GRAMATICA LIMBII ROMANE

I.Morfologie
1.Substantivul
2.Articolul
3.Verbul
4.Adjectivul
5.Pronumele
6.umeralul
!.Adverbul
".Pre#o$itia
%.&onjunctia
1'.Interjectia
II.Sinta(a
a. Sinta(a #ro#o$itiei
1.Subiectul
2.Predicatul
3.Atributul
4.&om#lementul
b.Sinta(a fra$ei
I.Morfologie
1.Substantivul
Substantivul este #artea de vorbire fle(ibil* care denume+te
fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, insusiri, actiuni, stari sufletesti.
&lasificare
1. Dup neles:
a) comune: masa
b) #ro#rii: Ion
2. Dup form:
a) sim#le: grdin, floare, Iai
b) com#use:
prin alturare u rati!: cal-de-mare
prin alturare u blan: Mihai Viteazul
prin "nt"pire: binefacere, bunstare
prin abre#iere: FMI, OPC, O!
Substantivele colective $unt $ub$tanti#e u %"r! &e $in'ular (i )n*ele$
&e plural: tineret" rnime" tufi, armat" gru#, mulime$
Substantive defective &e nu!r:
&e plural: aur" la#te" foame" unt" Olt
&e $in'ular: icre" s#aghete" blugi" %ucegi
Substantivele mobile $unt $ub$tanti#e +nu!e &e %iin*) u " %"r!
pentru !a$ulin (i alta pentru %e!inin +$e p"t %"r!a prin a&au'are &e $u%i,e,
nu!ite $u%i,e !"ti"nale): #rin & #rines" g'sc & g'scan" unchi &
mtu.
Substantivele e#icene $unt $ub$tanti#e are au " $in'ur %"r! pentru
!a$ulin (i %e!inin: cmil" cioar" maimu" obolan.
&ategorii gramaticale
a) genul:
masculin: un - &"i +#om)
feminin: una - &"u +fat)
neutru: un - &"u +tablou)
b) numrul:
singular +#om" ele(" creion)
#lural +#omi" ele(e" creioane)
) cazul:
. ominativ +ine/e/)
1. 0ubiet: )le(ul $rie.
2. Nu!e pre&iati#: 1ratele !eu e$te ele(.
2. Atribut ap"3i*i"nal: 4rietena !ea, Maria, e$te ele#.
-enitiv +al ui/&inauntrul5in %ata5in 6urul5in $patele5inaintea
a$upra,"ntra,i!p"tri#a,inap"ia,&ea$upra, &e&e$ubtul,in $u$ul, in
6"$ul,in %un&ul, &in au3a et. ui/)
1. Atribut $ub$tanti#al 'eniti#al: Caietul ele(ului e$te n"u.
2. Atribut $ub$tanti#al prep"3i*i"nal: Ataul contra lui Victor a %"$t
#i"lent.
2. Nu!e pre&iati#: Cr*ile erau ale Mariei.
7. C"!ple!ent in&iret: R"!8nii au luptat m#otri(a dumanilor.
9. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 4l"aia $.a l$at deasu#ra oraului.
:. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: Ei au #enit n *urul #r'nzului.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Ei )naintau contra ('ntului.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: +in cauza #oleiului, !a(ina a
&erapat.
. .ativ +ui/
'ratie,&at"rita,!ultu!ita,p"tri#it,"n%"r!,"ntrar,ai&"!a,a$e!enea ui/)
1. Nu!e pre&iati#: Ge$tul lui a %"$t contrar ate#trilor.
2. Ap"3i*ie: I.a! &at #rului !eu, lui Vasile, " arte.
2. C"!ple!ent in&iret: I.a! tri!i$ bunicii !ele " %eliitare.
7. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": El nu $t locului.
9. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: A )nt8r3iat datorit
tram(aiului.
Acu$ativ +are/ e %el &e/ pe ine/e/ &e ine/ &e atre ine, &e$pre
ine, e/un&e/u!/an&/at/)
1. Atribut $ub$tanti#al prep"3i*inal: 1l"rile de tei au 3ut.
2. Nu!e pre&iati#: Cartea e$te fr co#ert.
2. C"!ple!ent &iret: L.a! #3ut #e colegul meu.
7. C"!ple!ent in&iret: A! #"rbit des#re #rinii mei.
9. C"!ple!ent &e a'ent: 4r"ble!a a %"$t re3"l#at de tata.
:. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 0.a a(e3at n banc.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: =enea ca ('ntul.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: N.a #enit de team.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e $"p: M pre'te$ #entru e,amen.
Vocativ:
="ati#ul e,pri! " ?e!are a&re$at ui#a pentru a.i atra'e aten*ia
a$upra unei "!uniri: =in" aii, biat@
/ocu0iuni substantivale
A4atria e$te aducerea-aminte &e 3ilele "pilriei...B
a&uerea.a!inte C a!intirea
/ocu0iunile substantivale sunt gru#uri de cuvinte cu sens
unitar ec1ivalente cu un substantiv.
2r*s*turi
nu $e p"t anali3a $eparat
nu $e p"t &elina
au %"r!e &e $in'ular (i &e plural
p"t pri!i arti"l
$e anali3ea3 a un $ub$tanti#
3unc0ii sintactice
a) $ubiet: M ?inuiau #rerile de ru.
b) nu!e pre&iati#: =aan*a a r!a$ o aducere-aminte.
2.Articolul
Articolul 1otarat
-en Masculin Masculin 3emini
n
3emini
n
eutru eutr
u
&a$4
r.
Singular Plural Singula
r
Plural Singula
r
Plural
5Ac l i a le e le
-5. lui l"r ei l"r lui l"r
V le l"r O@ L"r
@
. .
Articolul ne1otarat
-en Masculin Masculi
n
3emini
n
3emini
n
eutru eutru
&a$4
r.
Singular Plural Singula
r
Plural Singula
r
Plural
5Ac un Ni$te " ni$te un Ni$te
-5. unei un"r unei un"r unui un"r
Articolul #osesiv genitival
-en Masculi
n
Masculi
n
3emini
n
3emini
n
eutru
&a$4r. Singula
r
Plural Singula
r
Plural Singula
r
5Ac al ai a ale al
-5. alui al"r alei al"r al"r

Articolul demonstrativ
-en Masculi
n
Masculi
n
3emini
n
3emini
n
eutru eutru
&a$4r. Singula
r
Plural Singula
r
Plural Singula
r
Plural
5Ac el ei ea ele el ele
-5. elui el"r elui el"r elui el"r
3.Verbul
Verbul este #artea de vorbire fle(ibil* care e(#rim* ac0iunea,
starea sau e(isten0a.
&onjug*rile
I 65a7: a c'nta" a m'nca
a II5a 65ea7: a (edea" a tcea
a III5a 65e7: a face" a s#une
a IV5a 65i8 597: a citi" a hotr
&lasificare
1. Dup neles:
a) #redicative +au )n*ele$ &e $ine $ttt"r (i %"r!ea3 $in'ure pre&iat
#erbal): Biatul citete.
b) ne#redicative +nu au )n*ele$ &e $ine $ttt"r (i nu p"t %"r!a $in'ure
pre&iat #erbal):
co#ulative +nu au )n*ele$ &e $ine $ttt"r (i intr )n altuirea unui
pre&iat n"!inal alturi &e un nu!e pre&iati#): El este ele(.
au(iliare +a6ut la %"r!area un"r !"&uri (i ti!puri "!pu$e: a %i, a
a#ea, a #"i): El a mers la ("al.
Verbele co#ulative
.a fi, an& nu e$te pre&iati# $au au,iliar
.a deveni, are e$te &"ar "pulati#
. a ajunge, a iesi, a se face, a insemna, a ramane, a #area, are $unt
#erbe pre&iati#e e p"t &e#eni "pulati#e
Verbele au(iliare
.a avea a6uta la %"r!area !"&ului in&iati#, ti!pul per%et: am p"#e$tit.
#iit"r: am $a
p"#e$te$.
!"&ului "n&iti"nal."ptati#, ti!pul pre3ent: as
p"#e$ti.
per%et
: as %i p"#e$tit.
.a fi a6uta la %"r!area !"&ului "n6unti#, ti!pul per%et: $a fi p"#e$tit.
!"&ului "n&iti"nal."ptati#, ti!pul per%et: a$ fi
p"#e$tit.
!"&ului in&iati#, ti!pul #iit"r anteri"r: #"i fi
p"#e$tit.
.a vrea a6uta la %"r!area !"&ului in&iati#, ti!pul #iit"r: (oi p"#e$ti.
#iit"r anteri"r: (oi
%i p"#e$tit.
2. Dup p"$ibilitatea &e a a(ea forme #entru toate #ersoanele:
a) #ersonale +au %"r!e pentru t"ate per$"anele): a scrie" a citi" a lucra" a
cobor.
b) im#ersonale a $en$ (i uniper$"nale a %"r! +au %"r! nu!ai pentru
per$"ana a III.a, $in'ular): ninge" #lou" se cu(ine" trebuie" se
nt'm#l" a ltra" a merita" a a*unge" a rm'ne +e,.: -m'ne u! a!
$tabilit.).
2. Dup p"$ibilitatea &e a a(ea un com#lement direct:
a) tran$itive +per!it un "!ple!ent &iret): a s#une" a (edea" a citi +e,.:
(d e#aD (d pe ine#a).
b) intran$itive +nu per!it un "!ple!ent &iret): a merge" a se g'ndi.
Verbe intran$itive
1. =erbe &e !i(are: a merge" a fugi
2. =erbe i!per$"nale: #lou" tun" ninge
2. =erbe uniper$"nale: trebuie" se cu(ine
7. =erbe re%le,i#e: a se g'ndi" a-i aminti
9. =erbe "pulati#e: a fi" a de(eni" a a*unge" a nsemna
:. =erbe la &iate3a pa$i#
&ategorii gramaticale
Modurile verbului
Moduri #ersonale" #redicati(e:
indicativ: e,pri!a " atiune pre3entata &e #"rbit"r a reala,$i'ura +eu
lucrez" tac" culeg" fug)D
conjunctiv: e,pri!a " atiune reali3abila, p"$ibila in pre3ent,ireala in
treut +eu sa lucrez" sa tac" sa culeg" sa fug. eu sa fi lucrat" sa fi
tacut" sa fi cules" sa fi fugit)D
conditional5o#tativ: e,pri!a " atiune reali3abila in %untie &e "
"n&itie +eu as lucra, as tacea, as culege, as fugi)D
im#erativ: e,pri!a un "r&in, un in&e!n, un $%at, " ru'a!inte
+lucreaza/ taci/ culege/ fugi/)D
Modurile ne#ersonale" ne#redicati(e:
infinitiv: e,pri!a atiunea in !"& 'eneral, &enu!e$te
nu!ele atiunii +a citi" a lucra et.)D
gerun$iu: e,pri!a " atiune in &e$%a$urare, %ara re%erire prei$a la
!"!entul #"rbirii +citind" lucrand et.)D
#artici#iu: &enu!e$te $ub %"r!a &e a&6eti# atiunea
$u%erita &e un "biet +citit" (azut et.)D
su#in: %"r!a #erbala "!"ni!a u partiipiul, a#an& in plu$
prep"3itiile &e, la, pentru $i $in"ni!a u in%initi#ul +de mancat"
#entru citit" la cules et.)D
Ti!purile
a) indicati(
.#re$ent: atiune $i!ultana u !"!entul #"rbirii +lucrez" tac" culeg" fug)D
.im#erfect: atiune treuta, ne&eter!inata in !"!entul la are
$e re%era #"rbirea +lucram" taceam" culegeam" fugeam)D
.#erfecul sim#lu: atiune treuta, in?eiata in treut +lucrai" tacui"
culesei "fugii)D
.#erfectul com#us: atiune treuta, ter!inata, %ara a prei3a !"!entul
in?eierii %ata &e pre3ent +am lucrat" am tacut" am cules" am fugit)D
.mai mult ca #erfectul: atiune treuta, in?eiata inaintea altei atiuni
treute +lucrasem" tacusem" culesesem" fugisem)D
.viitorul: atiune e $e petree &upa !"!entul #"rbirii +(oi
lucra" (oi tacea" (oi culege" (oi fugi)D
.viitorul anterior: atiune are $e #a petree in #iit"r $i $e #a
in?eia inaintea unei alte atiuni #iit"are +(oi fi lucrat" (oi fi tacut" (oi fi
cules" (oi fi fugit)D
b) con*uncti(:
.#re$ent: sa lucrez" sa tac" sa culeg" sa fugD
.#erfect: sa fi lucrat" sa fi tacut" sa fi cules" sa fi fugitD
) condiional-o#tati(:
.#re$ent: as lucra" as tacea" as culege" as fugiD
.#erfect: as fi lucrat" as fi tacut" as fi cules" as fi fugitD
&) infiniti(:
.#re$ent
.#erfect
=erbele la !"&uri per$"nale au %un*ie $intati &e pre&iat #erbal $au
pre&iat n"!inal. La !"&urile neper$"nale, #erbele au %un*ie $intati &e:
$ubiet, nu!e pre&iati#, atribut, "!ple!ent.
Persoana
.I: e!itat"rul
.a II a: reept"rul
.a III a: per$"ane &e$pre are $e #"rbe$te in !e$a6
umarul
.singular: an& " per$"ana %ae atiunea
.#lural: an& !ai !ulte per$"ane %a atiunea
.iate$ele verbului
=erbul are trei &iate3e: ati#, pa$i#, re%le,i#.
.iate$a activ*
AN"r"ul ne caut el pe n"i...B
El a #lecat la ("al.
La &iate3a ati# a*iunea e$te reali3at &e $ubietul 'ra!atial +are p"ate
%i e,pri!at $au nee,pri!at). A*iunea #erbului $e p"ate r$%r8n'e a$upra
unui "biet +"!ple!ent &iret).
E,e!plu: Ele#ul a $ri$ te!a.
=erbele la &iate3a ati# p"t %i la !"&urile per$"nale +la "rie ti!p) $au
neper$"nale.
.iate$a refle(iv*
A4e uli*a $atului se re#ezir t"*i %lii.B
La &iate3a re%le,i# a*iunea e$te reali3at (i $up"rtat &e $ubiet. Apar*in
ae$tei &iate3e nu!ai #erbele )n$"*ite &e pr"nu!e re%le,i#e, %r %un*ie
$intati, a#8n& r"lul &e !ar 'ra!atial a ae$tei &iate3e. 4r"nu!ele
$tau, &e "biei, )naintea #erbului, &ar (i &up ae$ta +'erun3iu: '8n&in&u.
!) (i $e anali3ea3 )!preun u #erbul. 4r"nu!ele re%le,i#e p"t %i )n
a3urile au3ati# $au &ati#.
.iate$a #asiv*
Aea$t &iate3 arat a*iunea, e%etuat &e un aut"r neprei3at e$te
$u%erit &e $ubietul 'ra!atial. 4"t %i pu$e la &iate3a pa$i# #erbele ati#e
tran3iti#e %r pr"nu!e re%le,i#, "!ple!entul &iret &e la &iate3a ati#
&e#enin& $ubiet, iar $ubietul - "!ple!ent &e a'ent: Eu am cum#rat
artea. Cartea a fost cum#rat &e !ine. E,ep*ii $unt unele #erbe a a
bine#"i, a "!p"rta, a &urea et.
/ocutiunea verbala
/ocu0iunea verbal* este un gru# de cuvinte cu 9n0eles unitar
care con0in 9n mod necesar un verb +i au valoare morfologic* a unui
verb, anali$;nd5o ca un verb: a5si da seama.
4.Adjectivul
Adjectivul este #artea de vorbire fle(ibil* care e(#rim*
9nsu+irea unui obiect.
&lasificare
Dup neles:
1. A&6eti#e #ro#riu5$ise:
a) variabile +)(i !"&i%i %"r!a &up 'enul, nu!rul (i a3ul $ub$tanti#ului):
u " ter!ina*ie (i &"u %"r!e %le,i"nare: mare" dulce" (erde" rece"
subire +('nt rece" a# rece" ochi reci" #loi reci)
u &"u ter!ina*ii (i &"u %"r!e %le,i"nare: greoi" dibaci" (ioi"
amrui +biat (ioi" fat (ioaie" co#ii (ioi" #ri(iri (ioaie)
u &"u ter!ina*ii (i trei %"r!e %le,i"nare: (iu" lung" mol'u" lumesc
+#r lung" strad lung" st'l#i lungi" cli#e lungi)
u &"u ter!ina*ii (i patru %"r!e %le,i"nare: alb" celebru" uman"
a#usean +actor celebru" ma,im celebr" tenori celebri" cri
celebre)
b) invariabile +u aeea(i %"r! in&i%erent &e 'en, nu!r, a3): bleu"
#recoce" gri" roz
2. A&6eti#e #rovenite din alte #*r0i de vorbire +prin $?i!barea #al"rii
'ra!atiale):
#ronominale +p"$e$i#e, &e )ntrire, ne?"tr8te, &e!"n$trati#e,
ne'ati#e, relati#e, inter"'ati#e)
#artici#iale: tema scris
gerun$iale: #utere cresc'nd
adverbiale: asemenea oameni
Dup form:
1. Sim#le: frumos" bl'nd
2. C"!pu$e: cumsecade" nord-american
-rade de com#ara0ie
1. Poziti(0 nalt
2. Com#arati(:
a) de su#erioritate: mai nalt
b) de egalitate: la fel de nalt
) de inferioritate: mai #uin nalt
2. 1u#erlati(:
a) relativ:
de su#erioritate: cel mai nalt
de inferioritate: cel mai #uin nalt
b) absolut:
de su#erioritate: foarte nalt
de inferioritate: foarte #uin nalt
2d*ecti(e fr grad de com#araie: su#erior" inferior" anterior"
ma,im" minim" o#tim" com#let" (iu" mort" (enic" #rinci#al" de#lin"
unic.
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet +nu!ai 8n& e$te $ub$tanti#i3at): 3eneul ! ener#ea3.
2. Nu!e pre&iati#: Eiua era frumoas.
2. Atribut a&6eti#al: A! itit " arte interesant.
7. C"!ple!ent in&iret: Din r"(u $.a %ut #alid.
9. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: Fl un"$ de mic.
:. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"& +u a&#erb "!parati#): El era mai
mult ndrzne &e8t al*ii.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: Nu le.a pri!it de rele e erau.
/ocu0iunea adjectival*
/ocu0iunile adjectivale sunt gru#uri de cuvinte cu sens unitar,
av;nd valoarea unui adjectiv.
&lasificare
1. L"u*iuni a&6eti#ale #ariabile: #este #icior" tras de #r" tot unul i
unul
2. L"u*iuni a&6eti#ale in#ariabile: de seam" de treab" fel de fel" cu
ca#ul n nori
5. Pronumele
Pronumele este #artea de vorbire fle(ibil* care 0ine locul unui
substantiv.
Pronumele #ersonal desemnea$* #ersoanele care #artici#*
direct sau indirect la actul comunic*rii.
4r"nu!ele per$"nal are:
.trei #ersoane: I, a5II5a $i a5III5a
. &"ua numere: singular $i #lural
.%"r!e &i%erite &e gen, nu!ai la #ersoana a5III5a: masculin $i feminin
.%"r!e accentuate +la t"ate a3urile) $i neaccentuate +nu!ai la a3urile
au3ati# $i &ati#)
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: N"i pre'ti! un $peta"l.
2. Nu!e pre&iati#:
n"!inati#: Ele#ul e$te el.
au3ati#: 1l"rile $unt #entru ea.
'eniti#: Cr*ile $unt ale lui.
2. Atribut pr"n"!inal prep"3i*i"nal: Ei au #"rbit u re$pet des#re ea.
7. C"!ple!ent &iret: A! #3ut." #e ea.
9. C"!ple!ent in&iret:
&ati#: I.a! &at cartea.
au3ati#: 0e bi3uie #e mine.
:. C"!ple!ent &e a'ent: Cartea e$te $ri$ de el.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Fn#a* ca mine.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 0.a a(e3at l'ng el.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: A! $"$it du# el.
.ativul #osesiv
Dati#ul p"$e$i# e$te e,pri!at prin %"r!ele neaentuate ale pr"nu!elui
per$"nal.
Dati#ul p"$e$i# &eter!in:
un $ub$tanti#: !8na.*i alb
un a&6eti#: alba.*i !8n
un #erb: 4i.a! a$ultat $%atul.
1un*ie $intati: atribut pr"n"!inal +)n a3ul &ati#).
Atuni 8n& $e lea' prin rati! &e " pr"p"3i*ie, are %un*ia $intati &e
"!ple!ent iru!$tan*ial: El $t )nainte.i.
.ativul etic
Dati#ul eti $e e,pri! prin %"r!ele neaentuate ale pr"nu!elui per$"nal.
E,e!plu: Mi (i.l lu (i mi *i.l tr8nti...
Dati#ul eti nu are %un*ie $intati.
Pronumele #ersonal cu valoare neutr*
$e e,pri! prin %"r!ele neaentuate ale pr"nu!elui per$"nal )n &ati#
(i au3ati#
apare )n e,pre$ii: A &at.o )n bar.
Pronumele #ersonal de #olite0e
Pronumele #ersonal de #olite0e e(#rim* res#ectul 9n rela0iile
dintre oameni.
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: +umnealui a pleat.
2. Nu!e pre&iati#: Cartea e$te a dumnea(oastr.
2. Atribut pr"n"!inal: In#ita*ia dumneaei !i.a %ut plere.
7. C"!ple!ent &iret: L.a! ?e!at #e dumnealui.
9. C"!ple!ent in&iret: = "%er dumnea(oastr ae$te %l"ri.
:. C"!ple!ent &e a'ent: Ceaiul e$te pre'tit de dumnealui.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: El ite(te ca i dumneata.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": Nu $tau !ult la dumneata.
Pronumele refle(iv
Pronumele refle(iv 0ine locul 0ine locul obiectului asu#ra c*ruia
se e(ercit* ac0iunea verbului, e(#rim;nd identitatea 9ntre obiect +i
subiectul verbului.
Particularit*0i
are nu!ai a3urile &ati# (i au3ati#
are %"r!e pr"prii nu!ai pentru per$"ana a II.a
au3ati#: se" -sD &ati#: i" -i
la per$"ana I (i a II.a, r"lul &e pr"nu!e re%le,i# )l )n&epline$ %"r!ele
neaentuate &e &ati# (i au3ati# ale pr"nu!elui per$"nal
pr"nu!ele re%le,i# neaentuat p"ate %i %"l"$it $in'ur $au )n$"*it &e
pr"nu!e aentuat: m a#r #e mine" mi aduc mie
3unc0ii sintactice
1. Nu!e pre&iati#: R"a&ele erau #entru sine.
2. Atribut pr"n"!inal: Lau&a de sine nu e$te bun.
2. Atribut pr"n"!inal +&ati# p"$e$i#): 5i pu$e iula pe ap.
7. C"!ple!ent &iret: )u ! tre3e$ &e#re!e.
9. C"!ple!ent in&iret: Mune(te #entru sine.
:. C"!ple!ent &e a'ent: C"n#in$ de sine nsui, nu $e !ai te!ea.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: 0e )n*ele'ea de la sine #a #eni.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": El " apr"pie de sine u %ieare 3i.
Pronumele +i adjectivul #ronominal #osesiv
Pronumele #osesiv e(#rim* ideea de #osesie, 9nlocuind at;t
numele #osesorului, c;t +i #e cel al obiectului #osedat.
&aracteristici
e )n$"*it &e arti"l p"$e$i# 'eniti#al are )(i $?i!b %"r!a &up 'enul
(i nu!rul "bietului p"$e&at
nu are %"r!e pentru 'eniti# $i &ati# $in'ular
la 'eniti#, &ati# plural apar %"r!ele alor mei" alor ti" alor notri"
alor (otri
$ub$tituie nu!ele p"$e$"rului +a"r&8n&u.$e )n per$"an (i nu!r) (i
$e a"r& )n 'en, nu!r (i at u "bietul p"$e&at
la per$"ana a III.a plural nu are %"r! pr"prie, $e %"l"$e(te pr"nu!ele
per$"nal lor
Fn n"!inati# (i 'eniti#:
4r"nu!e per$"nale0 eu" tu" el" ea" al lui" a ei
4r"nu!e p"$e$i#e: al meu" al tu" al su" a sa
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: 2i notri $unt ei !ai buni.
2. Nu!e pre&iati#: 4!8ntul e$te al alor !ei.
2. Atribut pr"n"!inal: Re3ultatele alor notri $.au !"&i%iat.
7. C"!ple!ent &iret: I.a! )nt8lnit #e ai si a"l".
9. C"!ple!ent in&iret: A! pleat cu ai mei la !unte.
:. C"!ple!ent &e a'ent: 0ri$"area e$te tri!i$ de ai mei.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Eu a! pr"e&at ca ai mei.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": ="i !er'e la ai mei.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: A! #enit du# ai mei.
Adjectivul #osesiv &eter!in un $ub$tanti#, $e a"r& )n 'en, nu!r
(i a3 u ae$ta (i $ub$tituie nu!ele p"$e$"rului, u are $e a"r& )n
per$"an (i nu!r.
1"r!ele $unt i&entie u ale pr"nu!elui p"$e$i#, u &e"$ebirea
arti"lul p"$e$i# 'eniti# nu !ai e$te "bli'at"riu.
E,e!plu:
2i mei prin*i au pleat.
4rin*ii mei au pleat.
1un*ie $intati: atribut a&6eti#al
Pronumele +i adjectivul #ronominal demonstrativ
Pronumele demonstrativ arat# de#*rtarea sau a#ro#ierea
obiectului 69n s#a0iu sau 9n tim#7 sau identitatea acestuia cu el
9nsu+i sau un alt obiect.
&lasificare
1. Dup neles:
a) de a#ro#iere: acesta" aceasta" sta
b) de de#*rtare: acela" aceea" la
) de identitate: acelai" aceeai
&) de diferen0iere: stlalt" cellalt" cestlalt
2. Dup alctuire:
a) sim#le: acesta" acela" al
b) com#use: cestlalt" cellalt
1"r!e p"pulare: sta" aia" la" stlalt
1"r!e re'i"nale: aista" ista" aistalalt
1"r!e $i!pli%iate: cel" cea" cei" cele
&aracteristici
$e &elin, $?i!b8n&u.(i %"r!a &up 'en, nu!r, a3
nu are ate'"ria 'ra!atial a per$"anei
&e#ine a&6eti# &e!"n$trati#
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: 2cesta e$te %ratele !eu.
2. Nu!e pre&iati#:
n"!inati#: C"le'ul !eu e$te acesta.
au3ati#: Cartea e$te #entru acesta.
'eniti#: 0til"ul era al celuilalt.
2. Atribut pr"n"!inal prep"3i*i"nal:
au3ati#: Cartea de la acetia e$te n"u.
'eniti#: Ca$a din s#atele acestuia e$te a !ea.
&ati#: Reu(ita graie acestuia i.a in8ntat.
7. Atribut pr"n"!inal 'eniti#al: Re3ultatele celorlali $unt !ai bune.
9. C"!ple!ent &iret: L.a! $unat #e acela.
:. C"!ple!ent in&iret:
&ati#: I.a! #"rbit celuilalt.
au3ati#: A! &i$utat des#re ceilali.
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: El a pr"e&at ca acela.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 0.a a(e3at l'ng acela.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: A a6un$ naintea celuilalt.
C8n& pr"nu!ele &e!"n$trati# nu !ai )nl"uie(te un $ub$tanti#, i )l
&eter!in (i $e a"r& )n 'en, nu!r (i a3 u ae$ta, &e#ine adjectiv
#ronominal demonstrativ.
E,e!ple:
A! alt"it !rul cel btr8n. +arti"l &e!"n$trati#)
Cel &e a"l" e$te "le'ul !eu. +pr"nu!e &e!"n$trati#)
A urat u "ile pe acel !unte. +a&6eti# &e!"n$trati#)
1un*ie $intati: atribut a&6eti#al
Pronumele +i adjectivul #ronominal interogativ
Pronumele interogativ a#are 9n #ro#o$i0ii interogative +i 0ine
locul substantivului a+te#tat ca r*s#uns la o 9ntrebare.
3orme: Care/ Cine/ Ce/ C8t/ C8*i/ C8te/
3orme ca$uale: Cui/ Crui/ 4e are/ Cr"ra/ 4e ine/ Al ui/ Cruia/
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: Cine !.a ?e!at/
2. Nu!e pre&iati#:
n"!inati#: Ce e$te el/
'eniti#: 2 cui e$te $ri$"area/
au3ati#: Pentru cine e$te artea/
2. Atribut pr"n"!inal prep"3i*i"nal: +e care b"!b"ane ai ale$/
7. Atribut pr"n"!inal 'eniti#al: 2 cui "le*ie e !ai reu(it/
9. C"!ple!ent &iret: Pe cine a(tep*i/
:. C"!ple!ent in&iret:
&ati#: Cui ai tele%"nat/
au3ati#: Cu care ai #"rbit/
;. C"!ple!ent &e a'ent: +e cine ai %"$t ru'at/
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": 3a cine ai $tat/
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: 5naintea cui ai a6un$ la petreere/
1G. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Precum cine ai pr"e&at/
11. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: +in cauza cui ai )nt8r3iat/
care" ce" c'" c't" c'i" c'te: au #al"are &e a&6eti# pr"n"!inal
inter"'ati# 8n& )n$"*e$ un $ub$tanti# pe are )l &eter!in (i u are
$e a"r& )n 'en, nu!r (i a3 (i au %un*ie $intati &e atribut
a&6eti#al.
Pronumele +i adjectivul #ronominal relativ
Pronumele relativ se folose+te numai 9n fra$* +i este element
de rela0ie 9ntre regent* +i subordonat*, #*str;ndu5+i func0ia
sintactic* 9n #ro#o$i0ia subordonat*.
3orme:
sim#le: care" cine" ce" c't" c'i" c'te
com#use: ceea ce
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: A! itit aea$t arte care a %"$t intere$ant.
2. Nu!e pre&iati#: 0pune.!i ce a &e#enit Dan.
2. Atribut a&6eti#al: A! a%lat ce arte ai ale$.
7. Atribut pr"n"!inal: Ae$ta e$te r"!anul )n pa'inile cruia !.a! re'$it.
9. C"!ple!ent &iret: A! u!prat artea #e care !i.ai re"!an&at.".
:. C"!ple!ent in&iret: Iat aietul cruia i.a! $?i!bat "perta.
;. C"!ple!ent &e a'ent: Htiu de cine ai %"$t ertat.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Htiu #recum te p"r*i.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": N.a! a%lat lng cine $.a !utat.
1G. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: A! a%lat du# cine a $"$it.
11. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: Nu (tiu de ce te.ai $uprat.
4entru a $tabili %un*ia $intati a pr"nu!elui relati# &in $ub"r&"nat,
$e %ae ab$tra*ie &e pr"p"3i*ia re'ent, iar )n $ub"r&"nat $e pune
)ntrebarea pr*ii &e pr"p"3i*ie are &eter!in pr"nu!ele relati#.
Pronumele +i adjectivul #ronominal negativ
Pronumele negative a#ar 9n #ro#o$i0ii cu verbul la form*
negativ* +i 0in locul unor substantive din #ro#o$i0ia afirmativ*
cores#un$*toare.
&lasificare
a) sim#lu: nimic" nimeni
b) com#us: niciunul" niciunii" niciuna" niciunele
3orme ca$uale: nimnui" niciunuia" niciunora
4r"nu!ele ne'ati# ni!i e$te in#ariabil.
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: !imeni nu a r$pun$.
2. Nu!e pre&iati#:
n"!inati#: El pare nimeni.
'eniti#: Crei"nul nu e$te al nimnui.
au3ati#: Ca&"ul nu e$te #entru niciunul &intre ei.
2. Atribut pr"n"!inal 'eniti#al: 0ri$"area niciuneia &intre %ete n.a a6un$.
7. Atribut pr"n"!inal +au3ati#): 1eliitarea #entru nimeni nu a %"$t at8t &e
e!"*i"nant pentru el.
9. C"!ple!ent &iret: Nu a! u!prat nimic.
:. C"!ple!ent in&iret:
&ati#: Nu.i &au nimnui &reptul &e a ! in$ulta.
au3ati#: Nu a! &i$utat cu nimeni &e$pre #"i.
;. C"!ple!ent &e a'ent: El nu a %"$t a6utat de nimeni.
<. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": Nu $.a a(e3at l8n' nimeni.
>. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: N.a $"$it &up nimeni.
1G. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Nu ite(ti a nimeni.
11. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e au3: Cearta &intre ei n.a %"$t &in au3a
nimnui.
Adjectivul #ronominal negativ &eter!in un $ub$tanti#, u are $e
a"r& )n 'en, nu!r (i a3.
1un*ie $intati: atribut a&6eti#al
E,e!plu:
!iciun ele# nu a #enit.
Pronumele +i adjectivul #ronominal de 9nt*rire
Pronumele de 9nt*rire, folosit ast*$i numai ca adjectiv
#ronominalm 9nso0e+te un substantiv sau un #ronume #ersonal cu
sco#ul de a #reci$a #ersoana desemnat* de acesta.
A&6eti#ul &e )ntrire )n$"*e(te un $ub$tanti# $au un pr"nu!e,
in$i$t8n& a$upra l"r.
A&6eti#ul &e )ntrire $e a"r& )n 'en, nu!r (i a3 +&a &eter!in
un $ub$tanti#) (i $e a"r& (i )n per$"an +&a &eter!in un pr"nu!e).
E,e!ple:
Ele nsele au pleat.
C"piii nii au luat ?"tr8rea.
5nsei %etei i $e pru$e uri"$.
6. umeralul
umeralul este #artea de vorbire fle(ibil* care e(#rim* un
num*r, determinarea numeric* a obiectelor sau ordinea acestora
#rin num*rare.
&lasificare
1. Nu!eral cardinal:
a) #ro#riu5$is:
sim#lu: zero" unu" zece" sut" mie" milion" miliard
com#us: dois#rezece" cincizeci
b) colectiv: am'ndoi" tustrei
) multi#licativ: ndoit" nzecit
&) distributiv: c'te doi" c'te trei
e) frac0ionar: doime
%) adverbial: o dat" de dou ori
2. Nu!eral ordinal: #rimul" al doilea
Structur*
Compunere (procedee):
1. &onto#ire: douzeci" treizeci" tustrei
2. Al*turare cu blanc: dou mii" o sut zece
2. <onc0iune: douzeci i #atru
Valoare:
substantival*: 6rei plea.
adjectival*: 6rei "pii plea.
&ategorii gramaticale
genul +&i%eren*iat la nu!eralele unu" doi" am'ndoi" c'te unul"
tustrei)
num*rul +au %"r!e &e $in'ular (i plural nu!eralele sut" mie"
milion et., unu nu are %"r! &e plural, doi" trei nu au %"r!e &e
$in'ular)
ca$ul +n"!inati#, au3ati#: cei doiD 'eniti#, &ati#: celor doiD 'eniti#
u prep"3i*ia a: aietele a doi &intre eiD &ati# u prep"3i*ia la: a! &at
la trei &intre ei)
!.Adverbul
Adverbul este #artea de vorbire nefle(ibil* care e(#rim*
caracteristica unei ac0iuni.
&lasificare
1. Dup neles:
a) de mod: aa" bine" re#ede
b) de loc: acolo" de#arte" *os
) de tim#: m'ine" astzi" c'nd(a
2. Dup structur:
a) sim#le: bine" ieri" *os
b) com#use: niciodat" de(reme" du#-amiaz
2. Dup rol:
a) interogative +%"l"$te )n e,pri!ara )ntrebrii )n pr"p"3i*iile inter"'ati#e):
unde" c'nd" cum" c't" ncotro
b) relative +utili3ate )n %ra3, lea' $ub"r&"ata &e pr"p"3i*ia re'ent):
unde" c'nd" cum" c't" ncotro
) ne1ot*r;te +nu &au in&ia*ii prei$e &e$pre iru!$tan*): c'nd(a"
altunde(a" oriunde" oricum
&) negative +nea' iru!$tan*a e,pri!at): niciunde" nicieri"
niciodat" nicicum" nicic'nd
e) #redicative +au %un*ie $intati &e pre&iat #erbal, 8n& $unt ur!ate
&e "n6un*iile c, $au, s): firete" desigur" #oate" negreit" #osibil"
im#osibil" normal
7. Dup #ro(enien:
a) #ro#riu5$ise 6mo+tenite7: sus" nu mai
b) pr"#enite din alte #*r0i de vorbire, prin $?i!barea #al"rii 'ra!atiale:
&in $ub$tanti#e are e,pri! ti!pul: noa#tea" iarna" lunea
&in a&6eti#e: frumos" ra#id" #uternic
&in pr"nu!e relati#e5inter"'ati#e: ce" c't
-rade de com#ara0ie
1. Poziti(: bine
2. Com#arati(:
de su#erioritate: mai bine
de egalitate: la fel de bine
de inferioritate: mai #uin bine
2. 1u#erlati(:
relativ: cel mai bine
absolut: foarte bine
Adverbele #ronominale
Adverbele #ronominale #rovin din r*d*cini #ronominale.
3unc0ii sintactice
1. 4re&iat #erbal: Firete a prieput.
2. Nu!e pre&iati#: Cum e$te "pilul/
2. Atribut #erbal: Eta6ul de *os a %"$t inun&at.
7. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e l": =a lt"ri de#arte.
9. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e ti!p: 2zi a! u!prat !ere.
:. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: Mer'ea re#ede $pre ("al
/ocu0iunea adverbial*
/ocu0iunile adverbiale sunt ru#uri de dou* sau mai multe
cuvinte care, 9m#reun*, 9nde#linesc rolul unui adverb.
L"u*iunile a&#erbiale p"t %i %"r!ate &in:
$ub$tanti#, a&6eti# $ub$tanti#i3at, partiipiu, nu!eral $au a&#erb u
una $au !ai !ulte prep"3i*ii: de diminea" de obicei" n grab" cu
de-a sila" #e de rost" din nou" #e neg'ndite
$ub$tanti#, pr"nu!e $au a&#erb, repetat u una $au !ai !ulte
prep"3i*ii0 zi cu zi" cli# de cli#" r'nd #e r'nd" din ce n ce
&in pr*i &e #"rbire &e aela(i %el: colea-(alea" ici-colo" (r'nd-
ne(r'nd
". Pre#o$itia
Pre#o$i0ia este #artea de vorbire nefle(ibil* care marc1ea$*
ra#orturi de subordonare 9n cadrul #ro#o$i0iei, leg;nd atributele sau
com#lementele de cuvintele #e care acestea le determin*.
&lasificare
1. Dup alctuire:
a) sim#le: cu" la" #entru" din
b) com#use: de #e la" #e la" de l'ng
2. Dup cazul cu care se construiesc:
a) u acu$ativ: de l'ng" #este" din
b) u genitiv: contra" asu#ra" m#otri(a
) u dativ: graie" mulumit" contrar
/ocu0iunea #re#o$i0ional*
/ocu0iunile #re#o$i0ionale sunt gru#uri de cuvinte cu valoare
de #re#o$i0ie.
Fn altuirea unei l"u*iuni prep"3i*i"nale intr el pu*in " prep"3i*ie (i
" alt parte &e #"rbire:
un $ub$tanti#: n faa" din cauza" n loc de
un pr"nu!e: cu tot
un a&#erb0 n afara" de-a lungul" nainte de
%.&onjunctia
&onjunc0ia este un instrument gramatical care face leg*tura
9ntre:
dou* #*r0i de #ro#o$i0ie de acela+i fel +i care nu de#ind una de
alta 6dou* subiecte, dou* nume #redicative, dou* atribute,
dou* com#lemente7
dou* #ro#o$i0ii care nu de#ind una de alta sau 9ntre o
#ro#o$i0ie suboronat* +i #ro#o$i0ia #e care o determin*
&lasificare
1. Dup form:
a) sim#le +$unt %"r!ate &in ele!ente i&entie )n plan !"r%"l"'i): i" nici"
c" deci" s
b) com#use: ca s" nc't s" cum c
2. Dup funcia #e care o nde#linesc:
a) coordonatoare 6%a le'tura )ntre &"u pr*i &e pr"p"3i*ie $au )ntre &"u
pr"p"3i*ii are nu &epin& un&e &e alta):
"pulati#e: i" nici
&i$6unti#e: sau" ori" fie
a&#er$ati#e: dar" ns" ci" iar
"nlu$i#e: deci" aadar
b) subordonatoare +%a le'tura )ntre &"u pr"p"3i*ii, &intre are una e$te
&epen&ent &e ealalt): c" s" fiindc" dac" dei" de" nc't"
deoarece)
E,e!ple:
Biatul era u!inte i retra$.
A ule$ %l"ri albe i par%u!ate.
A u!prat aiete i r*i.
4lea$e, dar $.a )nt"r$.
A )n#*at s $rie i s itea$.
/ocu0iunile conjunc0ionale
/ocu0iunile conjunc0ionale sunt gru#uri de cuvinte cu valoarea
de conjunc0ie.
&lasificare
1. L"u*iuni "n6un*i"nale coordonatoare:
a) co#ulative: #recum i" c't i" ci i" at't$$$ c't i
b) adversative: numai c
) conclusive: prin ur!are, &e aeea, )n "nlu3ie, a(a , )n "n$ein*
2. L"u*iuni "n6un*i"nale subordonatoare: fr s" du# cum" n tim#
ce" n (reme ce" din cauz c" din #ricin c" cu sco#ul s" #entru ca
s" n caz c" cu condiia s" cu toate c" mcar c" nc't s.
1'.Interjectia
Interjec0ia este o #arte de vorbire nefle(ibil* s#ecific* limbii
vorbite 6stilului colocvial7.
&lasificare
1. Dup structur:
a) sim#le: Vai/ u/ Of/ 7f/
b) com#use: 8odoronc-tronc/ %ing-bang/ Cotcodac/ 6elea#-telea#/
2. Dup origine:
a) #ro#riu5$ise: 2h/ 2u/ Vleu/
b) onomato#eice +i!it $unete (i 3'"!"te &in natur): %uf/ 6ronc/ 8am-
ham/ Miau/
) #rovenite din alte #*r0i de vorbire: Foc/ 5nainte/
3unc0ii sintactice
1. 0ubiet: De &eparte $e au&e: Cioc/ Cioc/ Cioc/
2. 4re&iat #erbal: 8ai aa$@
2. Nu!e pre&iati#: E$te (ai &e el@
7. Atribut: 8alal e,e!plu@
9. C"!ple!ent &iret: A! au3it: buf/
:. C"!ple!ent in&iret: D.i cea/
;. C"!ple!ent iru!$tan*ial &e !"&: 4"rni li#a-li#a/
II. Sinta(a
Partea gramaticii care se stabile+te regulile 9mbin*rii
cuvintelor 9n #ro#o$i0ii +i a #ro#o$i0iilor 9n fra$e se nume+te sinta(*.
a. Sinta(a #ro#o$itiei
1.Subiectul
=ste #artea #rinci#al* de #ro#o$i0ie des#re care se s#une ceva
cu ajutorul #redicatului.
&lasificare I
1. sim#le: 2ndreea 8nt.
2. multi#le: 2na i Maria au pleat la $"al.
2. com#use: Floarea-soarelui a r$rit.
&lasificare II
$ubiet e,#rimat
$ubiet nee,#rimat: .inclus: Plecai/ Venii !8ine@
.sub9n0eles: )u ple la ("alD (in la "ra 12:GG.
Subiectul nedeterminat e$te un $ubiet nee,pri!at, are nu p"ate %i
in&enti%iat, an& #erbul e$te la per$"ana a.III.a, &iate3a ati#a +1crie la 3iar.) $i
p"ate %i rap"rtat la "rie per$"ana, an& atiunea are #al"are 'enerala $i #erbul
e$te la per$"ana a.II.a $in'ular +Cu! iti (ei asterne, a$a (ei dormi.), la per$"ana
I, plural +Nu ne luam &upa #"rbe) $i re%le,i# i!per$"nal +Aii se doarme bine.).
0ubietul p"ate %i e,#rimat prin:
.substantiv comun: Ie#urele a %u'it.
#ro#riu: 2dina )n#a*a.
.adjectiv: %tr'nul $e $pri6in )n 8r6e.
.#ronume #ersonal: )l $rie.
de #olite0e: +umnea(oastr ititi.
#osesiv: 2l meu a 8(ti'at.
de 9nt*rire: 5nsui a !rturi$it a&e#rul.
interogativ: Cine a itit artea/
relativ: Htiu cine !.a utat.
demonstrativ: 2cela e$te el.
negativ: !iciunul nu (tie.
ne1ot*r;t: 2ltul a )n#*at.
.numeral cardinal: +oi !er'.
ordinal: 2l doilea !er'e.
distributiv: C'te doi au pleat.
colectiv: 2m'ndoi )n#a*.
frac0ionar: O treime au pleat.
.verb la infinitiv: 2 n(a e$te bine.
su#in: +e citit e$te %ru!"$.
. interjec0ie: 6rosc/ 0e au3i a"l".
Dup %elul )n are subiectul este sau nu autorul aciunii,
e,pri!at &e pre&iatul #erbal, $e &i$tin' &"u %eluri &e $ubiete: subiectul logic
$i subiectul gramatical.
Subiectul gramatical e$te partea &e pr"p"3i*ie are r$pun&e la )ntrebarea ine/
$au e/ pu$ pre&iatului #erbal.
Fn pr"p"3i*ia Florile $unt ule$e &e "pii. . $ubietul 'ra!atial e$te
$ub$tanti#ul florile.
Subiectul logic e$te aut"rul real al a*iunii e,pri!ate &e pre&iatul #erbal.
Cartea e$te itit u plere &e ele#. - $ubietul 'ra!atial e$te
$ub$tanti#ul cartea.
2.4re&iatul
Predicatul este #artea #rinci#al* de #ro#o$i0ie care arat*
caracteristica subiectului. >*s#unde la 9ntreb*rile &e face? &e este?
&um este?.
&lasificare
Predicatul verbal
4re&iatul #erbal p"ate %i e,#rimat prin:
.verb la indicativ #re$ent: Biatul citete " arte. +&iate3a ati#)
im#erfect: El se g'ndea la e,a!en. +&iate3a
re%le,i#)
#erfect sim#lu: Tu citii repe&e $ri$"area.
#erfect com#us: Tu ai cum#rat " arte.
mai mult ca #erfect: ="i admiraseri )n&elun'
ae$te r"?ii.
viitorul I: Eu (oi cum#ra " r"?ie.
viitorul II: Tu (ei fi (zut $peta"lul.
viitorul #o#ular: Tu o s mergi la teatru.
conjunctiv #re$ent: Eu sa citesc aea$t arte.
#erfect: Eu s fi citit aea$t arte.
condi0ional o#tativ #re$ent: 2 citi aea$t arte.
#erfect: 2 fi citit aea$t arte.
im#erativ: Citete/ Citii/ +&iate3a ati#)
1#al-te/ 1#lai-(/ +&iate3a re%le,i#)
Fii res#ectat/ Fii res#ectai/ +&iate3a pa$i#)
.locu0iuni adverbiale: Fr ndoial #"i )n#*a.
.adverbe: Im#osibil $a nu #ina.
.interjectii #redicative: Iata un "$@ Cainele tusti/ &upa el.
Predicatul ominal
Predicatul nominal este #artea #rinci#al* de #ro#o$i0ie care
arat* o 9nsu+ire sau atribuie o calitate subiectului. =ste format
dintr5un verb co#ulativ, la mod #ersonal, +i unul sau mai multe
nume #redicative6 a fi @ nume #redicativ sim#lu sau multi#lu7 .
4re&iatul n"!inal p"ate %i e,#rimat prin:
.substantiv: El este ele(.
.adjectiv: El este frumusel.
.numeral cardinal: Ei sunt doi.
ordinal: El e$te al doilea.
colectiv: Ei sunt am'ndoi.
distributiv: Ei sunt c'te doi.
frac0ional: Ei sunt o *umtate.
multi#licative: Laptele este ndoit.
.#ronume #ersonal: Ae$ta este el.
#osesiv: Ae$ta este al meu.
demonstrativ: El este acesta.
relativ: 4r"ble!a este cine n(a.
ne1ot*rat: El este altul.
negativ: A"l" nu este nici unul.
.verb la infinitiv: A*iunea este a c'nta.
su#in: A*iunea este de c'ntat.
.interjec0ie: 0unetul este trosc/
.adverb: Mer$ul este agale.
.locu0iuni verbale: )ste fra ndoial bine $ )n#e*i.
3.Atributul
=ste #artea secundar* de #ro#o$i0ie care arat* 9nsu+irea
unui obiect determin;ndu5l.
Atribut substantival
E$te e,#rimat prin:
.substantiv comun sim#lu: Cartea co#ilului e$te pe !a$.
com#us: Din*ii unui c'ine-lu# l.a !u(at.
#ro#riu sim#lu: Ca!era Oanei e$te "r&"nat.
.locu0iune #re#o$i0ional*: Bana din s#atele clasei e$te liber.
.numeral cardinal: R$pun$ul celor doi a %"$t "rret.
ordinal: Bana celui de-al treilea e$te "upat.
.adjectiv: Lururile din *urul celui harnic $trlue$.
Atribut adjectival
A&6eti# pr"priu.3i$ u %un*ia $intati &e atribut a&6eti#al p"ate %i la
"rie 'ra& &e "!para*ie.
E$te e,#rimat prin:
.numeral cardinal:Fn %a*a !ea !er'eau doi tineri.
ordinal: Prima ban e$te liber.
multi#licative: C8(ti'ul nzecit a %"$t nea(teptat.
distributive: Fn n"apte r$una &in 8n& )n 8n& 8te " ?e!are,
ur!at &e c'te trei %luierturi.
colectiv: 2m'ndoi "piii au a&"r!it )n %"t"liu.
.adjectiv #ronominal de 9nt*rire: Ele#ul nsui a "!pu$ ae$t 8nte.
#osesiv: Biatul meu (i prietena sa au pleat la
!are )n $ta*iunea Neptun.
demonstrativ: Ca$a aceasta e$te n"u.
refle(iv: Lau&a de sine nu !ir"a$e a bine.
ne1ot*r;t: Fiecare t8nr &"re(te $ $e a%ir!e.
interogativ: Care arte )*i plae/
relativ: Htiu care arte )*i plae.
negativ: Fn &i!inea*a $enin &e #ar, niciun n"r nu
era
pe er.
.verb la #artici#iu: Le*ia citit u aten*ie (i n(at e u("ar.
gerun$iu: El apu p8inea u !8ini tremur'nde.
Atribut #ronominal
0e e,#rim prin:
.#ronume #ersonal: Ca!era lui e$te "r&"nat.
demonstrativ: Ca$a acestora a %"$t &e!"lat.
de #olite0e: Clt"ria dumnealor a %"$t anulat.
#osesiv: =it"ria alor notrii e$te &e neuitat.
relativ: 4ari$ul e$te "ra(ul ale crui bule#ar&e $unt !inunate.
interogativ: 2 crui ele# e$te artea/
ne1ot*r;t: R$pun$ul tuturor a %"$t bun.
negativ: Nu !i.a plut r$pun$ul niciunuia.
.locutiune #ronominal*: Ael nu tiu cine $un !ereu la tele%"n.
Atribut verbal
E$te e,#rimat prin:
.verb la infinitiv: 4lerea de a c'nta e$te a !ea.
su#in: E,eri*iul de rezol(at a %"$t u("r.
gerun$iu: =& "paii nfrunziind )n 'r&in.
#artici#iu: Cartea citit !i.a plut.
Atribut adverbial
E$te e,#rimat prin:
.locu0iune adverbial* de loc: Ca$a din drea#ta e$te a !ea.
de mod: Aler'atul de *ur-m#re*ur l.a "b"i$t.
de tim#: Nu (tiu e.*i a&ue 3iua de m'ine.
Atribut interjec0ional
E$te e,#rimat prin:
.interjec0ie: 0unetul Acioc9 l.a! au3it@
La u( $e au3eau bti: boc" boc@
4.&om#lementul
Partea secundar* de #ro#o$i0ie care determin* un verb, adjectiv,
adverb.
&lasificare
1. &om#lemente circumstan0iale :a) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
loc
b) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
mod
) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
tim#
&) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
sco#
e) C"!ple!ent iru!$tan*ial de
cau$*
2. &om#lemente necircumstan0iale : a) C"!ple!ent direct
b) C"!ple!ent indirect
&om#lemente circumstan0iale
&om#lementul circumstan0ial de loc
E$te e,#rimat prin:
. substantiv: C*elul alear' naintea co#ilului.+"!un $i!plu)
4i$iul $ttea %r %ri n faa c'inelui-lu#. +"!un "!pu$)
Ma(ina $.a "prit n dre#tul lui Mihai. +pr"priu $i!plu)
A#i"anele au 3burat deasu#ra Curii de 2rge$ +pr"priu
"!pu$)
. #ronume #ersonal: C8inele alear' naintea lui.
demonstrativ : ="i !er'e*i n dre#tul acestora.
#osesiv: C"pilul $e 6ua n *urul alor si.
negativ: 0pat )n 'ra6&, alul nu $.a "prit naintea nimnui.
ne1ot*r;t: 0tele $trlue$ deasu#ra tuturor.
relativ: Aea$ta e$te a!era n care a! l"uit.
interogativ: Ctre ine alera' "pilul/
. locu0iune #re#o$i0onal*: Eu l"uie$ a#roa#e de "ra(.
. numeral cardinal: Eu ple la cei doi.
ordinal: Eu ple la cel de-al doilea.
colectiv: Eu !er' la am'ndoi.
frac0ional: Eu ! &u la o zecime.
distributiv: Eu !er' la c'te doi.
. adjectiv: Eu !er' la cel harnic.
&om#lementul circumstan0ial de mod
E$te e,#rimat prin:
.adverb: Eu )n#* ru.
.substantiv:Eu )n#* cu s#or.
.#ronume: Eu $riu ca el .
.numeral: Eu )n#* ca cei doi.
.adjectiv: Eu $riu ca cei harnici.
.verb: Eu $riu c'nt'nd.
&om#lementul circumstan0ial de tim#
E$te e,#rimat prin:
.substantiv: Tu ai $"$it la ("al naintea colegilor.
.adverb: 2stzi #"i plea la !are.
.locu0iune adverbial*: Tu ai $"$it acum.
.adjectiv: O un"$ de t'nr.
.verb la infinitiv: P'n a (eni #"i, era lini(te )n a$.
gerun$iu: Intr'nd )n a$a, te.a #3ut.
#artici#iu: Ae$tea zise, (i.a pu$ turbina $ub ap (i $.a ulat.
&om#lementul circumstan0ial de sco#
0e e,#rim prin:
.substantiv in genitiv: N"i a! !er$ )n e,ur$ie n sco#ul documentrii.
acu$ativ: El a #enit la n"i n control.
.locu0iune substantival*: Me&ali"nul !a!ei )l p"rt s#re aducere
aminte.
.#ronume interogativ: 3a ce ai #enit la ("al/
relativ: Htiu la ce $.a &u$ p8n la !a'a3in.
.adverb: De aeea *i.a $pu$ t"tul, a $.l ieri.
.verb la infinitiv: A! %"$t la bibli"te pentru a lua " arte.
su#in: 4r"ble!a *i.a %"$t &at s#re rezol(at.
&om#lementul circumstan0ial de cau$*
0e e,#rim prin:
.substantiv: A lip$it &e la ("al din #ricina bolii.
.locu0iune substantival*: A pl8n$ !ult din #ricina #rerilor de ru.
.#ronume #ersonal: N.a #enit la ("al din cauza lui.
demonstrativ: Ai )nt8r3iat din #ricina acestuia.
#osesiv: 0unt $uprat din #ricina alor mei.
ne1ot*r;t: Ai %"$t pe&ep$it din cauza altuia.
relativ: Cun"$ %apte din cauza cruia ai %"$t pe&ep$it.
interogativ: +in #ricina cui ai )nt8r3iat/
.numeral: Ai )nt8r3iat din cauza celor doi.
.adjectiv in genitiv: Ai )nt8r3iat din cauza celui lene.
dativ: N.a reu(it la e,a!en graie #regtirii $labe &in ti!pul
anului.
acu$ativ: Tre!ura! de fric.
.verb la infinitiv: El a %"$t are$tat #entru a fi furat " p8ine.
gerun$iu: Fiind atent a )n*ele$ t"tul.
su#in: Nu !ai putea de obosit.
&om#lemente necircumstan0iale
&om#lementul direct
=l r*s#unde la 9ntreb*rile #e cine? ce? =ste #artea
secundar* de #ro#o$i0ie care dtermin* un verb tran$itiv la mod
#ersonal sau ne#ersonal sau o interjec0ie.
E$te e,#rimat prin:
.substantiv: Tu ite(ti cartea.
.locu0iune substantival*: El are " bun inere de minte.
.#ronume #ersonal: L.ai ?e!at #e el.
demonstrativ: ="i a&!ira*i #e aceste.
#osesiv: Eu )i #& #e ai ti.
ne1ot*r;t: Tu )i un"(ti #e toi.
negativ: Nu u!pr nimic$
relativ: Iat "!ul #e care )l a&!ir.
interogativ: Pe cine ai )ntrebat/
.numeral cardinal: I.ai #3ut #e doi &intre "pii.
ordinal: L.ai u!prat #e #rimul.
colectiv: I.a! #3ut #e tustrei.
frac0ional: El a luat o zecime &in t"tal.
.adjectiv: Fl re$pet #e cel harnic.
.verb la infinitiv: El (tie a (orbi r"!8ne(te.
gerun$iu: Au& c'nt'nd pe un&e#a.
su#in: Tu ai ter!inat de rezol(at e,eri*iul.
.interjec0ie: De"&at a! au3it: buf/
&om#lementul indirect
&om#lementul indirect este #artea secundar* de #ro#o$i0ie
care nume+te obiectul c*ruia i se atribuie o caracteristic* sau o
9nsu+ire.
E$te e,#rimat prin:
.substantiv in gerun$iu: =ulturul $.a arunat asu#ra #uilor.
dativ: Dau puil"r 8te#a boabe &e p"ru!b.
acu$ativ: El )(i a!inte(te de co#ilrie.
.#ronume in gerun$iu: ="i a*i luptat contra lui.
dativ: Fi &au lui artea.
acu$ativ: M '8n&e$ la el.
.numeral in gerun$iu: Ei au luptat )!p"tri#a celui de-al doilea.
dativ: Primului )i &au artea.
acu$ativ: Tu te te!i de #rimul.
.adjectiv in gerun$iu: Ei au luptat contra celui harnic.
dativ: Celui harnic i $e u#ine ae$te pre!iu.
acu$ativ: M buur de cel harnic$
.verb la infinitiv: El $.a buurat de a afla aea$t #e$te.
gerun$iu: Tu te.ai pliti$it auzind aeea(i !u3i.
su#in: El era 'ata de #lecat.
.adverb: E bine &e "pilul a$ultt"r.
.interjec0ie: %ra(o #"u@
b.Sinta(a fra$ei
3ra$a este o comunicare alcatuita din doua sau mai multe
#ro#o$itii.
Pro#o$i0ia este o comunicare scris* sau s#us* cu un singur
#redicat.
Pro#o$i0ia #rinci#al* are 9n0eles de sine st*t*tor.
Pro#o$i0ia secundar* e(#lic* +i 9ntrege+te 9n0elesul #ro#o$i0iei
ce se leag* de aceasta #rintr5un element de rela0ie.
Pro#o$i0ia subordonat* de#inde din #unct de vedere
grammatical de alt* #ro#o$i0ie, 9nde#linind func0ia unei #*r0i de
#ro#o$i0ie a regentei sale.
3elul #ro#o$itiilor
I. Dupa structura:
.sim#le: Ale,an&ru !anana.
.com#use: 0"are stralucitor ma !an'aie cu razele calde.
II. Dupa as#ectul #redicatului:
.afirmati(e : A%ara #loua u 'aleata.
.negative: Ni!eni nu li#seste a$ta3i &e la $"ala.
III. Dupa sco#ul comunicarii:
.enuntiative #ro#iu5$ise: A$ta3i a(em Latina.
o#tative: 2r fi fost bine &aa ar %i luat 1G.
im#erative: Co#iati te,tul &e la pa'ina 9///
.interogative #ro#iu5$ise: Cat este ea$ul:
o#tative: Ea ar fi #lecat &e la "ra &e !ate/
I=.Dupa ra#orturile sintactice:
.regente: + &eter!inate &e pr"p"3itii $ub"r&"nate )
2m #lecat5 pentru a trebuia sa a*ung la ti!p.5
.subordonate: + &eter!ina " pr"p"3itie re'enta )
. coordonate: + &e aela$i %el )
Duapa e !i.am facut tema $i a! !anaat,5 am (enit la tine.5
=. Dupa inteles:
.#rinci#ale: + au intele$ &e $ine $tatat"r )
.secundare: + &epin&e &e intele$ul altei pr"p"3itii )
Cine se scoala &e &i!ineat3a5 &eparte a*unge.5
=(#ansiunea si contragerea
=(#ansiunea consta in transformarea unei #arti de #ro#o$itie
in #ro#o$itia subordonata cores#un$atoare cu #astrarea intacta a
sensului.
&ontragerea consta in transformarea unei #ro#o$itii in #artea
de #ro#o$itie cores#un$atoare cu #astrarea intacta a sensului. Se
o#une e(#ansiunii.
Pro#o$itia subordonata subiectiva
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a subiectului.
In(ingatorul a pri!it tr"%eul. Cine a in#in$5 a pri!it tr"%eul.5
Pro#o$itia subordonata #redicativa
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a numelui
#redicativ.
Ele#ul pare inteligent. Ele#ul pare5 sa fie inteligent.5
Pro#o$itia subordonata atributiva
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a atributului.
Atributi#a &eter!ina:
.un $ub$tanti#: Bra&ul e$te semnul5 are "n%ir!a partiiparea la
$arbat"are.5
.un pr"nu!e: 6oti5 ati intra u $u%letul urat in $arbat"are5 ie$ u el
intarit.5
.un nu!eral u #al"are $ub$tanti#ala: 2l doilea5 are anta5 e #arul
!eu.5
Pro#o$itia circumstantiala de loc
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de loc.
Ciru!$tantiala &e l" &eter!ina:
.un #erb: Merg5 un&e #reau.5
." l"utiune #erbala: 2 luat-o la sanatoasa5 in"tr" a putut.5
." inter6etie: 8ai5 un&e a! $tabilit@5
.un a&#erb: A ra!a$ acolo5 un&e a "pilarit.5
." l"utiune a&#erbiala: +e *ur im#re*ur; "riin"tr" !er'eai,5 erau
%l"ri.5
.un a&6eti#: Lururile asezate5 un&e le.a! la$at5 erau plin&e &e pra%.5
Pro#o$itia circumstantiala de tim#
&onstituie in fra$a o reli$ar #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de tim#.
Ciru!$tantiala &e ti!p &eter!ina:
.un #erb: 2 (enit5 an& l.ai ?e!at.5
." l"utiune #erbala: 2 luat-o la rost5 an& a intar3iat.5
.un a&#erb: 2tunci5 an& l.a #a3ut5 a pleat.5
.un a&6eti#: E$te un re3ultat aste#tat5 &e an& !a $tiu.5
Pro#o$itia cir c umstantiala de mod
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de mod.
Ciru!$tantial &e !"& &eter!ina:
.un #erb: Cu! iti (ei asterne,5 a$a #ei &"r!i.5
.un a&6eti#: Era silitor5 at putea el.5
.un a&#erb: El l.a pri!it bine,5 preu! !.a pri!it $i pe !ine.5
Pro#o$itia circumstantiala de cau$a
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de cau$a.
Ciru!$tantiala &e au3a &eter!ina:
.un #erb: C"paii au inmugurit,5 %iin&a $.a inal3it.5
." l"utiune #erbala: 2 luat-o la sanatoasa,5 pentru a $.a $periat.5
.un a&6eti#: =re!ea e$te frumoasa,5 &e"aree a #enit pri!a#ara.5
Pro#o$itia circumstantiala de sco# sau finala
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
circumstantial de sco#.
Ciru!$tantiala &e $"p &eter!ina:
.un #erb: 2 luat un ta,i5 a $a a6un'a !ai repe&e.5
." l"utiune #erbala: Ca $a nu !ai 're$e$,5 tata !i.a adus aminte &e
treut.5
." inter6etie: 8ai la Maria5 pentru a $a la!uri! pr"ble!a.5
Pro#o$itia circumstantial conditionala
=(#rima o conditie sau o i#ote$a de a carei ind4e#linire
de#inde reali$area actiunii din regenta.
0tii,5 &aa in#eti.5
Ciru!$tantiala "n&iti"nala &eter!ina:
.un #erb: Daa nu #oti %ae te!a,5 te a6ut.5
." l"utiune #erbala: Mi-as da seama &e 're$eala,5 &aa !i.ai e,plia
!ai lar.5
Pro#o$itia circumstantiala concesiva
=(#rima o im#rejurare de nature sa im#iedice desfasurarea
unei actiuni sau e(istenta unei calitati din regenta, dar care nu le
im#iedica.
+esi am cum#arat artea,5 n-am citit.".5
Ciru!$tantiala "ne$i#a &eter!ina:
.un #erb: De$i $unt "b"$it,5 ma uit la tele#i3"r.5
." l"utiune #erbala: 1i-a adus aminte &e !ine,5 u t"ate a nu ne.
a! #a3ut &e !ult ti!p.5
." inter6etie: 8ai la !ei,5 &e$i pl"ua.5
.un a&6eti#: Ma!a e$te o#timista,5 &e$i are nu!ai nea3uri.5
Pro#o$iti a circumstantial a consecutiva
=(#rima consecinta, urmarea unei actiuni sau a e(istentei unei
calitati din regenta.
Fuge,5 incat sa nu.l #rinzi.5
Ciru!$tantiala "n$euti#a &eter!ina:
.un #erb: Minte5 &e te $perii.5
." l"utiune #erbala: Ne.a tras o chelfaneala,5 inat n.a! !ai &at pe
la el.5
.un a&6eti#: E$te atat de amabil,5 inat nu.l p"ti re%u3a.5
.un a&#erb: A intele$ atat de re#ede,5
Inat !.a uluit.5
Pro#o$itia subordonata com#letiva directa
&onstituie in fra$a o reali$are#ro#o$itionala a com#lementului
direct.
C"!pleti#a &ireta &eter!ina:
.un #erb: 2m aflat5 a !.ai autat.5
." l"utiune #erbala: 2 bagat de seama5 a ra!a$e$e $in'ur.5
." inter6etie: Iata5 e ie a! &e la bunia.5
Pr#o$itia subordonata com#letiva indirecta
&onstituie in fra$a o reali$are #ro#o$itionala a com#lementului
indirect.
C"!pleti#a in&ireta &eter!ina:
.un #erb: Ma tem5 a intar3ie.5
." l"utiune #erbala: !u mi-am dat seama5 a a! 're$it.5
.un a&6eti#: Mihai era ca#abil5 $a %aa un e%"rt !are.5
." inter6etie: E (ai5 &e ine nu in#ata.5