TEMA 1: Consideratii generale din etica

activitatii procesual penale

1.Notiuni fundamentale ale eticii.Categoriile eticii.
2.Morala:notiunea,functia si structura
3.Notiunea si caracteristica generala a eticii judiciare
4.Obiectul de studiu,scopul,sarcinile si importanta eticii judiciare.
-1-
ermenul etica pro!ine de la grecescul ethos cu semnificatia de
mora!uri,obicei,loc de trai."ste introdus de #ristotel in sec.$% pentru a
desemna stiinta care studia&a un domeniu aparte ale calitatii
umane,denumeste !irtutile,particularitatile caracterului,ale
temperamentului pentru a le deosebi de facultatile mintii astfel spre
e'emplu este un affect naturale memoria o particularitate !itala,facultate a
mintii,iar curajul o !irtute.
ETICA este definita ca fiind acea ramura a gnoseologiei care studia&a
morala dreptului,unul din cele mai importante aspecte ale practicii umane.
In literatura rusa de specialitate etica este pri!ita ca domeniu a filosofiei
care a capatat statut de stiinta independenta obiectul de studiu al careia il
constituie morala drept unul din formele esentiale ale constiintei si
acti!itatii umane.
Hegel delimiteaza morala de moralitate:
-Morala repre&inta aspectul subicecti! sau modul in care este perceput
din punct de !edere etic comportamentul subiectului fie de care el insusi,fie
de catre ceilalti membri ai societatii.
-Moralitatea repre&inta actiunile in desfasurarea lor deplina.
Deontologia pro!ine din grecescul (deontos),ceea ce repre&inta o
obligatie,iar etica este un drept al justitiei.
Deontologia,conform *"+: Compartiment al eticii care se ocup, cu
studiul normelor i obligaiilor specifice unei acti!it,i profesionale.
In sens uzual, etica reprezinta un ansamblu de concepte si pricini morale
in conformitate cu care societatea decide sa reglemente&e comportamentul
membrilor sai determinind legitimul si acceptabilul initial.
Etica reprezinta o stiinta despre in!atatura care urmareste scopul formarii
unei noi personalitati unui om bun si mai onest raportate direct la
conceptiile de di!initate dominante la acel moment.
"tica presupune 3 dimensiuni fundamentale:
1.*imensiunea normati!a,adica etica constituie un ansamblu de norme si
principii care dirijea&a conduita umana.
2.*imensiunea de justificare,se refera la toate circumstantele care fac etica
necesara si argumentata.
3.*imensiunea logica,este data de perspecti!a metodica constiinti&ind
ansamblul factorilor care e'plica necesitatea eticii.
Definitia:
$n literatura rusa de specialitate (etica) este definite ca acea
ramura-domeniu. a filosofiei care a capatat statut de stiinta
independenta obiectul careia il formea&a morala,drept unul dintre
cele mai importante elemente ale acti!itatii si constiintei sociale.
*intr-o alta perspecti!e,)etica) repre&inta stiinta despre
natura,esenta si structura moralei drept sfera a cunoasterii si
traditie intelectuala.
"tica nu numai ca generali&ea&a si sistemati&ea&a normele moralei,dar si
contribuie la crearea acestora in dependenta de interesele si necesitatile
unei societati date intr-un anumit conte't istoric.
Categoriile eticii repre&inta conceptele de ba&a ale stiintei eticii care dau
e'presie celor mai importante elemente ale moralei.
La cetegoriile eticii se atribuie:
1.BINELE SI RAUL-/inele repre&inta tot ceea ce poarta caracteristica
po&iti!a a moralitatii.0aul repre&inta categoria etica care e'prrima tot ceea
ce merita denigrare.#tunci cind binele se raportea&a la personalitate,acesta
capata forma virtutii.
Virtutile repre&inta un ansamblu de caracteristici po&iti!e constante ale
persoanalitatii care se refera nu numai la e'istenta principiilor morale,dar
si la faptul indi!idului.
2.BUNASTAREA-repre&inta tot ceea ce asigura e'istenta
umana,resursele naturale,materiale si spirituale./unastarea este diferita de
utilitate,spre e'emplu o piesa de arta este bunastare,dar nu este utilitate.
3.DATORIA-categoria etica care e'prima relatiile dintre indi!id si
societate constind in obligati!itatea morala a persoanei.*atoria constituie
astfel o sarcina indi!iduala intr-o situatie concreta.
4.CONSTIINTA-este opusul datoriei si constituie latura subiecti!a a
constiintei care crea&a indi!idului norme si principii morale si cere de la
acesta respectarea lor.Constiinta repre&inta autoreglatorul
comportamentului care are menirea sa asigure coraportul intre datorie si
responsabilitate.
5.RESPONSABILITATEA-constituie obligatia indi!idului de a purta
raspundere pentru faptele proprii care contra!in normelor morale reiesind
din capacitatea obiecti!a a persoanei de a reactiona intr-o anumita situatie
in modul in care il cere morala.
6.ECITATEA-este conceptual politico-juridic,dar si moral care e'prima
o asemenea stare de lucru considerate ca fiind adec!ata reiesind din
egalitatea tuturor oamenilor,coraportul care trebuie sa e'iste intre drepturi
si obligatii,fapta si pedeapsa-raspundere.,merite si recunoasterea
acestora,precum si din considerarea drepturilor fundamentale ale
personalitatii.
"c1itatea domina acti!itatea juridica atit in plan normati!e,cit mai ales in
cel aplicati!,fundamentindu-se pe
obiecti!itate,impartialitate,proportionalitate,oportunitate.
!.DE"NITATEA-este pri!ita ca atitudinea indi!idului fata de sine insusi
si a societatii fata de acesta reiesind din recunoasterea acestuia drept
personalitate.
#.CINSTEA-repre&inta atitudinea societatii fata de indi!id si a indi!idului
fata de sine insusi reiesind din meritele anterioare ale persoanei-o anumita
functie ocupata,un anumit gen de acti!itate desfasurata..
$.REPUTATIA PRO%ESIONALA-opinia societatii fata de persoana
reiesind din acti!itatea sa anterioara.*aca demnitatea porneste de la
perceperea tuturor persoanelor in mod egal,cinstea solicita considerarea lor
diferentiata.
1&.U"ANIS"UL-principiu etica care e'prima personalitatea umana
drept !aloare suprema si increderea in perfectionarea acestuia ,astfel etica
este disciplina care nu numai studia&a,dar si contribuie la formularea
normelor ,principiilor si !alorilor eticii.
11.SENSUL 'IETII
12.IDEALURILE "ORALE
13.%ERICIREA
2.Morala:notiunea,functia si structura
Morala pro!ine de la (mores)-mora!uri2)morales)-moral.
$n literatura de specialitate,este perceputa sub 3 forme de manifestare ale
moralei:
1.3orma de reglementare a relatiilor sociale2
2.4en al relatiilor sociale2
3.3orma a constiintei sociale.
Morala constituie una dintre formele fundamentale de reglementare a
relatiilor interumane constind dintr-un ansamblu de norme si principii
potri!it carora o anumita societate delimitea&a binele de rau,demnul de
nedemn,justul de injust.
Morala inter!ine in acti!itatea social ape calea traditiei,influentei
emotionale,opiniei sociale si este asigurata de acestea din urma,precum si
de con!ingerea intima,constiinta indi!iduala.
Morala inter!ine in toate domeniile !ietii si respectarea acesteia este
urmarita de intreaga comunitate.
"()a*a in+e,*ine-te .)/at(a)e*e functii:
Functia de reglementare,determinind comportamentul indi!idual
in raport cu interesele celorlalti2
Functia educationala,prespune constituirea personalitatii prin
intermediul e'igentelor si principiilor morale,formarea conceptiilor
pri!ind !aloarea propriei personalitati,sensul !ietii,s.a.
Morala mai indeplineste si functiile de:
-prognoza;
-functia comunicationala;
-functia cognitive;
-functia motivationala,s.a.
*rept forma a constiintei,/()a*a ,)e-.,.ne ( +.0*a -t).ct.)a:
1. Constiinta morala;
2. Conduita morala.
Constiinta morala,latura subiecti!a a moralei care pretinde de la subiect o
anumita conduita si da apreciere re&ultatelor acesteia.
Constiinta morala poate fi:
5$ndi!iduala
56ociala.
Conduita morala,conduita subiectului poate fi considerate morala daca
moti!ele ei sunt susceptibile de apreciere din perspecti!e bine-rau,demn-
nedemn.
"lementul primar al conduitei morale este fapta care din punct de !edere
etic include si moti!ul,scopul si urmarile.
#nsamblul faptelor de importanta morala rali&ate de catre indi!id intr-un
anumit inter!al de timp,in conditii constante sau sc1imbatoare poarta
denumirea de c(n+.ita.
Conduita morala este unicul indicator obiecti! al moralitatii.
Morala are urmatoarea structura:
1. Normele morale -norme sociale care determina conduita indi!idului
in raport cu altii si cu sine insusi.Normele morale se deosebesc de
traditii prin faptul ca au o fundamentare logico-ideatica.Normele
morale pot a!ea forma po&iti!a-onerati!a. de e'primare sau forma
negati!ade e'primare-pro1ibiti!a..
*upa subiecti normele morale sunt:
-generale-se refera la toare comunitatile.2
-particulare2
-speciale.
2. Principiile morale -repre&inta forma cea mai generali&ata a
e'igentelor morale care determina directia generala a
conduitei.7rincipiile morale stabilesc conditiile de ba&a ale relatiilor
interumane,comportamentului indi!idual,precum si a conduitei
sociale generale,spre deosebire de norme care determina continutul
comportamentului.*e e':umanismul,alterismul,marinimia,etc.
3. Idealurile morale- constituie acele e'igente care se e'prima prin
forma personala moralei perfecte care intruneste cele mai inalte
!irtuti.$dealurile morale se impart in 2 grupe:
1.$deal moral indi!idual-atunci cind se refera la om si la caracterul
persoanlitatii acestuia2
2.$deal moral social-societatea,morala ideala respectarea reciproca.
4. Criteriul moral.-atunci cind principiul moralei sunt utili&ate pentru a
da apreciere indi!iduala sau comportamentul acesteia de!in criterii
morale.
3.Notiunea si caracteristica generala a eticii judiciare
.!"iectul de studiu,scopul,sarcinile si importanta eticii
judiciare.
$n cadrul eticii ca structura filo&ofica s-a constituit (etica profesionala).
Conceptul (etica profesionala)este utili&at ca un cod de etica al oamenilor
de o anumita profesie.
"tica profesionala este determinate de specificul genului de
acti!itate,interesele comparati!e,domeniul social la care se refera.
"tica professionala este re&ultatul unor probleme morale cu care se
confrunta cel mai frec!ent oamenii,ea repre&inta un gen dat pentru
acti!itate.Normele de etica profesionala e'prima e'igentele sociale ale
desfasurarii unei anumite acti!itati si sunt deosebite de e'igentele pentru
profesiile care au ca obiect omul.
Etica judiciara poate fi definite sub aspecte:
1.Ca un ansamblu de norme care regelementea&a conduita oamenilor de
profesie2
2.0amura a stiintei.
7entru repetarea profesiei juridice speciali&ate pe domenii determina
constituirea uno ramuri ale eticii judiciare cum ar fi:etica
judecatorului2etica a!ocatului,etica procurorului.
Etica juridica este utili&ata pentru a da e'presie ansamblului de norme si
principii morale care !in sa reglemente&e conduita subiectilor sociali care
asigura acti!itatea de infaptuire a justitiei.
Etica judiciara este conceptual utili&at pentru a e'pune totalitatea de
norme morale care trebuie sa fie respectate de toti participantii si subiectii
oficiali a procesului de judecata-penal,ci!il,contra!entional..
"tica judiciara repre&inta studierea specificului manifestarii moralei in
cadrul acti!itatii de ocrotire a normelor de dept.
!biectul pri"ar al obiectului de studiu este norma care presupune 2
particularitati:
1.3apul ca este emisa de o anumita autoritate sociala2
2.6e adresea&a unor subiecti numiti agenti ai normei.
!biectul de studiu este dat de:
1.#cti!itatea organelor de ocrotire a normelor de drept in !ederea
determinarii specificului genului respecti! de acti!itate sociala2
2.normele morale care reglementea&a conduita subiectilor participanti ai
relatiilor sociale profesionale2
3.Norme morale generale si impactul lor asupra acti!itatii de infaptuire a
justitiei.
4.Norme morale speciale particularitati pentru domeniu.
Sa)cini*e:
7resupun identificarea normelor morale2
6tabilirea continutului normati!2
6olutiile pentru depasirea problemelor2
#nsamblul cerintelor psi1ologice,etice pe care trebuie sa le posede un
jurist.
I/,()tanta eticii 1.+icia)e se pre&inta din perspecti!e citor!a puncte
de !edere:
1. Confera un c1aracter moral acti!itatii subiectilot oficiali in sfera
de infaptuire a justitiei2
2. Contribuie la sanctionarea problemelor morale cu care se
confrunta,repre&inta respectarea profesiei de jurist.
3. $nfluentea&a po&iti! procesul de legiferare2
%.nctii*e eticii 1.+icia)e:
1. *e generali&are a normelor morale si principiilor2
2. *e anali&a a conduitei juristilor cu colegii2
3. *e studiere a conduitei2
4. *e recomandare a normelor morale care necesita a fi respectate.
P)inci,ii*e:
8manismului2
"c1itatea2
7luralismul2
#de!arul2
7rincipiul caracterului acti!e al e'ercitarii profesiei de jurist.
Tema 2:Continutul moral al legislatiei ce
reglementeaza activitatea de ocrotire a normelor
de drept
12 C(nin.t.* /()a* a* n()/e*() c(n-tit.i(na*e i ce*()
inte)nai(na*e ce )e3*e/entea4a acti5itatea +e (c)(ti)e a
n()/e*() +e +)e,t
22 P)inci,ii*e i n()/e*e /()a*e 6n +)e,t.* /ate)ia* ,ena*
32 C(nin.t.* /()a* a* *e3i-*aiei ,)(ce-.a* ,ena*e
42 C()a,()t.* +int)e -c(, i /i1*(ace 6n ,)(ce-.* ,ena*
12 C(nin.t.* /()a* a* n()/e*() c(n-tit.i(na*e i ce*()
inte)nai(na*e ce )e3*e/entea4a acti5itatea +e (c)(ti)e a
n()/e*() +e +)e,t
9ustiia ca una din formele principale ale acti!it,ii statale care are
menirea asigur,rii ec1it,ii :n raport cu cei la care se refer,, se ba&ea&, pe
principii morale :n acelai timp moralitatea i legalitatea sunt indisolubil
legate. O lege imoral, este inacceptabil,, iar o justiie ilegal, de
neconceput. 8nitatea, moralitatea, legalitatea :i g,sete reflectare :n acte
normati!e naionale i internaionale.
;n acest sens, Declaraia Universal a Drepturilor !mului d, e'presie
unor !alori legale generale i unanim acceptabile, dar formulea&, :n acelai
timp i principalele categorii etice: umanism2 ec1itate2 respectarea
demnit,ii umane.
#rt. 1 al *eclaraiei garantea&, egalitatea tuturor oamenilor din momentul
naterii, iar art. < dreptul lor la o protecie egal, din partea legii.
#rt. = inter&ice tortura, tratamentul inuman i degradant.
#rt. 2> stabilete obligaiile statului de a limita restriciile drepturilor
fundamentale la cele absolut necesare i legal prestabilite.
Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice precum i
Convenia European "CED!. fundamnetea&, premisele morale ale
propriilor reglement,ri sub forma garaniilor procesuale minime acordate
acu&atului :ntr-o cau&, penal, sau ci!il,. -dreptul la ap,rare, accesul liber la
justiie, legalitatea armelor..
Constituia #M prin consacrarea :n art. 1 a omului drepturilor i
libert,ilor acestuia drept !alori primordiale, morale i obiect principal al
proteciei statale formulea&, principiul etic al umanismului. *etali&,rile
c,ruia se g,sesc :n reglement,rile Constituionale ultirioare i actele
normati!e subordonate :ntruc:t Constituia d, e'presie acestui principiu,
orice pre!edere din alte acte normati!e care respecti!ului urmea&, a fi
:nl,turat, indiferent de domeniul !ieii sociale la care se refer,.
8manismul este un principiu etic al legislaiei propriu &ise dar :n acelai
timp o regul, fundamental, a procesului de aplicare a legii. 6pecificarea
e'igenelor etice fundamentale se reg,sete cu prec,dere :n itlul $$ care
gu!ernea&, materia drepturilor fundamentale, instituind drept garant
puterea judec,toreasc,. 7entru asigurarea efecti!, a posibilit,ii acestuia
din urm, normele constituionale din art. 11=, 11> stabilesc constituirea
doar prin lege a instanelor de judecat,, independena, imparialitatea i
inamo!abilitatea judec,torilor, accesul liber la justiie etc.
22 P)inci,ii*e i n()/e*e /()a*e 6n +)e,t.* /ate)ia* ,ena*
7remisele morale ale reglement,rilor de drept material penal se g,sesc :n
urm,toarele consacr,ri normati!e:
#rt. 2- stabilirea omului, drepturile i libert,ile acestuia drept !alori
principale protejate de legea penal,.
#rt. 3 $nter&icerea interpret,rii e'tensi!e defa!orabile,posibilitatea
supunerii r,spunderii penale pentru infraciuni numai :n ba&a 1ot,r:rii
instanei judec,toreti legal constituite.
#rt. 4- #rt. = ? *emocratismul i umanismul drept principii fundamentale
a legii penale, asigurarea egalit,ii tuturor :n faa legii penale i
inadmisibilitatea supunerii persoanei torturii, tratamentului inuman i
degradant.
#rt. @- principiul caracterului personal al r,spunderii penale care ofer,
dreptul supunerii persoanei pedepsei penale pentru fapte s,!:rite cu
!ino!,ie.
#rt. <-$ndi!iduali&area r,spunderii penale i regula non bis in idem.
#rt. 1A- efectul retroacti! al legii penale care ameliorea&, situaia
acu&atului.
#rt. @1- pedeapsa penal, este stabilit, ca fiind o m,sur, de constr:ngere
statal, i un mijloc de corectare i educare a condamnatului i nu o
m,sur, de r,&bunare pentru fapte ilicite s,!:rit, de acesta.
7remisele morale se reg,sesc i :n scopurile pedepsei penale: corectarea i
educarea condamnatului, pre!enirea s,!:ririi a noii infraciuni.
7osibilitatea instanei de a stabili o pedeaps, mai bl:nd, dec:t cea stabilit,
de lege. $nstituirea de temeiuri pentru liberarea de r,spundere i pedeaps,
penal,.
32 C(nin.t.* /()a* a* *e3i-*aiei ,)(ce-.a* ,ena*e
Coninutul moral a reglement,rilor procesual penale se reg,sesc :n:
art. 1- scopul procesului penal.
2. principiile justiiei penale :a. garantarea in!iolabilit,ilor :n lipsa
c,rora este imposibil, de&!oltarea plenar, a personalit,ii2 b.
respectarea drepturilor i libert,ilor umane detali&,ri ale c,ruia se
g,sesc practic :n toate instituiile procesului penal:
art. 1A= alin -B. precum i art 111 alin -3., art. 122 alin -2. art 123 alin
-3..
#rt. 21 si art.>A- imunit,ile i pri!ilegiile martorului i libertatea de
m,rturisire :mpotri!a sa !in s, proteje&e !alori considerate
superioare interesului statului :n :nf,ptuirea justiiei.
#rt. 311- inadmisibilitatea utili&,rii ca mijloc de prob, a declaraiilor
:n ca&ul re!enirii persoanei la renunarea la libertatea de m,rturisire
:mpotri!a sa.
"galitatea armelor, accesul liber la justiie dreptul la ap,rare drept
garanii procesuale minime a inculpatului.
Cibera apreciere a probelor prin stabilirea prin stabilirea e'act, :n
legislaia procesual, a faptei probante a elementelor de fapt :n
coninutul art >3.
Oficialitatea procesului penal i obligaiei cercet,rii corecte i
obiecti!e sub toate aspectele - art.1>2 2B2 2== C77.
#rt. >4- recunoaterea dreptului la reabilitare.
#rt. 23 C77 limitarea ca&urilor de e'aminare :n instana de judecat,
:n lipsa inculpatului.
6uspendarea urm,ririi penale i judec,rii cau&ei art. 2B<D12 33A C77.
"'istena c,ilor de atac ordinare i e'traordinare.
0eglementarea unor proceduri speciale :n pri!ina minorilor i
persoanelor iresponsabile.
0egula neagra!,rii situaiei :n propria cale de atac. #rt 41A C77.
42 C()a,()t.* +int)e -c(, i /i1*(ace 6n ,)(ce-.* ,ena*
7articip:nd a raporturile procesual penale subiecii :i moti!ea&, direct sau
indirect conduita. Moti!ul constituie fundamentul comportamentului sau
determinarea interioar, la aciune sau inaciune.
Moti!ul se reali&ea&, :n scop.
#copul constituie re&ultatul spontan al comportamentului subiectului.
#nali&a art. 1 C77 a pus problema etic, a coraportului scop$"ijloace%
#dagiul- scopul scu&, mijloacele este :nlocuit de formula scopul determin,
mijloacele, deoarece mijloacele imorale distorsionea&, natura scopului.
Morale se consider, mijloacele necesare i suficiente pentru atingerea
scopului i care nu contra!in scopului suprem.
Mijloacele trebuie s, corespund, c:tor!a criterii:
1. tiinific argumentate
2. moral acceptate
3. normati! fundamentate
4. eficiente.
;n !ederea reali&,rii e'igenelor moralei C77 garantea&, o corespundere
:ntre interesul societ,ii :n descoperirea i pre!enirea infraciunilor pe de o
parte i limita inter!eniilor :n !iaa pri!at, sau drepturile fundamentale
pe de alt, parte.
Cegea procesual, aprecia&, ca temei: presupunere re&onabil,2 temei
re&onabil2 b,nuial, re&onabil, -art. 12=2 1@@ C77. iar jurisprudena Curii
"uropene consacr, obligati!itatea e'istenei unui ec1ilibru permanent
:ntre dreptul societ,ii i dreptul indi!idului.
7. ElFin- clasific, scopul procesului penal :n (ficia*e i ne(ficia*e .
Scopurile neoficiale sunt cele care determin, cu ade!,rat conduita
subiecilor procesului penal. Cegea i m,surile organi&aionale trebuie s,
asigure corespunderea scopurilor neoficiale ale procesului penal celor
oficiale. "'istena scopurilor neoficiale poate fi datorat, atitudinii negati!e
sau indiferente fa, de scopurile oficiale. Cegea practic pretinde o
asemenea corespundere numai de la subiecii oficiali. 6copul subiecilor
neoficiali :n procesul penal !aria&, :n funcie de interesele procesuale i
circumstanele particulare ale cau&ei concrete.
Te/a 3:P)e/i-e*e /()a*e a*e ,)(0at()i.*.i ,ena*
12 Af*a)ea a+e57).*.i 6n ,)(ce-.* ,ena* ca -c(, /()a* a*
,)(0at()i.*.i.
22 P)e4./tia ne5in(57tiei si -a)cina ,)(0ati.nii -.0 a-,ect
/()a*.
32 I/,()tanta /()a*a a a,)ecie)ii ,)(0e*() 6n 0a4a inti/ei
c(n5in3e)i.
42 A-,ecte etice ,)i5in+ a+/ini-t)a)ea .n() ,)(0e.
12 Af*a)ea a+e57).*.i 6n ,)(ce-.* ,ena* ca -c(, /()a* a*
,)(0at()i.*.i.
6tabilirea ade!,rului :n cau&e penale repre&int, o sarcina primordiala a
:nf,pturii justitiei, anume ade!,rul este solicitat in 1ot,r:ri judec,toresti,:n
special sentintelor ca acte ale justitiei.
;n esens, ade&'rul constituie acea caracteristic, a cunostintelor
noastre de a corespundere faptelor si circumstantelor care au a!ut loc :n
trecut. 7roblema afl,rii ade!,rului :n procesul penal este una juridic, dar :n
egal, m,sur, si etic,.
$n legea penala se foloseste termenul de (ade!ar) in cite!a
articole:art.1@4,art.2=4 C77.
Ade&'rul (n procesul penal constituie :n opinia lui /oico! una din cele
mai e'prese si importante !alori morale.
#supra posibilit,tii stabilirii ade!,rului :n re&ultatul probatoriului penal au
fost formulate c:te!a c(nce,tii:
)* (n procesul penal poate fi stabilit ade&'rul obiecti&- 6e
consider ade!,r obiecti! acea calitate a cunostintelor subiectului de
corespundere absolut, realit,tii obiecti!e trecute. ;n procesul penal poate fi
descoperit ade!,rul material, adic, acea form, a ade!,rului obiecti! care
are o independent, total, de pre!ederile normati!e.
* In procesul penal probatoriul per"ite stabilirea ade&arului
absolute$relati&$absolute trebuie s, fie cunostintele subiectului official
referitoare la: a. e'istenta comportamentului -actiune, inactiune. 2b.
caracterul prejudiciabil si illegal al faptei2 c. implicarea subiectului concret
la reali&area actiuniiDinactiunii2 d. stabilirea !ino!,tiei
+* (n procesul penal poate fi stabilit doar ade&'rul
relati&e,denu"it ade&'r judiciar$#cel ade!,r constatat de subiectul
official :n 1ot,r:rea adoptat, de el :n re&ultatul cercet,rii complete
obiecti!e si sub toate aspectele a circumstantelor cau&ei.
,*-u e.ista te"eiuri de a considera drept posibilitate aflarea
ade&arului in procesul penal,de aceeea nu se poate pretinde acest
lucru de la instanta de judecata.6-a apreciat insa ca in spatele acestei ultime
conceptii se ascunde nu atit incompatibilitatile profesionale,cit mai ales
frica fata de responsabilitatea morala pentru corectitudinea 1otaririi
adoptate.
Ofiterul de urmarire penala,procurorul trebuie sa fie sufficient de con!insi
in propriile forte morale fara !re-o frica fata de consecintele 1otaririi
adoptate de ei daca acestea sunt argumentate din punct de !edere etic.
A considera important aflarea adevarului in cauza penala inseamna a
pri!a probatoriul de scopul sau moral deoarece ade!arul constituie e'presia
celor mai importante !alori morale promo!ate de probatoriu.3aptul
dat,afirma 6trogo!ici crea&a premise considerarii ade!arului drept o
problema juridical,dar si etica a procesului penal.
6e afirma ca contradictorialitatea procesului penal e'clude
posibilitatea stabiliriiade!arului deaorece instanta de judecata nu mai are
posibilitatea dea reali&e de sine statator administrarea probelor,dar
instanta de judecata aprecia&a si admite probele pre&entate de procuror,de
aceea afirmatia anterioara este neinsemnata ,mai ales datorita faptului ca
obiecti!itatea constituie fundamental ade!arului.
22 P)e4./tia ne5in(57tiei si -a)cina ,)(0ati.nii -.0 a-,ect
/()a*.
#ctuala reglementare legala utili&:nd pre&umtia ne!ino!,tiei !ine s, e'clud,
conceptia e'istents referitoare la pre&umtia culpabilit,tii.
Preumtia nevinovatiei-constituie re&ultatul recunoasterii !alorii
sociale a personalit,tii umane atribuindu-i calitatea de subiect de bun,
credint, p:n, la proba contrar,.
%enit, initial s, proteje&e :mpotri!a pri!,rilor ne:ntemeiate de libertate
pre&umtia ne!ino!,tiei constituie la etapa actual una din principalele
garantii ale celorlalte drepturi fundamentale.
#t:t din punct de !edere legal c:t si etic pre&umtia ne!ino!,tiei implic,
c:te!a c(n-ecinte pri!ind statutul subiectului :n procesul penal precum si
obligatiile corelati!e ale organelor oficiale ale statului:
1. considerarea persoanei ca fiind ne!ino!at, p:n, la o 1ot,r:re
judec,toreasc, contrar, dat, :n conditiile legii.
2. 0epre&entarea sarcinii probatiunii-inter&icerea subiectului de a
participa :n probatoriu constituie o :nc,lcare a normelor si
principiilor eticii.#rt.B alin.2 C77-(Nimeni nu este obligat sa
do!edeasca ne!ino!atia sa),aceasta re!ine organelor de urmarire
penala sau procurorului."ste immoral de a declara persoana !ino!ata
de atentarea la cele mai inalte !alori morale fara sa e'iste suficiente
agrumente faptice si juridice in acest sens.
3. Obligatia subiectilor oficiali de cercetare completa,obiecti!a si sub
toate aspectele a circumstantelor cau&ei -art. 1>-(accesul liber la
justitie)2 art.2B-)oficialitatea procesului penal)2art.2=4-(rolul acti! al
organelor de urmarire penala)2 art.314-(nemijlocirea ,oralitatea si
contradctorialitatea judecarii cau&ei)..#ceasta repre&int, at:t obligatia
moral, c:t si legal, a organelor oficiale.
4. 0egula (in proprio pro reo)- :n ca&ul dubiului :n fa!oarea lucrului..
*eoarece persoana se considera ne!ino!at, mai :nt:i morala si apoi
dreptul,solicita interpretarea oric,ror dubii :n fa!oarea persoanei.
*ubiile :ns, trebuie s, fie de ne:nl,turat si s, constituie re&ultatul
doar unei anali&e :ndelungate obiecti!e si complete a probelor
admisibile !eridice, suficiente si !erificate.
5. Orice limitare adus, drepturilor fundamentale este posibil, numai :n
pre&enta circumstantelor faptice si juridice proportionale,precum si
corespunderea gradului prejudiciabil al infractiunii si personalit,tii
acu&atului cu luarea :n consideratie a in!entualelor consecinte
negati!e pentru acesta din urma.
32 I/,()tanta /()a*a a a,)ecie)ii ,)(0e*() 6n 0a4a inti/ei
c(n5in3e)i.
#ctualul sistem al aprecierii probelor !ine sal inlocuiasca pe cel al rpobelor
formulate in cadrul carora rolul judecatorului se limita la calculul
probelor,forta juridica a carora era prestabilita.
Aprecierea probelor in ba/a inti"ei con&ingeri pune intreaga
responsabilitate morala pentru 1otarirea adoptata in sarcina
judecatoruluiDaltui subiect official.
7rincipiul dat se e'plica in e'clusi!itate subiectilor oficiali,dar etica impune
ca regulile acestuia sa de!ina aplicate si subiectilor neoficiali.
Aprecierea probelor in baza intimei convingeri presupune 3
aspecte:
1. Aspectul juridic-instanta de judecata nu este tinuta de !re-o forta
prestabilita de lege a probelor.
2. Aspectul psihologic-con!ingerea intima e'pune o asemenea
stare a constiintei si emotiilor juridice de certitudineamboluta asupra
corectitudinii 1otaririi adoptate2
3. Aspectul moral-pentru 1otarirea adoptata subiectul official poarta
raspundere in fata constiintei indi!iduale si sociale.#ceasta forma a
responsabilitatii poate fi pretinsa numai unei instante de judecata
independente pentru care legea si masurile organelor au creat
premisele necesare.
6tabilirea ade!arului pe cau&e penale c1iar si a celui judiciar este o
acti!itate destul de complicate.Cu toate acestea,subiectul official are
obligatia de a solutiona toate cau&ele transmise spre solutionare.#ceasta
determina riscul si ine!itabilitatea erorilor judiciare.
#roarea judiciara:
In sens larg,orice actiune care nu a dus la re&ultatul scontat,fie o
afirmatie care nu corespunde realitatii daca acestea au fost facute
neintentionat.
In sens restins,orice 1otarirea gresita cu pri!ire la oricare din
c1estiunile care trebuie solutionate de subiecti oficiali in ba&a
respecti!a a procesului penal.
E)(a)ea 1.+icia)a este in primul rind condamnarea persoanei
ne!ino!ate,iar cu pri!ire la persoana !ino!ata acesta se poate e'prima
in:ac1itarea acesteia2incadrarea juridical gresita a faptei2stabilirea unei
marimi de pedeapsa inec1itabila.
D)e,t.* *a e)(a)e,afirma 6trogo!ici,atit din punct de !edere moral,cit si
din punct de !edere juridic nu deri!a de nicaieri.
E)(a)ea 1.)i+ica este o incalcare a legalitatii care poate genera doar noi
nerespectari de lege,de aceea dreptul la eroare nu e'ista si nici nu poate
e'ista.
Cocore! afirma ca &eridicitatea este un principiu etic general si nici o
e'ceptie legala in acest sens pentru procesul penal nu face.
Convingerea intima-constituie nu numai temeiul aprecierii probelor,ci si a
circumstanelor de fapt si a marimii de pedeapsa.
*in acest considerent legea procesuala stabileste remedii prin intermediul
carora se asigura formarea unei corecte con!ingeri intime.#ceasta trebuie
sa se ba&e&e in e'clusi!itate pe probele legal administrare ,suficiente si
!eridice.
42 A-,ecte etice ,)i5in+ a+/ini-t)a)ea .n() ,)(0e.
Caracteristica principala a procesului de administrare a probelor este data
de criteriul subiecti!ismului,probele pro!enind de la subiecti si fiind
administrate de acestia.*e aceea,aprecierea dministrarii probelor se afla nu
numai in dependenta de premisele etice normati!e,ci si in dependenta de
premisele morale ale personalitatii.
Declaratiile sunt mijloace de proba cele mai importante si mai frec!ente
folosite in procesul penal.
Dec*a)atii*e 0an.it.*.i8in5in.it.*.i9ac.4at.*.i:-procesul penal
actual recunoaste dreptul acu&atului de a decide asupra
declaratiilor.#stfel,legea procesual penala porneste de la premise lipsei
raspunderii penale a acu&atului pentru refu&ul de a depune
declaratii,pentru declaratiile mincinoase,false.
3aptul dat constituie re&ultatul pre&umtiei ne!ino!atiei si obligatia celui
care acu&a de a face argumentarea necesara in acest sens.#tunci cind o
acu&atie nefundamentata se adresea&a unei persoane ne!ino!ate-incalca
onoarea si demnitatea acu&atului deoarece legea nu pre!ede raspunderea
penala pentru declaratii false ,inter!ine problema morala a acu&atului dea
minti.
Cipsa consecintelor negati!e pentru informatii neconforme ade!arului nu
constituie temei pentru recunoasterea dreptului la minciuna.
6togo!ici afirma ca recunoasterea unui asemenea drept in fa!oarea
acu&atului ar oblige subiectii oficiali nu doar de a e'plica continutul
acestuia,ci si de a asigura deplina lui e'ercitare.
7rocesul penal accepta punerea declaratiei de recunoastere a !ino!atiei la
ba&a 1otaririi judectoresti doar in masura in care este confirmata de alte
probe administrate in cau&a penala.
4arantia libertatii acu&atului de a decide asupra declaratiilor si contestarii
acestora se gaseste in art.>4 pct.1)prin aplicarea !iolentei,amenintarilor sau
altor mijloace de constringere,prin !iolarea drepturilor si libertatilor
persoanei) si art.@4 alin.3 C77:) "'ercitarea de c,tre b,nuit a drepturilor
de care dispune sau renunGarea lui la aceste drepturi nu poate fi
interpretat, :n detrimentul lui Hi nu poate a!ea consecinGe nefa!orabile
pentru el. /,nuitul nu poart, r,spundere pentru declaraGiile sale, cu
e'cepGia ca&urilor :n care el face un denunG intenGionat fals c, infracGiunea a
fost s,!:rHit, de o persoan, care, de fapt, nu a a!ut atribuGie la s,!:rHirea
ei.)
Cegea nu ofera posibilitatea subiectilor oficiali de a interpreta in defa!oarea
acu&atului e'ecutareaDrenuntarea la anumite drepturi de care acesta
dispune.
Dec*a)atii*e /a)t().*.i8,e)-(anei 5ata/ate-spre deosebire de
acu&at,martorul si persoana !atamata au obligatii morale si juridice de
depunere a declaratiilor !eridice.
7articularitatile etice ale administrarii respecti!ei probe se gasesc in:
1. $nterdictia audierii in calitate de martori a persoanei in pri!inta
carora e'ista anumite probe ca ar fi sa!irsit o infractiune inseamna a
oblige persoana sub presiunea consecintelor nefa!orabile a se
autoincrimina este immoral.
2. $munitatile si pri!ilegiilemartorilor-art.>A C77.2
3. #precierea cau&elor depunerii declaratiilor mincinoase-declaratia
mincinoasa este facuta cu scopul de a acu&a pe nedrept un
tert,caracterul amoral al acesteia ese e!identa.*aca scopul
informatiilor ne!eridice este contribuirea la eliberarea de raspundere
penala a subiectului,aprecierea moti!elor este esentiala.$n categoria
acestora se includ:coruperea,mila,frica,atitudinea speciala fata de
acu&at.
4. $n pri!inta persoanei !atamate trebuie luate in consideratie
particularitatile procesual psi1ologice de formare a
declaratiilor.#cestea pot determina e'punerea unor informatii care ar
contra!ene realitatii,fie din considerentul e'agerarilor,fie din cel al
e'actitatilor facute intentionat si neintentionat.*e aceea,subiectl
official trebuie sa aplice metode speciale in administrarea probei cu
declaratiile persoanei !atamate.$n toate ca&urile urmea&a a fi
apreciata si posibilitatea pro!ocarii de catre !ictima a sa!irsirii
infractiunii.
Premisele morale ale proceselor pro!atorii:
Procesele pro$atorii presupun din punct de vedere moral o du$la
perspectiva:
1. Moralitatea pre!a&uta de lege2
2. Moralitatea aplicata pre!a&uta de legea procesuala,stabileste
principiile generale care se aplica administrarii probelor in ansamblu:
-7rincipiul umanismului2
-"c1itatea2
-7roportionalitatea2
-0espectarea demnitatii umane2
-0espectarea spiritului si limitei legii2
-Cipsa de tendentio&itate.
0rocesele probatorii reflecta nor"ele "orale la ni&el diferit de
detali/are:
A.+ie)ea-ofiterul de urmarire penala nu se limitea&a doar la fi'area
re&ultatelor audierii in procesul-!erbal,si are si obligatia depasirii
elementului de neade!ar in cadrul acestora."'ista o limitare a
actiunilor intreprinse in acest scop,stabilirea de legea penala prin
incriminarea torturii si de legea procesual penala prin
inadmisibilitatea probeiobtinute cu aplicarea constringerii fi&ice sau
psi1ice.
6unt inadmisibile din punct de !edere etic:folosirea sau crearea
situatiilor conflictuale intre participantii la process2folosirea
particularitatilor negati!e de comportament sau temperament ale
persoanei audiate2a minti in pri!inta !olumului de informatii
detinute,inclusi! asupra probelor2 a reali&e e'perimente emotionale
sau capcane psi1ologice2acordarea intrebarilor suggesti!e-sunt
inadmisibile intrebari de !erificare,de completare,de reamintire.
0ecomandarea tactica pri!ind stabilirea contactului psi1ologic cu
persoana audiata nu trebuie sa duca in conditiile aplicarii ei la
inlaturarea calmului de subiectul
official.Oficialitatea,respectful,calmul si tactul trebuie sa domine
intreaaga desfasurare a audierii.
C(nf).nta)ea-din punct de !edere etic este inadmisibil:a reali&e
confruntare intre un minor si o persoana majora2intre faptuitor si
persoana !atamata care a suportat in re&ultatul infractiunii un
impact emotional puternic2intre persoana care face declaratii
detaliate pri!ind circumstantele cau&ei si cel care declara ca nu are
constiinta despre acestea.
Pe)c;e4itia9a)t.12= C77.-perspecti!a morala se gaseste
in:interdictia efectuarii perc1e&itiei in timpul noptii2limitarea sferei
perc1e&itiei la cea autori&ata de judecatorul de instructie2efectuarea
in e'clusi!itate a ridicarii de obiecte atunci cind acestea sunt
pre&entate bene!ol2protectia datelor pri!ind !iata pri!ata care au
de!enit cunoscute in re&ultatul efectuarii perc1e&itiei2obligatia
asigurarii pre&entei persoanei la care se efectuea&a perc1e&itia sau a
celor care o inlocuiesc2e!itarea deteriorarii nejustificate a bunurilor
in conditiile efectuarii perc1e&itiei.
Ce)ceta)ea *a fata *(c.*.i-in scopul descoperirii urmelor
infractiunii,a mijloacelor materiale de proba ,pentru a stabili
circumstantele infractiunii,alte circumstante care au importanta
pentru cau&a,organul de urmarire penala efectuea&a cercetarea la
fata locului a
terenurilor,incaperilor,obiectelor,documentelor,animalelor,cada!rel
or animale sau umane.
Cercetarea la fata locului la domiciliu fara permisul persoanei care $
se limitea&a dreptul la in!iolabilitatea domiciliului se efectuea&a in
ba&a ordonantei moti!ate a organului de urmarire penala cu
autori&atia judecatorului de instructie.
$n ca&ul efectuarii actiunilor procedurale fara autori&atie,organul
abilitat sa efectue&e aceste actiuni imediat,dar nu mai tir&iu de 24 ore
de la terminarea actiunilor pre&inta instantei dde judecata
materialele necesare.
Organul de urmarire penala cercetea&a obiectele !i&ibile,iar in ca& de
necessitate,permite accesul la ele in masura in care nu se incalca
drepturile omului.$n anumite ca&uri,persoana care efectuea&a
urmarirea penala daca este necesar e'ecuta diferite
masurari,fotografieri,filmari,intocmeste desene,sc1ite,face mulaje si
tipare de pe urme de sine statator cu ajutorul specialistului in
material respecti!e.
Cocul cercetarii poate fi inconjurat de colaboratorii organelor de
mentinere a ordinii publice.Obiectele descoperite in timpul cercetarii
la fata locului se e'aminea&a la locul efectuarii acestei actiuni si
re&ultatul e'aminarii se consemnea&a in process-!erbal .*aca pentru
e'aminarea obiectelor si documentelor se cere un timp ai indelungat
persoana care efectuea&a urmarirea penala le e'aminea&a in sediul
organului de urmarire penala.7entru aceasta ,obiectele si
documentele se impac1etea&a,se sigilea&a,pac1etul se semnea&a si
despre acesta se face mentiune in procesul !erbal.
E<a/ina)ea c(),()a*a- Organul de urm,rire penal, are dreptul s,
efectue&e e'aminarea corporal, a b,nuitului, :n!inuitului,
inculpatului, martorului sau p,rGii !,t,mate, cu consimG,m:ntul
acestora sau :n ba&a ordonanGei moti!ate a organului de urm,rire
penal,, cu autori&area judec,torului de instrucGie, pentru a constata
dac, pe corpul acestora e'ist, urme ale infracGiunii sau semne
particulare, :n ca&ul :n care pentru aceasta nu este necesar, e'perti&a
medico-legal,.;n ca& de infracGiune flagrant,, e'aminarea corporal,
poate fi efectuat, f,r, autori&area judec,torului de instrucGie, :ns,, :n
termen de 24 de ore, el trebuie s, fie informat despre acGiunea
efectuat,, cu pre&entarea materialelor respecti!e ale cau&ei pentru
controlul legalit,Gii acestei acGiuni.*ac, este necesar, e'aminarea
corporal, se face cu participarea medicului.7ersoana care efectuea&,
urm,rirea penal, nu asist, la e'aminarea corporal, a unei persoane
de se' opus dac, este necesar, de&br,carea acesteia. ;n acest ca&,
e'aminarea corporal, se face de c,tre un medic.
;n cursul e'amin,rii corporale s:nt inter&ise acGiuni care :njosesc
demnitatea persoanei e'aminate sau :i pun :n pericol s,n,tatea.
Pe)c;e4itia c(),()a*a-;n ca&ul :n care e'ist, temeiuri de a efectua
perc1e&iGia sau ridicarea :n :nc,peri, repre&entantul organului de
urm,rire penal, poate e'trage obiecte Hi documente ce au importanG,
pentru cau&, care se afl, :n 1ainele, :n lucrurile sau pe corpul
persoanei la care se efectuea&, aceast, acGiune de urm,rire penal,.
7erc1e&iGia corporal, f,r, :ntocmirea ordonanGei despre aceasta Hi
f,r, autori&aGia judec,torului de instrucGie se poate efectua:
1. la reGinerea b,nuitului, :n!inuitului, inculpatului2
2. la aplicarea faG, de b,nuit, :n!inuit, inculpat a m,surii
pre!enti!e de arestare2
3. :n ca&ul :n care e'ist, suficiente temeiuri de a presupune c,
persoana pre&ent, :n :nc,perea unde se efectuea&, perc1e&iGia sau
ridicarea poate purta asupra sa documente sau alte obiecte care pot
a!ea importanG, probatorie :n cau&a penal,.
7erc1e&iGia corporal, sau ridicarea de obiecte se efectuea&, de
repre&entantul organului de urm,rire penal,, cu participarea, dup,
ca&, a unui specialist de acelaHi se' cu persoana perc1e&iGionat,.
P)(ce+ee*e ,)(0at()ii-judecatorul trebuie sa solutione&e cau&a
penala doar in ba&a circumstantelor probelor si intimei con!ingeri.
1otaririle trebuie sa fie intemeiate,legale si moti!ate pentru
sentinta.$ncadrarea juridical se stabileste in conformitate cu legea
penala.9udecatorul la emiterea 1otaririi trebuie sa se ba&e&e pe
pre!ederile legii penale si aplicarea principiilor:moti!area-aducerea
argumentelor in conformitate cu circumstante probelor,$ntemeierea-
corespunderea conclu&ilor instantei de judecata cu circumstantele cau&ei
care au fost demonstrate in sedinta de judecata,"c1itatea si caracterul
con!ingerii.
Te/a 4:Ca)acte)i-tica etica a ,)(ce-.*.i +e
infa,t.i)e a 1.-titiei
1.Ce)inte*e etice ,)i5in+ acti5itatea ,.te)ii 1.+ecat()e-ti
2.R(*.* 1.+ecat().*.i in a-i3.)a)ea ca)acte).*.i etic a* 1.+eca)ii
ca.4ei ,ena*e
3.(ta)i)ea 1.+ecat()ea-ca -.0 a-,ecte etice
1.Ce)inte*e etice ,)i5in+ acti5itatea ,.te)ii 1.+ecat()e-ti
Consacrat in art.@ al Constitutiei 0M principiul separarii si colaborarii
puterilor crea&a fundamental normati!e al cerintelor etice fata de
acti!itatea repre&entantilor puterii judecatoresti.
0uterea judecatoreasca acti!ea&a in sfera conflictelor interumane,de
aceea acti!itatea ei trebuie sa corespunda celor mai inalte e'igente morale.
In cate%oria cerintelor etice respetive se includ:
1. C(/,etenta-societatea are dreptul de a cere de la cel in drept sa
decida de ei o ma'ima competenta.#ceasta din urma presupune nu
numai cunostinte de specialitate,dar si o !asta e'perienta de
!iata,cultura generala,o permanenta perfectionare a abilitatilor
profesionale.$n esenta,competenta presupune o cunoastere profunda
a legilor,a normelor etice profesionale si aplicarea consec!enta a
acestora,precum si capacitatea de a da solutii situatiilor conflictuale.
2. Ec;itatea-se considera ca puterea judecatoreasca actionea&a
ec1itabil daca:aplica correct legile2solutionea&a cau&a stabilind
circumstantele de fapt ale acesteia in ordinea pre!a&uta de
lege2decide numai in cunostintele in cau&a si in conformitate cu legea.
6e aprecia&a daca o 1otarire judecatoreasca este ec1itabila cin ea ac1ita
neconditionat persoana ne!ino!ata si condamna in e'clusi!itate
!ino!atul.Iudin afirma ca in pri!inta persoanei ne!ino!ate o 1otarire
judecatoreasca este ec1itabila daca e'prima o corecta incadrare juridical
,iar pedeapsa este stabilita reiesind din particularitatile cau&ei,caracterul si
gradul prejudiciabil al faptei si persoanlitatea infractorului,adica este
correct indi!iduali&ata.

3.I/,a)tia*itatea-o solutionare justa a cau&ei penale nu poate fi
solicitata puterii judecatoresti decit in ca&ul in care acesteia ii sunt acordate
si solicitate garantii ale impartialitatii.
$mpartialitatea presupune capacitatea judecatorului de a a!ea o atitudine
nediferentiata in raport cu partile si participanti la process,solutionind
cererile si demersurile acestora in conditii legale si urmarind doar
interesele justitiei,actionind in conformitate cu legea si cu normele morale.
*esi repre&entantii puterii judecatoresti sunt egali atunci cind infaptuiesc
justitia pe cau&e penale,problema etica poate inter!ene in ca&ul unor
diferente intre gradele de calificare a judecatorilor.
2.R(*.* 1.+ecat().*.i in a-i3.)a)ea ca)acte).*.i etic a* 1.+eca)ii
ca.4ei ,ena*e
Cegislatia procesuala ofera posibilitatea solutionarii cau&elor penale atit in
mod collegial cit si unipersonal.$n ambele ca&uri e'ista un presedinte al
sedintei care are obligatia asigurarii ordinii si solemnitatii sedintei de
judecata .
*rept re&ultat al consacrarilor normati!e inter!in doua categorii de
raporturi "orale in conditiile solutionarii judiciare a cau/ei
penale:
1.0aporturile intre presedintele sedintei si ceilalti membri ai completului
de judecata.
2.0aporturi morale intre instanta de judecata si ceilalti participanti ai
procesului penal.
1.0aporturile intre presedintele sedintei si ceilalti membri ai completului
de judecata.
0eglementarile normati!e ofera posibilitatea participarii effecti!e a tuturor
judecatorilor membri ai completului la solutionarea cau&elor penale.$n
acest sens,legile stabilesc dreptul,dar si obligatia fiecarui membru judecator
al completului de a participa la deliberare.Nici unul dintre ei nu are dreptul
de a nu se pronunta la !re-o un adin c1estiunile care urmea&a a fi
solutionate la darea sentintei.oate intrebarile trebuie sa fie formulate in
conditiile deliberarii astfel incit la ele sa se poate raspunde e'clusi!e prin
da sau nu.
"ste inadmisibil inceperea deliberariii cu intrebarea pri!ind corectitudinea
incadrarii juridice reali&ate de procuror sau ale masurii de judecata,intrucit
se considera stabilita !ino!atia inculpatului cu ignorarea opiniilor celorlalti
membri.
7entru e!itarea unei e!entuale influente morale presedintele sedintei este
cel care !otea&a ultimul.$n ca&ul in care acesta are o opinie di!ergenta,ea
urea&a a fi e'pusa cu tact si argumente re&ultate din cercetarea
judecatoreasca.Oricare referire in lipsa de e'perienta a celorlalti membri ai
completului sau la posibilitatea anularii 1otaririi este imorala.*eliberarea
in cadrul sedintei de judecata ,in special la cercetarea judecatoreasca prin
simpla incu!iintare este inacceptabila.
#supra c1estiunilor care necesita o e'aminare mai minutioasa,o deliberare
separate este obligatorie.$ntrucit se poate pune probelema caracterului
prestabilit al 1otaririi judecatoresti se considera ca e'aminarea colegiala
constituie o garantie mai buna a ec1itatii."c1itatea nu se refera numai la
pedeapsa,categorie si marimea acesteia,dar si la procesul penal in
ansamblu,deci momentul transmiterii cau&ei spre e'aminare si se e'prima
in asigurarea egalitatii,respectarea drepturilor participantilor la
process,precum si caracterul legal si intemeiat al inc1eierii judecatoresti.
$n toate ca&urile presedintele sedintei are obligatia de a crea o atmosfera
de cooperare,colegialitate si respectarea reciproca intre judecatorii membri
ai completului.7robleme de ordin etic pot inter!ene in re&ultatul diferentei
in grade de calificare,e'perienta profesionala sau circumstante e'terioare
solutionarii cau&ei penale.
2.0aporturi morale intre instanta de judecata si ceilalti participanti ai
procesului penale:
"'ista in acest sens obligatia instantei la impartialitate.7rejudecatile
instantei cu pri!ire la inculpate sau la persoana !atamata determina o
atitudine neobiecti!a a acesteia si orientea&a spre eroare judiciara.8rmea&a
a fi asigurata si respectarea pre&umtiei ne!ino!atiei.Orice e'punere a legii
trebuie sa ia in considerare faptul inlaturarii acestia-pre&umtiei. doar dupa
raminerea definiti!a a sentintei.
#cest fapt conditionea&a limitarea libertatii de e'punere a instantei de
judecata la fapte si circumstante incontestabil demonstrate drept re&ultate
a cercetarii judecatoresti.$nstanta nu are dreptul de a acorda un tratament
diferentiat partilor,e'primat prin admiterea sau respingerea cererilor sau
demersurilor.Cegea mai stabileste indirect si obligatia morala a instantei
judecatoresti de a permite inculpatului argumentarea oricarei sc1imbari de
po&itie fara a a!ea drept moral de a in!oca cainta acti!a sau sincera pentru
obtinerea declaratiilor.
O atentie deosebita urmea&a a fi acordata includerii in sentinta a
caracteristicilor personalitatii inculpatului sau persoanei !atamate."'ista
obligatia pastrarii secretului deliberarii si interdictia di!ulgarii datelor
pri!ind in!iolabilitatea !ietii pri!ate care au de!enit cunoscute in re&ultatul
e'aminarii judiciare a cau&ei penale.
$nstanta de juddecata are obligatia de a pastra calmul,rabdarea si de a fi
toleranta in raport cu participantii la process si conduita acestora.$n toate
ca&urile instanta de judecata are obligatia de a asigura o conduita
corespun&atoare fata de ea de catre participantii la process,precum si
caracterul moral al raporturilor aparute intre participantii la procesul de
judecata.
3.(ta)i)ea 1.+ecat()ea-ca -.0 a-,ecte etice
Instanta de judecata poate adopta urmatoarele acte procedurale:
Sentinta;
Incheiere;
ecizie;
!otarire"
Cegislatia procesual penala stabileste fata de sentinta ca act prin care se
solutionea&a fondul cau&ei penale o serie de cerinte aplicabile si celorlalte
categorii de 1otariri judecatoresti.
Cerintele respecti!e sunt:
1. &e%alitatea,presupune corespunderea continutului si forma sentinei
normelor de drept material si procesual aplicabil.
2. Motivata,presupune aducerea argumentelor si sustinerea conclu&iilor
formulate in dispo&iti!ul sentintei.
3. Intemeiata,presupune corespunderea conclu&iilor instantei de
judecata circumstantelor cau&ei demonstrate in cercetarea
judecatoreasca.
*octria atribuie la categoriile cerintelor etice fata de o 1otarire
judecatoreasca inca doua:
'. Ec(itatea)
*. Caracterul convin%ator.
"c1itatea sau justetea presupune nu numai ac1itarea celui !ino!at si
condamnarea in e'clusi!itate a persoanei ne!ino!ate,ci si caracterul just al
categoriei si marimea de pedeapsa stabilite acesteia din urma.*esi deri!a
din legalitate si intemeiere,ec1itatea este o cerinta aparte e'pusa intr-un
plan superior celui juridic."ste foarte putin probabil a gasi justa 1otarire
judecatoreasca ilegala sau neintemeiata.
3orma sentintei trebuie sa corespunda unor rigori de ordin etic,astfel,legea
stabileste ca din continutul sentintei urmea&a a fi e'cluse orice formulari
care pun la indoiala ne!ino!atia celui ac1itat.
O atentie deosebita urmea&a a fi acordata includerii in sentinta a unor
aprecieri morale a persoanlitatii."ste recomandabil ce acestea sa inter!ina
numai in ca&ul in care e'ista obligatia legala de asemenea natura-e':omorul
in stare de affect..
Te/a 5:Etica +e40ate)i*() 1.+icia)e
1.I/,()tanta etica a +e40ate)i*() 1.+icia)e
2.Etica +i-c.)-.*.i ,)(c.)().*.i
3.Etica ,*e+(a)iei -a. +i-c.)-.*.i a,a)at().*.i
1.I/,()tanta etica a +e40ate)i*() 1.+icia)e
*e&baterile judiciare repre&inta etapa fa&ei de judecata in cadrul careia se
manifesta cel mai bine contradictorialitatea peocesului penal.7artile printr-
o adresare facuta instantei conclu&ionea&a re&ultatele cercetarii
judecatoresti formulind conclu&ii pe care le considera ec1itabile.
E.igente etice co""une fata de parti:
Obligatia respectarii normellor morale generale2
Nici una dintre parti nu poate agrumenta !i&iuni contrare moralitatii
sau e'pune po&itii prin argumente care contra!in normelor si
principiilor morale2
Nici una dintre parti nu are dreptul ca prin e'primarile facute sa
afecte&e demnitatea persoanelor participante direct sau indirect in
proceduri2
"'ista obligatia de tact in raport cu participantii la process care e'pun
sau formulea&a po&itie opusa2
Obligatia atitudii respectuoase in raport cu participantii care nu au
pregatire juridica participanti la process,in special
martorii,e'pertii,interpretii.
"ste pre&enta obligatia uni!ersala de respectare a instantei de
judecata,orice apreciere a acti!itatii instantei de judecata nu este
recomandabila cu e'ceptia obiectiilor la actiunile instantei !adit
ilegale,datorita po&itiei procesuale opuse partile operea&a cu faptele si
argumentele,insa in pri!inta acestora operea&a problema morala a
libertatii e'punerii de&baterilor judiciare.
*aca discursul in aparare este tinut de insusi inculpat acestuia nu i se poate
pretinde din punct de !edere juridic ade!arul,insa din perspecti!e morala
inculpatul nu este liberat de obligatia e'punerii ade!arului in fata
instantei.*octrina rus afirma ca instanta de judecata nu poate pretinde de
la participanti in de&bateri ade!arul sau sinceritatea,ci doar !eridicitatea.
#cu&atorul de stat,aparatorul si persoana !atamata se afla intr-o po&itie
juridica si etica diferita purtind obligatia absoluta de e'punere a faptelor si
arguemntelor pe po&itii ba&ate in e'clusi!itate pe re&ultatele cercetarii
judecatoresti.*ata fiind obligatia generala a procurorului de asigurare a
legalitatii po&itiei acestuia in instanta de judecata la etapa de&baterilor
trebuie sa fie obiecti!a sis a ia in considerare atit circumstantele
defa!orabile,cit si fa!orabile ale inculpatului,po&itia aparatorului in acest
sens trebuie sa fie unilaterala.
I"portanta etica consta in rolul educati! al de&baterilor judiciare
pentru inculpate,martor si alte persoane pre&ente in sala de sedinta.
2.Etica +i-c.)-.*.i ,)(c.)().*.i
6ustinind acu&area de stat in instanta de judecata procurorul poarta
obligatia unei atitudini obiecti!e si critice.*e&baterile judiciare consstituie
doar o parte a acti!itatii procurorului de sustinere a acu&arii de stat in
instanta de judecata.3iind con!ins de !ino!atia inculpatului si luind in
consideratie absolute toate circumstantele care sunt fa!orabile,procurorul
sustine aceasta con!ingere in fata instantei de judecata neurmarind nici un
alt interes decit cel al infaptuirii justitiei.
Ceea ce caracteri&ea&a discursul procurorului este :obiecti!itaea
conclu&iilor formulate si propuse instantei.#ceasta se e'prima si in
obligatia procurorului de a asigura apararea in egala masura a drepturilor
societatii si a celorlalte persoane.
6e !orbeste din punct de !edere etic despre asa numita disciplina morala
cind procurorul poarta obligatia unei atitudini ec1idistante in pri!inta
scopului procesului penal si drepturilor incuplatului.
Discursul procurorului din punct de vedere
structural urmareste urmatoarele elemente:
1. Caracteristica particularitatilor cau&ei penale trebuie sa fie obiecti!a
si ba&ata pe circumstantele demonstrate in sedinta de judecata ale
cau&ei penale.6e propune aici si acordarea unei aprecieei morale a
faptei prejudiciabile sa!irsite2
2. "'punerea circumstantelor de fapt demonstrate in cercetarea
judecatoreasca.6e poate folosi metoda cronologica,sistematica sau
mi'ta.7rocurorul se poate ba&a in e'clusi!itate pe faptele si
circumstantele care au constituit obiectul cercetarii
judecatoresti,fiind aplicabila regula (in dubio pro reo)2
3. $n anali&a dupa continut a probelor,procurorul nu se poate limita la
e'punerea de tipul (acu&area si-a gasit confirmarea in sedinta de
judecata),)!ino!atia inculpatului a fost pe deplin demonstrate) fara a
anali&a in acest sens o anali&a a probelor,inclusi! din punct de !edere
al !eridicitatii si suficientei2
4. #rgumentarea incadrarii juridice a faptei trebuie sa fie
argumentata,ba&ata pe intelegerea corecta a normei de drept material
aplicate sip e con!ingerea procurorului in corectitudinea incadrarii
juridice facute.
=. Caracteristica personalitatii inculpatului.7rocurorul nu poate trece
sub tacere care!a aspecte ale personalitatii ori conduitei inculpatului
care pot fi appreciate in fa!oarea acestuia.*atele pri!ind !iata pri!ata
sau admisibile numai in masura in care sunt incluse in obiectul
probatiunii sau sunt legate nemijlocit de acesta.#supra inculpatului
continua sa actione&e principiul pre&umtiei ne!ino!atiei,de aceea
orice caracteristica negati!a a personalitatii este posibila numai in
masura in care a fost incontestabil demonstrata in sedinta de
judecata.Nu sunt admise formulari umilitoare sau insultatoare2
@. 7ropunerea masurii de pedeapsa trebuie sa fie ba&ata pe considerarea
personalitatii inculpatului a circumstantelor agra!ante,cit si
atenuante,precum si a e!entualelor consecinte ale aplicarii respecti!ei
masuri de pedeapsa.*iscursul procurorului nu poate sa contina
ironie,precum si umorul in sedinta de judecata este inadmisibil.
3.Etica ,*e+(a)iei -a. +i-c.)-.*.i a,a)at().*.i
Ceea ce caracteri&ea&a discurul aparatorului spre deosebire de cel al
procurorului este unilateralitatea.*e&baterile judiciare nu constituie o
polemica sttintifica,de aceea aparatorul nu numai ca poate,dar si trebuie sa
fie partinitor.6arcina principala a aparatorului este in acest sens de a alage
si sustine correct po&itia procesuala in instanta de judecata.6unt admisibile
toate mijloacele si metodele de aparare neinter&ise de lege si acceptate din
punct de !edere etic.#paratorul insa nu este in drept sa distorsione&e
faptele sau sa minta instanta aducind argumente in sustinerea unor po&itii
nejustificate din punct de !edere logic sau immoral.
6e afirma astfel ca aparatorul nu numai ca nu are dreptul de a minti in
instanta,de a adduce probe artificiale sau false."l in general nu are dreptul
la nesinceritate.#parind persoana,aparatorul nu trebuie sa justifice fapta
propunind o perspecti!e morala in cadrul careia inculpatul si !ictima au
sc1imbat rolurile.6ustinerea po&itiei procesuale in discurs trebuie sa
fundamente&e pe acorsul inculpatuului si aparatorului asupra acesteia.
O problema din punct de !edere etic inter!ine atunci cind inculpatul
renunta la recunoasterea !ino!atiei ,insa re&ultatele cercetarii judecatoresti
au con!ins aparatorul de ne!ino!atia sa.#u fost e'puse in acest sens 2
opinii:
1. $n acest ca& aparatorul este in drept a recunoaste !ino!atia
inculpatului si a solicita aplicarea unei pedepse mai blinded at fiind
faptul ca aparatorul nu ar putea sustine ce!a de care singur nu este
con!ins,mintind in acest fel instanta de judecata.0ecunoasterea
!ino!atiei de catre aparator trebuie sa fie punctual de plecare la
construirea noii aparari.
2. $ntr-o alta argumentare se e'pune ideea ca in acest ca& aparatorul nu
face altce!a decit sa treaca de partea acu&arii.6e crea&a astfel o
situatie inadmisibila din punct de !edere etic si legal cind de&baterile
judiciare se transforma intr-o contrapunere de opinii intre procuror si
aparator pe de o parte ,si inculpate pe de alta parte.
0ecunoasterea !ino!atiei de catre aparator in lipsa consimtamintului
inculpatului constituie o incalcare a dreptului la aparare si este inter&is de
art.@B alin.1 C77.
*iscursul aparatorului !a fi atunci cind a!ocatul !a a!ea capacitatea de a
combate,argumenta si con!inge prin retorica judiciara.Nu este obligat
aparatorl sa e!identie&e aspecte ale cau&ei care pot fi interpretate in
defa!oarea clientului sau daca procurorul a uitat sa le e'puna.Cit mai
laconic aparatorul trebuie sa indice tot cea ce caracteri&ea&a po&iti!
inculpatul atit din Junct de !edere al personalitatii,cit si a conduitei
e'primind in discursul sau nu numai circumstantele atenuante dar si facind
o apreciere justa a agra!antelor.
7articipind in process de partea inculpatului,aparatorul este cel care in
primul rind trebuie sa respecte demnitatea clientului sau in spiritual si
litera legii."ste inadmisibil a construi apararea pe acu&area altor
persoane.7ractica !orbeste despre o asa numita legitima aparare cind
aparatorul este constrins in a e'ercita protectia drepturilor si intereselor
acu&atului prin in!inuirea celorlalti inculpate.$n acest ca& insa aparatorul
este obligat sa se limite&e in ceea ce este strict absolut necesar e'ercitarii
apararii prin combaterea in!inuirii sau atenuarii raspunderii.
O asemenea modalitatea poate fi aleasa numai atunci cind apararea nu
poate fi reali&ata in alt mod.6e crea&a in ca&ul dat o situatie etica
problematica cind reali&area unei norme morale atrage incalcarea alteia.6e
acorda preferinta de fiecare data intereselor inculpatului.#paratorul trebuie
sa reali&e&e o argumentare rationala si ba&ata pe circumstantele faptei
pentru a e!ita piererea increderii instantei in corectitudinea conclu&iilor
facute de acesta.
Te/a 6:C.*t.)a acti5itatii ,)(ce-.a*e
1.N(ti.nea -i c.*t.)a acti5itatii ,)(ce-.a*e
2.C.*t.)a acte*() ,)(ce+.)a*e
3.Etic;eta 1.+icia)a
1.N(ti.nea -i c.*t.)a acti5itatii ,)(ce-.a*e
Cultura acti!itatii procesuale este elemental essential al caracteristicii etice
a puterii judecatoresti si a acti!itatii reali&ate de aceasta direct sau prin
intermediul subiectilor oficiali care contribuie la infaptuirea justiei.
ermenul cultura cu semnificatia initiala de in!atamint,educatie este
e'primata la etapa actuala drept o totalitate de norme care reglementea&a
manifestarea e'terioara a relatiilor interpersonale caracteri&ind ni!elul de
de&!oltare a societatii.
*intr-o alta perspecti!a cultura e pre!a&uta nu drept ansamblu de
norme care ar pre&enta doar etic1eta,ci doar totalitatea !alorilor morale si
spirituale create de societate,precum si acti!itatile legale de formarea
acestora.
Cultura acti&itatii procesual penale este caracteristica calitati!a de
infaptuire a justitiei penale.
Cultura poate fi perceputa in doua sensuri:
1. 6ens larg,totalitatea !alorilor materiale si spirituale create de om si de
modificare a acestui process2
2. 6ens restrins,starea spirituala a unei anumite comunitati.
6e cunosc 2 forme:
1.Cultura materiala-acti!itatea omului si re&ultatele acestui
process-mijloacele te1nice,uneltele de u& casnic.2
2.Cultura spirituala-sfera a cunostintei,religiei.
Cultura acti!itatii procesual penale depinde de ni!elul de cultura si
educatie a ofiterului de urmarire penala.
Cultura juridica se afla in dependenta directa si de cultura morala.*aca se
respecta normele morale rar se incalca norma juridica.
Cultura juridical trebuie apreciata si din punct de !edere a posibilitatilor de
contribuire sau a sigurare a ec1itatii sociale si a progresului
societatii.Cultura juridical,desi este parte a culturii spirituale este
indisolubil legata de cultura materiala fiind influentata de aceasta din urma
dar si determinind-o.
#stfel,spre e'emplu este imposibil a reali&e o caracteristica deplina a
culturii juridice a organelor de ocrotire a normelor de drept fara
considerarea aspectului materiall-financiar.
7entru e'primarea conceptului de cultura juridical au fost utili&ate mai
multe notiuni:
Cultura a justitiei2
Cultura judiciara2
Cultura acti!itatii procesual penale.
Cultura justitiei este pri!ita ca unitatea de metode si mijloace economice
,juridice,organi&atiile entice,personala si de alta natura care asigura ni!elul
corespun&ator cu ni!elul de&!oltarii societatii.
Cultura juridica-constituie totalitatea reali&arilor acti!itatilor judiciare
orientate spre solutionarea optima,deplina si completa a cau&elor deduse
instantei.
Cultura acti&itatii procesual penale repre&inta ni!elul de
perfectiune atins de acti!itatea organelor de urmarire penala,procurorului,a
instantei de judecata si a persoanelor care contribuie la infaptuirea justitiei
orientate spre reali&area acti!itatii procesuale in stricta conformitate cu
normele legale,nedepasind cadrul moral.
*in punct de !edere al structurii,cultura acti!itatii procesual penale are
urmatoarele elemente,/oiFo le considera a fi:
7rofesionalismul colaboratorilor organelor de ocrotire a normelor de
drept2
Caracterul rational si organi&at al acti!itatii in instanta2
"tica judiciara2
Competenta subiectilor oficiali.
IobliFo! considera drept elemente:
Ni!elul perfectiunii reglementarilor juridice aplicate de subiectii
oficiali corespunde sau normelor morale,!alorilor protejate de
legislatia in !igoare2
Ni!elul aplicarii stiintei pri!ind organi&area muncii2
0espectarea normelor juridice si morale2
Competenta subiectilor oficiali.
2.C.*t.)a acte*() ,)(ce+.)a*e
Cegislatia procesuala stabileste conditia obligatorie a fi'arii re&ultatelor
actelor procesuale sau a deci&iilor in acte procedurale.3ata de acestea,atit
din punct de !edere a continutului,cit si a formei sunt inaintate o serie de
cerinte morale deri!ate din pre!ederile normati!e care repre&inta cultura
juridica a respectaarii categoriei de acte procedurale.
Cultura acti!itatii procesual penale cere respectarea anumitor reguli si
conditii referitoare la intocmirea actelor procedurale utili&ind termeni
adec!ati.
Conditii-cerinte.:
1. Corespunderea cu normele generale-art.2== C77-elementele
reglementarii normati!e cu prinde continutul ordonantei2art.2@A,2@1
C77-reglementea&a continutul procesului-!erbal si
rec1i&itiile2art.3>2-3>B regementea&a continutul
sentintei..Nerespectarea conditiilor atrage nulitatea relati!a sau
absoluta a actului,de e'emplu in ca&ul in care in sentinta nu
semnea&a toti membrii completului de judecata atunci actul dat
,adica sentinta este nula.
2. Corectitudinea generala si jurdica,este a doua conditie si presupune
corespunderea continutului si formei actului reglementarilor de drept
material si procesual,precum si interpretaarii juridice a normelor
stiintifice.Corectitudinea se refera nu numai la norme,dar si la
interpretare,de aceea trebuie de luat in !edere cind intocmim un act
cum il interpretam.*e asemenea aici se include si scrisul gramaticl
correct.)Cultura actului este cultura celui care l-a intocmit.6entinta
este fata judecatorului).
3. Claritatea e'punerii sau e'plicarilor,ele nu trebuie sa fie
ambigue,formulari de genul)ma rufu& de a!ocat),)martorul ocular a
!a&ut nemijlocit),)!ina si-a recunoscut).6unt inadmisibile
prescurtarile,e'presiile sablon.#ctul procedural trebui sa fie
logc,consec!ent,necontradictoriu.#ctul trebuie sa fie e'pus in asa fel
incit sa fie pe intelesul tuturor.6tilul e'punerii simplu.$n literature de
specialitate se mentionea&a ca nu e'ista un limbaj special pentru
juristi.#ctul procedural trebuie sa fie correct amplasat din punct de
!edere organi&ationall in pagina.7entru actele procedurale cele mai
importante-sentinta,rec1i&itoriu. legea stabileste care!a
cerinte,e':legislatia stabileste partile legice ale
sentintei,rec1i&itoriului-e'punere,dispo&iti!..Cegislatia procesuala
stabileste succesiunea logica a c1estiunilor care le stabileste
instanta.*aca in te't este folosita terminologie te1nica,stiintifica ea
trebuie e'plicate de instanta de judecata.
3.Etic;eta 1.+icia)a
"tic1eta judiciara repre&inta ansamblul normelor care reglementea&a
formele e'terioare ale relatiilor interumane,ele deri!a din
respect,politete-cum sa ne salutam,cum ne comportam in
societate,adresarea..
"tic1eta judiciara este ansamblul normelor de conduita care reglementea&a
comportamentul subiectilor participanti la procesul penal si ci!il reiesind
din recunoasterea autoritatii organelor de drept.
Etic;eta 1.+icia)a )e,)e4inta i/,()tanta:
1. ea contribuie la cresterea acti!itatii organelor de urmarire penala2
2. asigura o solemnitate procesului de judecata2
Cegea procesuala stabileste unele nor"e directe care se refera la etic1eta
judiciara:
cind intra in instanta de judecata judecatorul,toata lumea se
ridica in picioare2
oata lumea !orbeste in instana in picioare2
6sentinta se asculta stind in picioare
oata lumea se adresea&a)Onorata instanta).
-or"e indirecte ale etic1etei judiciare:
Normele deliberarii.
Nu trebuie de confundat politetea si etic1eta."tic1eta include
politetea,e':oferirea martorului in etate de a depune declaratii ase&at..
0espectarea stricta a normelor de politete este necesara,dar nu trebuie sa
fie se!era.
0espectarea regulilor de politete nu trebuie sa scunda lipsa de respect,de
buna!ointa.7articipantii trebuie sa aiba un aspect corespun&ator in
instanta.