Chimia si Tehnologia Cosmeticelor

Cosmetologia
-stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor
destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special
a pielii sanatoase;

Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti;

- are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei,
biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei;

Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice









-utilizarea cremelor si uleiurilor in diferite ritualuri
-10000 i.e.n. uleiuri parfumate si alifii, pentru ingrijirea pielii si mascarea mirosurile neplacute ale pielii

Egiptul antic

-primele consemnari- 4000 ani i.e.n
- scop estetic si terapeutic;
-foloseau produse cosmetice pe baza de mercur, plumb, cupru
- se utilizau machiaje de culoare alba, neagra, verde, rujuri, Kohl (creion de ochi,), henna;
-se foloseau remedii antirid -creme, extracte;
-vopsirea parului;
-remedii impotriva caderii parului;
-curatenia personala era foarte importanta - preoti;
-Parfumurile egipetene erau foarte raspandite in zone mediteraniana;


Kohl(creion de ochi)
Machiaj
Istoria cosmeticelor


Vase cu unguente gasite in mormantul
lui Tutankamon din Teba
(Muzeul Egiptian din Cairo)
O doamna stregandu-si
fata.Relicva de provenienta
necunoscuta.
11th Dynasty
(British Museum, 1658)


- Mormintele antice conineau vase cu produse cosmetice (vase kohl) i aplicatoare (linguri cosmetice).
Romani
-Ingrijirea pielii si a corpului- obsesie
-Se obtineau rujuri, diferite farduri pentru ochii, parfumuri, fonduri de ten , pudre pe baza de stibiu, funingina,
farduri pe baza de malachit si azurit, rujuri cu coloranti din dude si alge si alte substante(unele foarte toxice), pasta de dinti,
sapun,
-Unt pe obraji; isi faceau unghiile cu sange de oaie;
-Bai de namol suplimentat cu excremente de crocodil;
-Se foloseau sclave numite "Cosmetae."
-Impotriva imbatranirii- masti cu ingrediente vegetale( linte, miere)-corn de caprioara, excremente de peste, soarece sau crocodil,
placenta, maduva, organe genitale, bila, urina de vaca, taur sau catar- superstitii
- parfumuri- baza de parfum-substante uleioase obtinute din macerarea maslinelor sau din suc de grepruit;






Grecia - sec 7 i.e.n centru de comert;
- grecii dominau piata de parfumuri
-vopsirea fetei in alb; purtarea perucilor;machiaj;


Evul Mediu: - cruciaii aduc din Orient uleiuri i parfumuri.
- cosmetice pe baza de plumb


Secolul XIV: - cosmeticele erau vzute ca un adevrat pericol pentru sntate
- foloseau cotlete de vitel si albus de ou pentru intinerire
- n Anglia prul rou era la mod;

Secolele XV-XVI: -n Europa, cosmeticele erau folosite numai de ctre aristocrai.
- Italia i Frana au devenit centrele industriei cosmetice.
- masca de fata pe baza de plumb
- cosmeticele- arma mortala-arsenic

Secolele XVII-XVIII: -cosmeticele sunt folosite pe scar larg,
- apar cosmeticienii profesioniti
- se dezvolta tehniciile de obtinere a uleiurilor esentiale

Secolul XIX: - in Frana se dezvolt procesele chimice de nlocuire a aromelor
obinute prin metode naturale cu produse de frumusee bazate pe
cercetarea tiinific.
- Oxidul de zinc ncepe a fi folosit n pudra facial nlocuind n mare parte
mortalele mixturi de plumb i cupru, utilizate anterior.
- se folosesc inca substante otravitoare in machiaj
- machiajul era considerat indecent









-1966 - introducerea etichetelor pe produsele cosmetice(SUA)
-1976- primul amendanent- Cosmetic Directive(Europa)
- 1991 imbunatatirea legislatiei- se interzice testare ingredientelor pe animale

Secolul XX - produsele cosmetice erau deja folosite n mod curent n
rile occidentale
- s-au cautat noi produse chimice si plante care ar putea
avea o actiune
benefica asupra corpului uman
- cosmeticele i restul machiajelor s ajute mpreun la
formarea unei
uriae industrii cu vnzri de peste 20 de miliarde de dolari
anual
- O miscare importanta in industria cosmetica este de a
folosi componentii
din produsele cosmetice exclusiv naturale
- dupa 1950 incepe era moderna a cosmeticelor
Legislatie:
-Produsele cosmetice puse pe pia nu trebuie s pericliteze sntatea uman
atunci cnd sunt folosite n condiii normale sau raional previzibile de folosire,
inndu-se seama n special de prezentarea produselor, etichetarea, instruciunile
privind conservarea, depozitarea, utilizarea i ndeprtarea acestora, precum i de
orice alt indicaie prevzut de productor, de reprezentantul su autorizat sau de
orice alt persoan responsabil pentru punerea pe pia a produsului.


-Productorul sau persoana responsabil pentru punerea pe pia a unui produs
este responsabil cu urmatoarele date si dup caz, este obligat s asigure accesul
reprezentatiilor imputerniciti la date:

a)compoziia calitativ i cantitativ a produsului; informaiile privind compoziia parfumant i parfumurile
sunt limitate la numele i la numrul de cod ale compoziiei, precum i la identitatea furnizorului;

b)detaliile fizico-chimice i microbiologice pentru materiile prime i produsul finit i criteriile de control de
puritate i microbiologic pentru produsul cosmetic;

c)metoda de fabricare conform normelor de bun practic de fabricaie a produselor cosmetice
n vigoare;
d)numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul unui produs cosmetic; aceasta trebuie
s aib o pregtire adecvat sau experien n domeniu;

e)evaluarea riscului pentru sntatea uman al produsului cosmetic, care se face pe baza
profilului toxicologic general al ingredientelor folosite i/sau prin evaluarea ntr-un laborator, cu
respectarea principiilor de bun practic de laborator, i se prezint sub forma documentului de
evaluare a riscului pentru sntatea uman, semnat de persoana rspunztoare care a evaluat
produsul cosmetic din acest punct de vedere;

f)denumirea i adresa laboratorului i/sau ale persoanelor responsabile de evaluarea produsului
cosmetic din punct de vedere al securitii pentru sntatea uman; persoanele responsabile de
evaluare trebuie s aib diplom de studii superioare de specialitate n farmacie, toxicologie,
medicin, chimie, biologie sau o disciplin similar;

g)datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sntatea uman, provocate de
produsele cosmetice ca urmare a utilizrii;

h)dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, n cazul n care natura acestuia o
justific.

-diversificarea produselor cosmetice produse cu o multitudine de actiuni
biologice
-materii prime- obtinute dfin natura si purificate, sintetizate specific,
produse prin manipularea genetica a microorganismelor
-rolul agentului purtator este foarte important
-rolul chimistului cosmetician
-Dezvoltarea de noi stiinte
- tehnicile biometrice- investigarea proprietatilor pielii
- se poate masura elasticiatea pielii, topografia, hidratarea pielii;
- pentru orice efect promis al unui produs cosmetic trebuie sa
gaseasca o noua tehnica pentru a demonstra efectul respectiv





Clasificarea preparatelor cosmetice:

Dupa unii autori (W.A Poucher) ele se clasifica in trei grupe :

-Preparate de machiaj( asigura aspectul exterior, decoratia)

- Preparate de ingrijire a pielii

-Preparate pentru scopuri multiple( au rol de a imbunatatii conditia si
starea de sanatatea pielii, pentru a prelungi cat mai mult aspectul tanar)

Dupa H. Janistyn preparatele cosmetice se clasifica in :

-Preparate cu rol de intretinere, curatire si protectie a pielii

-Preparate utilizate in retusarea aspectului exterior

-Preparate farmaco-cosmetice, care contin in compozitia lor o serie de
substante din grupa hormonilor, vitaminelor, enzimelor, antbioticelor,
antisepticelor, fotoprotectoarelor, etc.

Cosmetica
Etimologie: gr kosmetos, impodobit, aranjat sau kosmos:
ordine armonie
Definiie:
produs cosmetic - orice substan sau preparat care
urmeaz s fie pus n contact cu diverse pri externe ale
corpului uman, precum piele, pr, unghii, buze, organe
genitale externe sau cu dinii i mucoasa bucal, cu
scopul exclusiv sau principal de a le cura, a le parfuma,
a le modifica aspectul i/sau a le corecta mirosurile
corporale i/sau a le proteja ori a le menine n bun
stare
LEGEA Nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele
cosmetice

- produs cosmetic - orice substanta sau preparat care vine i contact cu
diverse parti externe ale corpului uman (piele, ochi, unghii, buze, organe
genitale externe, par de pe cap si de pe corp etc.) sau cu dintii si
mucoasa bucala, pentru a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul
si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le
mentine i buna stare;

- ingredient cosmetic - orice substanta chimica sau preparat de origine
sintetica ori naturala, cu exceptia compozitiilor aromatice sau
parfumante, care intra i compozitia unui produs cosmetic;

- coloranti cosmetici - substante care se adauga i produse cosmetice i
scopul colorarii produsului si/sau a unor parti ale corpului uman

- conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice in
scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor i aceste
produse;





- filtre ultraviolete - substante care se adauga i produsele cosmetice
pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete, in scopul protejarii pielii de
efectele nedorite ale acestor radiatii;
- lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de
ambalare sau produs finit, fabricata in conditii identice printr-un proces
sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena;
- numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau
de litere, care in mod specific identifica un lot;
- termen de valabilitate - data stabilita de producator pana la care
produsul conservat in conditiile impuse isi mentine caracteristicile
prescrise si poate fi utilizat;
- eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a
produsului si, dupa caz, instructiuni de utilizare pentru consumator;
- ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul
cosmetic, folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului
pe toata perioada de valabilitate;
- ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar.
Cosmetologia
-stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor
destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special
a pielii sanatoase;

Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti;

- are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-
fiziologiei,
biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei;

Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice
Funcii ale produselor cosmetice
curire
parfumare
schimbarea aparenei
protejare
meninere n bune condiii
Corectarea mirosurilor corpului

Locuri de aplicare
epiderm
pr
unghii
buze
organe genitale externe
dini
membranele mucoasei cavitii orale
Produse cosmetice
- Creme, emulsii, loiuni,
geluri i uleiuri pentru piele
(mini, fa, picioare etc.)
- Mti pentru fa (cu
excepia produselor care
acioneaz ca abrazive
superficiale ale pielii pe cale
chimic)
- Baze nuanatoare
(lichide, paste, pudre etc.)
- Pudre de machiaj, pudre
dup baie, pudre igienice
etc.

- Spunuri de toalet,
spunuri deodorante etc.
- Parfumuri, ape de
toalet, ape de colonie etc.
- Preparate pentru baie i
du (sruri, spume, uleiuri,
geluri etc.)
- Depilatoare
- Deodorante i
antiperspirante

Produse cosmetice (cont.)
- Produse pentru ngrijirea
prului:
- nuanatoare i
decolorante;
- produse pentru ondulare,
ndreptare i fixare;
- produse pentru aranjare
(decorare);
- produse pentru curare
(loiuni, pudre, ampoane etc.);
- produse de condiionare
(loiuni, creme, uleiuri etc.);
- produse de coafare
(loiuni, lacuri, briantine etc.)
- Produse pentru ras (creme,
spume, loiuni etc.)


- Produse pentru machiaj i
ndeprtarea acestuia de pe fa i
ochi
- Produse destinate aplicrii pe buze
- Produse pentru ngrijirea dinilor i
a gurii
- Produse pentru ngrijirea unghiilor
i decorarea lor
- Produse pentru igiena intim
extern
- Produse pentru bi de soare (plaj)
- Produse pentru bronzare fr soare
- Produse de albire a pielii
- Produse antirid.
Luciu de buze
Lip gloss
Contur de buze
Lip liner
Ruj de buze
Lipstick
Modelator de buze
Lip plumper
Tus ploape
Eye liner
Fard ploape
Eye shadow
Mari companii productoare de cosmetice

Almay American Beauty Artistry Aveda Avon
Bath & Body Works Biotherm Bobbi Brown The
Body Shop Bonne Bell Burt's Bees Cargo Carol's
Daughter Clarins Clinique CoverGirl Elizabeth
Arden Este Lauder Faberg Hard Candy Helena
Rubinstein Kevyn Aucoin Kiehl's Lancme Laneige
Laura Mercier Lise Watier L'Oral Love Cosmetics
MAC Cosmetics Mary Kay Max Factor Maybelline
Nars Natural Wonder Neutrogena Nivea
Oriflame Origins Revlon Rimmel Sephora
Shiseido Shu Uemura SK-II Stila Ulta Urban
Decay Vichy Victoria's Secret Wella

Biotechnology in Personal Care- Raj Lad, 2006 by Taylor & Francis
Group, LLC;

Poucher's Perfumes,Cosmetics and Soaps- Hilda Butler, 2000
Kluwer Academic Publishers;

Cosmeceuticals, Drugs vs. Cosmetics- Peter Elsner, Howard I.
Maibach, 2000 by Marcel Dekker, Inc.;

Handbook of Cosmetic Science and Technology- Andr O. Barel,
Marc Paye, Howard I. Maibach, 2009 by Informa Healthcare USA, Inc.;

Dermofarmacie si Cosmetologie - Gheorghe Suciu, 1997, UMF. Cluj-
Napoca;



PIELEA
-1,5- 2 m
2
neteda, catifelata, usor umeda

Caracteristici:
Grosimea- 1-4 mm
Greutatea- 6% din greutatea totala
Elasticitatea
Culoarea

Rol
Protejeaza mediul intern al organismului

Structura pielii:
Epidermul
Dermul
Hipodermul

Pielea
Epiderma:
-stratul cornos (stratum corneum aflat la exterior)
-stratul lucid (stratum lucidum)
-stratul granulos (stratum granulosum)
-stratul filamentos (spinos, stratum spinosum)
-stratul bazal sau germinativ (stratum basale, germinativum)
Celulele din epiderma: Melanocitele
Keratinocitele
Celulele Langerhans-imunitatea
Celule Merkel-receptia atingerii

Dermul (corium, corion, cutis) tesut conjunctiv
Fibre proteice- colagen, elastina, reticulina
Elemente celulare fibroblasti, mastocite, celule pigmentare, plasmocite
Substanta fundamentala- mucopolizaharide(proteoglicani)

-este format din doua straturi
- Stratul papilar-papile
- Stratul (dermul) reticular- fibre conjunctive, fibre reticulare, fibre elastice;

Hipodermul(tella subcutanea)- tesut conjunctiv lax
Adipocite
Glomerulii glandelor sudoripare
Foliculii pilosi

Fiziologia pielii
Functii elementare( keratinogeneza, melanogeneza)
Functii de ansamblu( secretorie, de termoreglare, termoreceptoare,
rolul pielii in procesele imunologice)


Keratinogeneza- procesul de formare al keratinei
- keratinocite

Melanogeneza- procesul de formare al melaninei
- melanocite
- melanogeneza



Factori care influenteaza melanogeneza:
- sistemul nervos
- glandele endocrine- hormonul melanostimulator (HMS)
- radiatiile solare, razele X;
- lipsa unor vitamine: A, C, PP provoaca o hiperpigmentare;
- unele metale As, Cu, Ca, Mg- stimuleaza pigmentogeneza
Mo, Hg, Au- inhiba pigmentogeneza
Sinteza melaninei( melanogeneza)
Functia secretorie a pielii:
Secretia sudorala
Secretia a sebumului

Glandele pielii:
-glande de tip sudoripar -glande ecrine si apocrine
-glande de tip sebaceu glande holocrine
Glanda ecrina Glanda apocrina
-Secretie inodora si incolora
-Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila
-Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6
-Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului,
mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra;
-Sunt mai mari si mai putin numeroase
-Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un
folicul pilos sebaceu;
-Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus
-Secretia apocrina: pH 6.9
Glandele sebacee- functie de secretie a sebumului
- glande cu secretie externa, holocrine

Sebum- formeaza majoritatea stratului gras ce acopera pielea si parul
-amestec de lipide(fosfolipide, trigliceride, ceruri, colesterol, acizi grasi liberi,
squalen)
- in comedoane si filamente seboreice- Corynebacterium acnes
- protejeaza pielea si parul(deshidratare, inhiba cresterea microorganismelor)
Factorii care influenteaza secretia sebacee:
-factori interni
-factori externi
Factorii interni:
Sistemul endocrin
- testosteronul
- estrogenii
- tiroida
-hormonii corticoizi
Sistemul nervos- stresul
- anxietatea
- boli(parkinson, encefalite, epilepsie,
afectiuni paralitice, nevrite)
Aparatul digestiv

Factorii externi:
Temperatura- influenteaza vascozitatea sebumului
Alimentatia

Functiile sebumului:
- contribuie la formarea stratul hidrolipidic si a mantalei acide
- are actiune fungistatica

Filmul hidrolipidic cutanat - zona de protectie a pielii

-stratul hidrolipidic(secretia sebacee,
sudorala, epiderm, apa)


Mantaua acida- actiune antimicrobiana
-stratul hidrolipidic
-stratul cornos
- pH 5-6 creeaza mediu nefavorabil devoltarii microbilor
- descumarea stratului cornos duce la eliminarea florei microbiene


-
Biochimia pielii
In compozitia chimica a pielii intra:
Apa
Substante anorganice
Proteine
Glucide
Lipide
Vitamine
Enzime

Apa - 58-66% in organismul uman
- variaza in functie de sex, varsta
- lichidele din organism- 96-99% apa
- tesuturile 70-83%
- scheletul 22%
Organul, tesutul % din apa totala a
organismului
Pancreasul 0.6
Intestinul 3
Muschii 50
Pielea 7-11
Ficatul 3-5
Grasimile 12
Scheletul 10
Dentina 0.5
Smaltul 0.1
Substante anorganice:

-sodiul(tesutul conjunctiv), potasiu(epiderm), calciu(tesutul conjunctiv),
magneziu, cupru, zinc, fier, sulf(aminoacizi), fosfor, clor(32%), flor;


Substante organice: proteine, glucide, lipide




Proteine - subst. macromoleculare formate din aa
- clasificare- dupa omogenitate
- dupa solubilitate
-dupa numarul de aminoacizi



- keratina, colagenul, elastina
Structura sec. a keratinei Structura colagen
elastina
Keratina- epiderm
-aa cu S(cistina, cisteina, histidina,
triptofan, leucina, tirozina)
- punti disulfurice
- keratohialina
- -helix, - foi pliate

Colagen- se gaseste in derm, ligamente, tendoane, cartilaje
- glicocoli(30%), prolina, hidroxiprolina;
- colagen solubil (tropocolagen)
- insolubil(colastromin)
- 3 lanturi polipeptidice inmanunchiate( helix)

Elastina - intra in componenta fibrelor elastice
-alanina, valina, prolina, hidroxiprolina, desmozina, izodesmozina( cross linking)

desmozina si izodesmozina
Glucide( hidratii de carbon)

Monozaharide: glucoza, fructoza;

fructoza
D-glucoza
Polizaharide:
Glicogenul( stratul lucid, foliculi pilosi)
acidul hialuronic, condroitin sulfatii( A, B, C)( substanta fundamentala, tesutul
conjunctiv, derm);
Hialuronidaza-scade gradul de polimerizare - gel-----solutie
Condroitinaza
dermatansulfat
acid hialuronic
Lipide: trigliceride ( 15-37%), fosfolipide( 1.8-7.1%), acizi grasi liberi ( 30%),
ceride( 30%), squalen(18%), steroli( 1.5-3.5%)
-sintetizate in epiderm si in glandele sebacee;
-mentin functia de bariera;
Vitamine: - epiderm- vitaminele A, D(provitamine)
- derm B1, B2, B6, C, B5, PP, biotina;

Enzime: -Oxidoreductaze: - dehidrogenaze, peroxidaze, citrocomoxidaze,
catalaze;
-Transferaze: -transaminaze, acetilcolinesteraze;
- Hidrolaze: - proteaze, amilaze, glucozidaze, lipaze, esteraze;
- Liaze: - aldolaze, decarboxilaze;
- Izomeraze

Vitamina C
Vitamina B5
Hidratarea dermului
-procesul de hidratare al dermului este strans legat de substanta fundamentala din
derm( suspensie coloidala, gel, contine: apa, ioni, substante proteice, polizaharide)
-Capacitatea de hidratare a dermului creste odata cu scaderea gradului de polimerizare
al acidului hialuronic
-Continutul in apa al pielii se exprima prin factorul natural de hidratare (NMF)
- caracterizeaza starea normala de hidratare a pielii
-apa-80% -schimburi hidrice
-20%-apa fixata


Imbatranirea tesutului conjuctiv al pielii
Un complex de reactii chimice de oxido-reducere, de aminari si dezaminari,
modificare turnoverului metabolic al compusilor biochimici
Imbatranirea macromoleculei de colagen- scade colagenul solubil
Scade cantitate de acid hialuronic
Razele solare

Ridurile- modificarea suprafetei pielii, datorate schimbarilor ce au loc in fiziologia si
biochimismul pielii, traduse prin pierderea elasticitatii, tonicitatii muschilor,
cresterea sensibilitatii la diferiti agenti externi, aparitia aspectului pliat al pielii;
Riduri:
Riduri de plisare( incretire)
Riduri de lasare
Factori care contribuie la aparitia ridurilor:
Contractura repetata a muschilor fetei- riduri de expresie
Slabirea accentuata
Tulburari generale ale organismului
Expunerea nerationala la soare
Lumina puternica
Factorii de mediu: vantul caldura excesiva, uscaciunea, poluarea
atmosferica
Lipsa ingrijirii tenului, ingrijirea neadecvata
Modul defectuos de viata
Starea sufleteasca
Principalele tipuri de ten

Criterii de clasificare:
-dupa continutul in lipide: ten normal, uscat, gras, mixt
-dupa continutul in apa: ten normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat
-dupa unele tulburari fiziologice sau afectiuni: ten casectio , cuperozic, pletoric, acneic,
ridat, imbatranit;
Ten normal( eudermic): piele neteda, supla, catifelata, pori foarte mici, circulatie buna
Ten uscat( piele sebostatica): pori mici, epiderma subtire, fragil, iritabil, sensibil
Ten alipic- ten uscat din lipsa de lipide
Ten deshidratat- factori interni- predispozitia congenitala, tulburari ale glandei tiroide,
tulburari de circulatie, tulburari nervoase;
- factori externi;

Ten gras: secretie crescuta a glandelor sebacee, pori dilatati, aspect lucios, unsuros
Ten gras uleios
Ten gras asfixic: piele ingrosata, porii opturati de surplusul de grasime, de celulele
cornoase si excesul de secretie sudoripara- duce la aparitia
comedoanelor si cosurilor
Ten mixt( combinat)
Tipurile de ten dupa continutul de apa:
Ten normal hidratat: pielea supla, elastica, fina
Ten hiperhidratat: usor deformat, cu pungi sun ochi
Ten deshidratat: lipsa vitaminel A, F, factori externi, tulburari nervoase
Tipurile de ten dupa unele tulburari fiziologice:
Ten casectic: hranirea insuficienta a pielii, lipsita de elasticitate, uscata, subtire,
se descumeaza usor, se datoreaza unor tulburari nervoase si cardiace;
Ten cuperozic: roseata a pometilor si a nasului, apar vinisoare rosiatice, apare datorita
dilatarii vaselor capilare ale fetei;
Ten pletoric: piele groasa, aspect carnos, pilozitate crescuta, pori dilatati, apare in boli
metabolice;
Ten senil: uscaciune exagerata, aparitia ridurilor, apare datorita ereditatii, tulburari ale
glandelor cu secretie interna, abuzul de factori, tratamente cosmetice
neadecvate;

Operatiuni principale pentru intretinerea igieno-cosmetica
Demachierea
Ten normal: emulsie A/U sau U/A, sau lotiune cu maxim 10-20% alcool
Ten uscat: emulsie nutritiva, lapte demachiant cu lanolina
Ten gras: emulsii spumoase, apa si sapun, lotiuni cu stearati
Gomajul
Peeling: creme cu rezorcinol, acid salicilic, acid glicolic, acid tricloroacetic, fenol;
Dezincrustarea electrica: -galvanodermului
- diminiueaza edemele, mareste capacitatea de regenerare
a pielii si a tesuturilor
Tonifierea: lotiuni tonice;
Hranirea pielii: creme nutritive, emulsii nutritive;
Protejarea
Masajul facial:- efect de curatire
- stimuleaza activitatea glandelor sebacee si sudoripare
-mentine tonusul pielii si elasticitatea
- favorizeaza respiratia cutanata
Emulsii: distributii intime a doua lichide nemiscibile, care
formeaza un sistem coerent;
- faza externa( continua),
- faza interna (dispersa)
Emulsii cosmetice: -faza uleioasa( uleiuri grase, minerale,
ceruri, alcooli grasi, acizi grasi, esteri ai acizilor grasi)
- faza apoasa( apa, glicerina, glicoli)
- emulgatori: sapunuri( sodiu, potasiu,
trietanolamine) sulfati de alcooli grasi, esteri,
polietilenglicoli

Tipuri de emulsii:
- emulsii ulei/apa( U/A): creme de zi, lapte demachiant
- emulsii apa/ulei( A/U):actioneaza lubrefiant, creme
de noapte, creme grase, creme pentru copii, cold crems
- emulsii polifaze

Emulsii
A. Two immiscible liquids, not yet emulsified.
B. An emulsion of Phase II dispersed in Phase
I.
C. The unstable emulsion progressively
separates.
D. The surfactant (purple outline around
particles) positions itself on the interfaces
between Phase II and Phase I, stabilizing the
emulsion
O emulsie poate fi obinut utiliznd diferite procese,
precum:
-auto-emulsifierea,
-omogenizarea,
-dispersia mecanic (metod n una sau dou etape)

-n general, o dat preparate, emulsiile ar trebui s fie stabile pentru cel puin 2 ani de
stocare la temperatura camerei, fr o cretere considerabil a mrimii particulelor
sau formarea de particule mari
Tipul de emulsie (ap/ulei sau ulei/ap) depinde de un numr de factori,
incluznd surfactantul, raportul de ulei-ap, temperatura, concentraia de sare i
prezena unor cosurfactani i ali cosolui
Instabilitatea unei emulsii:- coalescenta( a fuziona)
- floculatie ( coagulare)
- creaming( migrarea substantelor la suprafata)
- dezintegrare( separare)

Cerinte practice pentru fabricarea unor emulsii stabile
-faza premergatoare - 60-75 grade C
-faza de adaugat cu 2 grade mai mult
- adugare inceata
- amestecare statornica, nu prea puternica
- racire treptata
- omogenizare optima
- alegerea emulgatorilor adecvati( combinarea emulgatorilor)
- dozarea emulgatorului- cantitatea reglata cu restul componentilor
- rapoarte intre faza interna si faza externa minim 1% faza interna
- minim 26% faza externa

Emulsii cosmetice
Emulsii demachiante sau de curatire
-Aspect laptos obtinut prin emulsionarea in apa a unor grasimi
-U/A si A/U
-Emulgatori naturali si sintetici( trietanolamina, sapunuri, laurilsulfat de sodiu, tween,
span, etc)
-Substante medicamentoase: acid salicilic, rezorcinol;
-Substante cu rol de catifelare: glicerol, sorbitol, alcool cetilic, cetaceu;

Dupa natura substantelor si a emulgatorilor:
- emulsii cu ulei de migdale, emulsii pe baza de trietanolamine, sapunuri, etc.;


Ulei de parafina 10.0 g
Alcool cetilic 0.50g
Acid stearic 3.0 g
Trietanolamina 1.8 g
Propilenglicol 2.0g
Apa la 100g
Ulei de parafina 10.0 g
Stearina 4.0g
Trietanolamina 1.8 g
Cetaceu 12.0g
Unt de cacao 6.0g
Apa la 100g
Emulsii cu trietanolamine- usor alcaline, stabile
Preparate cosmetice pentru ingrijirea fetei

-Emulsii cosmetice (demachiante si de intretinere)
-Lotiuni cosmetice
-Creme cosmetice
-Unguente
-emulsii pentru tenuri uscate si normale:- emulsii cu lanolina

Ulei de parafina 40.0g Ulei de parafina 80.0g
Lanolina Vaselina 15.0 g
Unt de cacao 1.0 g Lanolina
Vaselina 8.0 g Unt de cacao 5.0 g
Colesterol 0.7g Colesterol 1.5 g
Apa la 100g Borax 0.3g
Apa la 100g
-Emulgatori: -laurilsulfatul de sodiu se aduga la faza apoasa
- tween, span se aduga la faza grasa

Ulei de parafina 30g
Alcool cetilic 1.5g
Laurilsulfatul de sodiu 1.0 g
Monostearat de glicerina 0.5g
Apa la 100g
Stearina 7g
Lanolina
Span 80 0.5 g
Tween 2.5g
Apa la 100g

-Emulsii hidratante
Ulei de parafina
Cetaceu 3.0 g
Laurilsulfat de sodiu 1.0 g
Apa la 100g


-Emulsii emoliente
Unt de cacao 2.0 g
Cetaceu 3.0 g
Acid stearic 4.0 g
Hidroxid de sodiu 0.40g
Glicerina 7.0 g
Apa la 100g
Parfum




Emulsii pentru intretinerea tenului
-Preparate lichide U/A si A/U care exercita asupra pielii un efect emolient
hidratant, revitalizant
-Pot contine extracte din plante, sucuri de fructe, suc de castraveti, etc.
-Se pot asocia cu vitamine, hormoni, enzime, etc.

Lotiuni cosmetice
-preparate lichide cu rol de a activa circulatia sanguina si de a stimula functiile
biologice ale pielii
-Solventii de baza a lotiunilor: -solutii hidroalcoolice
-solutii slab acide ( citric, lactic, acetic)
-sucuri de fructe
- substante medicamentoase
Clasificare: - lotiuni astringente
- lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate
- lotiuni modificatoare de pH
- lotiuni tonice
Lotiuni astringente - ten gras
- inchiderea porilor
Materii prime: saruri de aluminiu, zinc, tincturi, extracte din produse vegetale
cu efecte astringente, substante antiseptice( acis salicilic, camfor, spirt camforat),
apa distilata, ape aromatice, infuzii de plante;

Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) 1.0g
Acid salicilic Suc de lamaie 35g
Camfor 1.0 g Alcool 15.0 g
Alcool 45.0 g Apa la 100 g
Apa la 100 g
Lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate
- produse vegetale, flori de portocal, flori de trandafir, flori de soc, etc.
- sucul de castraveti, miere;
Apa de roze
Apa de flori de portocal
Apa de soc 50g
Camfor 0.5g
Acid boric 2.0g
Tinctura de benzoe

Lotiuni modificatoare de pH
- regleaza pH-ul pielii
Materii prime: acid boric, salicilic, citric, acetic, sucuri naturale de citrice
borax, bicarbonat de sodiu

Acid acetic glacial sau Acid salicilic 1g
Acid lactic Mentol 10.3g
Acid citric 0.5g Alcool 20g
Alcool 10g Apa la 100g
Apa la 100g
-Pentru tenurile seboreice
Borax 2.0g
Alcool 30 g
Apa la 100g
Lotiuni tonice
`- preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente, racoritoare;
- contin substante astringente( saruri de aluminiu sau de zinc),
- contin substante cu efect racoritor( mentol, camfor 1:1000)
- pentru tenurile normal gresate

Sulfat de zinc 0.10g
Glicerina 10,0 g
Camfor 0.05g
Apa de roze 40.0g
Apa la 100g
Unguente si creme cosmetice

Unguentele- sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate
aplicarii pe piele sau mucoase, in scop terapeutic sau de protectie
creme- unguente in care faza apoasa emulsionata depaseste 10 %

Creme- emulsii semisolide

Prin utilizarea cremelor se urmareste:
-mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici( secretia naturala a pielii,
umiditatea, elasticitatea)
-suplinirea lipsei secretiei naturale de grasime a pielii
-refacerea elasticitatii pielii
-hidratarea
-intarzierea formarii ridurilor prin actiunea de revitalizare si emolienta
-efecte de curatire a pielii

Conditii:
-Utilizarea materiilor prime de calitate corespunzatoare, care sa fie aduse
intr-o stare fina de diviziune
-Materii prime inofensive, neiritante
-Substantele incorporate sa aiba capacitatea de penetrare in straturile superficiale
ale epidermuui sau in tesuturile mai profunde in vederea hranirii si vitalizarii lor
-Sa fie utilizate in concordanta cu tipul de ten
-Sa fie conservabile in timp

Materii prime folosite la prepararea cremelor cosmetice
-substante grase de:- origine animala( ceara, lanolina, cetaceu, alcooli de lana)
- origine vegetala( unt de cacao, uleiuri de floarea soarelui,
masline, arahide, germeni de cereale( vit A, B1
B2,B6, E, F, provit D, ulei de ricin)
- origine minerala( ulei de parafina, vaselina, parafina solida)
- stearina, alcool cetilic, etc.
-emulgatori: lanolina, span, tween, saruri ale acizilor grasi cu amine( trietanolamine)
-substante biologic active: vitamine, hormoni, aminoacizi, extracte de plante,
hidrolizate de proteine, lectine, fermenti, enzime care influenteaza favorabil
procesele vitale ale pielii;
-parfumuri: parfumul de roze, lavanda, etc

Clasificare:
-dupa scopul utilizarii: -creme de curatire( demachiante), emoliente, de
masaj, creme nutritive, de zi de noapte, foroprotectoare,
contra ridurilor,creme de ochii, antirid, hidratante,
astringente, terapeutice,creme de corp, creme de maini,
creme de picioare, creme de calcaie;
-dupa compozitie: creme pe baza de ceara( coldcreme), creme pe baza
de lanolina, vaselina, creme pe baza de stearati, creme
cu substante bioactive;
-dupa modul de preparare: creme obtinute prin simpla amestecare si
omogenizare, creme emulsii A/U si U/A;
-dupa continutul de faza grasa:- creme cu continut ridicat de grasime
(peste 90%)
- continut mediu( 25-50%)
- scazut( sub 25%)



Coldcreme
-sunt unguente emulsii, pe baza de
ceara de albina, cu un continut
ridicat de apa;
-ten normal si uscat
-Componente principale: - ceara de albina( 18-20%)
- uleiuri vegetale ( 56-60%) sau minerale
- borax (0.5- 1%)
- apa ( 20-30%)
-Componente asociate: -cetaceu ( pana la 5%)- creste emolienta si stralucirea
- alcool cetilic( 1%)-creste emolienta
- parafina- mareste consistenta
- ceruri amorfe- mareste consistenta
- lanolina- mareste emolienta, fluidifica crema

Compozitie ceara:
- esteri ai acizilor din ceara 71%
- esteri colesterolici ai acizilor grasi 1%
- materii colorate 0.3%
- alcooli liberi 1.0-1.25%
- alcooli cerotici liberi 13.5-14.5%
- alcoli cerotici saturati 12-13%
-alcooli cerotici nesaturati 1.5%
-hidrocarburi 10.5-13.5%


Ceara alba 10g
Ulei mineral 50.0g
Lanolina 3.0g
Span80 1.0g
Borax 0.7 g
Apa la 100.0g
Parfum 0.3-0.5 g
-Coldcreme- modificare texturii: stearina, vaselina(15%), monostearat de gliceril;
-Pentru cresterea vascozitatii: bentonita purificata, alginat de sodiu
-Utilizarea de stearat de trietanolamina ca inlocuitor pentru ceara
Ceara alba 18g
Ulei de migdale 61.0g
Borax 1.0g
Apa de roze 20.0g
Ulei de roze 0.1g

Ceara alba 16g
Ulei mineral 45.0g
Borax 1.0g
Apa la 100.0g
Parfum 0.3-0.5 g

Creme de curatire sau demachiante:
-indeparteaza de pe suprafat pielii a produselor de secretie, a impuritatilor mecanice,
fardurilor, etc.
- ten uscat si ten normal
- In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A

Conditii:
-sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide
-sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile
-sa produca o destindere, sa invioreze piele
-sa fie discret parfumata
- pelicula lasata pe piele sa fie nici prea grasa, dar suficient de emolienta

-coldcreme- ceara de albina-borax
-creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale;
Creme de curatire sau demachiante:
-indeparteaza de pe suprafata pielii a produsilor de secretie, a impuritatilor
mecanice, fardurilor, etc.
- ten uscat si ten normal
- In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A

Conditii:
-sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide;
-sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile;
-sa produca o destindere, sa invioreze piele, sa ramana moale si supla;
-sa fie discret parfumata;
- pelicula lasata pe piele sa nu fie prea grasa, dar suficient de emolienta pentru a
preveni uscarea

-coldcreme- ceara de albina-borax
-creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale( pana la
60%);
-se asociaza cu substante emoliente ca alcool cetilic, unt de cacao, ulei vegetal(1:2),
cetaceu, lanolina
-actioneaza diferit-unele includ in mod mecanic impuritatile, reziduurile de machiaj
- altele care contin sapunuri formeaza micele in prezenta apei
care emulsioneaza grasimile

-Ulei mineral 40 g
-Ceara de albine 16g
-Miristat de izopropil 5 g
-Borax 1g
-Apa la 100g
-Ulei mineral 49 g
-Ceara de albine 8g
-Parafina 7 g
-Alcool cetilic 1 g
-Borax 0,4g
-Apa la 100g
-Parfum
-Creme demachiante lichefiabile- stearatul de trietanolamina- emulgator
-Ulei mineral 50g
-Acid stearic 10g
-Lanolina 5 g
-Trietanolamina 1,5g
-Apa la 100g
-Creme demachiante care nu contin apa- se lichefiaza usor in contact cu pielea
-Ulei de vaselina 42g
-Vaselina 18g
-Alcool cetilic 5 g
-Cetaceu 1,5g
-Ozocherita 14g
-Parfum 0,2-0,3g
Unguente cu stearati( Creme cu stearati)
-vanishing creams
-creme de zi
-1892 prima crema comerciala cu stearat
-Burroughs and Wellcome
-Hazeline Snow
-Ozozo
-Witch-hazel (Hamamelis)

-Materii prime: -stearina(amestec de acid palmitic, stearic si acid oleic)
-substante alcaline,
-glicerina
-emulsii U/A- emulgatorul- stearatii
C
17
H
35
-COOH + NaOH
C
17
H
35
-COONa
+ NaOH
CH
2
OCOC
17
H
35
C
17
H
35
OCOHC
CH
2
OCOC
17
H
35
+ 3 NaOH
C
17
H
35
-CHOONa
+
CH
2
OH
HOHC
CH
2
OH
-se mai pot utiliza: trietanolamina, bicarbonatul de potasiu( spumeaza)
-preparate obtinute prin saponificarea acidului stearic cu substante alcaline
-trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un aspect mat,
acoperit de o pelicula luminoasa, aproape invizibila;
-emulsii U/A- emulgatorul- stearatii
stearina
Acizi si bazele utilizate la prepararea cremelor cu stearina:
-Hidroxid de potasiu
-Hidroxid de sodiu
-Hidroxid de amoniu
-Borax
-Trietanolamina
-Izo-propanolamina
-Acidul stearic
-Stearina
Calitatea cremelor cu stearina este influentata de:
-Natura alcalilor
-Emulgator
-Tehnologia de preparare
Pot fi unguente: - neutre( saponificare totala),
-acide( saponificare partiala)
Natura substantei alcaline:-folosirea hidroxizilor alcalini in defavoarea carbonatilor
- hidroxidul de sodiu-creme mai tari
- hidroxidul de potasiu- creme mai moi si mai stralucitoare
-hidroxidul de amoniu are tendinta de a decolora produsul finit
- boraxul da creme albe dar preparatul are tendinta de granulare
- trietanolamina formeaza creme foarte bune cu luciu excelent,
dar sunt moi- se asociaza cu folosirea hidroxidului de sodiu
Agentii umectanti: glicerina( pana la 10%), propilenglicolul, sorbitolul
- previn uscarea cremelor
Substante grase: - alcool cetilic(1-2%), lanolina
Tehnologia de preparare
- se utilizeaza numai vase emailate
- se evita contactul cu fierul
- se evita expunerea prelungita la lumina
- exista doua variante de preparare a cremelor cu stearina
In functie de continutul de substante grase:
- creme usor grase ( 5-10% grasime)
- creme semigrase( 16-20% grasime)
-creme grase (peste 20% grasime)- contin multa apa
-creme mixte
Schema de operatii
Exemple creme cu stearati

Creme cu hidroxizi

Acid stearic 15g
Hidroxid de potasiu 0.7g
Glicerina 8g
Apa la 100g
Parfum

Lanolina 2g
Alcool cetilic 0.6g
Stearina 12g
Hidroxid de potasiu 0.6g
Propilenglicol 10g
Apa la 100g
Parfum
Stearina 10g
Glicerina 15g
Borax 0.5g
Hidroxid de amoniu(sol) 4g
Apa la 100g
Parfum
Crema cu trietanolamina
Stearina 20g
Trietanolamina 12g
Alcool cetilic 0.5g
Glicerina 8g
Apa la 100g
Parfum
Crema usor grasa cu 5-16% grasime
Stearina 15g
Ceara alba 1g
Ulei de vaselina 2g
Unt de cacao 0.5g
Alcool cetilic 0.5g
Vaselina alba 1.5g
Carbonat de potasiu 5g
Borax 1g
Apa la 100g
Parfum
Crema semigrasa 20-33% grasime
Stearina
Ceara
Ulei de parafina
Vaselina 12.5g
Unt de cacao 5g
Alcool cetilic 5.5g
Lanolina 2.5g
Borax 1g
Apa la 100g
Parfum


Creme mixte
Acid stearic 20g
Alcool cetilic 0.5g
Hidroxid de sodiu 0.36g
Trietanolamina 1.2g
Glicerina 8g
Apa la 100g
Parfum


Creme de fond-au capacitate de intindere buna
- sa nu fie grase si nici prea uscate
-creme cu stearina
-se adauga lanolina(diminuaza stralucirea, creste capacitatea de retentie)
Lanolina 2g
Alcool cetilic 0.5g
Acid stearic 10g
Hidroxid de potasiu 0.4g
Glicerina(propilenglicol) 8g
Apa la 100g
Conservant, parfum
Creme de fond colorate:-creme de fond asociate cu coloranti
- se folosesc agenti de suspensie(derivati de celuloza,
bentonita, silicat de magneziu hidratat)
-contin dioxid de titan(2-5%), caolin, talc, monostearat de
gliceril, propilenglicol, alcool cetilic, coloranti( amestecuri de
substante);
Lanolina hidratata 35g
Vaselina 20g
Ulei de masline 15g
Oxid de zinc 10g
Dioxid de titan 10g
Caolin 5g
Colorant 1g
Parfum
Crema de stearina 100g
Lanolina 1.5g
Ulei de parafina 3g
Colorant 2g
Conservant 0.15g
Creme emoliente
- au rol de a corecta diminuarea flexibilitatii pielii determinata de
diferiti factori

-deshidratarea stratului cornos al pielii- pielea devine uscata, aspra si mai putin flexibila
Emolientii -sunt substante care produc inmuierea pielii prin cresterea continutului in
apa a stratului cornos si mentinerea elasticitatii;
- au efect maxim cand sunt asociate cu un agent oclusiv, de exemplu
o substanta hidrofoba care actioneaza ca o bariera a evaporarii apei;
-Substante emoliente solubile in apa: glicerina, sorbitolul, poliolii (propilenglicolul,
polietilenglicolul)
- datorita proprietatilor umectante, alimenteaza epiderma cu apa
- intarzie evaporarea apei din faza externa a emulsiilor U/A
- se folosesc in concentratii de 1-5%

-Substante emoliente solubile in ulei: lanolina si derivatii, colesterolul, alcooli
grasi superiori(lauric, stearilic, cetilic), uleiuri vegetale si minerale, lecitine etc.


Lanolina - produsul natural purificat al grasimilor
de pe lana oilor
-in limba latina lano inseamna lana si oleum
ulei
- este o substanta semisolida de culoare
galbena, gras-ceroasa, secretata de glandele sebacee
din pielea oilor si prezenta pe firele de lana fiind
cunoscuta si sub numele de "grasimea lanei".
- woolwax
- este extrasa dupa prelucrarea lanii
- anumite rase de oi produc foarte multa
lanolina care se obtine storcand lana obtinuta dupa
tunderea lor in compresor.
- are capacitatea de a incorpora apa
- emulgator emulsii W/O
- compozitie: esteri, acizi, alcooli (cu rest
hidrocarbonat mare)
-prin saponificare si extractie se obtin alcoolii
de lana
-lanolina anhidra-cosmetice
- lanolina nepurificata poate contine pesticide
- poate provoca alergii

lanolina

-preparate industriale obtinute din saponificarea si extractia lanolieni( Cerolan, Hartolan,
Dusolan, Fluilan, Lantrol, Wiscolan, Lanocerina, Hidrolan, Waxolan, Albala, Lanolin wax)

-5% alcoolii de lana in asociere cu vaselina- baze alb-galbuie -eucerina( cu 200% mai
multa apa incorporata)

-amestecuri de steroli cu lanolina( Cerolan, Alcolan 40)

-derivati ai acizilor grasi din lanolina(Amerchol)si esterii acestuia cu propilenglicol,
glicerol, sorbitol( Solulan, Etholan, Atlas G-1790)

-amestecuri de colesterol cu vaselina, tip eucerina( Abracol, ProteginX, Eucerina,
Almecerin)

-derivati etoxilati solubili de lanolina( polioxoetilan sorbitol lanolina cunoscuti sub
deumirea de substante Atlas G-1425, G-1415 etc.)
Derivati de lanolina
eucerina alcooli de lana
Uleiuri vegetale- ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ricin, susan,
ulei de avocado( Persea gratissima) bogat in vitaminele A, D, E,
(tocoferol)( hidratant si contine antioxidanti)
Lecitina, Colesterolul - componente normale ale pielii
- stimuleaza secretia glandelor si joaca un rol important
in metabolismul celular
lecitina
Unguente emoliente cu lanolina
-pentru tenurile uscate si normale
-se aplica seara- creme de noapte
-au efect hidratant
Lanolina anhidra 25g
Unt de cacao 50g
Cetaceu 5g
Ulei de parafina 10g
Borax 0.3g
Apa la 100g
Parfum
Lanolina
Vaselina 5g
Ceara 2g
Ulei de parafina 3g
Alcool cetilic 5g
Eucerina 40g
Glicerina 3g
Apa la 100g
Parfum
Creme nutritive si revitalizante

-pentru prevenirea pierderii elasticitatii, atrofierii tesutului subcutanat
-se utilizeaza pentru tratamentul pielii uscate
-conservarea pielii
-contin cantitati mari de uleiuri, substante grase, emoliente
-trebuie sa aiba o buna capacitate de intindere, iar filmul oclusiv pe care il formeaza
sa nu fie nici prea gras nici prea uscat
-creme de noapte de tip U/A, A/U, sau mixte
-pot fi creme cu lanolina sau coldcreme la care se asociaza substante biologic active
cum sunt vitamine, hormoni, fitohormoni, proteine, aminoacizi, fosfatide, lecitine,
fermenti, gerovital, colagen solubil, produse apicole, extracte de placenta etc.
Vitamine A, B, C, D, F, E, H
-deficienta locala de vitamine poate fi ameliorata prin aplicare de crme care sa
asigure o concentratie locala ridicata

Vitamina A- mentinerea capacitatii de aparare a pielii
- piele neteda, catifelata
- ingredient antirid
-Surse de vit A- uleiuri de peste, de arahide
-concentrate de vit A si D care se adauga in faza uleioasa
a emulsiei( 1g concentrat la 100g crema)
Vitaminele din grupul B- asigura integritatea pielii, regenerarea si revitalizarea ei
- lipsa lor duce la tulburari ale functiilor pielii( caderea
parului, incaruntire, dermatite)
Vitamina F- amestec de acizi grasi nesaturati(linoleic acid (LA) (omega-6)
alpha- linoleic acid (LNA) , (omega-3))
- contribuie la regenerarea pielii, avand o actiune trofica asupra pielii
- se utilizeaza in creme de noapte si de maini
- se gaseste in uleiuri vegetale de floarea-soarelui, arahide, soia,
grasimi animale

Vitaminele D si E- sunt active impotriva ridurilor din jurul ochilor
- activeaza circulatia in tesuturile periferice
-favorizeaza regenerarea tesuturilor
- se gaseste in germenii de grau, ulei
-vit E se foloseste in tratamentul pielii cuperozice, e recomnadat in
psoriazis, caderea parului, acneea vulgara
Vitamina H(Biotina)- absenta acestei vitamine duce la
formarea matretii, albirea parului, dermatite
Vitamina C- participa la formarea substantei numita colagen, protejeaza
tenul de cuperoza, acnee, infectii, imbatranire;
- se oxideaza usor;
-ascorbyl palmitate
Hormonii- joaca un rol important in proliferarea celulelor epiteliale, maresc
elasticitatea pielii, imbunatatesc circulatia
- trebuie dozati corect pentru un efect favorabil
- prezinta interes pentru cosmetica-hormonii sexuali
- estrogenii- micsoreaza cantitatea de lipide sintetizata de
glangele sebacee
- testosterona- exercita efect antagonist
-amelioreaza structura morfohistologica a pielii, prin
cresterea mitozei in epiderm
- tratamente indelungate cu un unguent hidrofil de 1%
propionat de testosterona, semnaleaza efecte
favorabile asupra cresterii firului de par si pigmentarea lui,
ameliorandu-se sau intarzaind formarea cheliei;
Fitohormonii- accelereaza formarea celulelor, imbunatatesc tonicitatea tesuturilor
- se utilizeaza extracte de plante care contin fitohormoni
- ulei de germeni de grau sau porumb ( 5-10%), extract de
morcovi, ulei de avocado;
-Auxina, Cytokinina, Ethylen, Acid Abszisin, AcidGibberellin,
Brassinosteroid, Acid Jasmon, Acid Salicilic

Produse apicole- laptisor de matca produsul glandular salivar secretat de
alibine
are efecte bune in tratamentul tenurilor deshidratate
-bogat in complexul de vitamine B - respectiv B1, B2,
B3, B5, B6, B8, B12 , lizina, valina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina,
treonina, saruri minerale, oligoelemente, glucide, lipide
- polen- revitalizarea celulelor tesutului conjunctiv
- aminoacizi, acizi grasi, vitamin A( de 20 de ori mai multa
decat morcovii), vitamina E;
Colesterolul, lecitina- factori principali in prepararea cremelor nutritive
- regenerarea celulelor si glandelor sebacee, regenerator al
stratului de grasime
-0.5-1%
- lecitina este un bun emulgator, si are proprietati emoliente(1-5%)
Colagenul - reprezinta 30-35% din cantitatea totala de proteine din organism

Extracte de namoluri terapeutice- complexe biologice care furnizeaza substante
organice , biostimulente, hormoni, vitamine, elemente cu clor,
potasiu, sulf
- favorizeaza metabolismul celular si regenerarea
celulelor
-reda supletea, tonicitatea pielii, regleaza fluxul
sebaceu, regenereaza foliculul pilos, reduce comedoanele,
cicatrizeaza microabscesele

Extractele de placenta contin un complex de substante cu activitate biologica
(hormoni, vitamine, aminoacizi, oligoelemente, enzime)
- se incorporeaza in preparatele cosmetice in conc de 3-5%
Creme cu vitamine- creme grase, de noapte
- contin lanolina, ceara, uleiuri vegetale sau minerale,
colesterol, unt de cacao, vaselina, alcooli superiori, in care se
asociaza vitamine in special liposolubile( A, D, E, F)
Creme pentru ten gras
Stearina 10g
Ceara alba 10g
Cetaceu 6g
Ulei de masline 30g
Ulei de germeni de cereale 10g
Lecitina 1g
Trietanolamina 1g
Borax 0.5g
Apa 25g
Ulei odorant

Creme pentru ten uscat si normal
Ceara alba 12g
Lanolina 2g
Ulei de parafina 23g
Colesterol 1g
Cetaceu 5g
Vitamina A 5ml
Borax 0.3g
Apa 20g
Parfum
Crema cu hormoni
Ceara alba 9g
Stearina 14g
Miristat de izopropil 46g
Hormoni estrogeni 1.5g
Borax 1g
Trietanolamina 1.20g
Apa 27.30g
Creme hidratante
-au scop de a mentine continutul de apa al pielii si de a preveni uscarea ei prin
prin absorbtia ei
- agenti umectantii: glicerina, etilenglicolul, propilenglicolul, sorbitolul
-Starea de hidratare a pielii se exprima prin Factorul Normal de Hidratare(NMF),
care este din punct de vedere chimicun complex mucoproteic si
lipomucopolizaharidic
Compozitia chimica a FNH
Acid 2-pirolidon carboxilic 12 %
Aminoacizi liberi 40%
Uree 4%
Amoniac 1.5%
Acid uric 1.5%
Glucozamina 1.5%
Creatinina 1.5%
Sodiu 5%
Calciu 4%
Potasiu 4%
Magneziu 1.5%
Fosfati 0.5%
Cloruri 6%
Lactati 12%
Citrati si formiati 0.5%

La retinerea apei in piele participa:
-proteine -prin constituientii hidrosolubili
-hidratii de carbon din stratul cornos
-lipidele cutanate din stratul cornos
Preparatele hidratante:
-apa (60-80%) incorporata sub forma de emulsii U/A si A/U
-emulgatori ionogeni si neionogeni
-ceruri autoemulgatoare
- agenti umectanti
Creme cu emulgator neionogen
Alcool cetilic 17g
Tween 80 7g
Vaselina 25g
Glicerol 15g
Apa la 100g
Creme cu emulgator ionogen
Alcool cetilic 8g
Unt de cacao 6.5g
Vaselina 20g
Laurilsulfatul de sodiu 0.5g
Apa la 65g
Lotiuni hidratante pentru fata, maini si corp
- sunt emoliente fara sa fie uleioase sau grase
Palmitat de izopropil 7.5g
Monostearat de propilenglicol 6g
Polietilenglicol monostearat 5g
Trietanolamina 0.5g
Glicerina 2.5g
Propilenglicol 2.5g
Apa 76g
Parfum 0.3-0.5g
Gerovital (procaine hydrochloride)
procaina
Seboreea
-Este o stare patalogica datorata unor tulburari functionale a glandelor sebacee, caracterizata
printr-un flux de grasime la suprafata parului si a pielii
- seboreea grasa-acumularea in canalul osteofolicular a unei materii alcatuite din
sebum si celule ale stratului cornos
-seboreea fluenta-aspectul lucios al pielii
- Nu este o afectiune microbiana , dar pe fondul seboreic se po dezvolta frecvent germeni
microbieni (stafilococi, streptococi), care pot produce infectii cutanate
Cauze
-Ereditatea
-Tulburari generale ale organismului
-Tulburari endocrine- glandele sexuale( hormonii androgeni, estrogeni)
- hipofiza
- tiroida(hipotiroidism-creste lipemia)
-Sistemul nervos central- sindromul Parkinson, maniaco-depresiv, nevroza astenica,
emotiile, efortul si surmenajul intelectual

-Se localizeaza pe fata(nas, frunte, pometi si barbie), pielea capului(alopecia seboreica),
trunchi(torace, umeri, abdomen, regiunea cervicala)

Tratamentul seboreei
-tratament profilactic- pentru tinerii ai caror parinti au seboree simpla sau
complicata regim alimentar corespunzator, igiena adecvata,
utilizarea rationala a sapunurilor de toaleta;
-tratament local- are ca scop micsorarea cantitatii de sebum de pe suprafata pielii,
pentru a da tenului un aspect cat mai aproape de normal, pentru a evita aparitia acneei-produse
cosmetice antiseboreice, tratament individualizat;

Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul antiseboreic
-Tratamentul formelor usoare-folosirea sapunurilor acide, sau sapun de sulf, gudron sau
Ichtiol, a lotiunilor astringente care contin acid salicilic, borax, ectracte de plante, creme uscate,
comprese cu infuzii de plante, masti faciale astringente(albus de ou, drojdie de bere, miere),
bai cu aburi;

Lotiune astringenta:
Acid salicilic 1g
Alaun 0.5g
Alcool 70
o

Apa la 100g
Stearina 6g
Alcool cetostearilic 12g
Carbonat de potasiu 0.8g
Glicerina 6g
Borax 1g
Nipagin 0.025g
Apa la 100g
Acneea- afectiune larg raspandita, datorata unei inflamatii cronice a folicului pilosebaceu,
asociata cu o retentie sebaceee care insoteste seboreea.
- apare de obicei pe fondul seboreic, prin producerea exagerata de sebum, asociata cu
obstruarea conductului sebaceu;
- termenul de acnee este utilizat in general pentru a defini eruptii cutanate,
caracterizate printr-o inflamatie a folicului pilosebaceu;
- exista o relatie intre compozitia sebumului si acnee
- componentele sebumului- squalenii, acizi grasi, gliceride- potential acneigen

Leziuni caracteristice acneei:
Comedoanele- leziuni incipiente ale acneei
Comedonul - filament seboreic imbatranit, inchistat intr-un invelis cornos care contine
Corynebacterium acnes si stafilococi
- comedoane deschise:-puncte negre- dop de sebum si celule cornoase
- comedoane inchise:-puncte albe- nu produc o leziune inflamatorie
Papule- mici proeminente, tari, putin dureroase, inconjurate sau nu de o zona eritematoasa
- provin din comedonul inchis, care isi mareste progresiv diametrul determinand o rupere
a foliculului, celulele keratinizate patrund in grosimea pielii unde se comporta ca un
corp strain;
Pustule- mici cavitati purulente situate in centru papulelor- papulopustule
- apar in urma unei infectii cand celulele din jurul comedonului mor si se transforma in
puroi;
- pot aparea cicatricii hipocrome


Noduli - nodozitati situate profund in derm si hipoderm, de culoare roz-violacee
- provin din doua sau mai multe comedoane care deseori se rup si fuzioneaza
- persista mai multe saptamani, dupa care se resorb spontan sau pot evolua spre
supuratie, lasand prin vindecare o cicatrice
Forme de manifestare ale acneei:
- Acneea polimorfa juvenila( vulgara)- complicatie majora a seboreei
- comedoane, papule foliculare, papulo-pustule,
pustule-foliculare, noduli;
-Acneea comedoniana( acneea punctata)- comedoane
- Acneea papuloasa si pustuloasa- pot forma cicatrice
-Acneea rozacee- forma particulara, se intalneste la adulti;
- eritroza, seboree, elemente papulopustuloase
- cauze: afectiuni gastrointestinale, tulburari tiroidiene;
-Acnee cheloidiana( foliculita cheloidiana)- inflamatie cronica a foliculului pilosebaceu din
regiunea cefei
-Acneea infantila- apare in primii doi ani de viata
-Acneea profesionala si medicamentoasa: iodurile, bromurile, cortizonul;
Factorii care determina aparitia acneei:
-Predispozitia genetica
-Factori endocrini- glandele sexuale- modificarea raportului androgeni/estrogeni
-hipofiza- prolactina favorizeaza actiune androgenilor
-corticosuprarenala- corticoizii pot determina o acnee vulgara
-Factori digestivi si alimentari- consumul mare de grasimi, dulciuri, alimentatie saraca in
proteine, vitamine
-Factori nervosi- socurile emotionale, stari de tensiune psihica- maresc secretia glandelor
sebacee
-Factori microbieni- germeni ca Staphylococcus albus, Staphylococcus aureus,
Bacterium acnes
- Corynebacterium acnes- nu este patogen- sintetizeaza esteraze-
hidroliza trigliceridelor
Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul local al acneei
-tratament local :-respectarea igienei riguroase, lotiuni astringente si antiseptice, baia
de aburi
-tratament general: substante cu actiune topica, antiseptica, antiinflamatoare: sulful,
acidul salicilic, acidul retinoic, benzoil peroxidul, antibiotice;
Sulful cel mai comun ingredient, are proprietati keratolitice si keratoplastice
-precipitat, sublimat sau coloidal
- conc 3-12%
- compusi cu sulf- cisteina, cistamina
Rezorcinolul- conc 2-4%
- are efect keratoplastic si keratolitic
- solutie de rezorcinol 0.50%
Acid salicilic - are efect keratoplastic si keratolitic
- este mai putin iritant decat rezorcinolul si are actiune keratolitica mai
pronuntata
Peroxid de benzoil- se conditioneaza in lotiuni, unguente, emulsii U/A
- conc de 5-10%
- se recomanda utilizarea concomitenta cu acidul retinoic
- actioneaza ca un bactericid fata de stafilococi
Vitamina A acida( acid retinoic, tretinoina)- puternic exfoliant
- tratament individualizat
- impiedica formarea comedoanelor
Estrogeni- folositi in tratament local in acnee
-1% estrogeni
Antibiotice- tratamente locale
- tetraciclina, eritromicina, cloramfenicolul, neomicina sulfat, clindamicina
- actioneaza prin diminuarea continutului de acizi grasi liberi din sebum
- conc 2-4%
- se asociaza cu alte substante antiacneice
Spunuri

Definiie: substante tensioactive destinate curatirii
General: Sruri ale acizilor grai
Cosmetic: Sruri solubile ale acizilor grai Na
+
, K
+
,
NH
4
+

Istoric:
Vechiul testament (extract apos al cenuii lesie)
Pliniu cel Btrn meniona spunul ca produs de fenicieni din grsime de capr i
cenu de fag
Romanii foloseau o argil de la muntele Sapo, impregnat cu amestec de grsime topit
i cenu. La muntele Sapo exista un loc destinat sacrificiilor rituale de animale
Celii produceau un spun din grsime i cenu Saipo
Galen (130 -200 AD) menioneaz utilizarea spunului la splarea corpului
Priscianus (385 AD) menioneaz meseria de spunar saponarius
Tehnologia nu s-a schimbat semnificativ pn in sec XX
Epoca sapunului s-a deschis cu descoperirea fabricarii sodei la nivel industrial: Leblanc,
i apoi Solvay: Fabricarea sodei

-pentru spalare, curatare
-lubrefianti- agenti de ingrosare
-Saruri de aluminiu, litiu, calciu

-rol spalare- surfactanti
Materii prime:
C12-C18
Grsimi
-Grsimea animal
-Grasimi vegetale: Uleiul de palmier, Uleiul de cocos,
Uleiul de miez de Palmier C
12
- C
14

-NaOH, KOH
Amestecuri comerciale de grsimi
80% C
16
C
18
: 20% C
12
C
14
,
75% C
12
C
18
: 25% C
12
C
14
,
70% C
16
C
18
: 30 %C
12
C
14
.

Grsimile cu C
12
C
14
dau o consisten moale spunului
Grsimile cu C
16
C
18
contribuie la puterea de splare i
calitatea spumei (stabil, consistent).


Grsimi i
uleiuri
Proprieti
Indice
saponificare
Indice de
iod
Ps

o
C
Pt.
o
C
Glicerin
%
Ulei de cocos
250-264 7-12 20-24 23,0 13
Grsime animal
192-202 48-52 40-47 40,0-47,0 10
Ulei miez palmier
245-255 14-19 20-28 24,0-26,0 12
Oleina miez
palmier
231-244 25-31 - 21,8-26,0 -
Ulei palmier
196-202 50-55 40-47 27,0-50,0 10
Stearina palmier
193-206 48 (max) 20-26 24,0-26,0 -
Caracteristici ale grasimilor
Distribuia acizilor grai i caracteristicile maselor de baz de spun
Acizi grai distilai
Aditivi folositi in fabricarea sapunului :

Compoziia de parfumare:
-amestecuri de substante volatile din diferite clase chimicei ntr-un
solvent(dipropilenglicol, dietilftalat). Alti solveni pot interactiona cu masa
sapunului si ii modifica modifica proprietile

Acizi grai liberi (superfatting)
-folositi pentru neutralizarea alcalinitii(acizi grai din ulei cocos,
miez de palmier, acid stearic sau acid citric ori fosforic)

Glicerina
-folosita pentru abilitile hidratante
-scade puterea de spalare a unui sapun

Colorani, pigmeni
- se nglobeaza in masa de baz alturi de ageni de opacifiere ZnO,
TiO
2

Aditivi (continuare):

Conservani
-agenti chelatanti (EDTA, DTPA
dietilentriaminopentaacetat)
-agenti antioxidanti (BHT(butilhidroxitoluen E321)
Ageni de condiionare pentru piele
-Vitamina E
-ulei de jojoba
-lanolin- puternic hidrofoba
-glicerilstearat- aspect sidefat
-esteri izopropilici,
-siliconi
-cear de albine

Ageni antimicrobieni (antiseptici);
triclorocarbanilida, triclorsan(irgasan)

Surfactani sintetici- se folosesc cei anionici

Ali aditivi
aditivi tehnologici, agenti de umplere, exfoliani

Procedee de fabricare:
1. Discontinuu
1. Fierbere grsime cu NaOH
2. Adugare de sare. Se separ spunul (mas cu cca 65% ap cu
coninut de glicerin i sare).
3. Se poate continua fierberea dup adaos de NaOH pentru
consumarea tuturor resturilor de grsime
4. Separarea fazelor, ndeprtarea apelor glicerinoase
5. Splare spun.
6. Condiionare sub form de mas de baz sau spun finit

2. Continuu- mai ieftin, se poate automatiza, sarjele sunt mai mici
1. Saponificare
-Grsimi i leie
2. Neutralizare
- Acizi grai i leie

1. 20mL of a 20% weight per volume NaOH solution
is mixed with 5mL of any oil.
2. 10mL ethanol is added to aid in the mixing of the
reactants.
3. the mixture is boiled using a hot plate on water
bath for 30 minutes.
4. water is added periodicaaly to maintain a
constant volume.
5. a curd of soap forms on top of the mixture.
6. 5g of solid salt NaCl is added and boiled for a few
more minutes.
7. the salt precipitates the soap which floats on top
oh the solution as a solid.
8. filter,wash and test the soap.
Diagrama flux general pentru fabricarea spunului
Procedeul Colgate
Procedeul Lever Rexona
Sistem de dublu extruder pentru spun
Differences between soaps and detergents:
-formation
formation of soap is by animal fats and vegetable oils which come from renewable resources
detergent is make by hydrocarbons which come from the petrochemical industry,it is non renewable resources.
-structure
soaps are ionic on polar head with a long,non-polar hydrocarbon tail. soap are anionic.
detergents have same structure to soap ionic head and non polar tail,but detergent can be anionic,cationic or
non-ionic.
-manufacture
soaps are manufacture by saponification,heating fats or oils which are esters with NaOH or KOH, then
precipitate with NaCl
one example of detergent is propene from petrochemical industry polymerises into polyprope,it also adding of
a benzene ring.detergent also reacting with H2SO4 and also reacting with NaOH to form sodium sulfate.
-reaction with hard water
soap do not lather well in hard water,soaps will form scum with calcium and magnesium this will cause the
clothes dull and grey
detergent will lather in hard water,detergents do not precipitate mineral salt in hard water.
-biodegradability
soaps are biodegradeble
detergents are biodegradable if hydrocarbon chain is straignt, while non-biodegradable if is branched chain.
-phosphates
soaps do not contain phosphates
detergents may be mixed with phosphates which pollute the enviroment





Sapunuri si creme de ras
-un amestec de sapunuri de sodiu si de potasiu

Produse care fac rasul mai agreabil sau mai suportabil si care se prezint
sub mai multe forme:
batoane de spun
paste de ras n tuburi
creme de ras nespumante
spume de ras in aerosoli

Cerine:
Neiritant pentru fa
Meninerea in form umed tot timpul rasului
nmuierea brbii i meninerea acestei stri tot timpul rasului
Sa aib efect de lubrifiere pentru ca aparatul de ras sa lunece uor
Sa aib vscozitate suficient pentru a menine prul drept
Stabil termic
Noncoroziv
Uor de ndeprtat dup ras

Ageni de nmuiere, sunt eseniali pentru spunuri de ras i creme de ras spumante
-glicerol
-alchilolamine(monoetanolamine, dietanolamine, trietanolamine)
-laurilsulfati
Cremele de ras nespumante, necesit nmuiere prealabil- apa cu spun
in firul umed
furnizeaz un lubrifiant



Diferene de formulare:
Creme de ras spumante nespumante
Coninut umectai redus ridicat
pH: 10 8

pH-alcalin grad de inmuiere al pielii mare





Spunuri solide
-tind sa fie inlocuite cu geluri, sapunuri lichide;
-materii prime:- grasimi
- KOH, NaOH;
-antioxidanti (BHA, BHT)(se evita rancezirea)
Spre deosebire de spunurile de toalet n spunurile solide de ras: KOH
Spum mai consistent i mai rapid format
KOH pur (liber de sulfai, Fe
x+
i Cl
-1
)

R1 R2
Componeni % Componeni %
Spun de toalet 50,00 Acid stearic 50
Ulei de cocos 5,00 Ulei cocos 12
Acid stearic 10,00 KOH 20
Untur 20,00 NaOH 4
NaOH 2,30 Ap 14
KOH 10,00
Antioxidant 0,05
Apa 2,65
Grsimile i hidroxizii se vor aduga peste spunul iniial;
o parte din glicerina format rmne n mas, contribuind la creterea calitii spumei i la
puterea emolient a spunului
Creme de ras spumante
Iniial n borcane (anii 1880 SUA), ulterior in tuburi
In concuren cu cremele nespumante, loiunile pentru rasul
electric, spumele de ras, gelurile aerosol
Cel mai eficient produs pentru ras;
Unul dintre produsele cel mai dificil de obinut datorit
problemelor de stabilitate termic
Similar cu spunurile solide. Diferena apare n consisten(
controlata de aditivi)
Stabilitatea cremelor spumante este dat de electrolii care
trebuie s menin n echilibru n limite largi de temperatur
sistemul coloidal.
Electroliii trebuie testai pentru activitate coroziv asupra
tuburilor de Al (Cl
-
este cunoscut activitatea sa este
contracarat de Na
2
SiO
3
inhibitor de coroziune)
Materii prime:
KOH este important att ca puritate (lips de Fe, sulfati) ct i
ca raport cu NaOH
Acidul stearic comercial folosit in fapt amestec acid
stearic/palmitic. Important: culoarea i mirosul, care pot fi
parametri de reject pentru materii prime. Pentru stabilitatea culorii
sau mirosului neplacut importani sunt antioxidanii.
Trietanolamina este obligatorie la cremele nespumante i la
spumele de ras (aerosol)
- reduce calitatea spumei
Uleiul de cocos influeneaz calitatea spumei si caracterul iritant al acesteia.
In plus, uleiul de cocos poate produce problemele de miros si de culoare similare cu ale acidului
stearic. Acizii grai mai nesaturai dect acidul oleic trebuie evitai deoarece tind s se oxideze.

Caracteristicile spumei n funcie de acizii grai care formeaz spunurile

Acid Spum spun Na
+
Spum spun K
+
Stearic
Aproape inexistent;
spun foarte solubil
Lunecoas, dens nu
abundent
Palmitic Modest Dens dar nu abundent
Miristic Destul de abundent Foarte bun, abundent
Lauric Abundent Uoar, instabil
Oleic
Se formeaz uor,
consistent
Se formeaz uor,
instabil
Creme de ras spumante (continuare)
Ingredieni
mbuntesc calitatea spumei
creeaz senzaie de confort
nmuiere barb
reinere umiditate
Superfatting (adaos de acizi grai liberi)
evit alcalinitatea
stabilizeaz spuma, reinnd umiditatea
Ageni hidratani
glicerol
lanolin (i ca emolient)
Carbowax (PEG)
Conservani
(parabeni, imidazolidiniluree, sorbati, fenoxietanol)
Antiseptic (acid boric, borax)
Antioxidanti
(BHT, BHA)
Mentol
(agent rcorire)
Parfum


Creme de ras spumante (continuare)
A B C D
Acid stearic 35,0 21,0 20,0 38,8
Ulei de cocos 10,0 10,5 6,0 9,7
KOH 6,1 6,6 7,5 8,0
NaOH 2,0 0,4 0,5 1,6
Glicerol 8,0 7,0 12,0 11,6
Ap 37,4 53,2 37,5 30,3
Aditiv 1,5 1,3 1,0 -
Acid boric - - 0,5 -
Stearin - - 15,0 -
Antioxidant q.s. q.s. q.s. q.s.
Conservant q.s. q.s. q.s. q.s.
Parfum q.s q.s. q.s. q.s
Protocol:
Dup saponificarea acidului stearic si a
uleiului de cocos se adug surplusul de
acid stearic
Se adaug ingredientele speciale
(lanolina si antioxidantul)
Se nclzete glicerolul, acidul boric si
jumtate din cantitatea de ap la 65C,
se amestec cu masa principal
Omogenizare lent
Apa rmas, se nclzete la 44C i se
adaug ncet
Formulri de principiu:
Creme de ras nespumante
Sunt destinate aplicrii pe fa fr pensul
Necesita inmuierea prealabila cu ap cald i spun
Emulsii de tip O/W care conin stearai de amoniu,
trietanolamin, acid stearic liber, ingredieni higroscopici
Ingredieni
TEA(emolient)
Lanolina
Materiale polimerice (metil celuloza, polivinilpirolidona,
CMC (agenti de ingrosare pentru fixarea firului de pr)
Conservani
Stearat de glicerina(agent de sidefare)
Emulgatori( Span 20, Tween 20)

Formulri de principiu:
Creme de ras nespumante
Se topesc uleiurile si se introduc in malaxor nclzit. TEA se amestec cu 1/3 din ap la 65C si se introduce
in malaxor la 10 rot/min. Se adaug restul de ap la 44C i se agit la turaie ridicat pn la emulsionare.
Dup rcire se adaug compoziia de parfumare.
Produse de preras si
Produse dupa ras
Rasul provoaca o stare de disconfort locala datorita:
-iritatiilor
-leziunilor fizice

Micsorarea discomfortului prin:
-alegerea aparatului de ras
-produselor de ras
-produselor de preras
-produselor dupa ras
Produse de preras
-sunt folosite pentru pregatirea barbii si a fetei pentru ras

1. Produse pentru inmuierea barbii
-au rol de protectie a pielii
Componenti:
-Substante tensioactive
-Emolientii
-Lubrifianti- pentru a reduce frecarea dintre lame si
piele(uleiuri siliconice)

Produse de preras

Produse pentru inmuierea barbii(continut)

Laurilsulftat de TEA (Dupanol WAT) 20g (3)
Aerosil OT( sulfosuccinat de bis 2 etilhexil) 0.1g (2)
Etilcarbitol(dietilenglicoeter) 3 g (1)
Alcool denaturat 1 g (1)
Apa demineralizata pana la 100g (1)

Acizi grasi din cocos 4.2g(1)
Acid oleic( cu acid linoleic) 5.6g(1)
Propilenglicol 5.0g(1)
TEA 2.85g(2)
MEA 1.26g(2)
Tergitol NPX(nonilfenoxietanol) 2 g(3)
Apa demineralalizata pana la 100g(3)
O
O S
O
O
O O
O
-
Na
+
O H
3
C
O
OH
O
O
OH
Se pot adauga:
-coloranti
-pigmenti
-mentol
-conservanti
-agenti antiseptici

2. Produse pentru pregatirea pielii inainte de ras
-Sunt produse profesionale
-Se folosesc inanintea aplicarii cremei de ras
-Functioneaza ca interfata intre piele si cremele de ras
Maresc capacitatea de lubrefiere a pastei de ras
Reduc sensibilitatea pielii la actiunea mecanica, respectiv la actiunea chimica
Compozitie de principiu
I
Acid stearic 20.6g
Stearat de dietilenglicol 2.5g
Ulei mineral 4g
Ulei de ricin sulfonat 1.0g
II
TEA 1.3g
Borax 0.9g
Apa 14g
Propilenglicol 4.0g
Alginat de sodiu 2% 50g
III
Mentol 0.1g
Camfor 0.1g
Parfum 0.5g



I se incalzeste la 70
o
C sub agitare pana la
omogenizare.
In solutia coloidala de alginat se introduc ceilalti
Ingredienti din II si se incalzeste la 70
o
C.
Se adauga I in II sub agitare si se raceste
pana la 45
o
C, cand se adauga componentii III.

3. Produse pentru pregatirea pielii inainte de rasul electric
Asigura :
-Indepartarea umiditatii pielii- solutii alcoolice( efect deshidratant)
-Mentinerea firelor de par in stare dreapta si ferma- agenti astringenti(acidul
lactic, fenolsulfonatul de Zn, clorhidrat de aluminiu)
Compozitie de principiu:

Fenolsulfonatul de Zn 1.8g (1)
Alcool denaturat 40g (1)
Mentol 0.1g (1)
Camfor 0.1g (1)
Extract de hamamelis 58g (2)


Produse de dupa ras(after shave)
-Indeparteaza senzatia de tensiune, disconfort de dupa ras
-Calmeaza iritatiile minore
-Efect cicatrizant
-Confera senzatia de racoare
-Protejeaza pielea de agenti bacterieni
Forme:
-Lotiuni dupa ras
-Gel dupa ras
-Spuma dupa ras
-Balsam dupa ras
-Pudra dupa ras
Lotiuni dupa ras
-cele mai uzuale

Materii prime:
-contin 40-50% alcool- agent antiseptic
-agent umectanti-propilen glicol
-agenti astringenti
-agenti emolienti
-agenti cicatrizanti

Continut de principiu

Etanol denaturat 55g (2)
Dipropilenglicol 2g(1)
Ulei de ricin polietoxilat 1g(2)
Alantoina 0.1g(1)
Extract de aloe (2)
Agent germicid (Irgasan) (2)
Apa pana la 100g(1)
Absorbant UV (2)
Parfum (2)
Gel dupa ras
- Se obtine combinand polimer de carboxivinil si o baza
Continut de principiu

Carbomer 934 1g
Mentol 0.1g
Etanol denaturat 48g
Trietanolamina 1g
Apa pana la 100g
Parfum
Colorant
Se dizolva Carbomerul in o treime
din cantitatea de apa, cu agitare
puternica. (A)
Se dizolva TEA, mentolul si parfumul in
etanol. (B)
Se adauga solutia B la solutia A, in
cantitati mici si sub agitare.
Se dizolva colorantul in restul de apa si
se aduga amestecului.
Spuma dupa ras
-este dispersata de aerosol sub forma de spuma si cand ajunge in
contact cu piele se distruge
Nonionic emulgator(Polawax) 3.34g
Etanol (denaturat) 95.34g
Mentol 0.06g A
Triclosan1 0.06
Allantoin 0.10g
Di-isopropyl Adipate(Crodamol) 1.10g
Parfum q.s B
Butan 8%
92%
Se amesteca ingerdientele A si se incalzesc
la 60-65
o
C. Se raceste amestecul la 40
o
C
cand se aduga parfumul. Dupa racire se umple
tubul cu amestecul si se aduga butanul sub
presiune.
Balsam dupa ras
-produse destinate pentru barbatii cu piele sensibila
-sunt emulsii de tip U/A, similare cu cremele de zi sau cremele hidratante
Carbomer 934 (3%) (Carbopol 934) 6.6g
Apa demineralizata 20.0g A
Metil Gluceth-20-Distearat (Glucam E 20) 2.0g
Cetearyl Alcool (and) Cetearat 20 2.5g B
Isopropyl Palmitat 1.5g
Trietanolamina (10% sol) 2.0g
Apa 50.4g C
Etanol denaturat 15.0g D
Conservant
Parfum
Se disperseaza Carbomerul 435 in apa de la faza A, cu agitare continua. Apoi se lasa in repaus pana
ce bulele de aer ies din amestec.
Se incalzeste amestecul B pana la 80
o
C.
Se incalzeste C pana la 80
o
C.
Se adauga amestecul A la C sub agitare si se mentine temperatura la 75
o
C. La
amestecul format se adauga B si dupa agitare se raceste la 45
o
C. Se dizolva conservantul
Si parfumul in alcoolul din D, si se aduga amestecului cand temperatura ajunge la 30
o
C.
Pudra dupa ras: - nu se foloseste prea des
- este destinata celor acre au o piele cu probleme( acnee)
Materii prime: - pudra de talc,
- aditivi cum ar fi: mentol, colorant. bactericid

Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului
Parul
-Este o formatie epiteliala cornoasa, filiforma care ia nastere in corionul profund- papila
-Este o anexa a pielii
-Are rol de protectie si decorativ
Aspecte morfohistologice ale parului
-diametrul parului capului 30-100 m
-culoarea parului- melanina
- caracteristica ereditara
-forma parului- drept, ondulat
-firul de par-firul de par propriu-zis
- foliculul pilos( 5 milioane de foliculi)
-radacina firului de par
-regiunea bulbara
-tija firului de par
- foliculul pilos
-radacina firului de par
-regiunea bulbara
-tija firului de par
-cuticula(epiderma)
-zona corticala
-zona medulara
Anexe ale firului de par
-muschiul erector
-glande sebacee

Cresterea parului
-120000 fire de par
- viteza de crestere 0.1-0.4mm/zi
Influenta hormonilor:
-hormonii androgeni-stimuleaza cresterea parului
-hormonii estrogeni- diminueaza cresterea parului
Culoarea parului:
-melanina-sintetizata in melanocite
- eumelanina(brunet)
-feomelanina(blond, roscat)
-ticosiderin-pigmentul rosu al parului(complecsi de fier)
Modificarea culorii parului(canitia)
-incaruntire-diluarea pigmentului
- incapacitatea melanocitelor din bulbul pilos de-a sintetiza
pigment melanic
-acid pantotenic- impiedica incaruntirea
Canitia - fiziologica- incepe progresiv pe la 35 de ani
- precoce este rara- incepe pe la 20-30 de ani
-poate fi ereditara
- precoce patologica- epilepsie, boli endocrine, hipertensiune arteriala
Gresarea parului- parul este lubrefiat de sebum-glandele sebacee de tip holocrin
-componenti ai sebumului-determina aparitia alopeciei
Compozitia parului:- keratina(85%), apa(7%), lipide(3%), pigment(2%)
-substante hidrosolubile: pentoze, fenoli, acid uric, glicogen;
-cisteina, cistina, acid glutamic, serina, lizina, histidina, arginina,
acid aspartic, metionina, prolina, alanina, glicina;
-constiutuienti minerali: Ca, Mg, Sr, B, Al, Sn, Na, K, Zn, Mn, Fe, Pb;
Sinteza melaninei( melanogeneza)

Afectiuni ale parului:
-sindromul seboreic- cresterea fluxului seboreic
-seboreea simpla(uscata)- matreata- Pityriasis capitis
-descumarea pielii capului
-provocata de Pityrosporum ovale
Alopecia(caderea parului)- specifica barbatilor
Cauze:- boli ale pielii, boli infectioase, tulburari ale sistemului nervos, tulburari
endocrine, tulburari de nutritie, de digestie, predispozitie genetica,
microorganisme, imbatranire timpurie, intoxicatii(medicamente), actiunea
razelor X, abuzul de tutun, alcool;
-Alopecia difuza- caderea parului pe tot cuprinsul capului
-acuta- 1-2 luni
-cronica-afecteaza in special femeile
-difuza progresiva- se regenereaza in parte
Tipuri de par:
-par normal- mladios, stralucitor
-par uscat- fragil, se rupe usor, nu are luciu
-par gras- excees de sebum, fir lucios, lipicios
Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului
Sampoane
Produse de conditionare
Lotiuni de par
Masti de par

Preparate cosmetice pentru aranjarea parului
Geluri de par
Spume de coafat
Fixativ de par
Coloranti de par
Solutii pentru permanent
Definiie: produse destinate splrii prului i scalpului
Producia lor a nceput n anii 30 iar evoluia lor a urmat
evoluia detergenilor sintetici
Caracteristici:
Sensibilitate redus la duritatea apei; de aceea cltirea
este extrem de eficient, neexistnd mzga spunurilor de
Ca-Mg
parul splat este lucios i nenclcit
Sampoane
Cerine pentru un bun ampon
S asigure ndeprtarea eficient a sebumului
S asigure ndeprtarea poluanilor atmosferici din pr i de
pe scalp
ndeprtarea resturilor substanelor utilizate la tratamente
anterioare
Eliberarea unei cantiti de spum n acord cu dorina
consumatorului
Prul splat s fie n bun condiie astfel nct s poat fi
pieptnat uor att n stare uscat ct i umed, s aib
volum.
S poat fi utilizat ca vector pentru diferite substane
S fie netoxic i neiritant pentru pr i scalp
S nu fie agresiv pentru ochi

Clasificarea ampoanelor(dup criteriul
funciei)
Antimtrea
Medicinale
ampoane 2 n 1
ampoane blnde pentru copii
ampoane de nfrumuesare

Componentii murdariei parului
-Sebum, secretia grasa a glandelor sebacee
-Materie proteica, formata din resturile straturilor cornoase ale scalpului si
continutul proteic al transpiratiei
- Poluanti atmosferici si reziduuri din alte produse de ingrijire a parului
Componenti % masa
Colesterol 8.5
Acizi grasi liberi 22.0
Triacilgliceroli 35.0
Ceruri 18.6
Squalene 11.3
Hidrocarburi 4.6
Componentii sebumului
Dupa caracteristici functionale
-murdarie grasa(sebum)
-murdarie solubila
-particule de murdarie insolubile

Mecanismul Chan de eliminare a murdariei
Caracterizarea sampoanelor

-pH-ul
-spuma samponului
-capacitatea de spumare
-stabilitatea spumei
-densitatea spumei
-procentul de substante solide
-vascozitatea
-capacitatea de a indeparta impuritatile

Ingrediente pentru sampoane

-Detergenti principali
-Formatori si stabilizatori de spuma
-Agenti opacifianti, sidefanti
-Agenti hidrotropi
-Modificatori de vascozitatea inclusiv hidrocoloizi si electroliti
-Aditivi speciali pentru conditionarea parului
-Aditivi speciali pentru sanatatea scalpului, inclusiv aditivi antimatreata
-Agenti de chelatizare
Detergenti principali:
-detergenti anionici
-detergenti neionici
-detergenti amfoteri
-detergenti cationici- nu se folosesc in sampoane


Detergenti neionici:
-folositi ca co-surfactanti, la solubilizarea componentilor insolubili, modificatori reologici;

Alcanolamide ale acizilor grasi RCONHC
2
H
4
OH R= C
12
-C
18

Amine grase N-oxidate R(CH
3
)
2
N-O R= C
12
-C
18

Alchilpoliglucozide
Detergenti amfoteri- efecte benefice asupra spumei, vascozitatii
- compatibili cu toate clasele de surfactanti
-Imidazolin derivati- folositi in sampoane pentru copii
-Alchilamidobetaine-co-surfactant
Detergenti anionici:
-Sulfati de alchil ROSO
-
3
X
+
X= Na, NH
4
, TEA, MEA
R= C
6
-C
18




-Alchil eter sulfati R(OCH
2
CH
2
)
n
OSO
-
3
X
+
R= C
12
-C
18

X= Na, NH
4
, TEA, MEA
-Sulfosuccinati
-Izotionati R-COOCH
2
-CH
2
SO
-
3
X
+

Aditivi folositi in sampoane
Agenti de ingrosare:
NaCl
Polietilenglicol(PEG) detergenti sulfosuccinati
Alcool polivinilic
Derivati de celuloza
Glucozoesteri
Agenti de sidefare si opacizare
- confera un aspect cremos, perlat
Distearat de etilenglicol
Concentrat preparat de perle
Latex
OCO(CH
2
)
16
CH
3
H
3
C(H
2
C)
16
OCO
Conservanti:
-izotiazoline
-parabeni S
N
O
CH
3
2-metil-isotiazol-3(2H)-ona
COOR
OH
parabeni
Modificatori de pH
-pH optim al firului de par 5.6-6.2
-acid citric
HO
O
OH
O OH
O
HO
citric acid
Aditivi functionali
-sunt aceei aditivi care confera o stare(conditie) buna parului
Polimeri policationici (Polyquaterniums)
Aditivi siliconici
Proteine si aminoacizi
Ceramide
Pantenol
Derivati de acid glutamic
Polimeri policationici (Polyquaterniums)
-Ingredienti cosmetici ce contin un centru de N cuaternar
-Se cunosc 47 de polimeri diferiti
-Ajuta parul sa stea drept
-Unii au proprietati anti bacteriene
Aditivi siliconici
-dimeticon copolioli- proprietati antistatice
-amodimeticone
-polimeri de dimethyl siloxane
-polimeri de etilenoxid
SiH
O
H
3
Si
dimethyl siloxane
O
ethylene oxide
Proteine si aminoacizi
-Proveniti din surse vegetale: grau , soia, porumb, migdale
-Imbunatatesc rezistenta mecanica a firului de par
Ceramide
-Ajuta la refacerea parului degradat mecanic
-Ofera protectie UV si pierderea de apa
Pantenol
-Este esential pentru cresterea parului
-Imbunatateste aspectul si textura parului
-Contribuie la hidratarea firului de par
HO HN
OH O HO
Panthenol
Derivati de acid glutamic
- Sunt sursa de energie necesara cresterii parului- pot stimula cresterea parului
Agenti anti-matreata

-zinc piritiona (ZPT)
-piroctoneolamina(PO)
-triclosan-agent antibacterian
N
S
O Zn
N
S
O
piritiona de Zn
Cl O Cl
Cl
HO
triclosan
N O
O
H
3
N
OH
piroctoneolamina
Metode de obtinere a samponului
I. 1. Se amesteca detergentul principal cu spumantul auxiliar, cu ceilalti aditivi
functionali si cu apa, la turatie mica pentru a se evita spumarea.
2. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2
3. Se adauga agentul de ingrosare, cum ar fii N-alchil-betaina, si se amesteca
mai puternic pana se ajunge ca consistenta dorita.

II. 1. Se amesteca detergentul principal cu apa
2. Se adauga sub agitare spumantul auxiliar si ceilalti aditivi cum ar fi
agentul de opacizare si alti agenti functionali cu probleme de dispersie
3. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2
4. Se ajusteaza vascozitatea folosind un agent de ingrosare(ex. NaCl)
III. 1. Se amesteca cu agitare agentul spumant si ceilalti agenti functionali
2. Folosind aceelasi regim de agitare se adauga detergentul principal la
jumatate din cantitatea de apa
3. Se adauga solutia (2) la solutia (1)
4. Se adauga ingredientii greu solubili la restul de apa si se agita cu incalzire
pana se dizolva complet.
5. Se adauga solutia (4) la solutia obtinuta la (3)
6. Se ajusteaza pH-ul solutiei la 5.6-6.2 prin adaugare de acidul citric
Formulari de sampoane
Sampon de uz frecvent
-contine o concentratie mai mica de detergent, deoarece trebuie mentinut nivelul
sebumului pe par la un nivel de echilibru

Sampon 2 in 1 cu balsam
-pe langa spalare, se si conditioneaza parul, parul fiin moale, starlucitor,
usor de pieptanat
-retetele sunt complexe folosind aditivi siliconici si polimeri policationici
(Polyquaterniums)
-necesita atentie in preparare pentru a nu incarca parul prea tare, si pentru a
se elibera aditivi siliconici doar in momentul clatirii parului

Sampoane de infrumusetare
-sunt cele care pretind ca ingroasa firul de par, creeaza volum parului, dau
stralucire;
-la obtinerea lor se utilizeaza o cantitate mai mare de detregenti si contin
ingredienti de conditionare, de hidratare( ex. aditivi siliconici modificati,
proteine, pantenol, extracte naturale de plante)
Sampoane anti-matreata
-destinate pentru a imbunatatii scalpul cu matreata
- zinc piritiona (ZPT)
- piroctoneolamina(PO)(Octopirox)- mai eficient
-Ketokonazol
-Triclosan- sampoane medicinale
Sampoane de copii( baby shampoo)
-necesita o reteta speciala, care sa nu contina ingrediente iritante
-se recomanda folosirea unui detergent neionic-polisorbat 20
Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului
Produse de conditionare a parului
Obiective:
-Sa elimine tendinta de incalcire (prin lubrifiere)
-Sa lase parul moale si usor de pieptanat, coafat
-Sa reduca sarcinile statice
-Sa imbunatateasca textura parului si sa-I confere volum
-Sa repare textura parului degradat chimic sau termic
-Sa imbunantateasca luciu si stalucirea
Balsam de par
-Cu clatire(crema, limpede, spuma)
-Fara clatire(leave-on type)
Ingredienti
Agenti umectanti
-Asigura cresterea elasticitatii parului, prin cresterea gradului de hidratare
-Glicerina, propilenglicol, sorbitol, xilitol, manitol
Agenti de reconstructie
-Patrund in interiorul parului si il intaresc
-hidrolizate proteice, ceramide;
Acidifianti
-Asigura parului un pH acid, necesar intariri legaturilor de hidrogen din keratina
-Acid citric
Alti ingredienti:
-clorura de cetil trimetil amonium (CTAC)- agent tensioactiv, emulsificator
-pantenol- agent de volum
-Dimeticone copoliol- agent de netezire, de inmuiere
-Alcool cetilic- agenti de ingrosare
Tehnologie de fabricatie:
Se adauga 90% din apa la CTAC si se incalzeste la 70-75
o
C. Se topeste alcoolul cetearilic separat si se
incalzeste la 70-75
o
C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi temperatura, se adauga faza grasa peste faza
apoasa si se amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei se agita in continuare si se lasa
sa se raceasca pana la 40
o
C, cand se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se adauga
sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si se continua racirea.
Tehnologie de fabricatie:
Se adauga 90% din apa la CTAC, clorura de benzalchilamonium,
dimeticon copoliolul si glicerina, in vasul principal si se incalzesc la
70-75
o
C. Se topeste alcoolul cetearilic si cocamide MEA separat si
se incalzeste la 70-75
o
C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi
temperatura, se adauga faza grasa peste faza apoasa si se
amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei
se agita in continuare si se lasa sa se raceasca pana la 40
o
C, cand
se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se
adauga sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si
se continua racirea.
Lotiuni de par
-Preparate cosmetice care servesc pentru ingrijirea parului, hranirea si stimularea
circulatiei la nivelul scalpului
-Au efecte tonice, dezinfectante, terapeutice fiind folosite impotriva matretii,
seboreei, alopeciei
Substante utilizate:
-rezorcinol- efect antiseptic
-beta-naftolul- antiseptic, germicid
-alcoolul izopropilic- antiseboreic
-chinina-stimulator
-capsicum- stimulator
-pilocarpina- stimulator
-derivati de sulf- aminoacizi cu S
-derivati ai acidului nicotinic
-vitamine(F, E, A)
-acizi nesaturati
-alcool-degresant
Lotiuni tonice
-au rol de activare a circulatiei sanguine si de a stimula cresterea parului
Compozitie Cantitate
Clorhidrat de
chinina
0.10g
Tanin 0.05g
Tinctura de
arnica
10g
Alcool 60g
Apa la 100g
Parfum q.s.
Lotiuni contra caderii parului
Compozitie Cantitate
Rezorcinol 5.0g
Tinctura capsici 3.0g
Ulei de ricin 5.0g
Alcool 85.0g
Parfum q.s
Lotiuni contra matretii
Compozitie Cantitate
Beta naftol 0.5-2g
Alcool 50.0g
Apa 38.g
Glicerina 10g
Parfum q.s
Preparate cosmetice pentru aranjarea parului
Spume de coafat
Geluri de par
Fixativ de par
Coloranti de par
Solutii pentru permanent
-lotiunile traditonale contin amestec etanol/apa in care se dizolva materiale polimerice
-materiale polimerice -asigura flexibiliatatea parului(in conditii umede sa nu devina
imbacsit)
-prin uscarea parului se formeaza o pelicula
-sa confere o anumita ridigitate
-sa asigure maleabilitate la coafare si stabilitatea aranjamentului
-sa aiba o anumita rezistenta la apa( putin solubili)
-copolimeri de vinil acetat
-ftalati( esteri ai acidului o-ftalic)
-polivinil pirolidone
- aditivi: lanolina, polimeri siliconici


Produse de coafat
Spume de coafat
-sunt folosite pentru a imbunatatii textura firului de par, pentru a ingrosa firul de par
-se poate controla coafarea parului
Indredienti Masa% Functie
Polyquaternium-11 1.4 Agent de styling
Polyquaternium-4 0.6 Formator de film
Lauramide DEA 0.2 Stabilizator de spuma
Isostearat-10 0.2 Stabilizator de spuma
Dimethicone copolyol 0.15 Agent de styling
Fragrance 0.2 Parfum
DMDH hydantoin 0.2 Conservant
Methyl paraben 0.1 Conservant
Isobutan/propane blend 7.0 Agent propulsant
Water to 100 Solvent
Geluri de par
-sunt derivate din lotiuni de coafat la care se adauga aditivi de structura
-pot fi obtinuti sub o varietate de forme de tarie
-se pot obtine cu diferite calitati: aspect umed, stralucitor, hidratant
Materii prime:
-carbomer( dispersia carbomerului e foarte importanta)
-materiale polimerice
-hidroxid de sodiu -neutralizeaza carbomerul
- obtinerea vascozitatii dorite
-polipropilen glicol( aspect umed)
-silicon( aspect stralucitor si conditionare)
-pantenol( hidratare)
Fixativ de par
-preparate cosmetice utilizate pentru fixarea si mentinerea aranjamentului parului
- pot fi sub forma de aerosol si non-aerosol
-pot fi obtinute sub diferite forme de tarie- de la normal la maxim
- performanta poate fi influentata de marimea tubului si de marimea orificiului( de ex. O
sprayere mai fina se obtine cu un tub mare si un orificiu mic)
Conditii:
-sa contina materii prime de calitate corespunzatoare
-sa nu lipeasca parul
-sa nu dauneze parului
-dupa aplicare parul sa ramana suplu
-sa nu fie higroscopic
-sa se elimine usor de pe par
Materii prime:
-substanta formatoare de film: polivinilpirolidona, carbopoli, derivati de celuloza, gelatina
-solvent
-parfum
Obtinere:
1.Alcoolul se adauga in vasul de mixare.
2. Se adauga rasina la alcool si se amesteca pana se dizolva tot solidul.
3. Neutralizatorul aminometil propanolul se aduga in vasul de amestecare si se
amesteca timp de 10 minute.
4. Dimeticone copoliol, parfumul si alti aditivi sunt adugati si produsul este amestecat
pana devine omogen si limpede.
Ingredient Cantitate(%) Functie
Ethylester of PVM/MA copolimer 2.5 Formator de film

Dimethicone copolyol 0.3 Agent de styling
Isopropyl alcohol 5.0 Solvent
Fragrance 0.3 Parfum
Ethanol 45.0 Solvent
Water to 100 Solvent
- dezavantaj: granulatia particulelor
Coloranti de par
-colorarea parului se practica din antichitate
Un bun colorant trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:
-sa coloreze parul, fara sa afecteze structura si luciul parului, sa nu distruga tija parului
-sa nu aiba efecte toxice asupra parului si pielii
-sa nu posede o actiune irtanta primara si sa nu manifeste o actiune de sensibilizare
-sa fie stabil la aer, lumina solara si la apa sarata
-sa nu-si schimbe culoarea la aplicarea preparatelor de toaleta
-sa nu se decolorezecand parul este tratat cu substante alcaline, reducatoare, oxidante,
sau in decursul procesului de ondulare permananta
Coloranti pentru par:
-coloranti vegetali
-coloranti metalici
-coloranti sintetici organici

Coloranti de provenienta vegetala
-Henna - pulbere uscata obtinuta din frunzele arbustului Lawsonia, recoltate
inainte de inflorire
- colorantul: 2 hidroxi-1,4 naftochinona
- pasta obtinuta din pulbere si apa calda, acidificata cu acid citric pH 5.5
- nu este iritanta
- nu produce sensibilizari
- domeniul de colorare este limitat la nuanta roscata
-Henna compusa pentru a obtine un spectru mai larg de colorare se asociaza
cu pirogalol si sulfat de cupru
Maron deschis Maron inchis Negru
Henna pulvere 90 83 86
Pirogalol 5 10 8
Sulfat de cupru 5 7 6
-Musetelul se utilizeaza flori proaspete de Matricaria chamomillae
- se utilizeaza sub forma de extract apos(infuzie) sau pasta preparata
din flori
-Indigoul obtinut din frunze de Indigofera
- se pot realiza culori variind fe la negru-albastrui pana la rosu aprins
Coloranti metalici
-Compusi de argint, cupru, fier, nichel, cobalt
-Formeaza sulfuri cu S din keratina
Coloranti de plumb:-acetatul de plumb
- se asociaza cu S pulbere, glicerina si apa
- utilizarea frecventa duce la intoxicatii
Coloranti de argint:- azotatul de argint( diferite concentrati)
- se folosesc in solutie apoasa amoniacala
Saruri de Cu, Ni si Co se utilizeaza singure sau in asociere cu saruri de argint
Coloranti organici sintetici- se utilizeaza in preparatele moderne
- domeniul de colorare cuprinde o paleta mai larga
- peste 1900 de compusi organici care acopera toate
nuantele de la blond la maron inchis
- coloranti de anilina, para-toluendiamine

-coloranti temporari
-coloranti permanenti
-decoloranti
Coloranti temporari- asocieri de coloranti cu un acid organic
-coloranti pulbere- amestecul unui colorant cu acid tartric sau acid citric
- se dizolva in apa calda
- coloranti lichizi- se asociaza colorantul cu un acid si un solvent( alcool, apa)
- se utilizeaza si in sampoane( colorantul este solubil in apa)
- se utilizeaza in spray-uri colorante
Coloranti permanenti- coloranti de provenienta organica
Ingrediente Cantitate
4,4-diaminodifenilamina 0.7g
2,6-diaminopiridina 0.7g
Amoniac 25% 4.0g
Apa la 100 g
Decoloranti- peroxidul de hidrogen, in mediu alcalin de amoniac
- se intalnesc sub mai multe forme: paste, creme, pudre, emulsii
Coafarea permanenta
-o prelucrare la nivel de forma si o prelucrare chimica a parului
-Este un proces in doua etape:
-are loc o desfacere a puntilor disulfurice sau reducerea puntilor disulfurice
-neutralizarea sau oxidarea cu formarea puntilor disulfurice intr-o alta
forma(configuratie)

-Desfacerea puntilor disulfurice implica utilizarea structurilor tiolice:
- acid tioglicolic
- acid tiolactic
- acid -tiopropionic
Oxidarea gruparilor tiolice libere se face cu: - apa oxigenata
- perborati
- peroxizi

-emulsia de desfacere(reducere) a puntilor disulfurice
- solutia de neutralizare(oxidare)
Indreptarea parului
-Intinderea parului prin mecanisme chimice
-Are loc in special in saloanele de coafura
-Este un proces in doua etape:
-are loc o desfacere legaturilor din interiorul proteinelor parului(mediu alcalin)
-reformarea legaturilor sub o alta forma(folosirea unui sampon acid)

-folosirea tioglicolatului e un tratament mai putin agresiv
Preparate deodorante si antiperspirante
-preparate destinate igienei personale
-utilizarea acestor preparate are ca scop:-reducerea numarului total de microrganisme
de pe suprafata cutanata
- reducerea cantitativa a secretiei sudorale
- inlaturarea substantelor mirositoare
- intretinerea igienei corpului
-1888 a aparut primul preparat sub forma de crema cu oxid de zinc ca compus antimicrobian
-la inceputul sec XX au aparut primele preparatele antiperspirante cu clorhidrat de aluminiu
solutie;

Varietate de formulari: creme, pudre, deodorante solide, roll-ons, batoane solide,
aerosoli, spray cu pompa, roll-ons suspensii solide, roll-ons geluri, etc.
-deodorante:-preparate care nu influenteaza secretia sudorala, dar reduc descompunerea
bactereologica a secretiei sudorale prin prezenta unui agent antimicrobian si
mascheaza mirosul neplacut prin folosirea unui parfum;
-antiperspirante:- preparate care reduc secretia glandelor secretorii, datorita efectelor lor
astringente si obturarii porilor canalelor secretorii de pe suprafata pielii;
Functia secretorie a pielii:
Secretia sudorala

Glandele pielii:
-glande ecrine
-glande apocrine- sudoripare

Glanda ecrina
Glanda apocrina
-Secretie inodora si incolora
-Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila
-Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6
-Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului,
mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta,
febra
-Sunt mai mari si mai putin numeroase
-Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide
intr-un folicul pilos sebaceu;
-Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus
-Secretia apocrina: pH 6.9
Secretia sudorala ecrina:
-lichid limpede, incolor, inodor
-contine 99% apa, NaCl(protectie antimicrobiana), uree, aminoacizi, acid lactic, citric,
ascorbic, uric
- pH acid

Secretia sudorala apocrina:
-lichid alb-galbui, initial inodora, vascos
- apa, uree, amoniac, acizi aminati, compusi organici
-pH bazic-permite dezvoltarea microorganismelor
-stres, emotii, teama, furie, stare de excitatie
-temperatura mediului ambiant, febra
Preparate deodorante
-pudre, solutii apoase sau hidro-alcoolice, creme, aerosoli;
-preparate cu rol de a controla cursul perspiratiei
-contin substante bactericide sau antiseptice, care distrug flora bacteriana sau previn
descompunerea bacteriologica a secretiei sudorale apocrine
-contin substante parfumante care indeparteaza( mascheaza) mirosul neplacut
Substante active antiseptice:
-hexaclorfenul-are actiune asupra florei bacteriene
-triclosan
- fenolsulfonat de zinc
-clorhexidina
-cloranilida
-dimetilhidantoina
-acid salicilic
-acid boric
-urotropina
Substante active antibacteriene:
-hexaclorfenul
-tetrametil thiuran disulfura(TMTD)
-antibiotice:-neomicina
-rasini schimbatoare de ioni
-compusi de amoniu cuaternar( clorura de cetilpiridiu, clorura de trimetilacetil amoniu)

Antiseptice utilizate in cosmetice
Ingrediente Masa(g)
Acid salicilic 3.0
Acid boric 5.0
Amidon 50.0
Talc 42.0
Parfum q.s.
Pudra
Ingrediente Masa(g)
Hexaclorfen 1.0
Miristat de izopropil 3.0
Izopropanol 47.5
Etanol 47.5
Parfum 1.0
Spray
-compozitia 30% in asociere cu gaz propulsor 70%
Preparate antiperspirante
-au rol de a controla, de a limita, de a reduce fluxul secretiei sudoripare si nu de a suprima
-mecanismul de actiune se bazeaza pe difuzia substantelor active in ductul sudoripar si
formarea unor geluri(polimeri) insolubile care obtureaza partial orificiul glandei sudoripare;
Substante antisudorifice:
-saruri de aluminiu ( Al
2
(OH)
a
Cl
b
a+b= 6)- efect astringent, bacteriostatic

- Clorohidrat de aluminiu- cel mai utilizat
- Aluminiu diclorohidrat
- Aluminiu Sesquiclorohidrat
- Aluminum Chlorohydrex PG
- Aluminum Zirconium Trichlorohydrate
- Aluminum Zirconium Tetrachlorohydrate
- Aluminum Zirconium Pentachlorohydrate
Tipuri de formulare a deodorantilor si a antiperspirantilor:
-Creme
-Aerosol
-Stick(baton- deodorant solid)
-Roll-on
-Pulverizator cu pompa
-Pulverizator prin presare
-Pudre
Crema antiperspiranta
-emulsie O/W
Se incalzesc fazele A si B separat la 70
o
C. Se adauga incet
sub agitare faza B la faza A. Se raceste amestecul la 40
o
C
se aduga parfumul si se omogenizeaza.
Se amesteca A cu E si se incalzesc la 70
o
C. Se adauga B, C, D.
Se raceste amestecul la 40
o
C se aduga parfumul(F) si se
omogenizeaza.
Deodorante stick
-stearatul de sodiu (gelifiant)
-substante antiseptice
-etanol sau propilenglicol
Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70
o
C. Se adauga D si se amesteca
timp de 5 minute. Se adauga B si E si se amesteca pana devine
limpede. Se raceste amestecul la 65
o
C se aduga parfumul(F), se
omogenizeaza si se aduga in recipiente la temperatura de 60
o
C.
Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70
o
C. Se adauga B si D si se
amesteca pana devine limpede. Se raceste amestecul la 65
o
C
se aduga parfumul(E), se omogenizeaza si se aduga in
recipiente la temperatura de 60
o
C.
-deodorant-antiperspirant
Stickuri antiperspirante moderne
antiperspiranti solizi
1. Siliconi volatili ageni de transport
2. Alcool stearilic agent de gelificare
3. Emolieni
4. Talc / silice - ageni de suspendare
5. TiO
2
agent de opacifiere
6. Alantoin agent antiiritant
Exemplu de formulare
-stick transparent -gel
Produse de tip Roll-on
I. Emulsii O/W
Ingredienii activi se gsesc n faza uleioas alturi de:
emulgatori
ageni de transport
parfum
Exemplu de formulare
-cele mai versatile si populare antiperspirante
-exista mai multe formulari de baza:- apa, alcool, sisteme hidroalcoolice, esteri si
siliconi
Produse de tip Roll-on
II. Produse Roll-on alcoolice sau hidroalcoolice

Avantajul acestor produse este evaporarea rapid a solventului
Ingredienii activi se gsesc n faz omogen alturi de:
ageni de control ai viscozitii
ageni de transport
parfum
Dezavantaj: alcoolul iritant
Soluii alcoolice Soluii hidroalcoolice
III. Produse Roll-on suspensii

-Formulrile sunt suspensii ale antiperspiranilor in siliconi volatili
-Marimea particulelor ingredientilor trebuie sa fie superfina
Exemplu de formulare:
IV. Produse Roll-on apoase
Sunt produse relativ noi pe piata
Aceste produse au un aspect estetic superior si plcut
Nu las reziduuri
Claritatea soluiei se obine prin adugarea ingredientelor la temperatura camerei
in ordinea specificat
Exemplu de formulare:
AEROSOLI
-1965- primul aerosol fara apa- suspensie 2% ACH in ulei
-prima generatie de aerosoli agenti antiperspiranti, polimer sintetic, agent de baza,
agent propulsor
-1970 - a doua generatie de aerosoli
-1980- a treia generatie de aerosoli
-aerosol concentrat
-antiperspirante solide moi- soft solids
-au fost introduse in 1993- de Procter & Gamble
-sunt creme anhidre
-sunt produse care nu lasa reziduuri, nu sunt lipicioase si agentul antiperspirant este
raspandit in cantitate mare pe piele
Geluri transparente
-1993 Gillette
-emulsii W/O
-surfactant siliconic- asigura stabilitatea
Parfumuri in antiperspiranti si deodoranti
- Ofera produsului un caracter unic
-Uleiuri esentiale, extracte de plante;
-Trebuie sa fie stabile in mediu acid si cationic :- fenolii, uleiuri naturale, alcoolii si aldehidele
nesaturate- sunt instabile
- cetone, nitrili, esteri, aldehide saturate,
alcooli primari si secundari- sunt stabile
www.bartleby.com/images/A4imags/A4a
erosl.jpg
Produse pentru igiena dentara
Anatomia dintelui
-20 dinti de lapte
-32 dinti permanent

-smalt- contine hidroxiapatita
-dentina- tesut mineralizat
-cimentul-invelisul extern al radacinii dintelui
-pulpa dintelui-tesut conjunctiv unde se gaseste
radacina si vase de sange
-radacina dintelui
-gingia
Probleme de sanatate ale dintilor
-carii dentare- distrugerea tesutului dur al dintelui prin demineralizare
-bacterii, mancare si bauturi cu potential de producere a cariilor,
sensibilitatea dintilor
-boli ale gingiilor- distrugerea tesutului suport al dintilor
-gingivita- inflamarea gingiilor
-parodontoza- distrugerea paradontiului dentar- pierderea dintilor
Cauze:- pelicula- depozit de proteine salivare
- placa microbiana
- tartru- reprezint un complex organomineral aderent de
suprafaa dentar
Pasta de dinti
Cerinte:
-cand se foloseste cu o perie de dinti eficienta trebuie sa curate, sa mentina estetica si
sanatatea dintilor si a gingiilor
-trebuie sa indeparteze placa dentara microbiana si resturile de alimente
- sa elimine/mascheze mirosul gurii si sa lase gura cu o senzatie curata si proaspata
-sa asigure albirea si lustruirea dintilor
-sa aiba actiune impotriva cariilor si impotriva gingivitelor
-nu trebuie sa fie toxica, sa fie placuta la gust si usor de folosit
Materii prime:
1. Agenti de curatare si agenti abrazivi
2. Surfactanti (pentru curatare si spumare)
3. Umectanti
4. Agenti de ingrosare( de gelificare)
5. Indulcitori
6. Agenti de aroma
7. Ingredienti minori (coloranti, agenti de albire, conservanti)
1. Agenti de curatare si agenti abrazivi
-silicati de calitate dentara (SiO
2
)
n

- 1970-silicati abrazivi amorfi si precipitati
- au devenit foarte folositi datorita flexibilitatii si compatibilitatii lor cu
aditivii terapeutici
- se pot folosi sub diferite forme de granulatii
- au si proprietati de ingrosare( agenti de ingrosare)
-10-30%
-fosfati de dicalciu dihidratati (DCPD) CaHPO
4
x2H
2
O
- unul dintre cei mai folositi agenti abrazivi, datorita stabilitatii aromei
- este si agent de albire
- dezavantajul major al folosirii lui este faptul ca este compatibil doar cu
monofluorofosfatul de sodiu ca si sursa de fluor
-40-50%
-carbonat de calciu CaCO
3
- este un agent folosit des in obtinerea pastei de dinti
- poate fi obtinut sub diferite forme de granulatii
- este incompatibil cu fluorura de sodiu, dar compatibil cu
monofluorofosfatul de sodiu
- 30-50%
-bicarbonat de sodiu (NaHCO
3
)
-a reinceput sa fie folosit la inceputul anilor 1990
-folosirea lui lasa un gust sarat gurii
-se foloseste si ca agent de curatare si deodorizant
-este un abraziv mai bland
-se foloseste impreuna cu alti agenti abrazivi
-5-30%
-alumina hidratata Al
2
O
3
3H
2
O sau Al(OH)
3
-folosirea acesteia a scazut semnificativ in anii 80
-este compatibil cu monofluorofosfatul de sodiu si cu alti aditivi terapeutici
-40-50%
-alti agenti abrazivi:
-sodiu metafosfat (IMP) (NaPO
3
)
x
,
-calcium pirofosfat (CPP), Ca
2
P
2
O
7
,

2. Surfactanti (agenti pentru curatare si spumare)
-sunt folositi in pasta de dinti pentru a ajuta la penetrarea filmului superficial al dintilor
prin micsorarea tensiunii superficiale
-formeaza spuma folosita la indepartarea reziduurilor de pe dinti
-desi au actiune agresiva surfactantii trebuie sa nu fie toxici si neiritanti pentru
mucoasa bucala
-in general sunt folositi intr-o concentratie de 1-2% intr-o pasta de dinti
-Sodium lauril sulfat (SLS) ROSO
3
Na (R=C
12
- C
14
)
- este surfactantul principal folosit in pasta de dinti
3. Umectanti
-sunt folositi pentru a preveni uscarea si intarirea pastei de dinti
-ofera produsului si un aspect stralucitor si plastifiant
-In general sunt folositi doi agenti de umectare principali, adesea in combinatie cu agenti
de umectare aditionali, folositi in cantitate mai mica
-Glicerina CH
2
OHCHOHCH
2
OH
- este agentul umectant folosit in cantitatea cea mai mare
- este unul dintre cei mai buni agenti de umectare
- este stabil, non-toxic si se gaseste atat de sinteza cat si din surse naturale
- ofera produsului un gust dulce
-Sorbitol CH
2
OH(CHOH)
4
CH
2
OH
- se foloseste adesea, uneori mai mult decat glicerina( in functie de formularea pastei)
- este si agent de indulcire
- este stabil, non-toxic




-Propilene Glicol CH
3
CHOHCH
2
OH si Polietilen Glicol CH
2
OH(CHOH)
n
CH
2
OH
-nu sunt folositi ca agenti de umectare singuri, in general se folosesc in cantitate mica
in combinatie cu umectantii principali ca si glicerina si sorbitolul
- sunt mai scumpi


-Xilitol (CH
2
OH(CHOH)
3
CH
2
OH)
- echivalentul sorbitolului
- folosirea lui amplifica efectul anti-carie al fluorurilor
- provine din surse naturale




4. Agenti de ingrosare( de gelificare)
-sunt coloizi hidrofilici
-sunt necesari pentru a mentine stabilitatea produsului( pentru a preveni separarea
pe faze
a componentilor)
-alegerea agentului de gelificare poate influenta dispersibilitatea pastei de dinti in
gura,
formarea spumei si eliberarea aromelor
-0.5-2%
- Sodiu Carboximetil Celuloza CMC
- este cel mai utilizat agent de gelificare
- se poate obtine intr-o stare inalta de purificare
- prin variatia gradului de polimerizare al celulozei se poate
varia vascozitatea,
solubilitatea, elasticitatea, stabilitatea in prezenta electrolitilor
-Caragenan
-polizaharid natural obtinut din alge (Chrondrus crispus)
-obtinerea gelurilor se face prin folosirea caragenanului la diferite dilutii
-folosirea lui a scazut in favoarea derivatilor de celuloza
-Alti agenti de gelificare:
-Xantan- polizaharid obtinut prin fermentatie
- se obtine un gel foarte bine structurat insensibil la electroliti si incalzire
- este incompatibil cu derivatii de celuloza datorita impurificarii cu enzime
care pot hidroliza derivatii de celuloza
-Hidroxietil celuloza HEC- este ocazional folosit in locul CMC
-Polimeri sintetici- polimeri ai acidului acrilic- se folosesc datorita stabilitatii la
caldura si imbatranirii
-Cleiuri- cleiuri coloidale- bentonite naturale sau cleiuri sintetice
-se folosesc datorita proprietatilor lor tixotropice
5. Indulcitori produsul final trebuie sa fie nici prea dulce dar nici prea
amar
- sunt folositi in combinatie cu compusii de aroma
- zaharina de sodiu- 0.05-05%
6. Compusi de aroma
-sunt importanti pentru ca consumatori apreciaza o pasta de dinti dupa aroma
-este unul dintre cei mai scumpi ingredienti( pana la 25% din totalul costurilor
pentru materiile prime
-Pepermint, spermint- componenti majoritari
-anethole, menthol (to give a pleasant cooling effect),eugenol (clove oil),
cinnamon,
eucalyptol, anisol
-0.5-1.5%
7. Ingredienti minori (ingredienti aditionali)
-Ingredienti adaugati pentru obtinerea unui aspect comercial
-Dioxid de titan TiO
2
- pentru stralucirea si albirea aditionala a produsului
-Coloranti- influenteaza aspectul produsului si aprecierea consumatorului
-Regulatori de pH
-Agenti de stralucire
-Fluoruri si alti ingredienti activi
Sodiu Monofluorofosfati (Na
2
PO
3
F)
Floruri de sodiu (NaF)
Organo (amine) fluoruri
Fluoruri de staniu (SnF
2
)
- se gasesc intr-o concentratie intre 1000-1500ppm

Obtinerea pastei de dinti
-doua metode de obtinere- fiecare cu 3 etape
-diferite variante continue sau semi-continue ale acestor procese sunt folosite de
diferiti fabricanti
Metoda generala A de obtinere a pastei de dinti:

Etapa I- Se amesteca agentii solizi
Agenti abrazivi
Agenti de gelificare
Agenti terapeutici solizi
Indulcitori
Agenti de albire/de colorare

Etapa II- Mixtura obtinuta se amesteca cu agenti lichizi
Agenti umectanti
Apa

Etapa III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu
aromele sub vid
Agenti de curatare si agenti abrazivi
Agenti de aroma




Metoda generala B de obtinere a pastei de dinti

Etapa I-Se amesteca agentul de gelificare cu suficienta apa si se
incalzeste daca este cazul
Agenti umectanti
Agenti de gelificare
Agenti terapeutici
Apa

Etapa II-Se amesteca gelul obtinut cu ceilalti ingredienti solizi
Agenti abrazivi
Indulcitori
Agenti de albire/de colorare

III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu aromele
sub vid
Agenti de curatare si agenti abrazivi
Agenti de aroma


Formulari de paste de dinti
Pasta de dinti anti-carie
-contine fluoruri
Pasta de dinti anti-tartru
-se adauga inhibitori de crestere a cristalelor(de mineralizare)
Tetrasodium pirofosfat (TSPP)
Tetrapotasiu pirofosfat (TKPP)
Disodium dihdrogen pirofosfat

Pasta de dinti impotriva placi dentare microbiene si a gingivitei
-au fost testati compusi cu activitate antimicrobiana- clorhexidina, triclosan,
2,4,4'-tricloro-2'-hidroxidifenil eter, citrat de zinc

Pasta de dinti pentru albirea dintilor
-bicarbonatul de sodiu
-2 componenti intr-un ambalaj cu doua camere (dual-chamber packiging)
-bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen(0.1-0.5%)
-a doua generatie de pasta de dinti cu bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen
intr-un singur tub
-pasta de dinti anti-tartru+albire
Pasta de dinti pentru dinti sensibili
-Strontium Cloride
-Strontium Acetate
- Formaldehyde
- Hydroxyapatite
-saruri de potasiu
- Azotat de potasiu
- Clorura de potasiu
- Citrat de potasiu


Metode de determinare a calitatii si stabilitatii produselor cosmetice
Metode analitice
-Metode de analiza clasice
-gravimetria- analitul este determinat prin schimbarea( determinarea umiditatii
prin incalzirea in cuptor)
-tehnici electrochimice- se bazeaza pe proprietatile eletrice ale solutiilor, masurarea
curentului electric, al rezistentei sau conductantei solutiilor(ex. masurarea pH-ului)
-analize volumetrice- metode de determinare a calitatii grasimilor si uleiurilor, a
acizilor si bazelor
-Metode instrumentale de analiza- ofera informatii calitative si cantitative
Metode cromatografice
Metode spectrofotometrice
-ne ofera informatii calitative si cantitative
-pot fii combinate cu metodele cromatografice
- spectrofotometrie UV/vis
- spectrofotometrie IR












- RMN(rezonanta magnetica nuclera)

Screening test
-se aplica atat materiilor prime cat si produsului finit
- Examinarea vizuala- examinarea cu un microscop
- se poate identifica uniformitatea particulelor, prezenta
contaminantilor fizici in produs, distributia relativa a fazelor in produs;
- Spot test consta in adaugarea de compusi chimici specifici la probe mici de
material, pe lama microscopului, care formeaza complecsi colorati, pentru a detecta prezenta
sau absenta aditivilor sau a contaminantilor
- Punctul de topire
- Absorbtiometrie- este o tehnica instrumentala pentru testarea materiilor prime
- spectrul de absorbtie poate indica prezenta contaminantilor
Metode generale

Determinarea umiditatii, a volatilelor totale si materialelor non-volatile prin uscare
-se aplica pentru pasta de dinti, creme, lotiuni si materii prime

Principiu:- o masa cantarita de proba se mentine la temperatura de 105
o
C, pana ajunge la o
masa constanta. Pierderea in masa reprezinta cantitatea de substante volatile, iar reziduu uscat
ramas reprezinta masa de nevolatile
-pentru materialele cu continut mare de volatile, se efectueaza o distilare a apei cu
un solvent nemiscibil si cu punct de fierbere mare(distilare azeotropa), astfel se detrmina si
cantitatea de apa din proba
- probele trebuie analizate in duplicat

Determinarea pH-ului
-se aplica atat pentru materii prime cat si pentru produse( geluri, creme, paste, sampoane)
-se masoara cu pH-metru

Determinarea ionilor metalici prin absorbtie atomica
-pudre, paste, geluri si materii prime
-nu se aplica pentru produse cu continut in lipide mai mare de 50%
-probele se usuca si apoi se carbonizeaza la 550
o
C, si apoi se analizeaza prin spectroscopie
de absorbtie atomica
Determinarea materialelor lipidice prin extractie cu solvent
-prin materiale lipidice se intelege, grasimi animale, vegetale, acizi grasi, glicerol,
lanolina, terpene, steride si alte materii prime solubile in solventi organici
Principiu:- materialele lipidice sunt extrase din proba uscata in prealabil, prin reflux continuu cu
un solvent potrivit.(depinde de natura probei). La sfarsitul extractiei solventul este evaporat
si masa uscata se cantareste.
Evaluarea produselor destinate pielii
Metode de evaluarea a efectelor de hidratare a pielii
- Studierea morfologiei pielii- evaluarea modificarilor mari si mici in aparentei fizice
a pielii( vizula si tactil)( fotografierea pielii si analiza imaginilor)
- Studierea proprietatilor mecanice ale pielii- evaluarea texturi si a finetei pielii, prin
masurarea unor parametri ca frecare si elasticitate
- Studierea proprietatilor electrice ale pielii
- Studierea vitezei de evaporare a apei din piele, inainte si dupa diferite tratamente
(TEWL)
Testarea conditiei pielii pe maini si fata
Masurarea proprietatilor mecanice ale pielii
Metode de masurare:
-masurarea gradului de frecare, pentru a evalua netezire, finetea si grasimea pielii
-masurarea gradului de elasticitate, pentru a evalua supletea si fermitatea pielii
-masurarea adanciturii intr-un punct pentru a evalua moliciunea pielii

Masurarea proprietatilor electrice ale pielii
-atunci cand pilelea e hidratata, conductivitatea pileii creste
-masurarea impedantei, conductantei si a capacitatii electrice a pielii, ne ofera informatii
despre gradul de hidratare al pielii
-exista cateva aparate de masurare a proprietatilor electrice ale pielii (Courage & Khazaka's
Corneometer, Skicon-200 Hygrometer, Nova DPM9003, sistemul Dermalab de la Cortex
Technology. Primele masoara capacitatea electrica si ultimele doua masoara impedanta)
-cresterea hidratarii pielii este indicata de cresterea conductantei si a capacitatii electrice sau
de scaderea impedantei
Transepidermal water loss(TEWL)
- presupune masurarea vitezei de pierdere a apei din piele