$area actiunii din regenta.
0tii,5 &aa in#eti.5
Ciru!$tantiala "n&iti"nala &eter!ina:
.un #erb: Daa nu #oti %ae te!a,5 te a6ut.5
." l"utiune #erbala: Mi-as da seama &e 're$eala,5 &aa !i.ai e,plia
!ai lar.5
Pro#o$itia circumstantiala concesiva
=(#rima o im#rejurare de nature sa im#iedice desfasurarea
unei actiuni sau e(istenta unei calitati din regenta, dar care nu le
im#iedica.
+esi am cum#arat artea,5 n-am citit.".5
Ciru!$tantiala "ne$i#a &eter!ina:
.un #erb: De$i $unt "b"$it,5 ma uit la tele#i3"r.5
." l"utiune #erbala: 1i-a adus aminte &e !ine,5 u t"ate a nu ne.
a! #a3ut &e !ult ti!p.5
." inter6etie: 8ai la !ei,5 &e$i pl"ua.5
.un a&6eti#: Ma!a e$te o#timista,5 &e$i are nu!ai nea3uri.5
Pro#o$iti a circumstantial a consecutiva
=(#rima consecinta, urmarea unei actiuni sau a e(istentei unei
calitati din regenta.
Fuge,5 incat sa nu.l #rinzi.5
Ciru!$tantiala "n$euti#a &eter!ina:
.un #erb: Minte5 &e te $perii.5
." l"utiune #erbala: Ne.a tras o chelfaneala,5 inat n.a! !ai &at pe
la el.5
.un a&6eti#: E$te atat de amabil,5 inat nu.l p"ti re%u3a.5
.un a&#erb: A intele$ atat de re#ede,5
Inat !.a uluit.5
Pro#o$itia subordonata com#letiva directa
&onstituie in fra$a o reali$are#ro#o$itionala a com#lementului
direct.
C"!pleti#a &ireta &eter!ina:
.un #erb: 2m aflat5 a !.ai autat.5
." l"utiune #erbala: 2 bagat de seama5 a ra!a$e$e $in'ur.5
." inter6etie: Iata5 e ie a! &e la bunia.5
Pr#o$itia subordonata com#letiva indirecta
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
indirect.
C"!pleti#a in&ireta &eter!ina:
.un #erb: Ma tem5 a intar3ie.5
." l"utiune #erbala: !u mi-am dat seama5 a a! 're$it.5
.un a&6eti#: Mihai era ca#abil5 $a %aa un e%"rt !are.5
." inter6etie: E (ai5 &e ine nu in#ata.5

S-ar putea să vă placă și