Sunteți pe pagina 1din 98

MINISTERU EDUCATIEI SI CERCETARI

SCOALA SANITARA POSTLICEALA SF. IOSIF BUCURESTI

LUCRARE DE DIPLOMA
PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE ALE
PACIENTULUI CU RUBEOLA

PROFESOR COORDONATOR: MARIANA PLEVOIU


ELEV :VAIDEIANU MANDRU MIRELA

BUCURESTI 2014

MOOTO:

Rolul asistentei medicale


esential,consta in a ajuta persoana
bolnava sau sanatoasa ,sa-si mentina
sau sa-si recastige sanatatea sau
pentru a fi asistat in ultimile clipe,prin
indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
indeplinit singur

CUPRINSUL LUCRARII DE DIPLOMA AN SCOLAR 2011-2012

ARGUMENT
ISTORIC
CAP.I.DATE GENERALE DESPRE BOALA
1.1.Prezentarea notiunilor de anatomiesi fiziologie a aparatului afectat
1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului afectat
1.2.Prezentarea teoretica a bolii
1.Definitie
2.Etiologie
3.Patogenie
4.Diagnostic clinic
5.Diagnostic paraclinic
6.Diagnostic diferential
7.Evolutie.Prognostic
8.Tratament a)igieno-dietetic b)medical(cu indicatii si contraindicatii pentru
medicatia specifica afectiunii)c)chirurgical.
CAPITOLUL II.INGRIJIRI GENERALE
*Supravegherea pacientuluidin momentul internarii si pana la externare si
efectuarea tehnicilor inpuse de afectiune
2.1.Internarea pacientului in spital
2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
*Pregatirea patului
*Schimbarea lenjeriei de pat
*Asugurarea igienei personale,corporale si vestimentare a pacientului
*Efectuarea tualetei generale si pe regiuni ale pacientului imobilizat

*Observarea pozitiei pacientului


*Schimbarea pozitiei si imobolizarea pacientului
*Captarile eliminarilor
2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative
2.5.Alimentatia bolnavului
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice
2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor inpuse de afectiune
2.9.Pregatirea preoperatprie si ingrijirea postoperatorie
2.10.Educatia pentru sanatate
*Profilaxia bolii
2.11.Externarea pacientului
CAP.III.INGRIJIRI SPECIFICE
*Prezentareacazurilor de boala
*Cazul 1 Plan de ingrijire
*Cazul 2 Plan de ingrijire
*Cazul 3 Plan de ingrijire
CAP.IV.CONCLUZII
*Evaluarea finala
*Concluzii generale
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Rubeolaeste o boala infectioasa,virala contagioasa caracterizata clinic prin


exantem caracteristic ,adenopatie generalizata,afectarea moderata a stari
generale si imunitati durabile benigne,pentru copii si periculoasa pentru
gravide orin risc teratogen elevant.Notiunea de boala infectioasa se intelege
prin totalitatea fenomenelor rezultate din interactiunea agentilor patogeni cu
organismul uman.Caracteristicile asupra bolilor infectioase,au progresat foarte
mult in ultima jumatate de secol.Seria descoperirilor stiintifice in dimeniul
microbiologic a fost deschisa de marele Lauis pasteur,fost om de stiinta
francez,pionier in domeniul microbiologiei, continuata de Victor Babes
fondatorul scoli romanesti de microbiologie participand alaturi de alti oameni
de stiinta renumiti.Progrese deosebite s-au realizat in domeniul profilaxiei
bolilor infectioase ,prin masurile de inbunatatire a conditiilor de igiena a
populatiei,prin masuri de organizare sanitara si prin metodelede profilaxie
specifice si deosebit de inportante.O ameni de stiinta din tara noastra au
contribuit din plin la marile progrese ale cercetarilor in domeniul bolilor
infectioase pe plan mondial si national,dintre acestia numarandu-se si Victor
Babes ,C. Lavanditi,C.Ionescu Mihailesti,J.Cantacuzino.

ISTORIC

Rujeola este una din cele mai contagioase boli si se raspandeste cu


usurinta.
Pericolul principal este atunci cand boala apare la femeile gravide, mai
ales in primul trimestru de sarcina, infectia mamei ducand la infectia
fatului, rezultand astfel o afectare cronica ce va evolua pe toata perioada
vietii intrauterine, dar si dupa nastere, cu afectarea tuturor organelor,
ducand astfel la rubeola congenitala
Rubeola este o infectie care afecteaza in primul rand pielea si ganglionii
limfatici. Mai este cunoscuta popular sub numele de pojarel, pojar mic,
pojarul german, pojarul de 3 zile sau bubatul mic si afecteaza pe primul
plan pielea si ganglionii limfatici. Ea poate sa apara la orice varsta, chiar
daca este considerata una dintre bolile copilariei, iar forme mai severe
apar in special la persoanele care au imunitatea compromisa.
Persoanele care au trecut prin boala sau au fost vaccinate impotriva
rubeolei sunt imune la boala.
Unii parinti nu sunt de acord cu vaccinarea copiilor lor cu vaccinul
antirujeola-oreion-rubeola (ROR) din cauza temerilor nefondate ca acest
vaccin poate provoca autism. Studiile facute pe un numar foarte mare de
copii au gasit aceste temeri ca fiind nefondate, astfel ca nu exista nici o
legatura intre vaccinul ROR si autism.
Rubeola a cptat o mare importan, dup ce n 1941 oftalmologul
australian Norman McAllister Gregg a observat malformaii congenitale
oculare (cataracta congenital) la copii nscui din mame, care suferiser
de rubeol n timpul graviditii. n 1947 au fost descrise n literatur
malformaii congenitale severe asociate cu rubeola matern

1964 in America o epidemie deosebit, afectnd 12.500.000 de persoane,


avnd drept consecine naterea a 20.000 copii cu defecte congenitale (din
gravidele care au fcut rubeol) i pagube economice de 1,5 miliarde dolari,
prin 842 000 de zile de

spitalizare i pierderea a 3,5 milioane zile de lucru. Aceasta a dus la studii n


1964 o epidemie de rubeol a izbucnit n SUA i a avut o amploare extensive
virologice, serologice i a determinat accelerarea cercetrilor pentru
obinerea unui vaccin rubeolic. 123 ri din 212 (58%) n 2006 includ
vaccinarea rubeolic n programele naionale de imunizare.

n Romnia:

- Vaccinul bivalent rujeol-rubeol a fost pentru prima dat administrat n


Romnia n anul 1998 fetelor din grupa de vrsta 15-18 ani (nscute ntre
anii 1980-1983); introducerea acestui vaccin a avut loc n urma unei
epidemii de rujeol.
- n aprilie 2003, a fost introdus vaccinarea antirubeolic la fetele n vrst de
13-14ani.

Incidena rubeolei congenitale, depinde de stadiul n care se afl sarcina,

fiind maxim n primele 12 sptmni cnd este de 80%.


n studiul perspectiv pe 1016 gravide cu rubeola, ai cror copii au fost
monitorizai timp de 2 ani, au rezultat urmtoarele: toi copii ai cror mame
au contactat rubeola nainte de a 11-a sptmn de sarcin au avut
malformaii congenitale, cei nscui din mame

cu rubeol pn n a 16-a sptmn de sarcin au prezentat defecte


congenitale n 35% din cazuri. La copii nscui din mame care au fcut
rubeola dup a 16-a sptmn nu s-au contactat nici un fel de malformaii.
Virusul rubeolic se transmite prin transferul secreiilor nazofaringiee, fie
direct fie prin picturi aerogene (Flugge). Rubeola este foarte contagioas.
Manifestrile procesului epidemiologie:

izbucnirile epidemice survin la

intervale de 5-9 ani printre copii, adolescenti, tineri i adulti (instituii de


precolari, coli, internate, cmine, cazrmi, mediul rural). Intervalul de la
contact la apariia erupiei poate fi de la 14 la 21 de zile. Apariia rubeolei
congenitale ine n primul rnd de starea de receptivitate fa de infecia
rubeolic.

CAP.I.DATE GENERALE DESPRE BOALA


PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
AFECTAT 1.1.
Histologia pielii(structura celulara)
Este formata din 3 straturi:
-epiderm
-derm
-hipoderm
Epiderm:
-este stratul periferic
Derm:
-este tesutul conjunctiv format din fibre,celule si substanta
fundamentala,este delimitat de epiderm prin membrane sinuasa bazala.
Hipoderm:
-stratul cel mai profund al pielii din tesutul conjunctiv lax in ochiurile caruia
se afla celulele groase mari grupate in globuri care constituie un panicul adipos
-prin pozitia sa perpendiculara intre mediul extern si intern pielea nu
reprezinta doar o simpla membrane de protectie mecanica a corpului ci si un
organ dotat cu anumite functii,unele proprii constituind functiile specifice
elementare,altele de ansamblu correlate cu metabolismul general si derivand
din fiziologia generala a organismului.
Functiile pielii
-

a melaninei

de formare a cheratinei

Functia elementar dermica:


-fiziomecanica
-metabolica

Functia de ansamblu:
-termoreglare
-secretorie
-imunologia
-exteroceptoare

1.1.1

Anatomia si structura pielii

Pielea este un organ conjuctiv-pepitelial care acopera intreaga suprafata a


corpului limitandu-se la orificiile naturale unde se continua cu semimucoase.
Pielea nu este un simplu invelis al corpului ci si un orag cu activitate
vitala.
Pielea este cel mai mare organ al corpului.
Un fragment de piele contine:
-apa
-elemente minerale
- substante organice
-enzime
-vitamine
Caracteristicii:
Suprafata medie la un adult este de 1.5-3m.
Greutatea pielii reprezinta 6% din greutatea corpului.
Grosimea variaza de la 0.5-4 mm in functie de regiune,vasta si sex
Culoarea difera dupa varsta,rasa,sex,regiune,etc.determinata de amestecul
mai multor culorii(melanina)
Consistenta pielii este moale,catifelata,grasa,usor umeda in functie de
cantitatea secretiilor fiziologice.

1.2. INFORMATII GENERALE


Virusul rubeolei este un togavirus cu ARN monocatenar care determina una din
infectiile
exantematoase ale copilariei. Infectia se produce predominant in lunile de iarna
si primavara, subiectii umani fiind singurele gazde cunoscute ale virusului.
Modul de transmitere a bolii este direct si aerogen (prin secretii
nazofaringiene). Perioada de incubatie este de 2-3 saptamani.
Infectia are de obicei o evolutie benigna si este frecvent subclinica. In cazurile
simptomatice, tabloul clinic include febra, eruptie maculo-papulara adesea
discreta si de scurta durata, limfadenopatii, posibil coriza si conjunctivita.
Adenopatia rubeolica (tipic in regiunea occipitala, retro- si submastoidiana,
laterocervicala si submaxilara) constituie un semn constant al bolii, fiind
adesea singura ei manifestare. Hemoleucograma indica de obicei neutropenie,
iar in formula leucocitara este caracteristica aparitia de plasmocite si celule
Trk, a caror proportie poate ajunge la 5-19%. Infectia confera imunitate pe
toata durata vietii1;7.
Infectia cu virusul rubeolei are consecinte foarte grave in cazul in care este
contractata in cursul primelor patru luni de sarcina. Daca gravida nu prezinta
imunitate, exista un risc mare de afectare embriofetala. Rubeola congenitala
determina aparitia unor defecte severe, multe dintre acestea fiind permanente,
afectand dezvoltarea ulterioara: cataracta, surditate, hepatosplenomegalie,
retard psihomotor, anomalii osoase, cardiopatii, neuropatii. Consecintele
patologice asupra fatului si nou-nascutului depind de teratogenitatea virusului
si de varsta gestationala la care s-a contractat infectia. Este unanim acceptat
faptul ca riscul scade odata cu cresterea varstei gestationale; astfel riscul este
maxim in cursul primelor doua luni de sarcina (40-60%) si scade progresiv in
lunile patru si cinci (10-20%). Studiile au demonstrat faptul ca infectia fetala
este rara dupa trimestrul II de sarcina.
In cursul infectiei acute, virusul infecteaza placenta si poate fi transmis la fat.
Expunerea secundara la virus sau reinfectia se asociaza extrem de rar cu
transmiterea intrauterina a virusului, indicand faptul ca imunitatea mamei
(dobandita natural sau indusa prin vaccinare) confera protectie impotriva
infectiei in utero. Infectia primara a mamei poate avea urmatoarele consecinte:
a) absenta infectiei la embrion; b) resorbtia embrionului (doar in cursul
primelor saptamani de sarcina); c) avort spontan; d) moartea fatului in utero;
e) infectia placentei fara afectarea fatului; f) afectarea concomitenta a
placentei si fatul

Testele serologice reprezinta un instrument important in diagnosticul si


monitorizarea infectiei acute. Astfel, primul raspuns umoral la infectie este
reprezentat de anticorpii specifici de tip IgM care sunt detectati in majoritatea
cazurilor la cateva zile de la aparitia exantemului, atingand un maximum dupa
2-3 saptamani de la debut. Nivelurile IgM incep sa scada dupa 36-70 zile, fiind
rar detectate dupa 180 zile (in cazuri izolate, pana la 1 an). Anticorpii specifici
de tip IgG apar de obicei dupa aproximativ 1 saptamana de la generarea
anticorpilor IgM; nivelul acestora creste rapid atingand un platou la 6-10
saptamani de la debutul bolii, dupa care scad progresiv la un titru (15-200
UI/mL) care se mentine toata viata. Reinfectia, care este complet
asimptomatica, este insotita de cresteri moderate ale anticorpilor IgG.
Introducerea vaccinului antirubeolic in 1969 a avut un impact major asupra
numarului de infectii congenitale. Cu toate acestea continua sa apara epidemii
de rubeola. Prevalenta femeilor neimunizate in randul populatiilor vaccinate
este in jur de 1.8%, in timp ce la populatiile nevaccinate poate depasi 40%.
Luand in considerare datele prezentate reiese importanta efectuarii screeningului pentru determinarea statusului imun matern. Deoarece vaccinul
antirubeolic este contraindicat la femeile gravide (risc teoretic, deoarece nu sa demonstrat teratogenitatea virusului atenuat continut in vaccin) si la cele
care pot deveni gravide in urmatoarea luna dupa vaccinare, se recomanda ca
screening-ul sa fie efectuat inainte de conceptie, iar femeile neimunizate sa
poata beneficia de vaccin

1.DEFINITIE:
Rubeola este o boala infectioasa acuta,eruptiva a copilului si adultului.
Clinicse caracterizeaza prin eruptii.febra.limfodenopatii.Infectiafetaladetermina
malformatii congrnitale.

2. ETIOLOGIE:
AGENT ETIOLOGIC
Virusul rubeolic, un togarus, este inrudit indeaproape cu alfarusurile. Spre
deosebire de acesti agenti, totusi, el nu necesita un vector pentru transmitere.
Mai mult, nu exista o asemanare de secvente ARN intre rusul rubeolic si
alfarusuri.
Virionul rubeolic este compus dintr-o capsida interna helicoidala de ARN si o
proteina care este inconjurata de o anvelopa continand lipide, cu un diametru
de aproximativ 60 nm. Proteinele
structurale asociate cu rusul rubeolic
sunt El si E2 (glicoproteine
transmembranare de anvelopa) si C
(proteina de capsida care inconjoara
ARN-ul ral).
Epidemiologie
Rubeola

este

rspndit

ntreag,

este

boal

lumea

care

apare

sporadic sau n epidemii.


Incidena rubeolei este maxim n
sezonul iarn-primvar i la vrstele
cuprinse ntre 5 i 9 ani. Contagiozitatea
ncepe cu 7-10 zile nainte de apariia erupiei i dureaz nc 7 zile pn la
dispariia ei.
Virusul rubeolic se transmite prin transferul secreiilor nazofaringiee, fie
direct fie prin picturi aerogene (Flugge). Rubeola este foarte contagioas.

Manifestrile procesului epidemiologie:

izbucnirile epidemice survin la

intervale de 5-9 ani printre copii, adolescenti, tineri i adulti (instituii de


precolari, coli, internate, cmine, cazrmi, mediul rural). Intervalul de la
contact la apariia erupiei poate fi de la 14 la 21 de zile. Apariia rubeolei
congenitale ine n primul rnd de starea de receptivitate fa de infecia
rubeolic.
Incidena rubeolei congenitale, depinde de stadiul n care se afl sarcina,
fiind maxim n primele 12 sptmni cnd este de 80%.
n studiul perspectiv pe 1016 gravide cu rubeola, ai cror copii au fost
monitorizai timp de 2 ani, au rezultat urmtoarele: toi copii ai cror mame au
contactat rubeola nainte de a 11-a sptmn de sarcin au avut malformaii
congenitale, cei nscui din mame cu rubeol pn n a 16-a sptmn de
sarcin au prezentat defecte congenitale n 35% din cazuri. La copii nscui din
mame care au fcut rubeola dup a 16-a sptmn nu s-au contactat nici un
fel de malformaii.
Rubeola la gravide poate provoca: avort spontan, nasteri premature,
decese n perioada neonatal.
Incidena real a rubeolei congenitale a putut fi stabilit izolnd virusul
rubeolic de la copii nscui cu malformaii congenitale sau de la fetii eliminai n
cursul unei rubeole materne.
Virusul se izoleaz la feii eliminai, din materialul placentar, iar la copii cu
malformaii i viabili, din secreia nazal, snge, urin, materii fecale. Astfel,
izolarea se face dup sptmni sau chiar luni (12-14 luni) dup nastere
constituinfu-se n surse de infecie.
Incidena rubeolei la 100.000 locuitori n Romnia n anul 1998 a fost de
104,58, mult sczut fa de anul 1997, care a fost de 401,62.
Rubeola evolueaz sporadic sau epidemic cu numeroase forme atipice (3050% infecii inaparente). Formele clinice mai severe apar la aduli.
naintea introducerii vaccinrii la scar mare, rubeola era o boal care
evolua ntr-un mod epidemic sezonier cu cicluri epidemice la fiecare cinci pn
la nou ani. n timpul perioadei epidemice, incidena SRC (sindrom rubeolic

congenital) fluctua de la 0,1 la 0,2 cazuri pentru 1000 de nasteri i de la 4


cazuri pn la 1000 de nateri n timpul epidemiilor.
Incidena rubeolei a czut rapid dup nregistrarea vaccinului contra
rubeolei n 1969.
n anul 2002 s-au raportat doar la 18 cazuri. Dupa introducerea
programului de vaccinare cu dou doze cu vaccinurile triple R-O-R (rubeolaoreion-rujeola) i obinerea unor acoperiri vaccinale ridicate, Finlanda i Suedia
au eliminat virtual rubeola de pe teritoriul lor
3.PATOGENIE:
PATOGENEZA SI HISTOPATOLOGIE
Se cunosc putine despre histopatologia microscopica a rubeolei dobandite
postnatal, deoarece boala este invariabil autolimitata. Ca si la pojar, eruptia in
rubeola este mediata imunologic; debutul ei coincide cu dezvoltarea
anticorpilor specifici. Viremia poate fi demonstrata cu aproape o saptamana
inainte si inceteaza in cateva zile dupa debutul eruptiei.
Cauza afectarii celulelor si organelor in rubeola congenitala nu este bine
inteleasa
Mecanismul propus al afectiunii fetale include oprirea in mitoza a celulelor,
necrozarea tesuturilor fara inflamatie si alterarile cromozomiale. Cresterea
fatului poate fi intarziata. Alte trasaturi pot include descresterea
numarului megacariocitelor in maduva osoasa, hematopoieza extramedulara si
pneumonia interstitiala.
Rubola este o boal infecioas acut, eruptiv a copilului i adultului,
produs de virusul rubeolic. Clinic se caracterizeaz prin erupie, hipertermie,
limfadenopatie.
Virusul rubeolic intr n organism pe cale nazo-faringian i disemineaz n
organism producnd o viremie, dovedit prin izolarea virusului din snge cu 7
zile nainte de erupie.
Virusul rubeolic a fost izolat din tegument, la nivelul exantemului. Exantemul
este determinat de complexul virus rubeolic-anticorpi.
Virusul rubeolei a fost izolat din urin n timpul viremiei, din secreiile
cervicale uterine.
Histologic n ganglionii limfatici excitai se constat hiperplazie, edem i unele
modificri structurale n foliculi.
4. DIAGNOSTIC CLINIC:
Virusul rubeolic poate fi identificat prin analiza unor produse patologice:
secretii,respiratorii, lacrimi, snge, urin, lichid cefalo-rahidian (LCR), materii
fecal

Diagnosticul i laborator
Leucopenie i limfocite atipice, uneori plasmatice (1-2% pn la 5-10%).
Izolarea virusului rubeolic din exudatul faringian, urin i alte secreii este o
metod tehnic de lung durat.
Izolarea i identificarea nu sunt de uz curent. Se utilizeaz pentru
diagnosticul rubeolei congenitale sau n formele grave, complicate.
Diagnosticul se face pe baza fenomenului de interferen ntre virusul
rubeolic i virusul ECHO11. Dac dup nlocuirea virusului ECHO11 nu se
observ efectul citopatic al acestuia nseamn c virusul rubeolic este prezent.
Identificarea virusului se face prin reacia de seroneutralizarea cu seruri
standard specifice.
DIAGNOSTIC
Deoarece rubeola dobandita postnatal este o boala usoara si deoarece
multe cazuri sunt subclinice, diagnosticul pe baze clinice poate fi dificil. Alte
boli care pot imita rubeola includ: toxoplasmoza, scarlatina, rujeola mitigata,
roseola, boala a cincea (eritemul infectios datorat parvorusului B19) si infectiile
enterorale. Testele de laborator de rutina releva de obicei leucopenie si
limfocite

atipice.

Izolarea rusului rubeolic in culturi celulare din probele recoltate din faringe,
urina sau alte secretii este dificila si costisitoare, dar se practica uneori.
Aceasta tehnica este extrem de utila cand este suspectata rubeola congenitala.
Un diagnostic de laborator este cel mai adesea obtinut serologic. Cel mai
obisnuit test utilizat este testul imunoenzimatic (ELISA) pentru anticorpii IgG si
IgM. Rubeola acuta este diagnosticata prin punerea in edenta a cresterii de
patru ori sau mai mult a titrului anticorpilor IgG ativ in perechile de seruri din
faza acuta si convalescenta, sau prin detectarea anticorpilor IgM specifici
pentru rubeola intr-un specimen de ser. Totusi, reactii fals-negative si-pozitive
pentru IgM sunt obtinute uneori. Mai mult chiar, reactii IgM real-pozitive pot fi
obtinute atat in infectia primara, cat si in reinfectie. Rubeola congenitala este
diagnosticata prin izolarea rusului rubeolic, prin detectarea anticorpilor IgM intro singura mostra de ser si/sau de atestarea fie a persistentei anticorpilor
antirubeola in ser peste varsta de 1 an, fie de cresterea titrului de anticorpi

oricand in timpul copilariei la un copil nevaccinat. Tesuturile biopsiate si/sau


sangele si lichidul cefalorahidian au fost, de asemenea, folosite pentru
demonstrarea antigenelor de rubeola cu anticorpi monoclonali si pentru
detectarea ARN-ului de rubeola prin hibridizare in
Situ si reactia de polimerizare in lant
PROFILAXIE
Vaccinul antirubeolic u atenuat a fost aprobat in 1969, la 7 ani dupa ce
rusul a fost izolat pentru prima data in cultura. Acest vaccin a aparut ca o
strategie de prevenire a rubeolei congenitale prin incercarea de a restrange
numarul de femei grade susceptibile si de a limita rusurile salbatice in
circulatie. Vaccinul antirubeolic induce seroconversie la mai mult de 95% dintre
cei carora le este administrat. De la obtinerea sa, nu au mai fost epidemii
majore in Statele Unite, iar numarul cazurilor a scazut cu 98%. Ultima epidemie
de rubeola pe scara larga in Statele Unite a avut loc intre anii 1964-l965;
aceasta epidemie s-a manifestat prin nasterea a zeci de mii de copii cu
sindromul rubeolei congenitale. Vaccinul aprobat in mod curent in Statele
Unite, RA 27/3, este proat in celulele diploide umane si este mult mai
imunogenic (mai ales in ce priveste stimularea imunitatii umorale) decat
vaccinurile aprobate anterior. Strategia actuala de vaccinare, aparuta in parte
cand rujeola nu era controlata adecvat, este de a se vaccina toti copin la varsta
de 12-l5 luni cu vaccin anti rujeola-oreion-rubeola (ROR), precum si de a li se
administra o a doua doza in timpul copilariei. Vaccinul antirubeolic poate fi de
asemenea administrat oricarei persoane susceptibile la infectie si femeilor care
nu sunt insarcinate; este extrem de important ca angajatii spitalelor de orice
sex sa fie imuni la rubeola, astfel incat transmiterea nosocomiala sa fie etata.
Desi a existat o modificare mica in prevalenta imunitatii la rubeola in randul
femeilor de varste fertile (aproape 80%) incidenta rubeolei congenitale este
extrem de scazuta - aproximativ 10 cazuri anual. Este probabil ca, desi
anticorpii sa fie nedetecili multi ani dupa imunizare, protectia impotriva
infectiilor - posibil datorata imunitatii mediate celular - sa fie frecventa. In
prezent, exista putine do, asupra scaderii semnificative in timp a imunitatii fata
de

rubeola,

cu

importanta

clinica.

Ocazional, vaccinul antirubeolic poate cauza artralgii sau artrite, in special la

femeile tinere. Foarte rar, vaccinarea antirubeola are ca rezultat artrite cronice;
totusi, chiar si cazurile de artrita franca la vaccinati sunt autolimitate, durand
doar

aproximativ

saptamana.

Dupa investigarea unei serii de peste 400 femei care au fost imunizate
neglijent in timpul sarcinii si care au dus sarcina la termen, CDC a concluzionat
ca rusul rubeolic de tip vaccinai fie nu cauzeaza sindromul rubeolei
congenitale, fie o face la o incidenta prea scazuta pentru a fi detectat. Cu toate
acestea, vaccinul antirubeolic este contraindicat la femeile grade si este
recomandata

etarea

sarcinii

pentru cel putin

3 luni dupa

vaccinarea

antirubeolica. El este accepil pentru copin susceptibili la rubeola ale caror


mame sunt de asemenea susceptibile de a fi imunizate, deoarece indizii
vaccinati nu raspandesc rusul rubeolic si nu il transmit indizilor susceptibili.
Desi se recomanda ca vaccinul antirubeolic sa nu fie administrat persoanelor
cu

imunosupresie,

el

este

administrat

copiilor

infectati

cu

rusul

imunodeficientei dobandite (HIV). Nu au fost raportate efecte adverse ale


vaccinului .

Diagnosticul hematologic evideniaz celulele turek i plasmocite (pn la


20%). Inconstant

apar modificri ale formulei leucocitare. Diagnosticul

serologic este utilizat cel mai frecvent.


Reacia de hematoglutinoinhibare (HAI) cu titrul minim de 1/8-1/16 a fost
nlocuit de metode mai simple, fidele i de sensibilitate similar:
reacia imunoenzimatic (ELISA);
hemoliza

radical,

pentru

demonstarea

prezenei

anticorpilor IgM sau Ig6. Anticorpii Ig6 antirubeolici ntr-o


prob de ser evideniaz imunitatea la rubeol. Anticorpii
IgM antirubeolici ntr-o prob de ser sau testarea de 4 ori
n dinamica titrului n dou probe cu ser (recoltate la un
interval de 7-10 zile) atest infecia rubeolic acut ca i
preinfecia.

5 .DIAGNOSTICUL SEROLOGIC al rubeolei congenitale n perioada


neonatal trebuie pus pe probe de ser recoltat att de la sugar ct i de la

mam. Pentru sugar sunt necesare mai multe determinri, titrul anticorpilor n
scdere semnificativ, titrul n cretere este demonstrativ pentru infecia
rubeolic.
Diagnosticul

precoce

al

rubeolei

congenitale

se

face

prin

biopsie

placentar la 12 sptmni prin demonstrarea antigelului rubeolic cu anticorpi


monoclonali.
Din a 22-a sptmn a gestaiei se pot depista IgM specifice n sngele
fetal. Anticorpii apar dup 3 zile de rupie cu titrul maxim dup 21-30 zile, dup
care dipar cu structura de IgM n timp ce anticorpii cu structura de Ig6 i IgA
persist toat viaa.
Diagnosticul serologic este difcil de interpretat la gravine n primul
trimestru de sarcin, la nou nscui din mame cu boli eruptive n timpul
graviditii.
Un titru crescut de IgM indic infecie recent, n timp ce prezena
anticorpilor Ig6 indic infecie veche sau reinfecie.
6.DIAGNOSTIC DIFERENTIA:

Diagnosticul diferenial trebuie fcut n rubeol cu urmtoarele boli:


formele uoare de scarlatin i rujeol, alte viroze cu erupie (adenoentera,
nixovirusul), leosul secundar, toxoplasmoza, examenele alergice i toxice.
Rubeola poate fii confundat cu forme uoare de:
scarlatin (o boal care apare cel mai frecvent la copii
ntre 2 i 10 ani care au avut cu puin timp n urm
angin)
pojar care se mai numete i rujeol sau pojar rou,
caracterizat prin absena febrei nalte, cataractului oculonazal

varicela (o boal viral uoar care afecteaza copii mici


i care debuteaza de obicei cu febr mare 39.4C- 40.6C
care dureaz 2-3 zile)
mononucleoza infecioas, boal viral podus de virusul
Epstein-Barr n cele mai multe cazuri apare mai frecvent
la tineri ntre 15-24 ani, reacii alergice la medicamente.

7.EVOLUTIE:
Virusul rubeolic izolat n 1962,1963 are un ARN virus de genul Rubivirus din
familia Togaviridae.
Acest virus are o form rotund cu diametrul de 50-70 mm avnd un nucleid
ARN i nveli lipoproteic.
Virusul rubeolic are trei polipeptide structurale: E1, E2 (glicoproteine,
transmembrana celulei) i C (proteina capsidei care nconjoar ARN-ul).
Virusul rubeolei poate fi cultivat pe celule de rinichi de maimu african,
folosind tehnica prin excluzie, blocarea multiplicrii virusului ECKO11 sau a
virusului COXSAKIE A6 de ctre virusul rubeolic.
Nu provoac modificri citopatice vizibile.
COMPLICATII
In rubeola complicatiile sunt foarte rare si lipsite de gravitate.
Dintre complicatiile atribuite virusului:
Artrita, poliartrita apare concomitent cu erupia sau dup apariia
ei (1-3 zile). Apare ndeosebi la adolescenti i aduli 15-20% din cazuri
afectnd articulaiile mici de la degete, ncheietura piciorului,
genunchi. nafar de dureri apar i tumefiaii articulare i
periarticulare. Dispare fr sechele n 15-30 zile.
Trombocitopenia poate persista sptmni, luni.
Purpura trombocitopenic a fost raportat la copii, ca unica
manifestare a rubeolei. Ea poate s apar la 10-15 zile dup sfritul
erupiei, recidiveaz dup 2-4 sptmni.

Hepatita uoar a fost descris ca o complicaie neobinuit a


rubeolei. Nevritele mai ales sciatice sunt rare.
Encefalita rubeolic debuteaz la 2-4 zile dup erupie prin
convulsie, tulburri de contiin, micri anormale, ataxia. Are o
mortalitate ridicat la aduli (20-50%). Vindecarea se obine fra
sechele psihice, alte ori rmn anomalii pe EBS i sechele psihice
severe. La sugari se nregistreaz sechele neuromotorii inclusiv
sindrom autist.
Panencefalita rubeolic progresiv evolueaz cu deteriorarea
progresiv, demen, convulsii, ataxie cerebral, atrofie optic, com,
spasticitate i moarte n 2-5 ani.
n snge i n lichidul cefalorahidian (LCR) decelereaz titruri ridicate
de anticorpi rubeolici.

. Rubeola congenitala
Rubeola congenitala
Infectia materna in sarcina incipienta poate conduce la infectii fetale, cu
rubeola congenitala consecutiva. Semnele clasice ale rubeolei congenitale sunt
cataracta, boala cardiaca si surditatea, dar au fost raportate o multime de alte
defecte. Aceste anomalii includ semne si simptome care sunt tranzitorii, cum ar
fi greutatea mica la nastere, trombocitopenie, hepatosplenomegalie, icter si
pneumonie, precum si semne si simptome permanente, cum ar fi surditate,
stenoza pulmonara, duet arterial patent, glaucom si cataracta si semne si
simptome ce se dezvolta in timp, cum ar fi retardarea mentala, diabetul
zaharat si tulburarile comportamentale.
Cel mai important factor in patogenitatea rusului rubeolic pentru fat este varsta
gestationala la momentul infectarii. Infectia materna in timpul primului
trimestru conduce la infectii fetale in aproape 50% din cazuri; infectia materna
la inceputul trimestrului doi conduce la infectii fetale in aproape o treime din
cazuri. Malformatiile fetale sunt mai frecvente dupa infectarea materna in
primul trimestru si, de asemenea, tind sa fie mai severe si sa implice mai multe
sisteme de organe. in timp ce un fat infectat in a patra saptamana de gestatie
poate avea o patologie complexa, unul infectat mai tarziu (de ex., in
saptamana 20) poate avea o surditate izolata ca unic simptom.
n gestaia precoce, rubeola duce la moartea ftului sau natere prematur cu
defecte congenitale.
Boala neonatal se caracterizeaz prin greutate mic la natere,
hepatosplenomegalie, pete i ostinent.

Defectele congenitale includ: defecte cardiace, microcefalie, cataracte i


mioroftalmie, retard mintal tulburri tiroidiene i diabet.
Riscul malformaiei este de 40-60% n primele 2 luni de gestaie sunt date cu
defecte congenitale multiple sau avort spontan.
n luna a 3-a de via fetal, n 30-35% din cazuri au defect singular (surditate
sau maladia congenital de cord).Luna a 4-a aduce risc de 10% al unui singur
defect congenital dar surditatea poate aprea pn la a 20-a sptmn de
gestaie.

PROGNOSTIC:
Evoluia rubeolei post natal este mai sever la aduli i mai usoar la
copii.
Politrita i purpura trombocitopenica au un prognostic final valoric.
Rubeola congenitala are o evoluie cu prognostic sever n relaie direct cu
gravitatea infeciei i precocitatea ei.
mente, unele infecii gastrice sau gastritece.

FORME CLINICE
Vrsta este determinant major a severitii bolii.
Rubeola dobndit (post-natal)
Este o boal inofensiv n general, copii prezentnd forme mai
uoare dect adulii.
Perioada de incubaie variaz de la 14 la 21 de zile cu o medie de
18 zile.
Perioada predominal cu semne catarale uoare este mai sczut
dect la rujeol. La aduli debutul este insidios cu stare general
modificat, febr moderat, arenoxie mai multe zile cefalee. Durata
invaziei este de 2-4 zile.
Perioada eruptiv ncepe cu roeaa feei care se extinde n sens
cranio-caudal. Erupia este maculo-papuloas i este constituit din
molecule de culoare roz palid. Erupia este acompaniat de crioz
uoar, conjunctivit, febr, poli pe fa.
Semnul cel mai caracteristic este constituit din adenopatiile
retroauriculare, postoccipitale.

Adneopatiile rubeolice constitue primul i ultimul semn al bolii,


uneori unica ei manifestare (rubeola sine exanthemate).
La adolesceni i femei pot s apar poliartrite frecvente la degetele
minilor.

Forme clinice
Rubeol sine exanthemate (fr erupie) cu forme inaparente,
infeciile subclinice constitue 30-50% din cazurile cu rubeol
depistat prin probe de laborator, leocograme, reacii serologice.
Dup vrst:

la copii colari, forme uoare uneori fr erupii sau cu erupii


fugare,
la adolesceni i la aduli, n particular la fete tinere i femei se
manifest o form comun, erupia este mai intens asociat cu
artomialigi supratoare i evoluie mai sever

Rubeola dobandita postnatal


Infectia dobandita dupa nastere are de obicei ca rezultat o boala
extrem de usoara sau subclinica. O faza prodromala este
neobisnuita la copii; adultii pot avea o boala mult mai severa, cu un
scurt prodrom cu stare de rau general, febra si anorexie. Principalele
simptome ale rubeolei dobandite postnatal includ limfadenopatia
auriculara posterioara, cercala si suboccipitala, febra si eruptie.
Eruptia incepe adesea pe fata si se extinde in partea inferioara a
corpului. Ea este maculopa-pulara dar nu confluenta, este
acompaniata uneori de coriza moderata si conjunctita si in general
dureaza 3 pana la 5 zile. Un enantem petesial, pe palatul moale,
denumit petele Forschheimer, poate aparea, dar nu este specific
pentru rubeola. Febra poate fi absenta in intregime, sau poate fi
prezenta cateva zile in faza incipienta a bolii.
Complicatiile rubeolei dobandita postnatal sunt neobisnuite;
suprainfectiile bacteriene sunt rare. O complicatie deosebit de

suparatoare este intalnita aproape exclusiv la femei: o artrita, cel


mai frecvent implicand degetele, incheietura mainii si/sau
genunchii, se dezvolta pe masura ce apare eruptia si poate dura
cateva saptamani pana la ndecare. Artritele cronice produse de
rubeola sunt extrem de rare. Virusul rubeolic a fost izolat in lichidul
din articulatii in timpul artritei rubeolice acute si din sangele
periferic in artritele rubeolice cronice.
Alta complicatie a rubeolei dobandite postnatal este hemoragia
datorata atat trombocitopeniei, cat si leziunilor vasculare, care apar
la un pacient din 3000. Trombocitopenia poate dura saptamani sau
luni; ea poate avea consecinte pe termen lung daca apar hemoragii
in organe ca ochii sau creierul.
Atat copin, cat si adultii pot prezenta encefalite dupa rubeola;
incidenta este de aproape 5 ori mai scazuta decat aceea a
encefalitei ce urmeaza dupa rujeola. Adultii sunt mai predispusi la
encefalite fata de copii; rata mortalitatii prin aceste complicatii este
de 20-50%. Hepatita moderata este o complicatie neobisnuita.
Pacientii cu imunosupresie nu prezinta un risc crescut pentru
rubeola, spre deosebire de rujeola.

8. TRATAMENT;
Pacientul cu rubeol se izoleaz 7 zile cu repaos la pat, diet adaptat
toleranei bolnavului, i tratament simptomatic al febrei i al artritei. Este
preferabil paracetamolul n locul aspirinei pentru a evita riscul de sindrom
Reye.
Amantadina a fost raportat a fii eficient in vitro n inhibiia stadiior
precoce ale infeciei, rubeolice n culturi de celule.
Copiii cu rubeol congenital necesit izolarea n toat perioada eliminrii
virusului, i vor fi monitorizai ulterior pentru eventuale sechele.

Tratamentul igieno-dietetic:
- repaosul la pat este indicat n perioada febril i cteva zile dup aceast
perioad, copiii trebuie s fie imbrcai curat.
Igiena

- igiena tegumentelor i mucoaselor trebuie s fie urmrit cu mult


atenie;
- ochii vor fi meninui curai prin splare zilnic cu ceai de mueel;
- cavitatea nazal se cur de secreie;
- urechile i mastoidele se controleaz zilnic.
Dieta
- n perioada febril se recomand lichide: ceaiuri, limonade, sucuri de
frucre, ap mineral, lapte, supe;
- n perioada de convalescen, regimul alimentar este complet fr
restricii.

Tratament ambulatoriu:
Tratamentul rubeolic la domiciliu se bazeaz pe administrarea de ct mai
multe lichide i ct mai mult repaos. Se poate administra un paracetamol
pentru febr i stare general de ru. Nu se administreaz aspirina la
persoanele cu vrsta mai mic dect 20 ani datorit riscului apariiei
sindromului Reye.
Copii, adolescenii i adulii cu rubeol nu trebuie s se prezinte la
gdini, coal sau serviciu sau s se afle n contact cu alte persoane, n
special femei gravide, timp de 7 zile dup apariia rash-ului cutanat.

Profilaxia
Profilaxia nespecfic:
- evitarea contactelor infectante la gravide
Profilaxia specific
- cu gammaglobuline standard este incert;
- imunoglobuline umane antirubeolic specifice, administrate precoce n
doza de 0.2-0.5 ml /kg corp realizeaz o protecie eficient. Viremia nu este
prevenit dect inconstant, riscul de rubeol congenital neputnd fi evitat.
- administrarea trebuie s se realizeze ct mai curnd dup expunerea la
infecie iar doza util, de 20 ml (administrare intramuscular)
Profilaxia activ:
- Organizaia Mondial a Sntii recomand utilizarea vaccinului RA-27/3
contra rubeolei, care conine tulpini de virus rubeolic viu atenuat. Primul astfel
de vaccin a fost introdus din 1969 cu tulpin (Ende Hill). Ulterior s-au introdus
vaccinuri cu alte tulpini (HPV-77 i R-27).
- vaccinul RA-27/3 confer o toleren bun i induce titruri HAI protective
i de durat.
- vacinul rubeolic se aplic ntr-o singur doz pe cale parenteral. Vaccinul
RA-27/3 introdus n 1979 se aplic astzi cu predilecie.

Indicaii:
copii ntre 1-2 ani i persoanele de sex feminin aflate la vrsta fertil,
receptiv la rubeol;
rezultatele vaccinrii antirubeolice sunt extrem de favorabile, obinnduse o scdere considerabil a morbiditii prin rubeol i o reducere a
rubeolei congenitale la cteva cazuri.
Contraindicaii:
- persoanele cu imunodeficien, femei gravide sau femei care pot deveni
gravide n urmtoarele 3 luni dup vaccinare, deoarece vacinarea antirubeolic
produce o viremie i virusul rubeolic poate fi izolat din faringe, din secreiile
cervicale interne ale femeii vaccinate.
- riscul de infecie embriofetal este mic i apariia rubeolei congenitale
dup vaccinare este practic nul. Vacinarea antirubeolic la gravide este
contraindicat.
Toleran:
- vaccinurile anirubeolice sunt bine tolerate, cel mai bine tolerat fiind
vaccinul RA-27/3
Reacii post-vaccinal:
- artralgii sau artrite 10-40%
- nevrite periferice cu parentezii (cazuri exceptionale)
Imunitate post-vaccinal:
- este de lung durat.
Studii recente au artat o persisten a anticorpilor n 90 % din cazuri dup
18 ani de la vaccinare.
Reinfeciile cu virus rubeolic ,,slbatic la vaccinaii antirubeolic sunt
posibile dar fr riscul producerii unor malformaii conenitale.

Se

pot

administra

combinaie cu vaccine pentru


pojar, oreion i rubeol, sub
forma

unei

administrari

singure

numite

MMR.

Exist 2 doze de vaccin. Prima


doz

se

administreaz

la

vrsta de 12-15 sptmni iar


cea de-a 2-a la vrsta de 4-6
ani, dar nu mai tarziu de 11-12
ani.

Vaccinul

MMR

se

administreaz la adolesceni n
urmtoarele situaii:
- la persoanele nscute dup 1956 care nu au fost vaccinate cu MMR;
- la cadrele medicale, studenii sau persoanele care circul internaional i
care nu au dovezi de imunizare sau o imunizare rubeolic.Vaccinul MMR se
administreazain2 doze la interval de 4 saptamani.Multi parinti sunt sceptici cu
privire la vaccinul MMR deoarece este suspect cu privire la aparitia autismului.

CAP.II.INGRIJIRI GENERALE:

*Supravegherea pacientului din momentul internari si pana la externare si


efectuarea tehnicilor inpuse de afectiune
2.1.INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL;
.*Rolul asistentei medicale;.
Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata
pentru servicii permanente. In spital se interneaza bolnavii in stare grava care
necesita o ingrijire si supraveghere permanenta si o atentie deosebita din
partea asistentei medicale.
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :
- serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este
primit cu zambetul pe buze si cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind
cucerirea increderii bolnavului in profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii
vor fi dezbracati si examinati. La nevoie pacientul este ajutat de asistenta si
asezat in pozitia necesara examinarii
- prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea si imbaierea bolnavului,
dupa care acesta va fi imbracat in lenjerie curata si condusa pe sectia cu
paturi
- sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu
paturi si sala de tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a
bolnavilor spitalizati.
Dupa ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza
biletul de internare, foaia de observatie si trece datele pacientului in registrul
de internari
.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare;


*Rolul asistentei medicale;
Bolnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic.
Salonul se alege in functie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea si
stadiul bolii) si sex. Asistentul conduce bolnavul in salon, il ajuta sa-si aranjeze
obiectele personale in noptiera si sa se instaleze comod si in pozitia indicata
de medic in pat.
Bolnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei
precum si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca
este cazul si scopul
acestuia. Asemenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse
biologice si patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de
medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii.
Pentru a crea un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de
stres este indicat ca saloanele sa aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o
temperatura de 18-20C sa fie curate, linistite si bine aerisite cu aer
umidificat.
Asistentul medical va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va
trimite la blocul alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara
inca in prima zi de internare. Bolnavilor l-i se acorda o pregatire preoperatorie
si postoperatorie in vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei
si a procesului de vindecare precum si pentru evitarea unor complicatii grave
si nedorite.

Asistentul medical observa si este obligat sa consemneze aspectul general,


inaltimea, greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si
starea

psihica

bolnavului.

Ea

va

urmarii

necesitatile

pacientului,

manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii acestora.


Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice
ale pacientului precum si bolile care au influenta asupra anesteziei si
interventiei (afectiuni pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.)

2.3. Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati


*Rolul asistentei medicale;
a) Pregatirea patului si accesoriului
Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca
atat cerintele de confort a pacientului, cat si ale personalului de ingrijire.
Trebuie sa-i permita pacientului sa 414g65e se poata misca in voie, sa nu-i
limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poate sta in
pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod de podea. Patul trebuie sa
permita ca asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie si
tratament cat mai comod. Patul trebuie sa fie usor de manipulat si curatat,
prevazut cu rotite, dispozitiv de ridicare si la nevoie aparatoare.
Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. Pacientului i se ofera doua
perne si o patura din lana moale, usor de intretinut. Lenjeria trebuie sa fie din
bumbac cu cat mai putine cusaturi. Cearsaful trebuie sa fie destul de mare
pentru a intra sub saltea.
b) Schimbarea lenjeriei de pat
- Pregatirea patului fara pacient : pentru schimbarea lenjeriei de pat avem
nevoie de cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi,
doua perne. Dupa ce se indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un

scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza, in ordinea


intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect. Cearsaful se
aseaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre
capataiul patului, cealalta spre capatul opus. Cearsaful se introduce adanc sub
saltea la ambele capete. Se executa coltul apoi se introduce sub saltea toata
partea laterala a cearsafului. Se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute.
Daca este nevoie se aseaza musamaua si se acopera cu aleza.
Pernele se introduc in fetele de perna curate si se aseaza pe pat.
- Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat se efectueaza atunci cand starea
pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se executa
de obicei dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii,
luarea pulsului si toaleta pacientului, dar la nevoie se executa de mai multe ori
pe zi. In functie de starea pacientului lenjeria se poate schimba in lungime sau
in latimea patului.
Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturite in felul
urmator :
- patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub
forma de armonica
- aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie in latime, fie in lungime in
functie de metoda aleasa pentru schimbarea patului
- cearsaful se ruleaza in lungime / latime
Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura ca
manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i
vor cauza dureri si i se cere cooperarea.
Se asigura intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitandu-se curentii de
aer.
i) Atunci cand schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului pacientul va fi
intors in decubit lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte si de alta a

patului. Asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in


axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui,
sprijinindu-i capul pe antebrat. Apoi cu mana dreapta , retrasa de sub axila,
trage usor perna spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea deplasat
usor in aceeasi directie.
Se aseaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub
genunchii acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor
gambele pe coapse. Din aceasta pozitie se intoarce pacientul in decubit lateral
drept, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor. Pacientul se
mentine acoperit. Asistenta medicala din partea stanga ruleaza cearsaful
impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului, sulul de
lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe
jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza
pregatita mai inainte. Se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a
patului si se aseaza o perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce
pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinindu-l in regiunea
omoplatilor si sub genunchi. Pentru a introduce pacientul in decubit lateral
stanga, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii
in decubit lateral drept : prinde pacientul de axila stanga, il ridica usor,
introduce mana dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat si dupa
aceeasi procedura intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu-l
dincolo de cele doua suluri de lenjerie. Asistenta medicala ruleaza mai
departe, din partea dreapta, lenjeria murdara, o indeparteaza, introducand-o
in sacul de rufe murdare, apoi deruleaza lenjeria curata si o intinde bine, iar
pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele doua asistente.
Dupa acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului se
impatureste in trei si se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu
cearsaful folosit pana atunci. Peste aceasta asistenta aseaza cearsaful curat
impaturit anterior in trei, in forma de armonica astfel ca una din marginile
libere sa ajunga sub barbia pacientului. Colturile de sus ale cearsafului curat
se tin cu mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana. Cele doua
asistente, care sunt de o parte si de alta a patului, prind cu o mana colturile
inferioare ale cearsafului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale

cearsafului murdar si, printr-o miscare in directia picioarelor pacientului,


indeparteaza cearsaful murdar si acopera, in aceeasi timp pacientul cu
cearsaful curat. Se aseaza patura peste cearsaf, rasfrangand marginea
dinspre cap peste patura. Se continua aranjarea patului , se pliaza patura cu
cearsaful deasupra degetelor de la picioarele pacientului.
ii) Atunci cand pacientul poate fi asezat in pozitie sezand, schimbarea lenjeriei
se face in latimea patului. Procedura se efectueaza de asemenea, de catre
doua persoane : una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara,
aseaza si deruleaza cearsaful curat.
Dupa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca
pacientul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza trebuie
schimbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului.
c) Asigurarea igienei generale si corporale
Inaintea interventiei chirurgicale, bolnavul este capabil sa isi efectueze singur
igiena corporala. In seara zilei precedente interventiei se face o baie generala
a bolnavului si se va pregati tubul digestiv pentru interventie prin efectuarea
unei clisme evacuatoare urmata de un dus. La pregatirea bolnavului pentru
actul operator se va acorda atentie deosebita cavitatii bucale mai ales la cei
care urmeaza sa fie intubati. Se pregateste tegumentul regiunii pe care se va
opera prin spalare cu apa si sapun, degresare si dezinfectare cu alcool. Daca
regiunea prezinta pilozitati acestea vor fi rase cu aparat de ras individual.
Regiunea astfel pregatita va fi protejata cu un pansament steril. Se
indeparteaza bijuteriile bolnavului, proteza dentara daca exista. Bolnavul va
fi imbracat cu lenjerie curata, se verifica starea de curatenie in regiunile :
inghinala

ombilic
axile
spatii interdigitale
unghiile

d) Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a bolnavului imobilizat


Asistenta medicala va colecta date referitoare la starea pacientului, daca se
poate spala singur sau nu. Cu aceasta ocazie se observa si starea
tegumentelor si aparitia unor eventuale modificari. Se verifica temperatura
ambianta (20-21C) si se evita curentii de aer. Bolnavul va fi izolat cu un
paravan de anturajul sau. Se pregatesc in apropiere materialele necesare
toaletei, schimbarea lenjeriei patului, lenjeriei bolnavului si materialele
necesare pentru prevenirea escarelor.
Temperatura apei trebuie sa fie le 37-38C.
Bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperii cu un cearsaf si patura. Se
descopera progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce bine buretele
sau manusa de baie pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav. Ordinea
in care se face toaleta este : spalat, clatit, uscat. Se sapuneste regiunea dupa
care se clateste ferm, dar fara brutalitate. Apa calda trebuie sa fie din
abundenta, sa fie schimbata ori de cate ori este nevoie. Se insista la pliuri sub
sani, la maini, la spatii interdigitale, la coate si axile. Se mobilizeaza
articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse
escarelor.
La toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va fi protejat cu musamaua si
aleza in functie de regiunea pe care o spalam. La toaleta pe regiuni cu bolnavul
in pat se va respecta urmatoarea succesiune :
fata
gat
urechi
brate si maini
parte anterioara torace
abdomen
fata anterioara coapse
- bolnavul va fi intors in decubit lateral si se vor spala :
spatele
fesele
fata posterioara a coapselor
- bolnavul se aduce din nou in decubit dorsal
gambele si picioarele
organele genitale externe
ingrijirea parului
toaleta cavitatii bucale

Toaleta pe regiuni
i)
Ingrijirea ochilor
are ca scop indepartarea secretiilor si prevenirea infectiilor oculare .
Materiale necesare :
apa sau ser fiziologic
tampon de tifon
comprese
manusi de baie
prosop
tavita renala
Bolnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser fiziologic,
cu mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la comisura
externa spre cea interna.
La pacientii inconstienti secretiile oculare se indeparteaza in mod regulat, se
aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se picura lacrimi artificiale in mod
repetat.
ii) Ingrijirea mucoasei nazale
Scop : mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare, prevenirea
infectiilor nazale si a leziunilor mucoasei nazale in cazul in care pacientul
prezinta sonda endo-nazala.
Materiale necesare - tampoane sterile montate pe bastonase

ser fiziologic
apa oxigenata diluata
tavita renala
manusi de protectie

Tehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte. Se dezlipeste adezivul cu care
este lipita sonda. Sonda se retrage cu 5-6 cm. Fosele nazale se curata fiecare cu cate
un tampon umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa oxigenata diluata. Se
curata si sonda, apoi se reintroduce si se fixeaza.
Se supravegheaza functionalitatea sondei si pacientul.

iii) Ingrijirea urechilor


Scop: - mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv
extern
- indepartarea depozitelor patologice din conductul auditiv extern si a dopurilor
de cerumen

Materiale necesare - tampoane sterile montate pe betisoare

apa
sapun
manusa de baie
prosop
tavita renala

Tehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte, se introduce tamponul


in conductul auditiv extern si se curata cu tamponul uscat. La introducerea
tamponului trebuie avut grija de limita vizibilitatii. Pavilionul urechii se spala
cu mana cu manusa, cu apa si sapun curatand cu atentie santurile pavilionului
si regiunea retroauriculara. Se limpezeste si se usuca cu prosopul. Fiecare
ureche se curata cu un tampon separat si daca din conductul auditiv extern se
scurge lichid cefalorahidian sau sange se va chema medicul.
iv) Ingrijirea cavitatii bucale
Scop:
obtinerea unei stari de bine a bolnavului
profilaxia infectiilor cavitatii bucale
profilaxia cariilor dentare

Materiale necesare la pacienti :constienti


periuta
pasta de dinti
prosop
tavita renala sau lighian
pahar cu apa
- la pacienti inconstienti
comprese
tampoane sterile din tifon
deschizator de gura
spatula linguala
pensa port-tampon
glicerina boraxata 20%
tavita renala
manusi sterile

Tehnica : - pozitia pacientului este in decubit dorsal cu capul deoparte, cu


prosopul protejand lenjeria. Se introduce deschizatorul de gura intre arcadele
dentare, se sterge limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadei

dentare ca tampoane imbinate in glicerina boraxata cu miscari dinauntru in


afara. Cu un alt tampon se sterg dintii, apoi se ung buzele. Toaleta se poate
face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind acoperita cu
manusa. La pacientii care prezinta proteza dentara, acesta se va scoate, spala
si pastra intr-un pahar cu apa.
v) Ingrijirea unghiilor
Scop:
asigurarea igienei pacientului
indepartarea depozitului subunghial care contine germeni patogeni

Materiale necesare :
apa si sapun
forfecuta, periuta de unghii
pila
prosop
Tehnica : - unghiile se spala cu apa, sapun si periuta. Pentru spalarea piciorului
acesta va fi introdus intr-un lighian. Dupa spalare se face taierea unghiilor cu
mare atentie pentru a nu leza tesuturile din jur. Instrumentele dupa utilizare
se dezinfecteaza.
vi) Ingrijirea parului
Scop:
pregatirea pentru operatii in zona fetei
pregatirea pentru EEG
spalare igienica la pacientul cu spitalizare indelungata
pentru starea de bine a pacientului
Contraindicatii
fracturi ale craniului
politraumatizatii
bolnavii cu febra
boli ale pielii capului

Materiale necesare

musama, aleza
lighian
apa calda
sampon, sapun
prosop
piaptan
uscator de par
Tehnica : - temperatura camerei trebuie sa fie intre 22-24C. Pozitia bolnavului
este in functie de starea sa :
sezand pe un scaun cu capul in fata
sezand in pat
decubit dorsal oblic
Se protejeaza patul cu musama si aleza. Se aseaza lighianul in functie de
pozitia bolnavului astfel incat parul sa ajunga in lighian . se umezeste parul, se
samponeaza, se maseaza usor pielea capului, se limpezeste, se usuca, se
piaptana. Se protejeaza pielea capului cu un prosop si pacientul va sta
confortabil in pat.
vii) Toaleta intima
Scop:

igienic
mentinerea unei stari de confort fizic
in vederea efectuarii unor tehnici la acest nivel
sondajul vezical la femei si barbati
recoltarea de urina pentru urocultura

Se face de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, la cei cu sonde


vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala sau a organelor
genitale, a cailor urinare si in perioadele menstruale la femei.
Materiale necesare
paravan
doua bazinete
tampoane sterile din vata sau comprese
pensa port-tampon
cana cu apa calda
sapun lichid
prosop
manusa de cauciuc, manusa de baie
musama, aleza

Se controleaza temperatura apei, se pregateste patul cu musama si aleza. Se


asigura intimitatea bolnavului cu paravanul. Bolnavul se aseaza in pozitie
ginecologica, se serveste cu un bazinet pentru a urina. Se pune al doilea
bazinet, se imbraca manusa de cauciuc peste care se ia manusa de baie. Se
spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus turnand apa si sapun. Se
limpezeste abundent, se indeparteaza bazinetul. Se usuca prin tamponare cu
prosopul. Pliurile se pudreaza cu talc.
e) Observarea pozitiei bolnavului in pat
Adus de la sala de operatie, bolnavul va fi asezat in pat si acoperit cu paturi,
fara perna pana la trezire. El va sta in decubit dorsal, cu capul intors intr-o
parte cu tavita renala langa cap pentru a capta eventualele vomismente.
Asistenta medicala va supraveghea bolnavul pana la completa sa trezire,
trebuie sa-si dea seama daca operatul este prea palid, daca anormal agitat,
daca operatul este intr-o stare grava, daca prezinta transpiratii reci sau
cianoza.
Dupa trezirea bolnavului, asistenta ii va pune perna, il va servi cu ceai sau apa
daca nu este contraindicat. In caz de indicatii ii va umezi limba, buzele cu
comprese ude.
Dupa interventii intraabdominale, in general, bolnavii tind sa adopte o pozitie
antalgica de decubit dorsal cu genunchii flectati, numita pozitie Fowler, acesta
fiind o pozitie care asigura relaxarea musculaturii abdominale si deci
amelioreaza durerea locala.
f) Schimbarea pozitiei bolnavului si mobilizarea bolnavului
Schimbarea pozitiei poate fi activa sau pasiva , cu ajutorul asistentei. La
mobilizarea pacientului trebuie respectate unele principii :

sunt necesare doua asistente


prinderea pacientului se face precis si sigur
exercitiile se fac intotdeauna inainte de mese
aceste exercitii fizice trebuie intercalate cu exercitii de respiratie
mobilizarea se incepe incet si se continua in functie de raspunsul
fizic al pacientului

Scopul mobilizarii este miscarea pacientului in vederea prevenirii escarelor ce


pot sa apara din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei.
Schimbarea pozitiei pacientilor imobilizati se face din 2 in 2 ore, masandu-se
zonele de presiune predispuse escarelor. Mobilizarea precoce a pacientului
favorizeaza mentinerea mobilitatii articulare, normalizarea tonusului muscular
si stimuleaza metabolismul. De asemenea favorizeaza circulatia sangelui,
prevenind tromboflebitele si pneumoniile.
Bolnavii operati vor fi mobilizati precoce si gradat. La inceput se va efectua
mobilizarea

activa

in

pat

inlaturandu-se

astfel

contractura

peretelui

abdominal.

g) Captarea eliminarilor
Scop : observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejectiilor precum
si descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului
i) Captarea materiei fecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan, se indeparteaza patura si
cearsaful care acopera pacientul. Patul se protejeaza cu musamaua si aleza.
Pacientul se dezbraca si se introduce bazinetul cald sub zona sacrala apoi se
acopera cu invelitoarea. Se efectueaza toaleta regiunii perianale si se
indeparteaza bazinetul cu atentie. Dupa ce se acopera cu capacul se
indeparteaza din salon. Se imbraca pacientul, se reface patul. Salonul se
aeriseste si se spala mainile pacientului. Scaunul acoperit se pastreaza pentru
vizita medicala in locuri special amenajate.
ii) Captarea urinei
Servirea urinarelor se face in mod asemanator cu a bazinetelor. Dupa utilizare
se golesc imediat, se spala la jet de apa calda si se dezinfecteaza.

Nu trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei; poate indica unele


diagnostice.
iii) Captarea sputei
Se face in recipiente spalate, sterilizate, uscate si in care se pune solutie lizol
3% sau fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica. Atunci cand se recolteaza in
vederea unor analize de laborator nu se foloseste dezinfectant. Se instruieste
pacientul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa foloseasca recipientul dat.
I se asigura scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la nevoie. Dupa
golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii special tinute in solutie
dezinfectanta. Se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare.
iv) Captarea varsaturilor
Pacientul se aseaza in functie de starea generala in pozitie sezand, decubit
dorsal cu capul intors intr-o parte, decubit lateral (pozitie de siguranta).
Lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza, iar pacientul cu un prosop
in jurul gatului. Proteza dentara mobila se indeparteaza unde este cazul si se
ofera pacientului o tavita renala.
Se incurajeaza pacientul, i se ofera pahar cu apa sa-si clateasca gura. I se
ofera cuburi de gheata, lichide reci in cantitati mici.
Varsatura

se pastreaza pentru vizita medicala. Caracterul varsaturii si

frecventa se noteaza in foaia de temperatura. Se spala si se dezinfecteaza


recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative;


*Rolul asistentei medicale;
Supravegherea functiilor vitale in hemoragiile masive se face din ora in ora.
Asistenta medicala supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este
modificata, cu salturi sau daca se face cu dificultate. Buna desfasurare a
evolutiei postoperatorii se urmareste dupa graficul temperaturii, al pulsului si
prin inregistrarea tensiunii arteriale.
a) Respiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului,
fiind indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt :
tipul respiratiei
amplitudinea miscarilor respiratorii
ritmul
frecventa
Materiale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de
temperatura.
Asistenta medicala aseaza pacientul in decubit dorsal, fara a explica tehnica
ce urmeaza a fi executat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata
toracelui si numara inspiratiile timp de un minut.
Respiratia se noteaza cu culoare verde. Fiecare linie orizontala corespunde la
doua respiratii. Valorile normale a respiratiei sunt :

la
la
la
la

nou-nascut 30-50 respiratii / minut


2 ani 25-35 respiratii / minut
adulti 16-18 respiratii / minut
varstnici 15-25 respiratii / minut

b) Orice operat poate prezenta in primele zile dupa operatie o usoara


ascensiune termica (37,5-38C). Aceasta curba este in descrestere incepand
din a treia - a patra zi. Daca aceasta descrestere nu se produce sau
dimpotriva, temperatura creste, explicatia consta de obicei intr-o infectie la
nivelul plagii operatorii. Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din
organele generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Masurarea temperaturii in axila : se aseaza pacientul in decubit dorsal sau
sezand. Se ridica bratul bolnavului, se sterge axila prin tamponare cu prosopul
pacientului. Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei
paralel cu toracele. Se apropie bratul pe trunchi cu bratul flectat pe suprafata
anterioara a toracelui. Termometrul se mentine timp de zece minute.
Masurarea temperaturii in cavitatea bucala : se introduce termometrul in
cavitatea bucala sub limba sau pa latura externa a arcadei dentare. Pacientul
este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. Termometrul se mentine cinci
minute. In cazul masurarii temperaturii pe cale rectala se lubrifiaza
termometrul. Se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in
semiflexie asigurandu-i intimitatea. Se introduce bulbul termometrului in rect
prin miscari de rotatie si inaintare. Se mentine trei minute.
Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se
sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala
termometrul, se scutura si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta
(cloramina 1%).
In foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra.
Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni
de grad.
Valorile normale a temperaturii :
copil 36-37,8C
adult 36-37C
varstnic 35-36C

c) Pulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu cat temperatura este mai


mare cu atat pulsul este mai accelerat, pana la valoarea de 100 batai / minut

dar daca acest ritm se mentine si in zilele urmatoare, bolnavul trebuie tinut
sub supraveghere permanenta.
Factori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici (varsta, inaltimea,
greutatea, somnul, alimentatia, efortul fizic), factori psihologici (emotiile,
plansul, mania), factori sociali (mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice
artera accesibila palpatiei care poate fi comprimat pe un plan osos : radiala,
temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala, femurala . In practica
curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. La luarea pulsului,
bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute inainte de
numaratoare, intru-cat un efort sau o emotie oarecare in timpul sau inaintea
luarii pulsului ar putea modifica valorile reale. Bratul bolnavului trebuie sa fie
sprijinit, pentru ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza
santul radial pe extremitatea distala a antebratului, dam de un sant marginit
de tendoanele muschilor flexor radial al carpului si brahioradial in profunzimea
caruia se gaseste artera radiala. Palparea pulsului se face cu varful degetelor
index, mediu si inelar de la mana dreapta. Dupa ce s-a reperat santul lui, se
va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete
palpatoare, pana la perceperea zvacuiturilor pline ale pulsului.
Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se imbratiseaza
antebratul la nivelul respectiv.
Notarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a foii de
temperatura corespunde la patru pulsatii. Valorile normale a pulsului sunt :
la nou-nascut 130-140 pulsatii / minut
la copil mic 100-120 pulsatii / minut
la adult 90-100 pulsatii / minut
la varstnic 80-90 pulsatii / minut
d) Tensiunea arteriala trebuie controlata la toti bolnavii postoperator si in
special la cei hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne
poate indica o complicatie hemoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare
(forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul
vaselor).

Materialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu


mercur Riva Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de
vata si alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului si creion sau pix rosu
pentru insemnarea valorilor in foaia de temperatura.
Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric si
palpatoric.
Metoda auscultatorie : se explica pacientului tehnica si i se asigura un repaus
fizic aproximativ 15 minute. Asistenta medicala se spala pe maini, aplica
manseta pneumatica pe bratul pacientului sprijinit si in extensie. Membrana
stetoscopului se fixeaza pe artera humerala, sub marginea inferioara a
mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi. Se pompeaza aer in
manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile. Aerul din manseta se decomprima usor prin deschiderea
supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial, care prezinta valoarea
tensiunii arteriale maxime (sistolice). Se retine valoarea indicata de coloana
de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnata. Se continua
decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice. Se retine
valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului in momentul in
care zgomotele dispar acesta reprezentand tensiunea arteriala minima
(diastolica). Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute.
La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale. Nu se
foloseste stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei auscultatorii.
Are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea
pulsului

periferic

fiind

posibila

numai

dupa

reducerea

accentuata

compresiunii exterioare.
Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de
culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de
mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul
rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt :
- la copil intre 1-3 ani

75/90-50/60 mmHg

la copil intre 4-11 ani 90/100-60/65 mmHg

- la copil si la adolescenti 12-15 ani


- la adult

100/120-60/75 mmHg

115/140-75/90 mmHg

- la varstnici

>150/>90 mmHg

e) Urmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric.


Mai

ales

in

cazul

hemoragiilor

masive

este

importanta

rehidratarea

organismului. Pentru masurarea diurezei urina se colecteaza pe 24 de ore in


recipiente cilindrice, gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata.
Colectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se termina a doua zi la
aceeasi ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale de
timol. Diureza se noteaza in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor
corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective. Spatiul dintre doua linii
orizontale a foii de temperatura corespunde la 100 ml de urina. Cantitatea de
urina eliminata in 24 de ore in mod normal este de aproximativ 1500 ml.

2.5. Alimentatia bolnavului


*Rolul asistentei medicale;
Se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primii numai lichide reci cu
lingurita sau paiul si bucatele de gheata, in prima zi, eventual lapte rece in
cantitati mici (20-30 ml) din ora in ora.
In functie de evolutie a doua zi de la sangerare sunt permise 12-14 mese
compuse din 150-200 ml lapte, regim hidrozaharat.

Incepand

cu

treia

zi

regimul

se

imbogateste

adaugandu-se

supe

mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale ,


carne slaba de vita sau pasare, legume fierte ajungandu-se in cateva zile (5-7)
la o ratie calorica de 1500-2000 calorii.
2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
*Rolul asistentei medicale;
Asistenta medicala aplica punga cu gheata in regiunea epiglotica. Pregateste
sange izogrup, izo Rh si instaleaza transfuzia de sange.
Administreaza medicatia hemostatica :
CaCl2
Gluconat de Calciu
vitaminele K, C (Fitomenadion, Acid ascorbic)
Venostat (Etamsilat)
Trombina
Adrenostazin
De asemenea instaleaza perfuzia cu substituenti de volum :
Macrodex (Dextran 70)
Rheomacrodex (Dextran 40)
In lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau
glucoza, insa acestea au actiune mai slaba pentru refacerea volemiei.
Asistenta medicala pregateste si administreaza in cazurile indicate sedative :
Fenobarbital
Diazepam pentru calmarea starii de agitatie.
Se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece
hemoragia se opreste mai usor daca stomacul este colabat. In plus evacuarea

stomacului, oprind greturile si varsaturile il pune in repaus si favorizeaza


hemostaza. Se controleaza daca sangerarea gastrica este activa in momentul
examinarii. Se determina cantitatea de sange pierduta intr-un interval de
timp. Se apreciaza eficacitatea terapiei instituite.
In scop hemostatic se pot efectua spalari gastrice (refrigeratie gastrica prin
spalatura continua) cu apa rece si Adrenostazin.
Medicatia hemostatica :
- Gluconat de calciu : intervine in metabolismul apei si in coagularea
sangelui. Ca actiune terapeutica, are rol plastic in formarea sistemului osos.
- CaCl2 : este un antialergic, antiedematos, antispastic. Este indicat in :
spasmofilie
tetanie
edeme
stari alergice
hemoragii
- Venostat : este o substanta cu proprietati hemocoagulante de tip
enzimatic (activeaza transformarea fibrinogenului in fibrina), timpul de
coagulare (T.C.) scade la 1/3 din valoarea sa initiala, iar timpul de sangerare
(T.S.) pana la 1/5, iar indicele de protrombina ramane nemodificat. Se
administreaza parenteral, in injectii subcutanate sau intravenoase la adulti 1-2
fiole pe zi.
- Trombina : transforma fibrinogenul in fibrina fiind indispensabila in
procesul de coagulare.
Indicatii : hemostatic local pe plagi sangerande, hemoragii gastroduodenale.
Administrare : 2 grame pulbere dizolvata in 5-10 ml apa distilata sau ser
fiziologic

- Adrenostazin : hemostatic capilar care actioneaza prin vasoconstrictie


prin cresterea rezistentei peretelui capilar si scaderea permeabilitatii lui,
normalizeaza T.S. prelungit patologic fara a influenta procesul de coagulare a
sangelui. Nu modifica tensiunea arteriala si pulsul.
Mod de administrare : parenteral intramuscular sau in perfuzie endovenoasa
(PEV).
Dozele obisnuite :
intramuscular 1-3 fiole a 1,5 mg / zi
intravenos in PEV 1 fiola a 50 mg in 500 ml solutie glucoza sau
clorurata izotona.
Reactii adverse : in cazuri exceptionale Adrenostazinul poate produce efecte
psihomimetice.
-

Vitamina

(Fitomenadion)

vitamina

naturala

cu

actiune

antihemoragica specific antagonista anticoagulantelor de tip cumarinic.


Stimuleaza sinteza protrombinei si a convertinei. Dupa 3-5 ore de la
administrare protrombina creste suficient pentru producerea hemostazei.
Reactii adverse : injectarea intravenoasa rapida poate provoca congestia fetei,
sudoratie, senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie,
colaps.
Mod de administrare : parenteral in injectii intravenoase, lent sau adaugata in
PEV, doza obisnuita fiind de 0,002-0,010 g (1/5-1 fiole / zi)
- Vitamina C (acid ascorbic) : intervine in procesul de coagulare a
sangelui, are rol in respiratia celulara, in metabolismul protidelor, glucidelor si
lipidelor,

in

formarea

substantei

intracelulare,

scade

permeabilitatea

capilarelor, mareste rezistenta organismului fata de infectii.


- Dextran 70 este un polimer al glucozei prezent sub forma de solutie 6%
in clorura de sodiu 0,9% sau glucoza 5%. Ambele solutii sunt izotonice cu
sangele prin continutul in substante cristaloide. Ca actiune terapeutica

Dextran 70 are ca actiune majora expansionarea volumului circulant in


cazurile in care acesta prezinta o scadere importanta.
Mod de administrare : parenteral in PEV 500-1000 ml / zi cantitatea nu trebuie
sa depaseasca 20 ml / kg corp in prima zi si 10 ml / kg corp in urmatoarele.
Concentratia hemoglobinei nu trebuie sa scada sub 10%.
- Fenobarbital : este un sedativ, hipnotic de lunga durata, anticonvulsivant,
slab antispastic si vasodilatator.
A- Diazepam : este o substanta din clasa Benzodiazepinelor cu actiune
tranchilizanta, relaxanta musculara si stabilizatoare neurovegetativa.
Mod de administrare : intramuscular sau intravenos lent 2-10 mg.
Accidente : administrarea rapida a diazepamului poate induce stopul
respirator.
- Somatostatina : exercita o actiune vasoconstrictoare specifica fara a
determina modificari sistemice importante.
Mod de administrare 250-500 g / ora in PEV.
2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice
*Rolul asistentei medicale;
Examinarile

de

laborator

efectuate

produselor

biologice

si

patologice

completeaza simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia si eficacitatea


tratamentului aplicat, semnaleaza aparitia unor complicatii. Recoltarea
produselor este efectuata de asistenta in majoritatea cazurilor. Acesta trebuie
sa respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile corecte de recoltare a
diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze produsul
rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la
erori grave.
Asistenta medicala va instrui bolnavul privind comportamentul sau in timpul
recoltarii si comportamentul sau pentru reusita acestuia. Fizic bolnavul va fi
pregatit printr-o dieta adecvata, repaus la pat si asezarea lui in pozitia
necesara recoltarii.

Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea


produsului recoltat. Transportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat
acestea sa ajunga la laborator cat mai repede si in starea in care au fost
eliberate din organism. Exista o serie de examene de laborator efectuate
inaintea tuturor interventiilor chirurgicale indiferent de timpul avut la
dispozitie pentru pregatirea pacientului si indiferent de starea sa generala
cum ar fi :

timpul de sangerare (T.S.)


timpul de coagulare (T.C.)
determinarea grupului sanguin
hematocritul (Htc)
hemograma
glicemie
uree sanguina

Se recolteaza scaunul pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in


evidenta a sangelui din materiile fecale (reactia Adler sau Gregersen).
In cazurile grave : stari de soc se determina azotemia, ionograma, rezerva
alcalina, testele de coagulare.

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse


de afectiune
*Rolul asistentei medicale;
In cazul interventiilor pe tubul digestiv exista si examinari speciale ca :
examene radiologice cu substante de contrast
gastroscopie
sondaj gastric etc.
Participarea pacientului la gastroscopie : gastroscopia este vizualizarea directa
a mucoasei gastrice cu ajutorul instrumentului optic numit gastroscop.

Asistentul medicala va pregati materialele necesare :


o
o
o
o
o

masti sterile
manusi sterile
tavita renala
pipe Guedell
substante dezinfectante

- medicamente :
- Emetiral
o Atropina
o Adrenalina
o Scobutil
o Diazepam
o seringi
o glicerina sterila pentru lubrefiere
Dupa pregatirea materialelor necesare asistenta medicala pregateste psihic si
fizic

pacientul.

Va

explica

pacientului

tehnica

explorarii,

aspectele

dezagreabile ale acesteia, fapt ce solicita multa cooperare.


Se executa golirea si curatirea completa a stomacului.
In seara precedenta examinarii daca examinarea resturilor stomacale este
defectuoasa se va efectua o spalatura gastrica dupa care bolnavul nu va mai
manca nimic in afara de o tableta de Diazepam.
In dimineata examinarii bolnavul nu mananca si nu fumeaza. Cu 40-50 de
minute inainte de gastroscopie i se va administra Atropina (daca nu exista
contraindicatii), Scobutil sau Diazepam cu efect sedativ pentru prevenirea
accidentelor si incidentelor. Se efectueaza anestezia bazei limbii si a faringelui
cu Novocaina 1% sau Lidocaina Spray. Bolnavul va fi asezat in decubit lateral
stang pe o pernita tare, cu capul in extensie fortata.
Una din asistentele medicale comunica cu bolnavul si sustine tavita renala iar
cea de-a doua deserveste medicul.

Dupa tehnica bolnavul va fi supravegheat timp de 30 de minute in sala de


examinare si inca 2 ore in salon, timp in care acesta nu mananca si nu bea.
Daca bolnavul acuza dureri si nu reuseste sa elimine aerul si mucozitatile din
stomac, la indicatia medicului acestea vor fi inlaturate prin introducerea unei
sonde gastrice.

2.9. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii


*Rolul asistentei medicale;
Pregatirea preoperatorie a pacientului depinde de bolile insotitoare (anemie,
diabet zaharat, boli hepatice, pulmonare) si de timpul avut la dispozitie.
Pregatirea preoperatorie a bolnavului consta intr-o pregatire locala si
generala .
a) Pregatirea generala preoperatorie :

examenul clinic - se efectueaza de medicul chirurg asistat de


asistenta medicala. Depisteaza deficientele si bolile insotitoare
completate de analize paraclinice si de laborator

pregatirea psihica - bolnavul se informeaza asupra interventiei, se


cere consimtamantul personal, iar pentru minori, cea a parintilor.

ingrijiri igienice - se efectueaza baia partiala pasiv (ajutat) sau


activ in functie de starea pacientului.

se urmaresc atent functiile vitale si vegetative

regim dietetic preoperator : regim hidro-lactat, lichide reci, gheata,


lapte, budinci, piureuri

b) Pregatirea din preziua operatiei


Se

asigura

repausul

fizic,

intelectual

si

psihic.

Se

corespunzatoare. Seara se poate efectua o clisma evacuatoare.

incepe

dieta

Pregatirea locala : se curata pielea cu apa, sapun, se va insista la pliuri,


ombilic. Pielea paroasa se rade, se vor evita micile taieturi (escoriatii), se
degreseaza pielea cu comprese sterile imbinate in eter. Se dezinfecteaza cu
antiseptic (Betadina sau Iod) si se acopera cu comprese sterile.
c) Pregatirea din dimineata zilei interventiei chirurgicale
Alimentatia se intrerupe cu cel putin 12 ore inaintea interventiei chirurgicale.
Parul va fi legat sub boneta, iar protezele dentare se indeparteaza. Bijuteriile
vor fi date familiei cu proces verbal. In caz ca pacientul nu are familie,
bunurile se vor preda la secretariat sau asistentei sefe sau medicului sef de
garda, de asemenea insotit de proces verbal de predare-primire. Se
indeparteaza lacul de pe unghii, fardul de ten si buze. Golirea vezicii urinare
se face spontan sau cu ajutorul sondei Foley sau Demeure.
Se administreaza medicatia in doze stabilite de anestezist :
- medicatia de inductie
Barbiturice (Thiopental)
opioide (Fentanyl, Morfina)
-benzodiazepine(Diazepam, Midazolam, Lorazepam)

- miorelaxante (Succinilcolina, Pavulon, Arduan, Tracrium, Esmeron, Norcuron)


- alte medicamente folosite in inductie : Etomidat, Propofol, Ketamina
- vagolitice (Atropina - mai ales daca se administreaza Ketamina)
d) Pregatirea preoperatorie in cazul interventiilor de urgenta
Se incepe tratamentul socului inca din clipa in care bolnavul soseste la spital.
Bolnavul va fi dezbracat, la nevoie hainele vor fi taiate. La indicatia medicului
se face spalatura gastrica in vederea golirii stomacului. Se face toaleta
generala a pacientului, dezinfectie tip III a regiunii operate : se curata pielea
cu apa si sapun, se epileaza, se degreseaza. Se aplica de doua ori
dezinfectantul, la intervalul de 2'30'.
Se urmaresc functiile vitale si vegetative. Se recolteaza sange pentru analize
de laborator : VSH, grup sanguin, TS, TC, hemograma.
Ingrijirea postoperatorie a bolnavului
Incepe imediat dupa interventie si dureaza pana la vindecarea completa a
bolnavului. Aceste ingrijiri se acorda in functie de natura interventiei, de
complicatiile care survin intraoperator, de felul anesteziei si de starea
generala a bolnavului.
Scopul este restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii plagii si
prevenirea complicatiilor postoperatorii. Dupa interventie din sala de operatie,
bolnavul va fi transportat cu patul rulant sau caruciorul, acoperit pentru a fi
ferit de curentii de aer. Operatul va sta in decubit dorsal, capul intr-o parte
pentru a nu aspira eventualele vomismente. Va fi urmarit aspectul fetei,
respiratia, pulsul, tensiunea, temperatura. Patul
trebuie sa fie accesibil din toate partile si la pat sa fie instalatie de O 2 si
monitor pentru monitorizarea functiei cardiace. Temperatura camerei trebuie
sa fie intre 18-20C.

Sarcina asistentei medicale este de a supraveghea pacientul pana la aparitia


reflexelor de deglutitie, tuse, faringiene sau corneene si pana la revenirea
completa a starii de cunostinta. Trebuie sa depisteze eventualele complicatii.
Durerile parietale pot aparea datorita tractiunii musculare asupra suturii cand
bolnavul se misca. La indicatia medicului se pot administra calmante,
anestezice. Durerile profunde pot avea cauza drenurile prea profunde sau
cudate. Medicul chirurg va indica conduita de urgenta.
Observarea distensiei digestive : dupa interventia chirurgicala poate aparea
retentie de gaze, de obicei de scurta durata (3 zile). Daca dureaza peste 3 zile
pana la reluarea tranzitului intestinal se aplica tubul de gaze, se fac clisme
evacuatoare, aspiratie continua. I se interzice pacientului sa consume
alimente peroral pana la aparitia flatulentei.

2.10. Educatia pentru sanatate


*Rolul asistentei medicale;

Profilaxia bolii
Educatia sanitara are o importanta deosebita in prevenirea hemoragiei
digestive superioare si astfel evitarea suferintei bolnavului prin interventie
chirurgicala si implicit scaderea rezistentei organismului acestuia fata de
imbolnavirii.
Se recomanda respectarea unor masuri profilactice cum ar fi :
o alimentatie echilibrata si rationala cu evitarea abuzurilor de orice fel;
evitarea fumatului si a cafelei care sunt daunatoare;
evitarea condimentelor servite in exces;
evitarea abuzului de bauturi alcoolice care pregatesc calea unor boli
severe;
abuzurile de medicamente : antibiotice, aspirina, purgative

alimentele prea fierbinti ca si cele prea reci


se recomanda evitarea utilizarii de
- Aspirina
- Fenilbutazona
- Indometacin
- Corticosteroizi
- alte medicamente in exces
diferite tulburari digestive, chiar si mai putin alarmante trebuie sa
ne conduca la medic pentru a nu lasa sa evolueze o boala care mai
tarziu se poate agrava
respectarea orarului de masa
evitarea stresului
Se recomanda regim alimentar individualizat si adaptat stadiului in care se afla
boala cu protejarea mucoasei gastrice (alimente bine mestecate) si cu
protectie termica.

2.11. Externarea bolnavului


*Rolul asistentei medicale;
Medicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand acesta nu
mai necesita o supraveghere permanenta si poate continua tratamentul
prescris la domiciliu. Asistenta medicala va pune la dispozitia medicului
documentele bolnavului necesare formularii epicrizei si completarii biletului de
iesire si va asigura alimentatia bolnavului pana la externare.
Asistenta medicala va anunta familia bolnavului cu privire la externarea
acesteia, va avea grija ca bolnavul sa-si primeasca lucrurile personale de la
magazia spitalului si sa aiba o imbracaminte corespunzatoare anotimpului.

Va aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul


de iesire. Asistenta medicala va conduce bolnavul la iesire unde il lasa in grija
apartinatorilor.

CAP.III. INGRIJIRI SPECIFICE


*Rolul asistentei medicale:

INGRIJIRI SPECIFICE
ARN-ul viral poate fi detectat prin RT-PCR in secretii nazofaringiene, sange
integral, ser si urina in cursul primelor 7 zile de la debutul eruptiei 5Infectia cu
virusul rubeolei are o evolutie autolimitanta si, spre deosebire de rujeola,
complicatiile sunt rare. Aproximativ o treime din femeile cu rubeola pot
prezenta artrita sau artralgii; aceste complicatii sunt neobisnuite la copii si
barbati. Cel mai adesea sunt afectate articulatiile pumnului si genunchiului;
manifestarile se remit lent (pot dura pana la o luna) si rareori se poate
dezvolta o artrita cronica. Complicatiile hemoragice au o incidenta redusa (~1
la 3000 cazuri), afecteaza in special copiii si sunt consecinta atat a
trombocitopeniei, cat si a leziunilor vasculare, care sunt probabil mediate
imunologic. Encefalita este o complicatie extrem de rara a rubeolei, se

manifesta in principal la adulti si este insotita de o mortalitate ridicata (2050%) pacientii care supravietuiesc encefalitei nu prezinta sechele

Administrarea medicamentelor pe cale parenterala


Definitie: Prin cale parenteral se nelege administrarea medicamentelor pe
alt cale dect tubul digestiv. Dat fiind faptul ca, in afara injectiilor, si alte cai
ocolesc tubul digestiv (ex: calea respiratorie), notiunea de cale parenterala a

fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare


a medicamentelor. Injectiaconsta in introducerea substantelor
medicamentoase lichide in organism , prin intermediul unor ace care
traverseaza tesuturile, aculfiind adaptat la seringa.
Avantajele pe care le ofer calea parenteral fa de celelalte ci sunt
urmtoarele:
- dozarea precis a substanelor;
- aciunea mai rapid dup administrare;
- absorbia complet;
- administrarea de substane care sunt distruse de sucurile digestive;
- se poate folosi atunci cnd calea oral este inutilizabil (stenoze esofagiene
sau pilorice, ocluzii intestinale,cu hemoragie digestiva,varsaturi etc.);
- sigurana administrrii medicamentului la pacienii recalcitrani sau
incontieni;
- se pot introducei substane n scop explorator sau diagnostic.
Scopul injectiilor:
-explorator ,care consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite
substante;
-terapeutic:-administrarea medicamentelor.
Locul injectiilor (ca si scopul) il constituie tesuturile in care se introduc
medicamentele:
-grosimea dermului- injectia intradermica;
-sub piele,in tesutul celular subcutanat- injectia subcutanata;
-tesutul muscular- injectia intramusculara;
-in vasele sanguine- injectia intavenoasa si injectia intraarteriala ;
-in inima injectia intracardiaca;
-in interventia de urgenta in maduva rosie a oaselor;(intraosos)
-injectia -in spatiul subarahnoidian.
Asistenta efectueaza injectiile intradermica, subcutanata, intramusculara si
intravenoasa.
Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de catre medic, in functie de
scopul injectiei rapiditatea efectului urmarit ,compatibilitatea tesuturilor cu
substanta de injectat
Pregatirea injectiei:
materiale:
-seringi de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie
medicamentoasa:
-pentru injectia intradermica seringa de 1 ml gradata in sutimi de ml
-pentru injectia intravenoasa seringa cu amboul situat excentric
-acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau separate
-se pregateste un ac pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare
-ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai
multe doze ,in seringa gata de intrebuintare
-ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau
flacoane cu dop de cauciuc,insotite sau nu de solvent
alte materiale :

-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,tavita renala


-garou,pernita ,musama (ptr. inj iv)
-recipiente ptr colectarea deseurilor
Pregatirea psihica pacientului:
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va
prezenta in timpul injectiei.
Pregatire fizica:
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei
Incarcarea seringii
-se spala pe maini cu apa curenta ,
-se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de valabilitate
- se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de
valabilitate ,aspectulsolutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia
,acoperit cuprotectorul si se aseaza pe o compresa sterila
a) aspirarea continutului fiolelor
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin stergere cu tamponul imbibat in alcool
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii
drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand
grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat
-fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in
sus ,prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin
ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;
b) dizolvarea pulberilor:-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de
cauciuc,se asteaptaevaporarea alcoolului
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de
solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce
urmeaza a fi aspirata;
-se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi
se introduce aerul;
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in
seringa sub presiunea din flacon;
-acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie
ADMINISTRAREA COMBINATA A MEDICATIE INTR-O SERINGA:
Combinarea a doua medicamente intr-o seringa scuteste pacientul de doua

intepaturi. Medicamentele pot fi combinate intr-o seringa in mai multe feluri.Fie


din doua fiole, fie dintr-o fiola si un flacon, fie din doua flacoane. Mai exista si
medicamente gata dozate si trase in seringi sterile seringi preumplute(cum ar
fi anticoagulantele).
Aceste combinatii sunt contraindicate daca medicamentele nu sunt compatibile
fie pentru ca precipita, fie pentru isi anuleaza unul efectul celuilalt, fie cand
cantitatea combinata este prea mare pentru a fi absorbita printr-o singura
injectie.
Tipul de seringa si ac folosite vor depinde de medicatia prescrisa, constitutia
fizica a pacientului, calea de administrare.
Injectia intradermica ( i.d.
Scop -terapeutic- anestezie locala; desensibilizarea organismului in cazul
alergiilor,BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
- fata externa a bratului si a coapsei ;
- orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.

Pregatirea echipamentului:
- se verifica data de expirare a medicatiei
- se spala mainile
- se alege zona de injectare
- se verifica medicatia
- se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de
exemplu, in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare
indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul
respectiv)
Administrare
- se confirma identitatea pacientului
- se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
- se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea
ventrala expusa
- se pun manusile
- se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni ,
edeme, echimoze
- se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
- se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
- cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de
10-15 grade fata de antebrat

- se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent


- se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu
aspectul cojii de portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
- daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va
retrage si se va relua tehnica de la inceput
- dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus.
Nu se maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta
rezultatul testului
- se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de
mult se modifica marginile semnului care trebuie citit
- pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul
nu va fi citit
- testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in
functie de substanta injectata
- se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice
Ingrijiri ulterioare:-este recomandat sa nu se spele pe antebrat,sa nu
comprime locul injectiei-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la
intervalul de timp stabilit
Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala
a bizoului acului
- lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauzapatrunderea solutiei subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei
Consideratii speciale:
-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc
anafilactic la administrare de antigeni
-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
Injectia subcutanata( s.c.)
Scop -terapeutic
Locul injectiei-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.
Injectiile subcutanate sunt contraindicate in zonele inflamate, edematiate, care
prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea,
contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare.
Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul
insulinei, locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie.

Solutii administrate: - sol izotone, nedureroase ; sol cristaline : insulina,


cofeina, histamina,anticoagulante
Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de
cantitatea de substanta administrata
Pregatirea echipamentului:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte
administrarii primei doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu
exceptia celor care au un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina
care are un aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
-se verifica inca o data medicatia
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage
doza indicata, scotand aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza
capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate
aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se
dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer,
tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din
flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce
flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
Administrare
- se confirma identitatea pacientului
- se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si
pentru a-i reduce anxietatea
- se asigura intimitate
- se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie
alternate)
- se pun manusile
- se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul
zonei alese spre exterior prin miscari circulare
- se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool
subcutanat in timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime
pacientului
- se indeparteaza capacul acului de la seringa
- cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un
pliu de tesut adipos
- se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
- se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90
de grade
- se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub
compresie si a nu se irita fibrele nervoas
- se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
- daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de
la inceput

- nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este


necesar la insulina, iar la heparina poate produce hematom)
- se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o
singura miscare, sub acelasi unghi sub care a fost introdus
- se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland,
circular pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face
atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina)
- se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele
sangerari sau echimoze
Consideratii speciale- locul indicat de adminstrare a heparinei este in
abdomenul inferior, sub ombilic
- se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru
a preveni complicatiile (lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al
organismului ce apare in cazul injectarii repetate in acelasi loc)
- nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
- dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde
inainte de a se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare
- daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in
priele 5 minute dupa injectare si apoi se face compresie
- nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
- materialele folosite se arunca in recipientele potrivite
Injectia intramusculara( im)Injectia intramusculara constituie introducerea
unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante coloidale in stratul
muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop terapeutic
Solutii administrate: - sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate
mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol
uleioase
Locul injectiei - muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si
nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante
de vase si nervi,a caror lezare ar putea provoca accidente;in muschii fesieri se
evita lezarea nervului sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale
,care trece prin marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra
santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy
(punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui
trohanter;punctul Barthelmy este situatla unirea treimii externe cu cele doua
treimi interne aunei linii care uneste splina iliacaanteroposterioara cu
extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea
fesiera,deasupraliniei de sprijin;

Pregatirea echipamentului
- se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
- se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei
doze
- daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage
doza indicata, scotand aerul din seringa.
- apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
- daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza
capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate
aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara
- tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se
dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer,
tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din
flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce
flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
- alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Administrarea:- se confirma identitatea pacientului
- se explica procedura pacientului
- se asigura intimitate
- se spala mainile, se pun manusile
- se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai
facut recent injectii intramusculare
- la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de
administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero
laterala a coapsei
- se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
- se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
- se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
- se lasa pielea sa se usuce
- se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
- se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca
urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
- se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si
siguranta cu acul montata la seringa.
- se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca
nu vine sange.
- daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
- daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite
muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia
- dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus
- se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a
ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este
contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)
- se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a
observa eventualele sangerari sau reactii locale
- daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de
echimoze
- se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora
administrarii

- nu se va recapa acul
- se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Incidente si accidente

Interventii

-durere vie ,prin atingerea nervului


sciatic sau a unor ramuri ale sale

:-retagerea acului,efectuarea injectiei in


alta zona

-paralizia prin lezarea nervului sciatic

-se evita prin respectarea zonelor de


electie a injectiei

-hematom prin lezarea unui vas


-ruperea acului
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea
asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala
intr-un vas a solutiilor uleioase

-extragerea manuala sau chirurgicala


-se previne prin folosirea unor ace
suficient de lungi pentru a patrunde in
masa musculara,respectarea asepsiei
-se previne prin verificarea pozitiei
acului

Injectia intravenoasa (i.v.)


Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice in circulatia venoasa.
Scop
-terapeutic
- explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic
Solutii administrate - sol izotone; sol hipertone.
Resorbtia este instantanee
calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al
solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare;
Loc de electie
- pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut
rapid ca si pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o
importanta deosebita in cadrul diverselor conduite terapeutice;
- abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
- abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel
central numai de catre medic;
- alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.

- pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent


ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a
venelor;
evitam regiunile care prezinta ;
- procese recuperative;
- piadermite;
- eczeme;
- nevralgii;
- traumatism,etc.
examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
- plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
- la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se
anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.

CAZUL I
Nume, prenume: M.C.
Data nasterii: 5 mai 1998
Vrsta: 13 ani
Domiciliul: str. Nicolae Iorga, nr 45,
Ocupaie: elev
Starea civil: necstorit
Data internrii: 19.02
Data externrii:23.02
Diagnostic la internare: Rubeola n perioada eruptiv
Diagnostic la 72 ore: Rubeola n perioada eruptiv
Bolnavul nu este alergic la nici un medicament
Religia: Ortodox
Motivele internrii: rash al feei, care se extinde i eruptie
maculopapuloas.
Istoricul bolii: boala actual a debutat n urm cu 2 zile, se
recomand internarea n secia de boli infecioase, pentru
investigaii i tratament.
Anamnez:
-antecedente heterocolaterale fr importan
-antecedente personale : varicel, paratidita epidermic
-contact de rubeol n comunitate
Examen clinic: Stare general bun
Tegumente i mucoase: erupie rubeolic pe fa, trunchi,
membre
esut celular subcutanat: bine reprezentat
Sistem osteo-srticular: integru, mobil 78

Sistem ganglionar: ganglionii sunt moderat mrii, consisteni,


sensibili, fr periden sau supuraie
Aparat cardiovascular: AMC n limite normale, zgomote cardiace
ritmice TA=120-60mmHg l=90 b/min
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
nsprit, fine valuri subcrepitante.
Aparat digestiv: usor disfagic, anorexie, abdomen suplu, tranzit
intestinal prezent pentru fecale i gaze.
Aparat uro-genital: miciuni spontane, loptrenale libere,
loprenale libere.
SNC orientare temporo-spaial, senzor: clar.
Investigaii:
Examen laborator
VSH= 2/7 mm
6-32 mg
Exudat faringian: SH-pozitiv
Pig Bill Vbg
Absent
Hb= 12.9 g/de
Ht= 39.6 %
l= 1900/mm
Tr= 310000/mm
NN= 1%
NS= 47%
60= 1%
Lg= 43%
Mo= 4% 79

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE


1. Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie
- pacientul prezint respiraie ritmic cu frecvena de 18 respiraii/minut;
- pulsul este cu o frecven de 80 bti/minut;
- tensiunea arteriala 120-60 mmHg;
- torace normal confortat.
2. Nevoia de a bea i a mnca
- pacientul prezint o dentiie complet i acorda ngrijire deosebit danturii.
Este obisnuit s consume o hran sntoas, prefer fructele, legumele,
consum carne dar prefera lactatele.
- din cauza bolii, pacientul prezint anorexie iar din acest motiv alimentaia
este greu de realizat. n perioada febril este sftuit s consume multe lichide,
ceaiuri, sucuri naturale, fructe.
- pacientul are nlimea de 1.45 m i o greutate de 38 kg.
3. Nevoia de a elimina
- prezint miciuni spontane, urina este normala cantitativ i calitativ, tranzit
intestinal prezent, cu un scaun zilnic.
4. Nevoia de a misca i a avea o bun postur
- aparatul locomotor este integru, mobil tonus muscular prezent, mers
echilibrat. n viaa particulara face sport.
5. Nevoia de a dormi i a se odihni
- n mod normal are un somn linistit, 8 ore/noapte, fr nici un sedativ. Acum
somnul este perturbat, prezint ntreruperi din cauza disconfortului produs de
boala.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
- pacientul este mbrcat conform anotimpurilor, prefer hainele sport.
- lenjeria de corp este schimbat de cate ori este nevoie. 80

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limitele normale


- pacientul prezint o hipertermie usoar 38.5 C.
- dup apariia eritemului, pacientul este afebril.
8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
- pacientul prezint interes pentru igiena sa, are prul scurt i curat, unghiile
scurte i curte.
- prezint o usoar descuamaie, ceea ce face ca tegumentele s fie idemne.
- baia este contraindicat pn n convalescent.
9. Nevoia de a evita pericolele
- de obicei, este o persoan echilibrat psihic i este ajutat s neleag faptul
c trebuie s stea internat pentru a nu mbolnavi pe fraii si i pe alte
persoane.
10. Nevoia de a comunica
- este sociabil i interesat s stie cat mai multe despre boala sa.
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a
practica religia
- pacientul este de religie ortodox, merge duminica mpreun cu familia la
Biserica, este ncurajat s acioneze conform propriilor valori i credine.
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizarii
- este mulumit de realizarile de pn acum i vrea s fac tot ce-i st n
putin pentru ca el i familia sa s aiba o via ct mai bun.
13. Nevoia de a se recrea
- este un copil activ, face mult sport, practic baschetul, joac fotbal i este
pasionat de calculator.
- n timpul liber urmreste emisiuni la televizor, citeste, face anumite plimbri
n aer liber i joac diferite jocuri cu prietenii si
14. Nevoia de a nvaa i realiza
- pacientul urmreste s fac studiu n domeniul informaticii. La scoal se
spune c are note bune, mai ales la matematic i englez.
Problemele pacientului sunt:
- hipertermia;
- insomnia;
- alimentaie inadecvat prin deficit.

PROBLEME

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

Hipertermie

Pacientul s

Ziua 1

-Apicilina 1 g

Dup 2 zile

din cauza

aib

la 8 ore-7 zile

temperatura

infeciei cu

temperatura

virusul

- am msurat
i nregistrat

corpului n

-Paracetamol

temperatura

rubeolic care

limite normale

80 mg la 8

corpului

se manifest

n decurs de

ore 7 zile

prin febre

dou zile,

moderat

pacientul s fie

38.7 C

echilibrat

- am schimbat

la ora 8 i ora

transpiraie

hidroelectrolitic

lenjeria de pat

20- la nevoie

i de corp de

Td= 37.8 C;
Ts= 38.2 C

cate ori a fost


nevoie
- am sters
tegumentele i
am pudrat
pielea cu talc
- am aplicat
comprese reci
pe fruntea
bolnavului
- am servit
bolnavul cu
lichide
cldue, sucuri
naurale,
compoturi,
ceaiuri,
sftuindu-l s
bea 25003000 ml/zi

-Algocalmin
de 2 ori pe zi

corpului este
Td= 36.5 C iar
Ts= 36.8 C
Pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic

PROBLEME

OBIECTIVE

AUTONOME

Ziua 2
- am msurat
i nregistrat
temperatura
corpului
Td= 37.1 C;
Ts= 37.4 C
- am
schimbat
lenjeria de
pat i de corp
de cate ori a
fost nevoie
- am sters
tegumentele
i am pudrat
pielea cu talc
- am servit
bolnavul cu
lichide
cldue,
sucuri
naurale,
compoturi,
ceaiuri,
sftuindu-l s
bea 2500-

DELEGATE

EVALUARE

3000 ml/zi

PROBLEME

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

nsomnia

Pacientul ii

Ziua 1

1 tablet

Dup 2 zile

cauzat de

va dobndi

diazepam

pacientul

boal i

crasul obisnuit

repaus la pat

de somn n 2

impus de

zile

contagiozitate
a virusului
rubeolic

- am asigurat
pacientul confort

10 mg la ora

ct mai mult

20

pentru somn,
temperatura
corespunztoare
n salon i o
ventilaie ct mai
bun.
- am nvat
pacientul s
practice tehnici de
relaxare i
exerciii
respiratorii cu
cteva minute
nainte de culcare
-am ntocmit
mpreun cu
pacientul un orar
de odihn
corespunztoare a
organismului
Ziua 2
- i-am asigurat
pacientului
confort ct mai
bun pentru somn,

i-a
recuperat
somnul

temperatura
corespunztoare
n salon i o
ventilaie bun
- i-am asigurat
lumina de veghe
n timpul nopii
- am educat
pacientul n caz
de dureri sau
nevoie de ceva s
foloseasc sisteml
de alarm
PROBLEME

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

Alimentaie

Pacientul va fi

Ziua 1

Dup 2 zile

inadecvat

echilibrat

multivitamin

pacientul

prin deficit

hidroelectroliti

e de 3 ori pe

este

zi n 2 zile

capabil s

c n 2-3 zile

- i-am asigurat
pacientului un
regm alimentar
compus din

-glucoz 10

legume, fructe,

% ser

lactate i lichide

fiziologic i

- am urmrit
pierderile cauzate
de alimentaia
deficitar din
timpul bolii s fie
recuperate n
convalescen
Ziua 2
- i-am asigurat

metanol
primele 2
zile

se
alimenteze
i s se
hidrtateze
conform
dietei.
Este
echilibrat
nutriional
i
electrolitic.

pacientului un
regim alimentar
compus din
legume, fructe,
lactate i multe
lichide
- am urmrit
pierderile cauzate
de alimentaia
deficitar i i-am
oferit un pliant cu
cauzele i evoluia
bolii
- am stabilit cu
pacientul ce are
voie s consume
fructe, legume i
lactate cat mai
ulte i ii este
interzis s
mnnce prjeli i
carne de porc

EPICRIZ I RECOMANDRI

Bolnavul C.P. se externeaz ameliorat cu recomandrile urmtoare:


- repaus relativ 7 zile
- evitarea frigului i a interperiilor
- tratamennt cu vitamine.

CAZUL CLINIC NUMRUL


2
Nume,prenume: G.A.
Data nasterii: 25 iunie 1998
Vrsta: 17 ani
Domiciliul: str. 21 Decembrie, nr 13,
Ocupaie: elev
Starea civil: necstorit
Data internrii: 20.11
Data externrii: 20.11
Diagnostic la internare: Rubeol n perioad prodronal
Diagnostic la 72 ore: Rubeol n perioada de stare
Bolnavul nu este alergic la nici un medicament
Religia: Ortodox
Motivele internrii: Ferbra moderat, disfagie, ringit, tumefierea
ganglionilor, cefalee anevoie
Istoricul bolii: boala actual a debutat n urm cu 2 zile, tuse, febr
moderat oscilant, hemoragie conjunctiv, cefalee.
Se recomand internarea n secia de boli infecioase, pentru investigaii i
tratament.
Anamneza:
-antecedente heterocolaterale fr importan
-antecedente personale fr importan
Examen clinic: Stare general usor modificat
egumente i mucoase: integre

esut celular subcutanat: bine reprezentat


Sistem osteo-srticular: integru, mobil
Sistem ganglionar: ganglionii sunt moderat mrii, consisteni, sensibili,
fr periden sau supuraie
Aparat cardiovascular: AMC n limite normale, zgomote cardiace ritmice
TA=110-80mmHg l=97 b/min
Aparat respirator: torace normal conformat
Aparat digestiv: usor disfagic, anorexie, abdomen suplu, tranzit
intestinal prezent pentru fecale i gaze.
Aparat uro-genital: miciuni spontane, logii renale libere
SNC orientare temporo-spatiala, senzor: senzor clar.

Investigaii:
Examen laborator
VSH= 80/110 mm
6=78 mg
Creatina = 0.9mg
Azotemia = 0.20%
Exudat faringian: SH-negativ
Pig Bill
Vbg prezente
Hb= 11.7 g
Ht= 37.5 %
l= 2642/mm
Tr= 380000/mm

NN= 1%
NS= 47%
60= 2%
Lg= 47%
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie


- pacientul prezint respiraie ritmic cu frecvena de 17 respiraii/minut;
- pulsul este cu o frecven de 90 bti/minut;
- tensiunea arterial 120-75 mmHg;
- torace normal confortat.
2. Nevoia de a bea i a mnca
- pacienta obisnuieste s bea sucuri naturale, consum carne dar nu
frecvent, prefera pizza
- n perioada febrila este sftuit s consume multe lichide
- pacienta are nlimea de 1.55 m i o greutate de 47 kg.
3. Nevoia de a elimina
- prezint miciuni spontane, nedureroase, frecvente mai ales n zilele cnd
foloseste diuretice, avnd diureza 1500-1800 ml/24 ore.
- urina normal cantitativ, tranzit intestinal prezent are un scaun zilnic.
4. Nevoia de a misca i a avea o bun postur
- aparatul locomotor este integru, mobil tonus muscular prezent, mers
echilibrat, dar n urm complicaiei cu artrita rubeolic apar dureri la
ncheietura piciorului i genunchiul care dau dificultate la mers.

5. Nevoia de a dormi i a se odihni


- n mod normal are un somn linistit, 8 ore/noapte, fr nici un sedativ.
- acum somnul este perturbat, prezint ntreruperi din cauza durerilor
articulare.

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca


- pacienta este mbrcat conform anotimpurilor, prefer nclminte cu
talp joas. n perioada cnd durerile articulare sunt mari, pacienta este
ajutat s se mbrace i s se dezbrace de ctre personalul de ngrijire.
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limitele normale
- n primele 2 zile pacienta prezint temperaturi normale, febr moderat
oscilant dup care hipertermia dispare iar pacienta devine afebril dei nu
apare erupia.
8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
- pacienta prezint interes pentru igiena sa, are prul curat, unghiile scurte
i curate. Obisnuieste s fac dusuri zilnice iar o baie general sptmnal.
- G.A. prezint un caz de boal fr erupie, din acest caz tegumentele i
mucoasele sunt pstrate integre.
9. Nevoia de a evita pericolele
- de obicei, este o persoan echilibrat psihic i se simte n sigurant n
spital.
10. Nevoia de a comunica
- este sociabil, comunic cu cei din jur i este interesat s stie ct mai
multe despre boala sa.
- este o persoan instruit, foloseste un limbaj adecvat.

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a


practica religia
- pacienta este de religie ortodox, merge regulat la Biseric i este
ncurajat s acioneze conform propriilor valori i credine.
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
- este mulumit de realizrile de pn acum i vrea s fac tot ce-i st n
putin pentru c ea i familia sa s aib o via ct mai bun. Pacienta doreste
s fac studii superioare dup terminarea liceului.
13. Nevoia de a se recrea
- n timpul liber urmreste emisiuni la televizor, citeste, face anumite
plimbri n aer liber sau cu bicicleta. n vacane merge cu prietenii i colegii n
excursii la munte i la mare.
14. Nevoia de a nva i realiza
- se pregteste intens pentru a reui s ntre la Facultatea de drept ceea ce
ii doreste cel mai mult.

PROBLEME

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

Insomnia

Pacienta s

1 tablet de

Dup 2

cauzat de

prezinte un

boal i repaos

somn

la pat impus de

ameliorat

contagiozitatea

fr

virusului

intreruperi

rubeolic

n 2 zile

Ziua 1
- am asigurat
pacientei confort
ct mai bun
pentru somn,
temperatura
corespunztoare
n salon, o
ventilatie bun,
aerisire de 2-3 ori
pe zi
- am sftuit-o pe
pacient c n
cursul zilei s
citeasc pentru a
avea activitate s
nu decearn n
detrimentul
somnului de
noapte
Ziua 2
- am asigurat
pacientei confort
ct mai bun
pentru somn,
temperatura
corespunztoare
n salon, o
ventilatie bun,
aerisire de 2-3 ori
pe zi
- i-am asigurat
pacientei lumina
de veghe pe timp
de noapte

diazepam 10 pacienta
mg la ora 20

doarme 7
ore pe
noapte i 1
ora n timpul
zilei

PROBLEME

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUA
RE

Ziua 1

Vitamina C

- i-am asigurat

Vitamina E

pacientului un
regim alimentar

Vitamina IC

compus din

- toate aceste

legume, fructe,

vitamine de 3

lactate i lichide

ori pe zi timp

- am urmrit
pierderile cauzate
de alimentatia
deficitar din
timpul bolii s fie

de 2 zile
Glucoz 10%
ser fiziologic i
monitol
primele 2 zile

Dup 2
zile
pacienta
este
compatib
il s se
alimente
ze i s
se
hidrateze
conform
dietei i
este

recuperate n

echilibrat

convalescent

Ziua 2
- i-am asigurat
pacientei un regim
alimentar compus
din legume, fructe,

lactate i lichide
- am urmrit
pierderile cauzate
de alimentatia
deficitar din
timpul bolii s fie
recuperate n
convalescent

nutrition
al i
electroliti
c

PROBLEME

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

Hipertermia

Pacienta va

Ziua 1

- Ampicilina

Dup 2 zile

din cauza

avea

1 g la 8 ore

temperatura

virusului

temperatura

timp de 7

corpului este

rubeolic

corpului de

zile

de

care se

37.1 C, peste

manifest

2 zile i va fi

corpului Td= 37.5

Td= 37.2 C,

prin febr

echilibrat

C,

Paracetamol

moderat

hidroelectroliti

38.5 C i

transpiratie

- am msurat i
nregistrat
temperatura

Ts= 38 C
- am linistit
bolnava i am
sftuit-o s stea
ntr-o pozitie
comod
- am aerisit
salonul de 2-3 ori
pe zi

60 mg la 8
ore timp de
7 zile
- Algocalmin
tablete de 2
ori pe zi
timp de 2
zile
- Piroxicom 1
comprimat

-am schimbat

20 mg pe zi

lenjeria n pat i

timp de 7

de corp de cte

zile

ori a fost nevoie

- Ciprolen 1

- am aplicat

comprimat

comprese reci pe

de 2 ori pe

fruntea bolnavei

zi timp de

- am servit
bolnava cu lichide
cldute, sucuri
naturale,
compoturi,
ceaiuri, sftuind-o
s bea 2500-3000

14 zile

Ts= 37.1 C

ml/zi
Ziua 2
- am msurat i
nregistrat
temperatura
corpului Td= 37.5
C, Ts= 37.7
C

PROBLEME

OBIECTIVE

AUTONOME

Ziua 2
- am msurat i
nregistrat
temperatura
corpului Td= 37.5
C, Ts= 37.7 C
- am schimbat
lenjeria de pat i
de corp de cte
ori a fost nevoie
- am aerisit
salonul de 2-3 ori
pe zi
- am servit
bolnava cu lichide
cldute,sucuri. .

DELEGATE

EVALUARE

EPICRIZ I RECOMANDRI

Bolnava G.A. se externeaz ameliorat cu recomandrile urmtoare:


- repaus realtiv 2 sptmani pn la vindecarea artritei
- continuarea tratamentului prescris de medic
- evitarea frigului i a nterperiilor
- tratamennt cu vitamine.

CONCLUZII

Urmrind evolutia rubeolei la 2 pacienti, am ajuns la concluzia c


aceast afectiune este cauzat de virusul rubeolic i apare ca urmare a
infectrii organismului care nu are imunitate la acest virus. Consider c
activitatea de ngrjire presupune ca fiecrui pacient s-i fie respectate
drepturile, s-i fie satisfcute nevoile i s-i fie recunoscut valoarea i
demnitatea ca o fiint uman, fr deosebire de nationalitate; varst sex
i religie.

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Chiotan, Boli infectioase, Editura Medical, 1997


2. Ioan Gorgan, Curs de boli infectiase, 2006

Lidia Nanulescu, Elemente de patologie infectioas, Editura


Medical, 1996

3. Lucretia

Titirica,

Ghid

de

nursing,

Editura

Viata

Medical

Romaneasc, 2004
4. Lucretia Titirica, ngrijiri speciale acordate pacientilor de ctre
asistenti medicali, Editura Viata Medical Romaneasc, 2003
5. Lucretia Titirica, Tehnici de evaluare acordate de asistenti medicali,
Editura Viata Medical Romaneasc, 1997
6. Lucretia

Titirica,

Urgente

medico-chirurgicale,

Editura

Medical Romaneasc, 1999


7. Marin Voiculescu, Boli infectioase, Editura Medical, 1990
8. Marin Voiculescu, Rubeola, Editura Medical, 1983

Viata

S-ar putea să vă placă și