Scale de Anxietate Şi Depresie

SCALE DE ANXIETATE i DEPRESIE
CUPRINS
Anex la Evaluarea clinic
Scale de anxietate
Anxietate:
STAI
Hamilton
A.M.D.P.
Fobii, compulsii, obsesii:
Cottraux
Marks & Mattes
Marks
Stress posttraumatic:
Horoit!
Penn
Scale de depreie
"lobale:
Hamilton:
M.A.D.#.S.
H.A.#.D.
Co$niti%e:
&eck
Atitu'ini 'is(unc)ionale
De!n*'e+'e
Scala 'e lentoare
Pi!"dra#a
,
-
./
.-
,,
,0
/.
/.
/1
11
12
3/
04
0/
02
-,
,
SCALE DE ANXIETATE
IN$ENTARUL DE ANXIETATE STARE % TR&S&TUR&
STAI
STAI este alc*tuit 'in , scale 'e autoe%aluarepentru m*surarea a 'ou* concepte 'istincte pri%in'
anxietatea. Starea 'e anxietate 5A6stare7 8i anxietatea ca tr*s*tur* 5A6tr*s*tur*7. De8i ini)ial a (ost creat ca
un instrument 'e cercetare pentru in%esti$area anxiet*)ii la a'ul)ii 9normali:5(*r* probleme psi;iatrice7,
STAI s6a 'o%e'it a (i util <n m*surarea anxiet*)ii la stu'en)i, precum 8i la pacien)i 'in 'omeniul
neuropsi;iatric, cei 'in clinicile me'icale sau 'in ser%iciul 'e c;irur$ie.
Scala 5A6tr*s*tur*7 const* 'in ,4 'e 'escrieri pe ba!a c*rora oamenii exprim* mo'ul <n care se
simt ei <n $eneral. Scala 5A6stare7 const* 'e asemenea, 'in ,4 'e 'escrieri 'ar instruc)iunile cer subiec)ilor
s* in'ice mo'ul <n care ei se simt la un moment 'at.
Cercet*torii pot utili!a 5A6stare7 pentru a 'etermina ni%elurile actuale ale st*rilor 'e anxietate,
in'use prin proce'uri experimentale stresante sau ca un inice al ni%elului 'e autocontrol5'oi%e le%el7, a8a
cum a (ost numit acest concept 'e Hull 5.=1/7 8i Spense 5.=327.
S6a 'emonstrat c* scorurile la scala 5A6stare7 cresc <n urma %ariatelor tipuri 'e stres 8i 'escresc <n
urma antrenamentului 'e relaxare 5relaxation trainin$7.
Scala 5A6tr*s*tur*7 o(er* posibilitatea 'epist*rii la stu'en)ii 'in <n%*)*m>ntul superior sau 'e
cole$iu a <nclina)iilor anxio$ene precum 8i a e%alu*rii extin'erii cu care stu'en)ii care apelea!* la
ser%iciile 'e consiliere 8i orientare se con(runt* cu probleme 'e tip ne%rotic sau anxio$en.
Scala 5A6stare7 este un in'icator bun al ni%elului 'e anxietate tran!itorie resim)it* 'e clien)i 8i
pacien)i <n consiliere, psi;oterapie, terapie comportamental* sau <n 'omeniul psi;iatric. ?a poate (i 'e
asemenea, utili!at* pentru m*sura sc;imb*rile 'e intensitate ale st*rii anxio$ene care apar <n aceste
situa)ii.
Conceptele: stare anxio$en* 8i anxietatea ca tr*s*tur* 5State Trait Anxiet@7
Starea anxio$en* A6stare repre!int* o stare emo)ional* tran!itorie sau con'i)ii ale or$anismului
uman, caracteri!at* prin sentimente subiecti%e, con8tient percepute 'e tensiune 8i team* 8i acti%itate
sporit* a SAB.
A6stare poate %aria <n intensitate 8i (luctua <n timp. Anxietatea ca tr*s*tur* se re(er* la 'i(eren)ele
in'i%i'uale relati% stabile <n <nclina)ia spre anxietate, ce 'i(eren)ia!* oamenii <n ceea ce pri%e8te ten'in)a
'e a r*spun'e la situa)iile percepute ca amenin)*toare cu cre8teri ale intensit*)ii st*rii 'e anxietate. Ca 8i
concept psi;olo$ic Ctr*s*tura6 anxietate are caracteristicile unei clase 'e constructe pe care Atkinson le
nume8te 9moti%e: 8i la care Campbell se re(er* ca 8i 9'ispo!i)ii comportamentale:.
Dn $eneral, aceia care ob)in scoruri mari la A6tr*s*tur* %or mani(esta cre8teri ale A6stare mai
(rec%ent 'ec>t in'i%i!ii care ob)in scoruri mici la A6tr*s*tur*, 'eoarece ei tin' s* reac)ione!e la un mare
num*r 'e situa)ii, consi'er>n'u6le periculoase sau amenin)*toare.
Persoanele care ob)in scoruri mari la A6tr*s*tur* r*spun' 'e asemenea cu A6stare crescut* 8i <n
situa)iile care implic* rela)ii interpersonale ce amenin)* stima 'e sine. S6a ar*tat, 'e exemplu, c* acele
con'i)ii <n care este tr*it insuccesul, sau <n care este e%aluat ni%elul in'i%i'ual 5ex. aplicarea unui test 'e
inteli$en)*7 sunt amenin)*toare <n special pentru persoanele care ob)in scoruri mari la A6tr*s*tur*.
Dar 'ac*, <ntr6a'e%*r, oamenii care 'i(er* <n scorurile la A6tr*s*tur* %or pre!enta 'i(eren)e <n A6
stare 'epin'e 'e mo'ul <n care o situa)ie speci(ic* este perceput* 'e un in'i%i' ca periculoas* sau
amenin)*toare, iar <n acest lucru este puternic in(luen)at 'e experien)a trecut* a in'i%i'ului.
/
ADMIAIST#A#?:
STAI a (ost 'e a8a natur* construit <nc>t s* poat* (i autoa'ministrat, (iin' aplicabil at>t
in'i%i'ual c>t 8i <n $rup. Aplicarea in%entarului nu necesit* limit* 'e timp.
Stu'en)ii 'e cole$iu <n $eneral au ne%oie 'e 062 minute pentru a completa (ie A6stare (ie A6
tr*s*tur* 8i mai pu)in 'e .3 minute pentru a le completa pe ambele.
Bali'itatea STAI se ba!ea!* pe presupunerea c* subiectul a <n)eles instruc)iunile pentru A6stare
care <i cer s* relate!e cum se simte <n acel moment 8i cele pentru A6tr*s*tur* care <l solicit* s* in'ice cum
se simte <n $eneral.
Subiectul %a (i aten)ionat asupra (aptului c* instruc)iunile sunt 'i(erite pentru cele 'ou* p*r)i ale
in%entarului 8i I se %a spune c* ambele seturi 'e instruc)iuni trebuie citite atent. ?ste bine ca subiectul s*
citeasc* instruc)iunile <n $>n', iar apoi examinatorul s* le citeasc* cu %oce tare 8i s* o(ere subiectului
posibilitatea s* pun* <ntreb*ri. Dac* subiectul pune <ntreb*ri <n cursul test*rii, examinatorul %a r*spun'e
<n mo' e%a!i%. #*spunsuri 'e $enul 9In'ica)i cum %* sim)i)i <n $eneral: sau 9In'ica)i cum %* sim)i)i
acum: sunt 'e obicei su(iciente.
Dn stan'ar'i!area STAI, scala A6stare (orma E. 6 se aplic* itemii, urmat* apoi 'e scala A6
tr*s*tur*, (orma E,, aceast* or'ine (iin' recoman'at* c>n' ambele scale sunt aplicate <mpreun*.
Dntruc>t scala A6stare este sensibil* la con'o)iile <n care testul est a'ministrat, scorurile la aceat*
scal* pot (i in(luen)ate 'e atmos(era emo)ional* care poate (i creat* 'ac* scala A6tr*s*tur* este aplicat*
prima. Dn contrast, s6a 'eterminat c* scala A6tr*s*tur* este relati% nein(luen)at* 'e con'i)iile <n care este
aplicat* 5Fo;nson, .=02G Fo;nson, Spielber$er, .=027.
Instruc)iunile pentru STAI scala A6tr*s*stur* %or (i <ntot'eauna cele tip*rite pe (ormular. Pentru
STAI A6stare, instruc)iunile pot (i mo'i(icate pentru a e%alua ni%elul intenst*)ii st*rii 'e anxietate pentru
o situa)ie sau un inter%al 'e timp ce interesea!* experimentatorul sau clinicianul. C>n' sarcina este 'e
'urat*, estre util* instruirea subiectului s* r*spun'* cum se simte la <nceputul sarcinii 8i apoi cum se simte
<n timpul lucrului la por)iunea (inal* a sarcinii. Pentru a m*sura sc;imb*rile <n intensitatea st*rii 'e
anxietate <n timp, este recoman'at ca scala A6stare s* (ie aplicat* 'e (iecare 'at* c>n' este necesar* o
m*sur* a st*rii 'e anxietate
Dn ca!urile <n care 'e exemplu, m*sur*tori repetate ale st*rii 'e anxietate sunt 'orite < timpul
reali!*rii unei sarcini experimentale, scale (oarte scurte const>n' <n 163 itemi ai scalei A6stare pot (i
utili!ate pentru a ob)ine m*suri %ali'e ale st*rii 'e anxietate5H Aeil, Spielber$er 8i Hansen, .=0= 7. Dn
plus, completarea acestor scale scurte pare s* nu inter(ere!e cu per(orman)a la sarcina experimental*.
CHTA#?:
Scorurile posibile pentru (orma E a STAI %aria!* 'e la un scor minim 'e ,4 'e puncte la un scor
maxim 'e 24, <n ambele subscale A6stare 8i A6tr*s*tur*.
Subiec)ii r*spun' la (iecare item a STAI, e%alu>n' ei <n8i8ipe o scal* cu 1 puncte. Cele patru
cate$orii pentru scala A6stare sunt: .7 'eloc, ,7 pu)in, /7 'estul, 17 (oarte mult. Cate$oriile pentru scala A6
tr*s*tur* sunt: .7 aproape nicio'at* ,7 c>teo'at* /7 a'eseori 17 aproape tot'eauna.
Inii 'intre itemii STAI 'e exemplu, 9sunt <ncor'at5*7:, sunt or$ani!a)i 'e a8a natur* <nc>t o cot*
'e 1 in'ic* un ni%el <nalt 'e anxietate <n timp ce al)i itemi 'e exemplu, 9sunt bine6'ispus5*7: sunt
or$ani!a)i ast(el <nc>t o cot* mare in'ic* anxietate sc*!ut*.
Pon'erile scorurilor pentru itemii ale c*ror cote ri'icate in'ic* o anxietate crescut* sunt acelea8i
ac 8i num*rul <ncercuit. Pentru itemii ale c*ror scoruri ri'icate in'ic* o anxietate re'us*, pon'erile
scorurilor sunt in%erse. Scorurile pon'erate ale r*spunsurilor marcate .,,, /, 1 pentru itemii in%er8i sunt
1,/,,,..
Pentru a re'uce in(luen)a poten)ial* a unui set pentru r*spunsurile la STAI, este 'e 'orit ca <n
ca'rul scalelor A6stare 8i A6tr*s*tur* s* se reali!e!e balansarea cu un num*r e$al 'e itemi pentru care
scorurile <nalte in'ic* ni%eluri crescute, respecti% sc*!ute 'e anxietate.
Scala A6stare este balansat* cu .4 itemi cota)i 'irect 8i cu .4 cota)i in%ers.
Totu8i, nu a (ost posibil s* se 'e!%olte o scal* balansat* A6tr*s*tur* pornin' 'e la itemii ori$inali
amesteca)i.
Scala A6tr*s*tur* are - itemi in%ersa)i 8i ./ itemi cota)i 'irect.
Itemii cota)i in%esr <n subscalele STAI sunt: scala A6stare ., ,, 3, 2, .4, .., .3, .0, .=, ,4.
Scala A6tr*s*tur*: ., 0, -, .4, ./, .0, .=.
Jabloanele sunt utile pentru a cota scalele A6tr*s*tur* 8i A6stare 'e m>na.
1
C'ESTI(NAR DE AUT(E$ALUARE) S*T*A*I* % +"r#a X,
Instruc)iuni: Mai +os sunt 'ate 'i(erite 'escrieri ale unor st*ri su(lete8ti. Citi)i (iecare
'escriere <n parte 8i <ncercui)i acea ci(r* 'in 'reapta 'escrierii care corespun'e cu mo'ul <n care
%* sim)i)i acum <n acest moment. Au exist* r*spunsuri bune sau rele. Au pier'e)i prea mult timp
cu %reo 'eosebire 8i 'a)i acel r*spuns care pare s* <n(*)i8e!e cel mai bine (elul cum %* sim)i)i <n
pre!ent.
Del"c Pu-in Detul ."arte #ult
.. M* simt calm5*7. . , / 1
,. M* simt lini8tit5*7 . , / 1
/. Sunt <ncor'at5*7. . , / 1
1. Dmi pare r*u 'e ce%a. . , / 1
3. M* simt <n apele mele. . , / 1
0. Sunt trist. . , / 1
-. M* <n$ri+orea!* ni8te nepl*ceri posibile. . , / 1
2. M* simt o'i;nit5*7. . , / 1
=. M* simt nelini8tit5*7. . , / 1
.4. M* simt bine. . , / 1
... Am <ncre'ere <n puterile mele. . , / 1
.,. M* simt ner%os5ner%oas*7. . , / 1
./. Sunt speriat5*7. . , / 1
.1. M* simt irirtat5*7. . , / 1
.3. M* simt relaxat5*7. . , / 1
.0. M* simt mul)umit5*7. . , / 1
.-. Sunt <n$ri+orat5*7. . , / 1
.2. M* simt a$itat 8i 9scos 'in (ire:. . , / 1
.=. M* simt %esel5*7. . , / 1
,4. M* simt bine 'ispus5*7. . , / 1
3
C'ESTI(NAR DE AUT(E$ALUARE S*T*A*I % +"r#a X/
Instruc)iuni:
Mai +os sunt 'ate mai multe 'escrieri ale unor st*ri su(lete8ti. Citi)i (iecare 'escriere <n parte 8i
<ncercui)i acea ci(r* 'in 'reapta 'escrierii care corespun'e cu (elul <n care %* sim)i)i <n $eneral.
Au exist* r*spunsuri bune sau rele. Au pier'e)i prea mul timp cu %reo 'eosebire 8i 'a)i acel
r*spuns care pare s* 'escrie (elul <n care %* sim)i)i <n $eneral.
, % apr"ape nici"data
/0 cate"data
1 % adee"ri
2 % apr"ape t"tdeauna
.. Sunt bine 'ispus5*7. ..........
,. Hbosesc repe'e. ................
/. Dmi %ine s* pl>n$. ..............
1. A8 'ori s* (ii (ericit5*7 cum par al)ii s* (ie. .................
3. De multe ori <mi scap* unele lucruri pentru c* nu m* pot 'eci'e 'estul 'e repe'e. ............
0. M* simt o'i;nit5*7. ................
-. Sunt calm5*7, 9cu s>n$e rece: 8i concentrat5*7. ...................
2. Simt c* mi e a'un* $reut*)ile 8i nu le mai pot (ace (a)*. ..................
=. ,=. M* (r*m>nt* prea mult anumite lucruri care <n realitate nu au importan)*. ..................
.4. Sunt (ericit5*7. ...................
... Sunt <nclinat5*7 s* iau lucrurile prea <n serios. ................
.,. Dmi lipse8te <ncre'erea <n puterile mele. ...............
./. M* simt <n si$uran)*. .................
.1. Dncerc s* e%it un moment critic sau o 'i(icultate. .................
.3. M* simt ab*tut5*7. ...................
.0. M* simt mul)umit5*7. ...............
.-. Dmi trece prin minte c>te un $>n' lipsit 'e importan)* 8i m* s>c>ie. ................
.2. A8a 'e mult pun 'e!am*$irile la su(let <nc>t nu mai pot sc*pa 'e ele. ...............
.=. Sunt un om ec;ilibrat. ................
,4. C>n' m* $>n'esc la neca!urile mele pre!ente 'e%in ner%os5*7 8i prost 'ipus5*7.................
0
?ste un c;estionar 'e autoe%aluare, (iin' 'esemnat pentru autoa'minstrare. Aten)ia
examinatorului trebuie <n'reptat* asupra (aptului c* instruc)iunile sunt 'i(erite pentru cele 'ou*
p*r)i ale in%entarului. Anxietatea stare este conceptuali!at* ca o stare emo)ional* tran!itorie sau
o con'i)ie a or$anismului uman care este caracteri!at* prin tr*iri con8tient percepute, subiecti%e
ale tensiunii precum 8i o acti%itate crescut* a sistemului ner%os autonom. Aceste st*ri pot %aria <n
intensitate 8i (luctua <n timp. Anxietatea tr*s*tur* se re(er* la 'i(eren)e relati% stabile <n ten'in)a
'e a r*spun'e la situa)ii percepute ca amenin)*toare cu cre8teri ale anxiet*)ii stare.
CHTA#?:
Se cotea!* in%ers itemii. ,,, 3, 2, .4, .., .3, .0, .=, ,4 ai subscalei A6stare 8i itemii: ., 0,
-, .4, ./, .0, .= ai subscalei A6tr*s*tur*.
Talon orientati% pentru
STAI tr*s*tur* Femei &*rba)i
Me'ia: 1,,.. 14,.0
Abaterea
Stan'ar': -,41 2,//
STAI stare Me'ia 1.,/= 14,/2
Abaterea
Stan'ar': 2,/4 -,,.
-
SCALA DE ANXIETATE 'A3ILT(N 4'AS5
?xaminatorul e%aluea!* pre!en)a 8i intensitatea simptomului <n momentul <ntre%e'eriiG
simptomele ce nu pot (i obser%ate 'irect 'e c*tre acesta sunt e%aluate cer>n'u6se subiectului s* le 'escrie
<ntr6o perioa'* ce cuprin'e cele / !ile 'e 'inaintea inter%iului. Durata <ntre%e'erii nu poate 'ep*8i /4 'e
minute, aceasta (iin' bine s* se 'es(*8oare la aceea8i or* a !ilei 5'e obicei <ntre orele =6.4 'iminea)a,
pentru a se e%ita %aria)iile circa'iene ale simptomatolo$iei7.
Inter%iul este asem*n*tor oric*rui alt inter%iu clinic. Scala HAS poate (i aplicat* (ie o sin$ur* 'at*
(ie la <nceputul 8i s(>r8itul unui tratament, (ie s*pt*m>nal, pentru a urm*ri e%olu)ia anxiet*)ii.
Pentru to)i itemii s6a con%enit c* (iecare ni%el <l inclu'e pe cel prece'ent 5'e exemplu, ni%elul /
inclu'e ni%elurile , 8i .7. H (unc)ionare normal* se cotea!* <ntot'eauna cu 4.
Pentru e%aluarea cantitati%* a atacurilor 'e panic* se recoman'* utili!area urm*toare a scalei:
HAS C P 5Hamilton Anxiet@ Scale 6 paniKue7, spre 'eosebire 'e HAS C " 5Hamilton Anxiet@ Scale 6
"eneralisee7.
.. HAS C P 5atacul 'e panic*7
Atacul 'e panic* se 'e(ine8te ca (iin' un atac 'e anxietate spontan* 'e!%olt>n'u6se timp 'e maximum
.4 minute, urmare sau nu a unor (actori 'e stress asocia)i 8i 'e(init 'e cel pu)in / 'in simptomele 'e
anxietate citate 'e (i8a 'e cotare 'e la A la L. Se <nre$istrea@* num*rul atacurilor 'e panic* 'in ultimele /
s*pt*m>ni sau se (ac <nre$istr*ri s*pt*m>nale atunci c>n' se <ncearc*, 'e exemplu, un anumit tratament.
Se completea!* (i8a 'e cotare HAS C P cu pri%ire la atacul 'e panic* 'in periao'a cercetat*. Se
notea!* criteriile DSM6III a8a cum sunt ele preci!ate <n (i8*.
Cotarea se (ace con(orm unei scale 'e la 4 la 1, <n (unc)ie 'e intensitatea simptomului, a8a cum
este ea 'escris* <n 'e(inirea itemilor.
,. HAS C " 5anxietatea $enerali!at*7
Dac* a existat un atac 'e panic* <n ultimele / !ile <naintea examin*rii, examinatorul trebuie s* se
<ntrebe cu pri%ire la anxietatea 'intre atacuri. Dn asemenea ca!uri sau atunci c>n' nu exist* atacuri 'e
panic* clinicianul se ser%e8te 'e HAS C " pentru a e%alua anxietatea $enerali!at*G criteriile HAS pentru
anxietatea $enerali!at* sunt C scor $lobal 463 M absen)a anxiet*)ii N
06.1 M anxietate minor* N superior sau e$al cu .3 M anxietate ma+or*.
2
DE.INIREA ITE3IL(R 6I C(TAREA L(R
.. Anxietatea:
St*ri emo)ionale 'e incertitu'ine cu pri%ire la %iitor mer$>n' 'e la nelini8te, sentimente 'e
insecuritate, iritabilitate, apre;ensiune p>n* la o teroare imposibil 'e controlat.
4 M (*r* tulbur*ri
. M subiectul se simte pu)in mai nesi$ur 8i poate pu)in mai irirtabil ca 'e obicei
, M subiectul exprim* mai clar anxietatea, apre;ensiunea 8i iritabilitea, pe care le $*se8te $reu 'e
st*p>nit. Totu8i, acestea nu <l tulbur* <n %ia)a coti'ian*.
/ M Anxietatea 8i nesi$urn)a perturb* uneori %ia)a lui coti'ian*.
1 M Tr*irea terorii este at>t 'e $rec%ent* <nc>t pertub* $ra% %ia)a obi8nuit* a subiectului.
,. Tensiunea:
Acest item inclu'e incapacitatea 'e a se relaxa, ner%o!itatea, tensiunile corporale, tremur*turile
incapacitatea 'e sta locului precum 8i (ati$abilitatea.
4 M (*r* tulbur*ri
. M subiectul spune c* e ce%a mai tensionat 8i mai ner%os ca 'e obicei
, M subiectul exprim* clar (aptul c* este incapabil 'e6a se relaxa, c* este st*p>nit 'e o a$ita)ie interioar*
pe care nu o poate
controla 'ec>t cu $reu, 'ar care r*m>n totu8i (*r* o in(luen)* ma+or* asupra %ie)ii lui coti'iene.
/ M a$ita)ia interioar* 8i ner%o!itatea sunt at>t 'e intense 8i (rec%ente <nc>t perturb* pe moment munca
coti'ian* a subiectului
1 M tensiunea interioar* 8i a$ita)ia perturb* <n permanen)* %ia)a coti'ian* a subiectului
/. Frica:
?ste un tip 'e anxietate particular* care cre8te <n clipele <n care subiectul se $*se8te <n situa)ii mai
speciale, 'e ex. camere 'esc;ise sau <nc;ise, c*l*toria cu trenul sau autobusul. Subiectul se simte bine
'ac* e%it* aceste situa)ii. ?ste important s* not*m 'ac* anxietatea (obic* a (ost mai pronun)at* <n timpul
actualului episo' 'ec>t 'e obicei.
4 M absen)a (riciiG
. M <n'oial* cu pri%ire la existen)a unei asemenea (riciG
, M pacientul a resim)it anxietatea (obic*, 'ar numai rar 8i a putut s6o controle!e <n <ntre$imeG
/ M pacientul are 'i(icult*)i <n a st*p>ni sau a <n%in$e anxietatea (obic* care a perturbat p>n* la un
anumit $ra' %ia)a 8i munca lui coti'ian*G
1 M anxietatea (obic* perturb* se%er 8i continuu %ia)a coti'ian*G

1. Insomniile:
Acest item inclu'e 'oar experien)a subiecti%* a pacientului asupra lun$imii somnului 5or 'e somnN,1
'e ore7 8i asupra pro(un!imii acestuia 5somn super(icial 8i <ntrerupt sau somn pro(un' 8i continuu7.
Cotarea se (ace apreciin' cele / nop)i anterioare examin*rii pre!ente. Au se )ine seama 'e se'ati%e sau
;ipnotice .
4 M absen)a insomniilor
. M 'urata somnului poate (i u8or 'iminuat* 'in cau!a 'i(icult*)ii 'e a 'ormi, 'ar pro(un!imea est
intact*G
, M pro(un!imea somnului este la r>n'ul ei perturbat*, somnul (iin' mai super(icialG somn $lobal
perturbat
/ M 'urata 8i pro(un!imea somnului sunt se%er perturbate, <n acela8i timpG se 'oarme 'oar c>te%a ore
pe !i ne<ntreruptG
1 M somnul este at>t 'e super(icial <nc>t subiectul relatea!* 'oar scurte perioa'e 'e a)ipire sau
somnolen)*, 'ar nu este somn a'e%*rat.
=
3. Di(icult*)i 'e concentrare ale memoriei 8i aten)iei
Acest item 'escrie 'i(icult*)ile 'e concentrare, 'e luare a 'eci!iilor <n probleme coti'iene 8i 'e
memorie.
4 M (*r* tulbur*ri
. M u8oare 'i(icult*)i 'e concentrare ale aten)iei
, M c;iar cu un e(ort mare, subiectul are 'i(icult*)i 'e a se concentra asupra muncii coti'iene
/ M 'i(icult*)i mai pronun)ate 'e concentrare ale aten)iei, 'e luare a unei 'eci!ii, 'e memorare. De
exemplu, 'i(icult*)i <n a citi <n <ntre$ime un articol 'in !iar sau a pri%i un spectacol. Cota)i / 'ac* aceste
tulbur*ri nu a(ectea!* <ntre%e'erea.
1 M 'i(icult*)ile sunt at>t 'e mari <nc>t 'eran+ea!* c;iar inter%iul.
0. Dispo!i)ie 'epresi%*
Acest item <n$lobea!* comunic*rile %erbale 8i non%erbale 'e triste)e, 'e 'escura+are, 'e 'epresie,
'isperare 8i neputin)*.
4 M (*r* tulbur*ri
. M subiectul este %a$ mai 'epresi% 'ec>t 'e obicei
, M subiectul exprim* mai clar o tr*ire subiecti%* 'e!a$reabil*, sim)in'u6se uneori neputincios 8i
'escura+atG
/ M semne %erbale 8i non%erbale 'e 'escura+are 8i 'isperare
1 M <n timpul <ntre%e'erii pre'omin* sentimentele 'e 'escura+are 8i 'e neputin)* sau componentele lor
non%erbale, subiectul neput>n' (i 'istras 'e le ele.
-. Simptome $enerale musculare
Inclu'e sl*biciunea muscular*, ri$i'itatea muscular*, sensibilitatea muscular* ca ori$ine a unor
'ureri mai mult sau mai pu)in 'i(u!e 5'e exemplu, 'ureri cer%icale, maxilo6man'ibulare7
4 M (*r* tulbur*ri
. M subiectul in'ic* c* mu8c;ii s*i sunt pu)in mai ri$i!i sau mai sensibili ca 'e obicei
, M simptomele au un caracter 'ureros
/ M 'urerile musculare +enea!* mo'erat %ia)a coti'ian*
1 M 'urerile musculare sunt pre!ente aproape tot timpul, perturb>n' net %ia)a subiectului
2. Simptome somatice sen!oriale
Acest item inclu'e o (ati$abilitate exprimat* puternic 8i o sl*biciune, ce stau la ori$inea unor
perturb*ri sen!oriale (unc)ionale: %>+>itul urec;ilor, tulbur*ri 'e %e'ere, bu(euri 'e c*l'ur* sau 'e (ri$ 8i
sen!a)ia 'e (urnic*turiG
4 M (*r* tulbur*ri
. M sen!a)ii +enante sau 'e (urnic*turi <n urec;i, oc;i sau piele mai accentuate ca 'e obicei
, M !um!et <n urec;i, tulbur*ri %i!uale, pareste!ii la ni%elul pielii
/ M simptomele sen!oriale $enerali!ate perturb* mo'erat %ia)a
1 M simptome sen!oriale $enerali!ate perturb* net %ia)a, (iin' pre!ente aproape tot timpul.
=. Simptome car'io%asculare
Inclu'e ta;icar'ia, palpita)iile, presiunea toracic*, 'urerile <n piept, !baterea unor %ase 'e s>n$e,
sen!a)iile 'e sincop*.
4 M (*r* tulbur*ri
. M pre!en)a unor simptome este 'i(icil 'e a(irmat
, M simptomele sunt pre!ente, 'ar rar 8i (*r* a in(luen)a %ia)a
/ M subiectul are uneori 'i(icult*)i <n a controla simptomele sale car'io%asculare care perturb*
mo'erat %ia)a sa coti'ian*
1 M simptomele sunt pre!ente <n ma+oritatea timpului, perturb>n' net %ia)a subiectului
.4
.4. Simptome respiratorii:
Inclu'e sen!a)ia 'e $reutate <n piept , 'e no' <n $>t 5constric)ia $>tului7, 'ispnee ca ori$ine a sen!a)iei
'e su(ocare 8i a o(tatului.
4 M (*r* tulbur*ri
. M pre!en)a unor simptome 'i(icil 'e a(irmat <n mo' cert
, M simptomele sunt pre!ente, 'ar subiectul le controlea!*
/ M uneori 'i(icult*)i 'e control ale simptomelor, ceea ce 'uce la perturbarea mo'erat* a %ie)ii coti'iene
1 M simptomele sunt pre!ente <n ma+oritatea timpului, perturb>n' net %ia)a subiectului
... Simptome $astro6intestinale
Inclu'e 'i(icult*)i 'e <n$;i)ire, sen!a)ia 'e no' <n stomac, 'ispepsia 5$astral$ia, arsurile 'e stomac,
'ureri ab'ominale <nainte sau 'up* m>ncare, balon*ri, sen!a)ia 'e %om*, $re)uri, 'iaree7.
4 M (*r* tulbur*ri
. M pre!en)a simptomelor este mai 'e$rab* neobi8nuit*, neput>n' (i a(irmat* cu certitu'ine
, M cel pu)in unul 'intre simptomele $astro6intestinale 'escrise mai sus este pre!ent, <ns* subiectul <l
controlea!*
/ M subiectul are 'i(icult*)i uneori <n a controla simptomele
1 M simptomele sunt pre!ente <n cea mai mare parte a timpului 8i perturb* net %ia)a 8i munca
coti'ian*
.,. Simptome $enito6urinare
Inclu'e simptome non6or$anice sau psi;ice cum sunt: mic)iuni (rec%ente sau ur$ente, ire$ularit*)i
menstruale, anor$asmie, 'ispareunia, e+acularea precoce sau absen)a erec)iei
4 M (*r* tulbur*ri
. M pre!en)a %reunui simptom este $reu 'e a(irmat 5neobi8nuit*7
, M cel pu)in unul 'in simptomele citate mai sus este pre!ent, 'ar el este controlat 'e c*tre subiect
/ M subiectul pre!int* pentru moment unul sau mai multe 'intre simptomele mai sus citate, cu o
intensitate ce perturb* %ia)a 8i munca pacientului 5prin pier'erea controlului mic)iunilor7
1 M simptomele sunt pre!ente <n ma+oritatea timpului 8i perturb* net %ia)a 8i munca subiectului
./. Simptome ale sistemului ner%os autonom:
Inclu'e usc*ciuni ale $urii, accese 'e paloare sau 'e ro8ea)* a (e)ei, ten'in)a 'e a transpira 8i %erti+ul
4 M (*r* tulbur*ri
. M pre!en)a tulbur*rilor este 'i(icil 'e a(irmat
, M cel pu)in unul 'in simptomele mai sus 'escrise este pre!ent, 'ar nu perturb* %ia)a subiectului
/ M subiectul pre!int* pentru moment unul sau mai multe 'intre simptomele 'escrise mai sus, 'ar el este
capabil s* le controle!eG aceste simptome in(luen)ea!* <n mic* m*sur* %ia)a subiectului
1 M simptomele sunt pre!ente < ma+oritatea timpului, perturb>n' %ia)a subiectului
.1. Comportamentul <n timpul <ntre%e'erii
Acest item este ba!at pe comportamentul subiectului <n timpul <ntre%e'erii. ?ste subiectul tensionat,
ner%os, a$itat, incapabil s* stea lini8tit, ner*b'*tor, tremur*tor, pali', cu o respira)ie $>(>it* sau
transpir>n'O Se (ace o estimare $lobal*, plec>n' 'e la aceste elemente:
4 M subiectul nu pare anxios
. M este 'i(icil 'e a(irmat c* subiectul ar (i anxios
, M subiectul este mo'erat anxios
/ M subiectul este <n mo' clar anxios
1 M subiectul este (oarte anxios, a$it>n'u6se 8i tremur>n' 'in tot corpul.
..
.I6A 'AS % P 4ATACUL DE PANIC&5

Con(orm DSM III, atacul 'e panic* se mani(est* printr6o perioa'* 'elimitat* 'e (ric* sau team*
comport>n' cel pu)in 1 'in simptomele ce urmea!* <n timpul (iec*rui atac:
A C 'ispnee
& C palpita)ii
C C 'ureri sau +en* toracic*
D C sen!a)ie 'e su(ocare 5str>n$ere 'e $>t7
? C ame)eli, %eti+, sen!a)ie 'e instabilitate
F C sen!a)ia 'e ireal
" C pareste!ii
H C bu(euri 'e c*l'ur* sau 'e (ri$
I C transpira)ii
F C impresia 'e le8in
P C tremur*turi musculare
L C (rica 'e moarte, 'e a 'e%eni nebun sau 'e a comite acte necontrolate
HAS C P 'e(ine8te cri!a 'e an$oas* ma+or* printr6un scor 'e cel pu)in , la itemul . 8i printr6un
scor 'e cel pu)in , la / 'in itemii urm*tori: ,, 2, =, .4, ./
DSM III IT?MIL CHTA
.. Anxietate
P ,. Tensiune
/. Frica
1. Insomnii
3. Di(icul*)i 'e concentrare ale aten)iei
8i tulbur*ri 'e memorie
-. Simptome somatice musculare
", H 2. Simptome somatice sen!oriale
&, F =. Simptome car'io6%asculare
A, C, D .4. Simptome respiratorii
... Simptome $astrointestinale
.,. Simptome $enito6urinare
?, I ./. Simptome ale sistemului ner%os autonom
.1. Comportamentul <n timpul inter%iului

AHTA "LH&ALQ:
Aum*rul atacurilor 'e panic*:
Sunt criteriile DSM III satis(*cute : DA, AI
Cri!* ma+or* 'up* HAS C P: DA, AI
.,
.I6A 'AS % 7 4anxietate 8enerali9at5
Con(orm DSM III, anxietatea $enerali!at* se mani(est* prin cele 1 cate$orii care urmea!*:
A C tensiune motorie
& C Tulbur*ri neuro%e$etati%e
C C a8teptare tensionat*, plin* 'e team*
D C explorarea 'iper%i$ilent* a me'iului <ncon+ur*tor
HAS C " poate (i utili!at* pentru a e%alua cele 1 cate$orii 5crietrii7. Criteriul A inclu'e
itemii ,, - 8i .1. Criteriul & inclu'e itemii =, .4, ., 8i ./. Criteriul C inclu'e itemii . 8i /.
Criteriul D inclu'e itemii 1 8i 3.
Dup* DSM III, anxietatea $enerali!at* este pre!ent* 'ac* cel pu)in unul 'intre itemii
corespun!atori pentru criteriile A, &, C 8i D are un scor 'e cel pu)in , 5a'ic* 'e cel pu)in un item
la (iecare criteriu trebuie s* aib* scorul 'e minim ,7.
DSM III IT?MIL CHTA
C .. Anxietate
A ,. Tensiune
C /. Fric*
D 1. Insomnii
D 3. Di(icul)*)i 'e concentrare, tulbur*ri 'e memorie
A -. Simptome $enerale musculare
& 2. Simptome $enerale sem!oriale
& =. Simptome car'io%asculare
& .4. Simptome rspiratorii
& ... Simptome $astrointestinale
& .,. Simptome $enitourinare
& ./. Simptome ale sistemului ner%os autonom
A .1. Comportamentul <n timpul inter%iului
AHTA "LH&ALQ:
Sunt criteriile pentru anxietate $enerali!at* <n'eplinite: DA, AI
./
SCAL& DE ANXIETATE
A3DP0AT
D.&obon & colab., .=23
ISTH#IC
AMDP6AT6ul a (ost extras 'in AMDP <n .=23 'e c*tre D.P.&obon 8i colaboratorii s*i, cu scopul
'e a ob)ine o scal* speci(ic* mai scurt* 'ec>t in%entarul <n sine, cu aplicare mai rapi'* 8i complet>n'
bateria 'e scale ce <nso)esc AMDP.
CHAST#ICRI?
Dup* re%i!uirea AMDP 'in .=2., $rupul (ranco(on a completat instrumentul cu a+utorul unor
itemi care erau 'e(icitari <n %ersiunea $erman*. Dou* anali!e (actoriale au pus <n e%i'en)* un (actor stabil:
9anxietate:, ast(el <nc>t a ap*rut posibilitatea reali!*rii unei scale. Autorii au utili!at un e8antion 'e 1/=
'e pacien)i, e%alua)i 'e .4 centre bel$iene 8i (rance!e cu a+utorul AMDP 1, un in%entar 'e ..3 itemi
psi;opatolo$ici 5.44 'e itemi 'e ba!* 8i .3 itemi 'e re!er%*7, AMDP 3, in%entar 'e 1- itemi somatici 514
itemi 'e ba!* 8i - itemi 'e re!er%*7 8i AMDP 'e sin'rom con)in>n' ./ itemi corespun!*tori (actorilor
stabili care au putut (i i!ola)i <n anali!ele (actoriale ale AMDP. ..0 'in ace8ti pacien)i au (ost 6 pe 'e alt*
parte 6 e%alua)i cu a+utorul scalei 'e anxietate Hamilton 5HAMA7. Pacien)ii corespun'eau unui lar$
e%antai nosolo$ic 'ia$nosticat <n con(ormitate cu ICD =.
H anali!* <n componente principale a (ost e(ectuat* pe acest e8antion 'up* ce au (ost elimina)i
itemii rari 5pre!en)i <n mai pu)in 'e 3S 'in obser%a)ii7. Dup* o rota)ie Barimax, itemii a c*ror satura)ie
era mai mic* 'e ,,3 au (ost suprima)i, a+un$>n'u6se la o re!ol%are cu ./ (actori: obsesii, 'ramati!*ri,
anxietate, 'epresie, apatie6<ncetinire, sin'roame psi;o6or$anice, 'isocieri, 'elir, manie6a$ita)ie, ostilitate,
iritabilitate, 'ureri somatice, sin'roame neuro%e$etati%e, insomnii.
Factorul 9anxietate: sub!ist* c;iar re'uc>n' num*rul (actorilor la 0. Dn re!ol%*rile cu 3 (actori, el
este absorbit 'e (actorii 9'epresie:, 9'ureri somatice:. Factorul 9anxietate: 'in solu)ia cu 0 (actori a (ost
re)inut ca scal*. Cei .- itemi pe care <i con)ine 5.6anxietate psi;ic* resim)it*, ,6anxietate somatic*, /6
anticipare anxioas*, 16ten'in)* 'e 'ramati!are, 36(obii, 06anxietate <n situa)ii sociale, -6'is(orie, 26
tensiune, =6iritabilitate, .46;iperemoti%itate, ..6labilitate a(ecti%*, .,6ambi%alen)* a(ecti%*, ./6a$ita)ie
interioar*, .16%iseNco8maruri, .36tulbur*ri ale st*rii %itale, .06perplexitate, .-6anxietate obser%at*7
(ormea!* un ansamblu <n acor' cu no)iunile clinice obi8nuite.
AMDP6AT este compus esen)ial 'in itemi psi;opatolo$ici, cu excep)ia itemului 9anxietate
somatic*: 8i a celui 9%iseNco8maruri:. Ast(el se 'i(eren)ia!* net 'e HAMA 8i 'e scala lui T@rer. Au
con)ine nici un item apropiat 'e 'epresie, cum se <nt>mpl* (rec%ent <n ca!ul scalelor 'e anxietate.
Toto'at*, explorea!* simptome 'e (ac parte 'in anxietate 'ar care nu sunt explorate <n mo' obi8nuit, ca
'is(oria, a$ita)ia intern*, ambi%alen)a 8i labilitatea a(ecti%*, ten'in)a 'e 'ramati!are. ?ste 'eci, puternic
9tipi!at*:: mai bo$at*pe plan psi;opatolo$ic 'ec>t 9concurentele: sale ime'iate, ea acoper* cu mai pu)in*
(ine)e aspectele somatice.
Fiecare item este cotat cu 3 puncte, 'e la !ero la patru, plus cotarea 9nu 8tiu: care nu se (olose8te
'ec>t <n mo' excep)ional.
STIDII D? BALIDA#?
In stu'iu care comport*, <n a(ar* 'e AMDP6AT, scalele lui T@rer 8i ale lui Co%i. La ora actual*,
'atele existente re(eritoare la %ali'itatea sa concurent* re!ult* 'intr6o compara)ie cu HAMA. Din ..0
ca!uri, nota $lobal* a AMDP6AT este corelat* cu .3= la nota $lobal* HAMA 8i. respecti%, cu .0/ 8i cu ./2
cu notele 'e anxietate psi;ic* 8i 'e anxietate somatic* ale aceleia8i scale.
Cele 'ou* instrumente au aceea8i aptitu'ine 'e a 'i(eren)ia $ra'ele cresc*toare ale anxiet*)ii
e%aluate cu a+utorul scalei 9sin'romice: a ADMP, <n ceea ce pri%e8te $ra'ele 9pu)in:, 9me'iu:, 9mult:.
AMDP 'i(eren)ia!* $reu $ra'ele 9mult: 8i 9(oarte mult: 5pM4,4-7.
Au exist* <nc* re!ultate re(eritoare la consisten)a intern* a AMDP6AT.
Amplitu'inea notelor se <ntin'e 'e la 4 la 02. Aota 'e <nceput a (ost calculat* re)in>n'6o pe cea
care 'eparta+ea!* cel mai bine pacien)ii anxio8i 'e cei non6anxio8i, lu>n' nota HAMA ca 8i criteriu
exterior. Aceast* not* este .4. Autorii recoman'* totu8i utili!area notei ,4 pentru inclu'erea <ntr6un eseu.
Aceast* not* corespun'e $ra'ului me'iu 'e e%aluare $lobal*.
.1
MHD D? ADMIAIST#A#?
Scala este completat* 'up* un inter%iu semi6structurat. Sunt in'icate <ntreb*rile care pot (i puse 8i
(iecare item este explicitat. Ast(el, AMDP6AT poate (i completat (*r* ca persoana care cotea!*
r*spunsurile s* aib* cuno8tin)e apro(un'ate 'espre sistemul AMDP. Totu8i, este 'e pre(erat 'e)inerea
acestor cuno8tin)e.
CHTA#?
Prin <nsumarea notelor (iec*rui item 54617
APLICARII
AMDP6AT a (ost utili!at <n mai multe stu'ii psi;o(armacolo$ice.
IAT?#?S? 6 LIMIT?
A. Interese. Interesul principal pe care <l poate suscita aces instrument re!i'* <n $reutatea sc*!ut*
a itemilor somatici. Acest (apt ar trebui s*6l recoman'e pentru explorarea bolna%ilor somatici, pentru c*
<n aceste ca!uri exist* riscul ca simptomele (i!ice s* creasc* <n mo' arti(icial nota $lobal* 'e anxietate. Dn
plus, scala este lipsit* 'e itemi 'epresi%i, ceea ce repre!int* un a%anta+ <n ciu'a co%arian)ei clasice a
itemilor 'epresi%i 8i a celor 'e anxietate.
&. Limite. Limitele sunt 'eternimate tot 'e accentul (oarte mic pus pe itemii somatici, (apt care
poate 'uce (rec%ent la <nlocuirea sa cu instrumente mai ec;ilibrate <n con'i)ii obi8nuite, cu at>t mai mult
cu c>t AMDP6AT este pu)in mai lun$ 'ec>t HAMA 8i mult mai lun$ 'ec>t scala T@rer. AMDP6AT nu
abor'ea!* in;ibi)ia anxioas* pentru care exist* o scal* special* TP, 5Ti'loc;er 8i Pull7. Dn (ine,
%ali'area sa nu este terminat* 8i apare <ntrebarea (ireasc* 'ac* etalarea 'atelor care au (ost acceptate nu
este criticabil* %is6a6%is 'e cele acceptate pentru alte instrumente.

.3
SCALA DE ANXIETATE A3DP0AT
D* :(:(N ; C"*< ,=>?
Aume UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU,
PrenumeUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
SexUUUUUUUUU, B>rst*UUUUUUUU, DataUUUUUUUUUUUU
?xaminatorUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
546'eloc, .6pu)in, ,6me'iu, /6mult, 16(oarte mult, 36nu 8tiu7
4 . , / 1 3
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
.. Anxietate psihic resimit
Sunte)i nelini8tit, anxios, <n$ri+orat O
2. Anxietate somatic
Aceasta se mani(est* <n plan (i!icO 5palpita)ii, no' <n $>t etc.7
Ce %* pro%oac* anxietatea O
3. Anticipare anxioas
?xist* impresia c* lucrurile %or mer$e r*uO C* %or urma
nenorociriO Team* 'e %iitorO
4. Tendina de a dramatiza
Cele mai mici contra'ic)iiNnemul)uniri ale %ie)iiO
A%e)i ten'in)a 'e a exa$era oriceO
5. Fobii
?xist* anumite lucruri sau situa)ii, bine preci!ate,(a)* 'e care
a%e)i o team* ira)ional*, nem*surat*O 5'e ex. a (i <ntr6un
ascensor, pe stra'*G c>ini, obiecte ascu)ite etc7
6. Anxietate n situaii sociale
Faptul c* %* a(la)i <n publicO S* %orbi)i, s* m>nca)i, s* ro8i)i
<n publicO S* <nt>lni)i str*iniO
. !is"orie
B* a(la)i a'esea <ntr6o stare 'e proast* 'ispo!i)ie, 'e nemul)unireO
#. Tensiune
B* sim)i)i crispat5*7, tensionat5*7 O
.0
$. %ritabilitate
Sunte)i ner%os, iritat O
&'. (iperemoti)itate
Sunte)i emoti%, ;ipersensibil O
&&. *abilitate emoti)
A%e)i o stare sc;imb*toareO Trece)i u8or 'e la r>s
la lacrimi, 'e exempluO
&2. Ambi)alen a"ecti)
Bi se <nt>mpl* s* sim)i)i <n acela8i moment 8i (a)* 'e aceea8i
persoan*, sentimente contrare, ca 'e exemplu, 'ra$oste 8i ur*O
&3. A+itaie interioar
B* sim)i)i a$itat <n interior O
&4. ,ise-co.maruri
Somnul 'umnea%oastr* e tulburat 'e co8maruriO
&5. Tulburri ale strii )itale
Cum %* sim)i)i (i!icO
&6. /erplexitate0 nedumeriri
De obser%at con(u!ia pacientului (a)* 'e sine, (a)* 'e situa)ia
sa, (a)* 'e tot ce6l <ncon+oar*, %iitorul s*u etc. Se <ntreab* ce
i se <nt>mpl*, ce trebuie s* $>n'easc*, s* (ac*. Au se cotea!*
aici perplexitatea co$niti%*, in'eci!ia.
UUUUUUUUU&. Anxietatea obser)at
.-
E$ALUARE) .(:II< PANIC&< ANXIETATE DI.U@&
A* C"ttraux
ISTH#IC JI P#?V?ATA#?
Aceast* scal* 'eri%* 'in 'ou* surse.
.. Scalele care m*soar* simptomele6)int* ale (obiei, puse la punct 'e Marks 8i colaboratorii 5.=--7,
tra'use 8i a'aptate <n (rance!* 5Cottraux, .=-=, &ou%ar' 8i Le$eron, .=237
,. Criteriile 'e atacuri 'e panic* 'escrise <n DSM6III # 5.=2-7. H prim* %ersiune a scalei corespun!*toare
cu DSM6III 5.=247 a (ost publicat* 5Cottraux, &ou%ar' 8i Le$eron, .=237. Pre!ent*m aici scala <n %arianta
sa actual*, care corespun'e criteriilor DSM6III # 5.=2-7.
CHAST#ICRI?
Pentru e%aluarea (obiilor, am <nre$istrat scalele 'e simptome (obice )int* publicate 'e Marks 8i
colab. 5.=--7. Au (ost testate mai multe pre!ent*ri scrise re(eritoare la ceea ce este un atac 'e panic* 8i
anxietatea $enerali!at* pe un num*r 'e 34 'e pacien)i (obici cu ameliorare pro$resi%*.
Scala a (ost ulterior utili!at* pentru a m*sura mo'i(ic*rile terapeutice ale subiec)ilor (obici
5a$ora(obie, (obii sociale 8i (obii simple7 sau obsesi%i, <n cursul terapiei comportamentale.
?ste %orba 'e o scal* care este:
6 cantitati%*: permite m*surarea a trei 'imensiuni: (obii, atacuri 'e panic*, anxietate 'i(u!*.
M*sur*toarea se re(er* la s*pt*m>na trecut*.
6 calitati%*: permite %eri(icarea (aptului c* pacientul pre!int* criteriile DSM6III # re(eritoare la
tulbur*rile 'e panic*. M*sur*toarea se re(er* la luna care a trecut.
STIDII D? BALIDA#?
H %ali'are con%er$ent* a p*r)ii 'e 9(obii: a scalei a (ost reali!at* la pacien)i a$ora(obici 8i (obici
sociali. Corela)ii semni(icati%e au (ost $*site la scorurile c;estionarului st*rilor 'e (ric*, acesta (iin'
%ali'at <n %ersiunile sale en$le!* 8i (rance!*.
La /1 (obici sociali s6a $*sit o corela)ie 'e .1. 5pW.4.7 <ntre scorul 'e (obii sociale ale
c;estionarului 'e temeri 8i scorul ob)inut la (obia principal* pe scala pre!ent*.
La 13 'e a$ora(obici s6a $*sit o corela)ie 'e .3. 5pW.4.7 <ntre scorul a$ora(obiei 'in c;estionarul
'e temeri 8i scorul (obiei principale pe scala pre!ent*.
Scala este sensibil* la mo'i(ic*rile terapeutice <n ceea ce pri%e8te scorurile (obiilor, panicii 8i
anxiet*)ii 'i(u!e la 2. subiec)i a$ora(obici cu atacuri 'e panic*, trata)i prin terapie co$niti%6
comportamental* 5Cottraux, .=207. Scala este sensibil* 8i la e(ectele c;imioterapiei anti'epresi%e
5Ansseau, .=2=7.
MHD D? APLICA#?
?ste %orba 'espre un instrument care poate (i (olosit ca o scal* 'e auto6 sau 'e ;eteroe%aluare. H
pre!entare a'ec%at* +oac* un rol important pentru o <n)ele$ere bun* 'in partea subiectului. ?xaminatorul
trebuie s* aib* la <nceput un inter%iu cu subiectul pentru a preci!a cele trei tipuri 'e anxietate pe care
acesta le poate pre!enta. Aceste tipuri 'e anxietate sunt a'esea percepute <ntr6o manier* $lobal* 'e c*tre
subiect, ca o in'ispo!i)ie $eneral* sau ca o boal* (i!ic*.
?xaminatorul 8i subiectul 'e(inesc <mpreun* cele , situa)ii (obo$ene principale care repre!int* un
;an'icap 5ast(el <nc>t trans(ormarea lor prin terapie ar mo'i(ica consi'erabil %ia)a subiectului7.
Aceste situa)ii trebuie stabilite ime'iat, <nainte ca subiectul <nsu8i s* cote!e itemii (obie I 8i (obie
II.
Dac* scala este utili!at* pentru autoe%aluare, examinatorul trebuie s*6i explice subiectului ceea ce
se <n)ele$e prin panic*, anxietate $enerali!at*, <nainte ca acesta s* cote!e itemii corespun!*tori.
Dac* scala este utili!at* pentru ;eteroe%aluare, examinatorul trebuie, <n plus, s* cite!e (ra!ele
corespun!*toare ale scalei pentru (obii, atacuri 'e panic*, anxietate $enerali!at* 8i, e%entual, s* 'ea c>te%a
explica)ii 'ac* acestea sunt cerute 'e c*tre subiect.
.2
CHTA#?
Japte scoruri pot (i 'eri%ate 'in aceast* scal*:
.7. Fobie I 5<ntin'ere 4 6 27
,7. Fobie II 5<ntin'ere 4 6 27
/7. Scor me'iu al (obiilor I 8i II 5<ntin'ere 4 6 27
17. Frec%en)a atacurilor 'e panic* 5<ntin'ere 4 6 27
37. Aum*rul simptomelor 'e panic* <n sensul DSM6III # 5<ntin'ere 4 6 ./7
07. Intensitatea anxiet*)ii $enerali!ate 5<ntin'ere 4 6 27
-7. Scor $lobal 'e anxietate: poate (i ob)inut prin <nsumarea scorului mi+lociu al (obiilor I 8i II cu
(rec%en)a atacurilor 'e panic* 8i cu intensitatea anxiet*)ii $enerali!ate 5<ntin'ere 4 6 ,17.
Doi itemi calitati%i permit cunoa8terea pre!en)ei sau absen)ei la subiect a criteriilor DSM6III #
re(eritoare la panic*.
APLICARII
Aceast* scal* a (ost utili!at* <n )*rile an$lo6saxone 8i <n Fran)a pentru m*surarea repetat* a trei
tipuri 'e anxietate <n cursul e%alu*rii tratamentelor comportamentale sau c;emoterapeutice. Au a (ost
utili!at* <n epi'emiolo$ie un'e c;estionarul 'e temeri este (*r* <n'oial* mai a'aptat.
IAT?#?S? 6 LIMIT?
A%anta+ul acestei scale este simplitatea sa 8i u8urin)a cu care se a'ministrea!*: este completat* <n
mai pu)in 'e 3 minute. Totu8i, trebuie subliniat (aptul c* o <n)ele$ere 'eplin* a celor / tipuri 'e anxietate
8i a 'elimit*rii lor trebuie s* existe pentru pacient 8i pentru examinator, ceea ce nu este <ntot'eauna u8or
'atprit* 'i(icult*)ii practice 8i teoretice 'e a (ace 'istinc)ia <ntre anxietate 6 panic* 8i anxietate
$enerali!at*.
Doar (ra$mentul 9(obii: al scalei a primit p>n* acum o %ali'are concurent*.
Dn (ine, ?ste %orba 'e o m*surare 9ipsati%*: a comportamentului (obic: (iecare subiect este
con(ortabil cu sine <nsu8i, pentru c* sunt 'e(inite <mpreun* cu el comportamentele6)int* sau situa)iile
(obo$ene care6i sunt speci(ice.
?ste, 'eci, pre(erabil 'e completat aceast* m*sur*toare cu c;estionarul 'e temeri care con)ine .3
itemi (obici stan'ar'i!a)i, re$rupa)i <n trei $rupe: a$ora(obie, (obie 'e s>n$e 8i 'e r*ni 8i (obii sociale.
C;estionarul 'e temeri 8i scala 9Fobii, panic*, 8i anxietate 'i(u!*: sunt complementare <n e%aluarea
anxiet*)ii.
.=
E$ALUARE) .(:II< PANIC&< ANXIETATE DI.U@&
A* C(TTRAUX
AIM? UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU, P#?AIM? UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
S?E UUUUUUUU, BX#STQ UUUUUUUUUUUUUU, DATA UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
.(:II
De 'e(init <mpreun* cu subiectul cele 'ou* situa)ii (obo$ene principale.
Bin'ecarea lor %a sc;imba consi'erabil %ia)a subiectului.
Fobia I
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Fobia II
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
?%alua)i intensitatea nelini8tii '%s. 8i $ra'ul '%s. 'e e%itare <n ca!ul (obiilor I 8i II,
marc>n' un E <n c*su)a corespun!*toare. Itili!a)i scala central* 5'e la 4 la 27. Au marca)i 'ec>t
un sin$ur E pe scal* pentru (iecare 'intre cele 'ou* (obii.
Fobia I Fobia II
4 Aici o in'ispo!i)ie <n acest* situa)ie 4
. .
, M* simt nelini8tit, 'ar nu e%it situa)ia ,
/ /
1 Dmi este 'estul 'e (ric* 8i am ten'in)a 'e a e%ita
situa)ia
1
3 3
0 Dmi este (ric* 'e situa)ie 8i o e%it pe c>t posibil 0
- -
2 Dmi este (oarte (ric* 'e situa)ie 8i o e%it
<ntot'eauna
2
,4
ATAC SP(NTAN DE PANIC&
.7. A)i resim)it s*pt*m>na trecut* atacuri spontane 'e panic* <n care s* %* (i sim)it 'intr6o
'at* terori!at5*7 (*r* %reun moti% aparent. Aceste atacuri sur%in <n a(ara situa)iilor pe care '%s. le
e%ita)i 'e obicei. ?le sunt 'e scurt* 'urat*: . min 6 , ore 5maximum7. Intensitatea maxim* este
atins* <n mai pu)in 'e 0 minute.
Marca)i 'e'esubt
Aicio'at* 4
.
Cel pu)in o 'at* ,
/
C>teo'at* 1
3
H 'at* pe !i 0
-
De mai multe ori pe !i 2
,7. Dn timpul acestor atacuri 'e panic* a)i sim)it urm*toarele (enomene:
. #espira)ie <ntrerupt*, su(ocare DA AI
, Aeaten)ie, instabilitate, le8in
/ Palpita)ii, puls accelerat
1 Tremur*turi sau secuse musculare
3 Transpira)ie
0 Sen!a)ia 'e a (i su$rumat
- "rea)* sau +en* ab'ominal*
2 Stranietate, irealitate a sinelui sau a lumii
exterioare
= Amor)eal*, a)ipire
.4 C*l'ur*, (risoane, cal'6(ri$
.. Durere, +en* toracic*
., Teama 'e moarte
./ Teama 'e a <nnebuni sau 'e a comite un act
necontrolat
THTAL 9DA:
/7. A)i sim)it asemenea atacuri spontane 'e panic* 'e cel pu)in 1 ori <n ultimele 1
s*pt*m>niO Marca)i c*su)a cores*un!*toare.
DA
AI
17. Cel pu)in unul 'intre aceste atacuri a (ost urmat 'e o perioa'* 'e cel pu)in o lun* 'e
(ric* persistent* c* %a urma un alt atac O Marca)i c*su)a respecti%*:
DA
AI
,.
ANXIETATE 7ENERALI@AT&
Dn ce $ra' a)i sim)it constant o nelini8te, o tensiune, o insomnie, o lips* 'e concentrare
sau a$ita)ie <n cursul ultimei s*pt*m>ni O Au nota)i aici (obiile, ritualurile, panicile, ci anxietatea
pre!ent* <n mo' constant: 9!$omotul 'e (on' al anxiet*)ii:.
Marca)i 'e'esupt:
Aici o problem*
.
Problem* u8oar* ,
/
Problem* mo'erat* 1
3
Problem* se%er* 0
-
Han'icap se%er 2
,,
C'ESTI(NAR DE E$ALUARE A .RICII
AUT(0E$ALUAREA .(:IIL(R
Aut"ri 3ARBS i 3ATTECS
C;estionarul 'eri%* 'intr6unul mai extins, aplicat la subiec)i apar)in>n' unui club en$le!pentru
persoane cu (obii. H %ersiune re'us* a acestui c;estionar a (ost testat* pe .-. pacien)i 'e la Spitalul
Mau'sle@. In c;astionar paralel a (ost aplicat persoanelor (obice la Hx(or'.
MHD D? CHAST#II#?
?ste %orba 'e un c;estionar care con)ine 'ou* p*r)i:
.7. H parte 9'escripti%*:. Itemul . permite subiectului s* 'escrie 8i s* e%alue!e 5'e la 4 la 27
principala (obie pe care %rea s* o trate!e.
Itemul .- permite a'*u$area unei (obii care nu (i$urea!* pe lista celor .3 (obii 5itemii , 6.07.
Ast(el, se poate lua <n consi'erare o (obie simpl* care nu e nici o (obie la s>n$e sau r*ni.
Dn acela8i (el, itemul ,/ permite 'escrierea 8i e%aluarea tuturor sentimentelor 'e!a$reabile
resim)ite 'e pacient <n a(ara celor 3 itemi ai scalei anxietate6'epresie.
,7. H parte 9normati%*:. ?a este (ormat* 'in itemii <nc;i8i, re$rupa)i <n trei p*r)i:
a7. o scal* a (obiei (ormat* 'in .3 itemi 54 6 .,47 sub'i%i!a)i <n:
6 3 itemi ai a$ora(obiei 5A"7 6 itemii 3, 0, 2, .,, .3 54 6 147G
6 3 itemi ai (obiei (a)* 'e s>n$e sau r*ni 5#7 6 itemii ,, 1, .4, ./, .0 54 6147G
6 3 itemi ai (obiei sociale 5S7 6 itemii /, -, =, .., .1, 54 6 147.
b7. o scal* 'e anxietate6'epresie 54 6 147: itemii .2 p>na la ,,. Ace8ti itemi permit
e%aluarea <n special a st*rilor 'e panic* 5itemul ,47, a 'epresie 5itemul .27, 'epersonali!area 5itemul ,,7.
c7. o scal* ce m*soar* +ena consecuti%* unui comportament (obic 54 6 27.
STIDII D? BALIDA#?
Trei anali!e (actoriale au (ost e(ectuate plec>n' 'e la aceste trei e8antion*ri 8i s6a ob)inut i!olarea
a 1 (actori: trei (actori (obici: a$ora(obia, (obia social*, (obia la a(ec)iuni ale )esuturilor 8i un (actor 'e
anxietate6'epresie. H simpli(icare a acestui c;estionar a (ost e(ectuat*, conser%>n' numai (actorii cu o
pon'ere crescut*, ob)in>n'u6se %ersiunea actual* a c;estionarului 'e c*tre Marks 5.=--7 8i Marks 8i
Mat;es 5.=-=7.
Tra'ucerea (rance!* a (ost reali!at* 'e c*tre F. Cottraux 5Cottraux, &ou%ar', Le$eron, .=237. In
stu'iu 'e %ali'are 8i anali!* (actorial* a (ost publicat 5Cottraux, &ou%ar', Mess@, .=2-7. A (ost reali!at pe
patru $rupe 'e subiec)i: a$ora(obici, persoane cu (obie social*, obsesionali 8i $rupul 'e control.
Bersiunea (rance!* arat* c* este %orba 'e o scal* %ali'*, sensibil* la sc;imbarea terapeutic*.
Scorul anxietate6'epresie nu 'i(eren)ia!* $rupele patolo$ice <ntre ele, 'ar le opune $rupului 'e control.
C;estionarul 'iscriminea!* cu 'i(icultate persoanele cu (obii sociale 'e cele obsesionale, pun>n' ast(el o
problem* noso$ra(ic*: obsesionalii nu pre!int* <n aceea8i m*sur* tr*s*turi psi;olo$ice comune cu ale
persoanelor cu (obii sociale.
Anali!a comportamentelor principale permite i!olarea a patru (actori suprapo!abili cu cei ai
%ersiunii en$le!e:
.7. Anxietate6'epresie 8i panic* 5/.S 'in %aria)ia explicat*7
,7. S>n$e 8i r*ni 5-,0S7
/7. A$ora(obie 50S7
17. Fobie social* 53,3S7
Subscalele (obiei sociale 8i a$ora(obiei permit 'iscriminarea pacien)ilor cu (obii, con(orm DSM
III 5Cottraux 8i al)ii, .=2- 6 Ban Vuuren, .=227.
MHD D? APLICA#?
?ste %orba 'e o scal* 'e auto6e%aluare care este pre!entat* pacientului <n (orma anexat*. Dac*
este necesar, c>te%a explica)ii complementare asupra c;estionarului pot (i o(erite pacientului, 'ar1 <n cea
mai mare parte a ca!urilor pre!entarea <n (orma scris* a instruc)iunilor este su(icient*.
,/
CHTA#?A
Fiecare item (obic este cotat cu ci(re 'e la 4 la 2 <n ceea ce pri%e8te e%itarea 8i an$oasa resim)it*,
'e8i <ntr6un stu'iu preliminar s6a ob)inut o corela)ie (oarte ri'icat* <ntre e%itare 8i an$oas*: 'in aceast*
cau!* nu mai apare ca util* o 'istinc)ie <ntre cele 'ou* 'imensiuni ale comportamentului (obic 5Marks 8i
Mat;es, .=-=7. Aceasta explic* instruc)iunile o(erite pacientului pentru completarea scalei ce e%aluea!*
comportamentului (obic.
Se$mentarea permite in'i%i'uali!area a - scoruri:
.7. Scorul total al (obiilor 5itemii 'e la . la .-7 cuprins <ntre 4 8i ./0
,7. Sub6totalul (obiilor: re$rup>n' itemii <nc;i8i 5'e la , la .07 m*sur*m a$ora(obia
5A"7, (obia la s>n$e 8i r*ni 5#7 8i (obia social* 5S7: cuprins <ntre 4 8i .,4. Pre!entarea $rupat* a
<ntreb*rilor c;estionarului permite in'i%i'uali!area urm*toarelor trei scoruri.
/7. Scorul a$ora(obiei: cuprins <ntre 4 6 14
17. Scorul (obiei (a)* 'e s>n$e 8i r*ni: cuprins <ntre 4 6 14
37. Scorul (obiei sociale: cuprins <ntre 4 6 14
07. Scorul total al anxiet*)ii 8i 'epresiei ob)inut prin a'i)ia scorurilor reali!ate la itemii .2
6,,: cuprins <ntre 4 6 14
-7. Scorul $lobal al +enei resim)ite ca urmare a unui comportament (obic 5itemul ,17:
cuprins <ntre 4 6 2.
Dn practic*, 'e cele mai multe ori, scorul a$ora(obiei, al (obiei (a)* 'e s>n$e 8i r*ni or$anice, al
(obiei sociale 8 al anxiet*)ii6'epresiei sunt sin$urele 'e care se )ine cont.
APLICARII
C;estionarul 'e e%aluare a (ricii este utili!at pentru a m*sura 'i(eritele 'imensiuni ale
comportamentului (obic, nu numai la subiec)ii cu (obii, ci pentru ansamblul problemelor psi;opatolo$ice.
I8urin)a aplic*rii 8i %ali'area 'o%e'it* (ac 'in acest c;estionar un instrument epi'emiolo$ic
(oarte u8or 'e utili!at.
P>n* acum au (ost mai mult stu'iate scorurile a$ora(obiei, (obiei la s>n$e 8i la r*ni or$anice,
(obiei sociale, 'easemenea, scorul $lobal al anxiet*)ii6'epresiei pentru a e%alua e(ectul tratamentelor
comportamentale sau (armacolo$ice.
ABAATAF? 6 LIMIT?
Cum am %*!ut, c;estionarul este un instrument precis, u8or 'e m>nuit, acceptat 'e cercet*rile
asupra anxiet*)ii un'e tulbur*rile sunt, <n $eneral, multimo'ale.
C;estionarul nu permite m*surarea cu mult* preci!ie a atacurilor 'e panic*, ceea ce (ace 9Scala
(obie, panic*, anxietate: reali!at* 'e Cottraux.
"ruparea anxietate6'epresie poate (i obser%at* <n tulbur*rile timice, anxietatea $enerali!at* sau <n
'epersonali!are6'ereali!are. Se cu%ine 'eci a6i asocia m*surarea a'6;oc a 'epresiei 8i atacurilor 'e
panic*.
&iblio$ra(ie:
Cottraux, F, &ou%ar',M 8i Le$eron,P 6 Meto'e 8i scale 'e e%aluare a comportamentului
,1
C'ESTI(NAR DE E$ALUARE A .RICII
AUT(0E$ALUAREA .(:IIL(R
Aut"ri 3arD i 3atteE
AIM?UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU,P#?AIM? UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
S?EUUUUUUUUUUUU,BX#STQUUUUUUU,DATA UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
.7. Ale$e)i o ci(r* 'in scala 'e mai +os: ea %* permite s* co'i(ica)i punctul 'e la care
e%ita)i, 'atorit* (ricii 5sau a unor sen!a)ii sau sentimente 'e!a$reabile7 (iecare 'intre situa)iile
enumerate mai +os. Apoi scrie)i num*rul ales <n c*su)a corespun!*toare (iec*rei situa)ii.
4 . , / 1 3 0 - 2
nu o e%ita)i o e%ita)i uneori o e%ita)i 'es o e%ita)i (. 'es o e%ita)i
<ntot'eauna

. Principala (obie pe care %re)i s* o trata)i 5'escrie)i6o <n (elul 'umnea%oastr*, cota)i6o cu ci(re
'e la 4 la 2
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
............................................................................................................................
, In+ec)ii 8i inter%en)ii c;irur$icale minime
/ A m>nca 8i a bea cu ceilal)i
1 A mer$e la spital
3 A (ace sin$ur5*7 c*l*torii cu autobu!ul sau cu ma8ina
0 A %* plimba sin$ur5*7 pe str*!i
- A (i pri%it5*7 insistent 'e cine%a
2 A mer$e <ntr6un ma$a!in plin 'e lume
= A %orbi cu superiorii ierar;ici sau cu persoanele ce exercit* o autoritate
.4 A %e'ea s>n$e
.. A (i criticat5*7
., A pleca sin$ur5*7 'eparte 'e cas*
./ A $>n'i c* pute)i (i r*nit5*7 sau bolna%5*7
.1 A %orbi sau a ac)iona <n public
.3 Marile spa)ii %i'e
.0 A mer$e la 'entist
.- Alte situa)ii care %* pro%oac* (rica 8i pe care le e%ita)i 5'escrie)i6le 8i cota)i6le cu ci(re 'e la
4 la 27
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
............................................................................................................................
AI CHMPL?TARI
A" # S Suma par)ial*
THTAL
,3
,7. Ale$e)i 'in scala urm*toare o ci(r* care arat* la ce ni%el 'e si(erin)* se situea!*
problemele enumerate mai +osG <nsrie)i aceast* ci(r* <n c*su)a al*turat*, 'in 'reptul (iec*rei
a(irma)ii.
4 . , / 1 3 0 - 2
nu su(eri)i
'eloc
su(eri)i
pu)in
su(eri)i cu
a'e%*rat
su(eri)i mult su(erin)*
extrem*

.2 Sentimentul 'e a (i ne(ericit sau 'eprimat
.= Sentimentul 'e a (i iritat sau (urios
,4 A %* sim)i panicat, tensionat
,. A a%ea su(letul c;inuit 'e $>n'uri nelini8titoare
,, A sim)i c* %ecin*tatea 'umnea%oastr* 5lucruri, persoane7 sunt ireale sau str*ine
,/ Alte sentimente penibile 5'escrie)i6le7
THTAL
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
/7. La ce %aloare e%alua)i actualmente +ena care repre!int* <n %ia)a 'umnea%oastr*
comportamentul (obicO Desemna)i o ci(r* 'in scala urm*toare 8i <nscrie)i6o <n aceast* c*su)* :

4 . , / 1 3 0 - 2
nici o
problem*
pu)in +enat +enat (oarte +enat +enat <n mo'
extrem
,0
LISTA (:SESIIL(R 0 C(3PULSIIL(R
LA(
3ARBS i c"laF*< ,=GG
Aceast* scal* a (ost creat* 8i publicat* 'e c*tre Marks I.M. 8i al)ii 5.=--7. Tra'ucerea (rance!* a
(ost reali!at* 'e F. Cottraux 5.=-=7. Bersiunea en$le!* a (ost %ali'at* <n .=2- 5Freun' 8i co.7. Bersiunea
(rance!* a (ost, 'e asemenea, %ali'at* 5F.Cottraux 8i al)ii, .=227.
MHD D? CHAST#ICRI?
Lista permite e%aluarea tulbur*rii care repre!int* comportamentul obsesional <n acti%it*)i ale
%ie)ii coti'iene, <n (unc)ie 'e timpul repeti)iilor sau e%it*rilor 5/- itemi, plus itemul 9alte situa)ii:
completate 'e c*tre pacient7. ?%aluarea tulbur*rii se (ace pe o scal* cotat* cu ci(re 'e la 4 la / 54 6 nici o
problem*, /6 incapacitate 'e reali!are a acti%it*)ii respecti%e7. Itemul /2, care este un item liber, poate (i
sau nu completat 'e c*tre pacient.
STIDII D? BALIDA#?
Scala este sensibil* la mo'i(ic*rile terapeutice 'in timpul terapiilor comportamentale 8i
c;emoterapiilor anti'epresi%e ale subiec)ilor obsesi%i 5Marks 8i al)ii, .=247.
In stu'iu 'e %ali'are reali!at pe %ersiunea en$le!* a (ost e(ectuat <n SIA 5Freun' 8i colab.,
.=2-7. Stu'iul 'e %ali'are a %ersiunii (rance!e a (ost e(ectuat 'e M. &ou%ar' 8i publicat <n te!a sa 'e
psi;olo$ie 5.=237, apoi <ntr6un stu'iu colecti% 5Cottraux, &ou%ar' 8i Le$eron, .=237.
H anali!* (actorial* reali!at* asupra %ersiunii (rance!e, a 'us la eliminarea unui num*r 'e itemi.
Acesta a (ost publicat 'e c*tre Cottraux 8i al)ii 5.=227. Bersiunea (rance!* a (ost %ali'at* pe o popula)ie
'e .24 'e subiec)i 5%>rsta me'ie 6 // 'e ani, 236 b*rba)i, =36 (emei7 reparti!a)i ast(el: 33 'e subiec)i <n
$rupul 'e control 5stu'en)i 8i salaria)i ai Spitalului Aeurolo$ic 'in L@on7, 13 subiec)i obsesi%i, 5criterii
'up* DSM6III7, 10 a$ora(obici 5criterii 'up* DSM6III7, /1 subiec)i cu (obii sociale 5Criterii 'up* DSM6
III7.
B>rsta, sexul 8i ni%elul 'e instruire sunt comparabile <n cele patru $rupeG anali!a statistic* arat* c*
lista acti%it*)ilor obsesionale 'istin$e $rupul 'e control 'e cele trei $rupe patolo$ice 8i, 'e asemenea,
popula)ia obsesi%* 'e celelalte $rupe patolo$ice.
Date normati%e:
$rupul 'e control obsesi%i a$ora(obici (obii sociale
n M 33 n M 13 n M10 n M/1
me'ia 3,4= //,/- ,4,,2 .0,=.
abaterea
stan'ar'
1,=3 .=,/3 .1,13 =,=2

?roarea 'e m*surare este 'e Y/, 6/. Aceste calcule au (ost reali!ate pe /- 'e itemi <nc;i8i 8i
asupra itemului 'esc;is. Scala apare empiric %ali'at*, sensibil* la sc;imb*ri clinice, 'ar ea este mo'erat
(iabil*. Consisten)a intern* este satis(*c*toare 5 M .=17 Anali!a (actorial* pe componente principale,
reali!at* pe .24 'e subiec)i, arat* c* scala este uni'imensional*. In prim (actor explic* /,S 'in %aria)ie.
?l re(lect* se%eritatea compulsiunilor 'e sp*lare 8i 'e cur*)enie . Aou* alte componente principale au (ost
i!olate, 'ar %aloarea lor re'us* le (ace ne$li+abile. Anali!a (actorial* a permis extra$erea unei (orme
prescurtate a scalei, care e pre!entat* <n anex*, 'up* (orma complet*.
MHD D? APLICA#?
Aceast* list* este completat*, <n mo' obli$atoriu, 'e c*tre pacient. Ineori, i se cere 8i
<nso)itorului, ca 9e%aluator in'epen'ent:, s* e%alue!e comportamentul obsesi% al pacientului. Poate (i
utili!at* 8i ca instrument'e ;etero6e%aluare. ?a este completat*, <n $eneral, <n mai pu)in 'e 3 minute 8i nu
necesit* explica)ii particulare.
,-
CHTA#?A
?ste su(icient* a'unarea scorurilor, pe coloane, pentru ob)inerea notei totale. Scala pre!int* o
<ntin'ere 'e la 4 la ..1.
APLICARII
Lista este 'estinat* e%alu*rii compulsi%it*)ii comportamentale la subiec)i normali 8i patolo$ici.
Datele normati%e pre!entate su$erea!* c* persoanele cu a$ora(obie 8i (obie social* ob)in scoruri mai
ri'icate pe scal* 'ec>t subiec)ii ce (ormea!* $rupul 'e control. Lista poate (i utili!at* ca un instrument
complementar <n stu'ii epi'emiolo$ice.
ABAATAF? 6 LIMIT?
Importan)a acestei liste re!i'* 'in stan'ar'i!area sa 8i simplitatea 'e utili!are. Totu8i, trebuie
completat* prin m*surarea simptomelor )int*, a 'uratei totale a ritualurilor pe !i 5Marks, tra'us 'e
Cottraux, &ou%ar' 8i Le$ereon, .=237 8i 'e re!isten)a subiectului la ritualuri. Lista e%aluea!*
comportamentul, nu 8i $>n'urile obsesi%e.
A (ost elaborat* o 9list* a $>n'urilor obsesi%e: 5LPH7. ?a a (ost %ali'at* 'e c*tre &ou%ar', Zale6
&ron 'e $oo'man 5%ersiunea (rance!*, Mollar' 8i colab., .=2=7 reali!>n' o inte$rare a acestor
'imensiuni 'i(erite. ?ste %orba 'e un instrument complex ce necesit* o or* 'e aplicare 8i un antrenament
pe %i'eo pentru cotare.
,2
LA(
3arD i c"laF*< ,=GG
Aume UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU, Prenume UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Sex UUUUUUUUUUU, B>rst* UUUUUUUUUUUUU, Data UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
IAST#ICRIIAI
?%alua)i (iecare acti%itate pe scala 'e mai +os, <n (unc)ie 'e +ena resim)it* <n reali!area ei.
4 6 Au sunt probleme, a%e)i ne%oie <n reali!area acestei acti%it*)i 'e acela8i timp ca oricine
altcine%a, nu este ne%oie s* o repeta)i sau s* o e%ita)i.
. 6 Acti%itatea %* ocup* 'e 'ou* ori mai mult 'ec>t celor mai mul)i 'intre oameni, trebuie s* o
repeta)i 'e 'ou* ori sau tin'e)i s* o e%ita)i.
, 6 Acti%itatea %* ocup* 'e trei ori mai mult timp 'ec>t celor mai mul)i 'intre oameni, trebuie s* o
repeta)i 'e trei sau 'e mai multe ori sau, 'e obicei, o e%ita)i.
/ 6 Incapacitate 'e a reali!a acti%itatea respecti%*.

4 . , /
. A (ace 'u8 sau baie
, A %* sp*la pe m>ini 8i pe (a)*
/ A %* sp*la, piept*na, peria p*rul
1 A %* sp*la pe 'in)i
3 A %* <mbr*ca 8i 'e!br*ca
0 A urina la toalet*
- A 'e(eca la toalet*
2 A atin$e pe ceilal)i sau a (i atins 'e ceilal)i
= A arunca resturile la $unoi
.4 A sp*la ru(e
.. A sp*la %esela
., A (ace 'e m>ncare
./ A (ace curat <n cas*
.1 A )ine lucrurile <n or'ine
.3 A (ace patul
.0 A cur*)a panto(ii
.- A atin$e clan)ele u8ilor
.2 Atin$erea p*r)ilor $enitale, m>n$>ierile, raporturile sexuale
.= A %i!ita un spital
,4 A 'esc;i'e sau a <nc;i'e robinetele 8i lumina
,. A <nc;i'e sau a !*%or< u8ile 8i (erestrele
,, A utili!a un aparat electric
,/ A (ace calcule aritmetice
,1 A mer$e la ser%iciu
,3 A %* <n'eplini sarcinile
,0 A scrie
,- A completa un (ormular
,2 A expe'ia scrisori
,= A citi
/4 A mer$e pe stra'*
/. A c*l*tori cu trenul, autobu!ul sau ma8ina
/, A %* ocupa 'e copii
// A m>nca la restaurant
/1 A mer$e la toalete publice
/3 A a%ea <n>lniri
/0 A arunca obiecte
/- A cump*ra obiecte 'intr6un ma$a!in
/2 Alte situa)ii 5'escrie)i6le7
,=
LA(
3arD i c"laF*< ,=GG
Aume UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU, Prenume UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Sex UUUUUUUUUUU, B>rst* UUUUUUUUUUUUU, Data UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
IAST#ICRIIAI
?%alua)i (iecare acti%itate pe scala 'e mai +os, <n (unc)ie 'e +ena resim)it* <n reali!area ei.
4 6 Au sunt probleme, a%e)i ne%oie <n reali!area acestei acti%it*)i 'e acela8i timp ca oricine
altcine%a, nu este ne%oie s* o repeta)i sau s* o e%ita)i.
. 6 Acti%itatea %* ocup* 'e 'ou* ori mai mult 'ec>t celor mai mul)i 'intre oameni, trebuie s* o
repeta)i 'e 'ou* ori sau tin'e)i s* o e%ita)i.
, 6 Acti%itatea %* ocup* 'e trei ori mai mult timp 'ec>t celor mai mul)i 'intre oameni, trebuie s* o
repeta)i 'e trei sau 'e mai multe ori sau, 'e obicei, o e%ita)i.
/ 6 Incapacitate 'e a reali!a acti%itatea respecti%*.

4 . , /
. A (ace 'u8 sau baie
, A %* sp*la pe m>ini 8i pe (a)*
/ A %* sp*la, piept*na, peria p*rul
1 A %* <mbr*ca 8i 'e!br*ca
3 A utili!a toaleta
0 A arunca resturile la $unoi
- A sp*la ru(e
2 A sp*la %esela
= A (ace 'e m>ncare
.4 A (ace curat <n cas*
.. A )ine lucrurile <n or'ine
., A (ace patul
./ A atin$e clan)ele u8ilor
.1 A <nc;i'e sau 'esc;i'e robinetele sau lumina
.3 A <nc;i'e sau !*%or< u8ile 8i (erestrele
.0 A (ace calcule aritmetice
.- A %* <n'eplini sarcinile
.2 A expe'ia scrisori
.= Alte situa)ii 5'escrie)i6le7
/4
SCALA I3PACTULUI E$ENI3ENTEL(R
4'(R(CIT@5
Irmea!* o list* 'e comentarii pe care oamenii le (ac 'up* e%enimente stresante. B* ro$ s*
%eri(ica)i (iecare item, in'ic>n' c>t 'e (rec%ent aceste comentarii au (ost a'e%*rate pentru 'umnea%oastr*
<n timpul ultimelor - !ile. Dac* nu au ap*rut <n aceast* perioa'*, %* ro$ marca)i <n coloana 9'eloc:.
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Deloc #ar Deloc A'esea
experien)iat* experien)iat* experien)iat*
4 . , /
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
.. M* $>n'eam la e%enimentul stresant c>n' nu
%roiam acest lucru
,. ?%itam s* (iu sup*rat c>n' m* $>n'eam la el
sau c>n' mi6l aminteam
/. Dncercam s* mi6l scot 'in memorie
1. A%eam probleme c>n' trebuia s* 'orm
3. A%eam sentimente puternice <n le$*tur* cu
e%enimentul
0. Bisam e%enimentul
-. Dncercam s* stau 'eparte 'e e%eniment
2. Sim)eam c* nu s6a <nt>mplat sau c* nu a (ost real
=. Dncercam s* nu %orbesc 'espre el
.4. Ima$ini ale e%enimentului m* in%a'au
... Alte lucruri mi6l aminteau
.,. ?ram con8tient c* <nc* mai am multe sentimente
<n le$*tur* cu el, 'ar nu <ncercam s*6l re!ol%
./. Dncercam s* nu m* $>n'esc la el
.1. Hrice amintire <mi <napoia sentimentele le$ate 'e
e%eniment
.3. Sentimentele mele erau amor)ite
AHTQ:
6 componente 'e intru!iune: ., 1, 3, 0, .4, .., .1
6 componente 'e e%itare: ,, /, -, 2, =, .,, ./, .3
/.
'A33AR:ER7HS PENN IN$ENT(RI
AumeleUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU, DataUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Dn acest c;estionar sunt $rupuri 'e a(irma)ii. B* ro$ s* citi)i (iecare $rup cu aten)ie, apoi s*
extra$e)i a(irma)ia 'in (iecare $rup care 'escrie cel mai bine mo'ul <n care %6a)i sim)it <n timpul
s*pt*m>nii trecute, inclusi% a!i [ Dncercui)i num*rul 'e l>n$* a(irma)ia pe care a)i ales6o. Asi$ura)i6%* c*
a)i citit toate a(irma)iile 'in (iecare $rup <nainte 'e a (ace ale$erea.
.7. 4 6 Au m* simt (oarte 'i(erit 'e ma+oritatea oamenilor 'e %>rsta mea.
. 6 M* simt <ntruc>t%a 'i(erit 'ec>t ma+oritatea oamenilor 'e %>rsta mea.
, 6 M* simt at>t 'e 'i(erit 'ec>t ma+oritatea oamenilor 'e %>rsta mea, <nc>t ale$ cu cine sunt 8i c>n'.
/ 6 M* simt total <nstr*inat 'e ma+oritatea oamenilor 'e %>rsta mea, ast(el <nc>t stau 'eparte 'e ei cu
orice pre).

,7. 4 6 Dmi pas* tot at>t 'e mult 'e consecin)ele a ceea ce (ac, ca 8i ma+orit*)ii oamenilor.
. 6 Dmi pas* mai pu)in 'e consecin)ele a ceea ce (ac 'ec>t ma+orit*)ii oamenilor.
, 6 Dmi pas* mult mai pu)in 'e consecin)ele a ceea ce (ac, 'ec>t ma+orit*)ii oamenilor.
/ 6 A'esea $>n'esc 9D*6le <ncolo 'e consecin)e[:, pentru c* nu6mi pas* 'e ele 'eloc.
/7. 4 6 C>n' %reau s* m* 'istre! pot s* $*sesc pe cine%a cu care s6o (ac, 'ac* %reau.
. 6 Sunt capabil s* (ac ce%a pentru a m* 'istra, c;iar 'ac* nu $*sesc pe cine%a cu care s6o (ac.
, 6 Dmi pier' interesul <n a (ace ce%a pentru a m* 'istra, c>n' nu am pe nimeni cu care s6o (ac.
/ 6 Au m* interesea!* s* (ac ce%a pentru a m* 'istra c>n' nu am cu cine.
17. 4 6 #ar m* simt ner%os.
. 6 Ineori m* simt ner%os.
, 6 A'esea m* simt ner%os.
/. M* simt ner%os tot timpul.
37. 4 6 Jtiu pe cine%a l>n$* mine care <ntr6a'e%*r m* <n)ele$e.
. 6 Au sunt si$ur c* exist* cine%a l>n$* mine care <ntr6a'e%*r m* <n)ele$e.
, 6 Sunt <n$ri+orat pentru c* nimeni 'e l>n$* mine nu pare c* m* <n)ele$e.
/ 6 Sunt extrem 'e tulburat c* nimeni 'e l>n$* mine nu m* <n)ele$e 'eloc.
07. 4 6 Au mi6e team* s*6mi ar*t m>nia, pentru c* nu este mai bun* sau mai rea 'ec>t a altora.
. 6 Ineori mi6e team* s*6mi ar*t m>nia pentru c* se accelerea!* mai mult 'ec>t a altor oameni.
, 6 A'esea mi6e team* s*6mi ar*t m>nia pentru c* se poate trans(orma <n %iolen)*.
/ 6 Mi6e at>t 'e team* s* 'e%in %iolent, <nc>t nu6mi permit s* <mi exprim %reo'at* m>nia
-7. 4 6 Au am traume trecute care s* m* (ac* anxios.
. 6 C>n' ce%a <mi aminte8te 'e traumele mele trecute m* simt anxios, 'ar pot s* le tolere!.
, 6 C>n' ce%a <mi aminte8te 'e traumele mele trecute m* simt (oarte anxios, 'ar pot utili!a c*i
speciale pentru a le tolera.
/ 6 C>n' ce%a <mi aminte8te 'e traumele mele trecute, m* simt at>t 'e anxios <nc>t cu $reu le pot
suporta 8i nu am nici o cale 'e a le tolera.
27. 4 6 Au am reexperien)iat un (las;back 5re%enire7 la e%enimente traumatice 9ca 8i cum s6ar (i petrecut
'in nou:.
. 6 Am reexperen)iat un (las;back 5re%enire7 la e%enimente traumatice 9ca 8i cum a8 (i (ost 'in nou
acolo:, pentru c>te%a minute sau mai pu)in.
, 6 #eexperien)ierea unei re%eniri la un e%eniment traumatic uneori a 'urat o bun* parte 'intr6o or*.
/ 6 #eexperien)ierea unei re%eniri la un e%eniment traumatic a'esea a 'urat o or* sau mai mult.
/,
=7. 46 Sunt mai pu)in u8or 'e 'istras 'ec>t alt*'at*.
. 6 Sunt tot at>t 'e u8or 'e 'istras ca 8i alt*'at*.
, 6 Sunt mai u8or 'e 'istras 'ec>t alt*'at*.
/ 6 m* simt 'istras tot timpul.
.47. 46 Bia)a mea spiritual* <mi (urni!ea!* mai mult* semni(ica)ie 'ec>t obi8nuiam.
. 6 Bia)a mea spiritual* <mi (urni!ea!* tot at>tea semni(ica)ii ca 8i alt*'at*.
, 6 Bia)a mea spiritual* <mi (urni!ea!* mai pu)in* semni(ica)ie 'ec>t <n mo' obi8nuit.
/ 6 Au6mi pas* 'e %ia)a mea spiritual*.
..7. 4 6 M* pot concentra mai bine 'ec>t alt*'at*.
. 6 M* pot concentra tot at>t 'e bine ca 8i alt*'at*.
, 6 Au m* pot concentra tot at>t 'e bine ca 8i atunci c>n' obi8nuiam s* o (ac.
/ 6 Au m* pot concentra 'eloc.
.,7. 4 6 Am %orbit unui prieten sau unui membru 'e (amilie 'espre p*r)ile importante ale ma+orit*)ii
experien)elor traumatice.
. 6 Sunt atent <n ale$erea p*r)ilor 'in experien)ele traumatice pe care le spun prietenilor sau
membrilor 'e (amilie.
, 6 Inele p*r)i ale experien)elor traumatice sunt at>t 'e $reu 'e <n)eles c* aproape nu %orbesc
nim*nui 'espre ele.
/ 6 Aimeni nu poate <n)ele$e experien)ele traumatice cu care trebuie s* tr*iesc.
./7. 4 6 Dn $eneral, nu am co8maruri.
. 6 Co8marurile mele sunt mai pu)in problematice 'ec>t erau alt*'at*.
, 6 Co8marurile mele sunt tot at>t 'e problematice ca 8i alt*'at*.
/ 6 Co8marurile mele sunt mai problematice 'ec>t alt*'at*.
.17. 4 6 Au m* simt con(u! <n le$*tur* cu %ia)a mea.
. 6 M* simt mai pu)in con(u! <n le$*tur* cu %ia)a mea 'ec>t alt*'at*.
, 6 M* simt tot at>t 'e con(u! <n le$*tur* cu %ia)a mea ca 8i alt*'at*.
/ 6 M* simt mai con(u! <n le$*tur* cu %ia)a mea ca 8i alt*'at*.
.37. 4 6 M* cunosc mai bine 'ec>t alt*'at*.
. 6 M* cunosc tot at>t 'e bine ca 8i alt*'at*.
, 6 Au m* cunosc tot at>t 'e bine ca 8i alt*'at*.
/ 6 Simt c* 'e (apt nu 8tiu cine sunt.
.07. 4 6 Jtiu mai multe c*i 'e a6mi controla sau re'uce m>nia 'ec>t ma+oritatea oamenilor.
. 6 Jtiu tot at>tea c*i 'e a6mi controla sau re'uce m>nia ca 8i ma+oritatea oamenilor.
, 6 Jtiu mai pu)ine c*i 'e a6mi controla sau re'uce m>nia 'ec>t ma+oritatea oamenilor.
/ 6 Au cunosc c*i 'e a6mi controla sau re'uce m>nia.
.-7. 4 6 Au am experien)iat o traum* ma+or* <n %ia)*.
. 6 Am experien)iat una sau mai multe traume 'e intensitate limitat*.
, 6 Am experien)iat traume sup*r*toare 8i (oarte intense.
/ 6 Traumele pe care le6am experien)iat au (ost at>t 'e intense <nc>t p*r)i 'in ele m* in%a'ea!*, (*r* s*
m* aten)ione!e.
.27. 4 6 Sunt capabil s* aran+e! lucrurile pentru a6mi atin$e scopurile.
. 6 Sunt capabil s* aran+e! lucrurile pentru a6mi atin$e unele scopuri.
, 6 Scopurile mele nu sunt clare.
/ 6 Au 8tiu cum s*6mi aran+e! lucrurile pentru a6mi atin$e scopurile.
//
.=7. 4 6 Sunt capabil s*6mi concentre! aten)ia pe sarcini, <n ciu'a unor $>n'uri ne'orite
. 6 C>n' $>n'uri ne'orite <mi %in <n minte sunt capabil s* le recunosc 8i apoi s* <mi recentre! aten)ia
pe sarcini.
, 6 Am 'i(icult*)i <n a elimina $>n'urile ne'orite 8i nu 8tiu cum s* <mi recentre! aten)ia pe sarcini.
/ 6 Aicio'at* nu sunt capabil s* elimin $>n'urile ne'orite.
,47. 4 6 #eali!e! ma+oritatea lucrurilor pe care le %reau.
. 6 #eali!e! multe lucruri pe care le 'oresc.
, 6 #eali!e! unele lucruri 'in cele pe care le 'oresc.
/ 6 #eali!e! pu)ine lucruri 'in cele pe care le 'oresc.
,.7. 4 6 Dorm tot at>t 'e bine ca 8i alt*'at*.
. 6 Au 'orm tot at>t 'e bine ca 8i alt*'at*.
, 6 M* tre!esc mai (rec%ent sau mai 'e%reme 'ec>t alt*'at* 8i am 'i(icult*)i <n a rea'ormi.
/ 6 A'esea am co8maruri sau m* tre!esc mult mai 'e%reme 5cu c>te%a ore7 'ec>t <n mo' obi8nuit 8i
apoi nu mai pot s* a'orm.
,,7. 4 6 Au am probleme <n a6mi reaminti lucrurile pe care trebuie s* le 8tiu.
. 6 Am mai pu)ine probleme 'ec>t alt*'at* <n a6mi reaminti lucrurile pe care trebuie s* le 8tiu.
, 6 Am aproape acelea8i probleme ca 8i alt*'at* <n a6mi reaminti lucrurile pe care trebuie s* le 8tiu.
/ 6 Am mai multe probleme 'ec>t alt*'at* <n a6mi reaminti lucrurile pe care trebuie s* le 8tiu.
,/7. 4 6 Scopurile mele sunt mai clare 'ec>t erau <nainte.
. 6 Scopurile mele sunt tot at>t 'e clare ca 8i alt*'at*.
, 6 Scopurile mele nu sunt tot at>t 'e clare ca 8i alt*'at*.
/ 6 Au 8tiu care sunt scopurile mele.
,17. 4 6 Dn mo' obi8nuit sunt capabil s*6mi 8ter$ 'in memorie amintirile nepl*cute.
. 6 Ineori o amintire nepl*cut* <mi re%ine, 'ar pot s6o mo'i(ic, s6o <nlocuiesc sau s6o 'au 'eoparte.
, 6 C>n' aminitirile nepl*cute m* in%a'ea!*, nu 8tiu cum s* scap 'e ele.
/ 6 Mi6e team* c* <nnebunesc pentru c* amintirile nepl*cute se p*strea!* <n memorie.
,37. 4 6 Dn mo' obi8nuit m* simt <n)eles 'e al)ii.
. 6 Ineori nu m* simt <n)eles 'e al)ii.
, 6 Ma+oritatea timpului nu m* simt <n)eles 'e al)ii.
/ 6 Aimeni nu m* <n)ele$e 'eloc.
,07. 4 6 Au am pier'ut nimic sau pe nimeni 'ra$ mie.
. 6 Am (ost <n'oliat 5m>;nit7 pentru acei pe care i6am pier'ut 8i acum pot s* mer$ mai 'eparte.
, 6 Dnc* nu mi6a trecut m>;nirea 5'oliul7 pentru cei pe care i6am pier'ut.
/ 6 Durerea pier'erii mele este at>t 'e mare <nc>t nu pot s* mai pl>n$ 8i nu 8tiu cum s* o iau 'e la
<nceput.

/1
SCALE DE DEPRESIE
SCALA 'A3ILT(N 5.- itemi, 4 6 3, %alori7
Denumirea scalei: Scala 'e 'epresie Hamilton 5.- itemi7
Autor: M. Hamilton
Domenii 'e aplica)ie:
Aceast* scal* este o m*sur* a 'epresiei 8i cuprin'e .- itemi, cota)i pe /63 $ra'e 8i apare ca (iin'
un bun in'icator al intensit*)ii $lobale a sin'romului 'epresi%, su(icient 'e sensibil* pentru a aprecia
sc;imbarea sub tratament anti'epresi%. Scala inclu'e itemi 'e e%aluare a componentelor co$niti%e,
comportamentale 'ar mai ales somatice.
Aceast* scal* este o scal* <n care se iau <n consi'era)ie toate obser%a)iile asupra st*rii curente
mentale a pacientului. Acestea pot (i suplimentate cu un inter%iuG sunt repro'use c>te%a 'in aceste
<ntreb*ri stan'ar'.
Scala nu poate (i (olosit* pentru a stabili un 'ia$nostic, 'ar poate (i (olosit* pentru e%aluarea
$ra'ului 'e se%eritate la pacien)ii la care 'epresia a (ost 'e+a 'ia$nosticat*. Itemii sunt cota)i 'e e%aluator
<n timpul inter%iului, scorul total 5'e la 46.447 repre!int* suma scorurilor 'ate 'e , e%aluatori sau
'ublarea scorului unuia 'in ei. A 'e%enit mai 'es utili!at sistemul 'e raportare a scorului unui e%aluator la
puncta+ul maxim 'e 34 8i 'e a se interpreta scorul 'e .1 sau mai mult ca (iin' un in'iciu al 'epresiei care
+usti(ic* tratamentul 8i scorul 'e 06- sau mai pu)in ca (iin' un in'iciu al remisiei 5Vie$ler, .=-0,
Pnese%ic;, .=--7. Hamilton 5.=2,7 su$era c* atunci c>n' scorul H#S5D7 a (ost re'us la o treime sau
c;iar mai pu)in 'in %aloarea acestuia <nainte 'e tratament se poate spune c* pentru pacient tratamentul a
a%ut succes.
Itili!are:
?ste (olosit* 'e e%aluator 'up* con%ersa)ia cu pacientul. Aum*rul 'e <ntreb*ri 'irecte trebuie s* (ie minim
8i <ntreb*rile puse sub o (orm* po!iti%* sau ne$ati%* <n ca! 'e necesitate 5Dormi)i bineO Dormi)i r*uO7
Cotare:
?ste su(icient* <nsumarea scorurilor ob)inute la 'i(eri)i itemi.
Date normati%e:
Se consi'er* c* este necesar un scor 'e cel pu)in .2 pct. pentru a %orbi 'e o 'epresie mo'erat*G mM1,,= <n
'ebutul tratamentului la 'epresiile se%ere.
Dntin'ere: 4 6 3,
Bali'are:
Anali!a (unc)ional* a lui M. Hamilton a pus <n e%i'en)* / (actori principali: <ncetinire, apatieG simptome
somaticeG anxietate.
Bali'itatea 'e con)inut este 'e 4.2164.=4 8i pre!int* corela)ii ri'icate cu alte scale inclusi% scale 'e
autourm*rire 5pentru 'etalii %e!i #e;m .=2.7.
/3
SCALA 'A3ILT(N
.. DEPRESIE 54617
Au este u8or 'e e%aluatG <n $eneral apare ca pesimism (a)* 'e %iitor, 'isperare, ten'in)a 'e a
pl>n$e, i!bucniri <n pl>ns. Ca o re$ul*, 'epresia u8oar* este sc*!ut*, cel pu)in <n parte, 'e $rupul 'e
companie sau 'e o stimulare extern*. ?ste important s* )inem seama c* pacien)ii pot interpreta cu%>ntul
'e 'epresie <n 'i(erite (eluri. In mo' (rec%ent este acel 9loerin$ o( spirit:, <ntunecarea spiritului.
?xist* o con%in$ere $eneral* c* (emeile pl>n$ mai u8or 'ec>t b*rba)ii <n con'i)ii normale, aceasta
<ns* nu se poate extrapola (oarte u8or 8i asupra 'epresiei. Au este nici un moti% s* consi'er*m pentru
moment c* o e%aluare a (rec%en)ei cri!elor 'e pl>ns ar in'uce <n eroare atunci c>n' cot*m intensitatea
'epresiei la (emei.
DAT#?&Q#I:
Acum a8 'ori s* %* pun c>te%a <ntreb*ri 'espre cum %6a)i sim)it <n ultima lun*:
.. B6a)i sim)it su(icient 'e bine 'ispus sau 'impotri%* 'epresi%, <n$ri+oratO
,. Dmi pute)i 'escrieO Cum este starea '%s.O
/. B* mer$e prostO
1. Sunte)i 'escura+atO
3. Sunte)i tristO
0. C>t 'e 'es %6a)i sim)it ast(elO
-. B* sim)ea)i mai bine 'ac* era)i cu cine%aO
2. C>t 'e mult a )inutO
=. A)i 'orit s* pl>n$e)iO
.4. Faptul c* a)i pl>ns %6a u8uratO
... Sim)i)i c* nu mai sunte)i <n stare s* pl>n$e)iO
.,. ?ste at>t 'e r*u <nc>t 'e%ine c;inuitor sau (oarte 'urerosO
CHTA#?:
4 C absent* 6 absen)* total* sau u8oar*, sentimentele oca!ionale nu mai intense 'ec>t sentimentele
normale ale pacientului <n stare 'e bine, normal*.
. C u8oar* 6 semnalat* 'oar 'ac* subiectul este <ntrebat, re'at* ca sentimentul 'e a6i mer$e prost,
in'ispus, 'escura+atG mai intense 'ec>t cele oca!ionale
6 pot (i u8urate prin companie, pre!en)* la munc*, acti%itate
, C mo'erat* 6 semnalat* spontan
6 sentimente persistente 'e 'epresieG ab*tut
6 simte 'es ne%oia 'e a pl>n$e, uneori c;iar o (ace
6 nu este (oarte simplu 'e u8urat prin companie
/ C marcat* 6 comunicat* non%erbal
6 sentimente 8i mai intense
6 pl>n$e (rec%ent
6 persist* pe timpul !ilei 8i 'e la o !i la alta
1 C se%er* 6 persisten)a sentimentelor se%ere
6 subiectul nu %orbe8te 'ec>t 'espre st*rile lui a(ecti%e
6 este 'escris* (rec%ent ca nemai(iin' <n stare s* pl>n$*G 'urea!*
6 sentimente c;inuitoare, a$oni!ante, persistente, sentimente imposibil 'e u8urat.
,. $IN($&JIE 54617
?ste u8or 'e e%aluat, 'ar trebuie (*cut* 8i aici o 'istinc)ie <ntre sentimentul 'e %ino%*)ie patolo$ic
8i un sentiment 'e %ino%*)ie normal 5ex. pentru unele ac)iuni care precipit* 'eclan8area cri!ei, pacientul
consi'er* '.p.'.%. ra)ional autoblamarea ca (iin' <ntemeiat*. De exemplu, pacientul poate accepta ini)ierea
unor ac)iuni 'ar cre8terea brusc* a responsabilit*)ii <i poate precipita c*'erea. C>n' el se blamea!* pentru
ast(el 'e reac)ii el caut* o cau!* 8i nu exprim* neap*rat un sentiment 'e %ino%*)ie patolo$ic.7
/0
CHTA#?:
4 C absent sau (oarte u8oare sentimente 'e autoblamare, %ino%*)ie C a(late la $rani)a cu normalitatea.
. C u8oar* C p*rere proast* 'espre sine, persist* sentimentele 'e re$ret pentru ac)iunile trecute care <n sine
nu sunt (oarte neobi8nuite, autorepro8uri, i'eea 'e a (i cau!at un pre+u'iciu oamenilor.
, C mo'erat* C sentimente insistente 8i persistente 'e %ino%*)ie 8i autoblamare C care sunt e%aluate ca
(iin' patolo$ice 'e cel care (ace cotareaG rumina)ii asupra erorilor trecute sau asupra unor ac)iuni
con'amnabile.
/ C se%er* C sentimente 'e %ino%*)ie, autoblamare sau lipsa 'e interes (a)* 'e multiple arii ale existen)ei.
Apar a'esea i'ei ca: boala M pe'eapsa pentru $re8elile 'in trecutG i'ei 'elirante 'e culpabilitate.
1 C ilu!ia con'amn*rii, <n%ino%*)iriiG con%in$erea %ino%*)iei cu sau (*r* ;alucina)ii au'iti%e C %oci
acu!>n'u6l, 'enun)>n'u6l sau ;alucina)ii %i!uale.
DAT#?&Q#I P?AT#I IAT?#BII:
.. A%e)i o p*rere mai proast* C nu prea bun* 'espre 'umnea%oastr*O
,. A)i (ost <n mo' 'eosebit critic cu '%s., sim)in' c* nu (ace)i bine, c* $re8i)i <n tot ce inten)iona)i s*
(ace)iO
/. B6a)i <n%ino%*)it pentru lucruri (*cute <n trecut sau mai recentO
1. B6a)i sim)it %ino%at pentru ce%aO
3. A)i sim)it c* %6a)i aban'onat la $reu (amilia, prietenii sau c* nu a)i (ost <n stare s*6i a+uta)i atunci c>n'
a%eau ne%oieO
0. A)i sim)it c* sunte)i 'e blamat pentru boala '%s.O Pu)inO MultO Consi'era)i aceast* boal* ca (iin' o
pe'eaps*O
/. SUICID 54617
Acoper* o arie lar$* 'e sentimente 'e la cele ca: 9%ia)a nu merit* tr*it*:, p>n* la comportamente
suici'are. ?%aluarea inten)iei suici'are necesit* o in%esti$a)ie atent* (olosin' instrumente ca SIS 5Suici'e
Scale Intent C &eck & all., .=-17 C se (olose8te atunci c>n' pacientul <ncepe s* mani(este simptome care
ar putea 'uce la un 'e!no'*m>nt 'e acest tip sau (olose8te amenin)area cu sinuci'erea ca o arm* pentru a
ob)ine a+utor sau pentru a6i amenin)a pe al)ii.
4 C absent
. C are impresia c* %ia)a nu merit* e(ortul 'e a (i tr*it* C sentiment persistent sau care re%ine
, C <8i 'ore8te moartea 'ar (*r* $>n'uri clare 'e sinuci'ere
/ C i'ei suici'are, planuri elaborate asupra sinuci'erii sau c;iar $esturi, crestarea cu cu)itul, luarea unor
cantit*)i 'e me'icamente mai mari 'ar nu o 'o!* letal*.
1 C tentati%e 'e suici'.
.. A)i sim)it %reo'at* c* %ia)a nu merit* tr*it*O
,. B6a)i 'orit %reo'at* s* (i)i mortO
/. B6a)i $>n'it %reo'at* s* %* lua)i %ia)aO
1. B6a)i (*cut %reo'at* %reun plan <n acest sensO
3. A)i a%ut %reo'at* %reo tentati%* 'e acest $enO
1. INS(3NII DE AD(R3IRE:
Dn aprecierea acestora trebuie s* se )in* seama at>t 'e (rec%en)* c>t 8i 'e se%eritate. Dac*
insomnia nu este pre!ent* <n (iecare noapte, (olosi)i sistemul 'e cotare pre!entat mai +os, 'ac* aceasta
apare cel pu)in o 'at* la / nop)i.
4 C absenta sau u8oare perturb*ri ale a'ormirii nu mai 'ese 'ec>t cele normal experien)iate.
. C u8oare 'i(icult*)i 'e a'ormire 5'urata /4604 min.7 5p>n* la /4 min. consi'erat* normal*7
, C se%ere C 'i(icult*)i 'e a'ormire <n (iecare sear* 5.;6,;7.
3. INS(3NII KN TI3PUL N(PJII:
Cel mai $reu 'e cotat C (iin' <n (apt un construct al sistemului 'e cotare.
4 C absenta sau tre!iri normale, (i!iolo$ice
. C tre!iri 'e ,6/ ori pe noapte (*r* probleme 'e rea'ormire
, C se tre!e8te peste noapte (rec%ent 8i rea'oarme $reu
/-
0. INS(3NII DE TRE@IRE:
4 C absente C somn cu 'urata normal*, tre!ire normal*
. C u8oar* C se tre!e8te mai 'e%reme 'ec>t ora obi8nuit* 'e tre!ire cu \ sau .; 'ar rea'oarme
, C se%er* C trea! cu mai mult 'e . ; (a)* 'e timpul u!ual, incapabil s* mai a'oarm* 'ac* se tre!e8te
5re!isten)a la me'icamente ;ipnotice, pre!ent* 'eseori (*r* alte tipuri 'e insomnie7
DAT#?&Q#I "?A?#AL? P?AT#I IAT?#BII:
.. A)i luat %reo'at* pastile 'e 'ormitO C>n'O C>t timpO
,. A)i a%ut 'i(icult*)i 'e a'ormire sau 'e tre!ireO C>n'O Le mai a%e)iO C>t timp au 'urat, mai 'urea!*
<nc*O
/. C>n' 'ormi)i, 'ormi)i bineO B* tre!i)i obosit, o'i;nitO
1. La ce or* 8i cum %* tre!i)i 'iminea)aO
3. Bi s6a <nt>mplat s* %* tre!i)i noapteaO C>n'O De ceO
-. 3UNCA 6I ACTI$ITATEA 4INTERESE5 54617
Inul 'in lucrurile 'e care trebuie s* se )in* seama este acela 'e a6i separa pe cei care 8i6au pier'ut
interesul pentru munc* 8i acti%itate 'e cei care <nre$istrea!* sc*'erea per(orman)ei 5aten)ie: nu trebuie
inclus* aici (ati$abilitatea 8i pier'erea 'e ener$ie C cotarea se re(er* la sc*'erea e(icien)ei 8i e(ortul
'eosebit necesar pentru a (ace orice7. C>n' pacientul trebuie internat <n spital 'eoarece simptomele sale <l
(ac incapabil s* (ac* (a)*, cotarea se (ace pe sistemul pre!entat mai sus. Acest sistem nu se aplic* atunci
c>n' pre!en)a acestora <n spital este 'oar <n scopul in%esti$*rii 8i obser%*rii. C>n' pacientul consi'er* c*
se poate <ntoarce la munc* trebuie e%aluat* exact natura muncii, %olumul acesteia 8i solicit*rile la care
este supus pacientul.
Acesta este ca!ul 'e exemplu al casnicelor C exist* unele (emei casnice care consi'er* c* aceast*
acti%itate constituie un e(ort 'ar care consi'er* c* ar trebui s* ia lucrurile mai u8or sau 'impotri%*, care
a(irm* c* au ne$li+at unele aspecte sau c* ceilal)i membri ai (amiliei ar trebui s*68i m*reasc* contribu)ia la
re!ol%area problemelor $ospo'*re8ti.
?ste <ns* (oarte rar pentru o casnic* s* nu se mai interese!e 'eloc 'e cas* C c;iar 8i6n ca!ul <n
care are un oarecare ser%iciu (oarte scurt ca 'urat* <n a(ara casei, acestea 'ac* %or trebuie s*68i ne$li+e!e
casa pentru a68i p*stra ser%iciul %or renun)a mai 'e$rab* la acesta 'in urm*.
De asemenea, pentru cei care nu se an$a+ea!* <n 'i(erite ;obb@6uri, pier'erea interesului nu pare
at>t 'e $ra%*.
Pacien)ii pot a%ea probleme 8i 'atorit* (aptului c* nu sunt capabili s* simt* a(ec)iune pentru
(amilia lor 5sau in%ers7.
Aceast* problem* este <ns* tratat* 8i <n alte p*r)i 8i nu este necesar, c;iar 'impotri%*, s* (ie
abor'at* <n mai multe locuri.
Pe 'e alt* parte, pe c>t 'e important* este 'ac* este men)ionat* ca simptom, pe at>t 'e 9(als:
rele%ant* poate (i atunci c>n' apare ca r*spuns la o <ntrebare.
CHTA#?:
4 C absen)a 'i(icult*)ii C acti%itate 'es(*8urat* normal.
. C u8oar* C o pier'ere 'e(init* 'ar u8oar* a interesului 58i bucuriei sau pl*cerii7 pentru munc*, ;obb@6uri,
acti%it*)i casnice sau sociale. Sarcinile esen)iale sunt <n'eplinite bine <n continuare. ">n'uri 'e
incapacitate, sl*biciune, oboseal* cu re(erire la munc*, acti%it*)i.
, C mo'erat* C sc*'erea per(orman)ei, pier'ere semni(icati%* a interesului 9'e!ert*rii: repetate 'e la
<n'eplinirea sarcinilor c;iar 8i a celor esen)iale, in'eci!ii, e!it*ri 5'escrise 'irect sau in'irect7.
/ 6 marcat* C pier'erea e(icien)ei 'e%ine imposibil 'e ascuns, 'e(icien)ele apar peste tot '>n' na8tere la
comentariu, sarcinile casnice nu mai sunt <n'eplinite, munca este total 'e!or$ani!at*, i$iena 8i
auto<n$ri+irea las* 'e 'orit, probleme cu prietenii 5aban'on7.
C <n spital se cotea!* cu / puncte 'ac* bolna%ul nu petrece cel pu)in /; pe !i <n acti%it*)i ca:
a+ut* in(irmierele sau terapie ocupa)ional* 5se exclu' sarcinile 'e rutin* 'in salon7.
1 C incapabil s* se 'escurce <n %ia)*, <n societate, caut* spitalul ca o protec)ie 5nu %ine pentru in%esti$a)ie
sau obser%a)ie7 sau aban'onarea muncii 'atorit* bolii sale actuale. #u'ele sau %ecinii <i (ac cump*r*turile
8i treburile <n cas*, incapabil s* aib* $ri+* 'e sine <nsu8i.
/2
.. A)i sim)it %reo sc*'ere a capacit*)ii '%s. 'e munc*O
,. Care sunt e(ecti% acti%it*)ile pe care le reali!a)i la munc*, acas*, ;obb@6uri, %ia)a social*O
/. B6a)i sim)it %reo'at* 'ep*8it 'e sacinile pe care le a%ea)i 'e reali!atO
1. Cum %6a)i petrecut timpul ultimele !ileO
3. A)i (ost interesat 'e ce a)i (*cutO
0. A)i renun)at la acti%it*)i obi8nuiteO Dac* 'a, 'e ceO
2. KNCETINEAL&< LENT(ARE 54617
Forme se%ere ale simptomului sunt rare, iar (ormele u8oare sunt $reu 'e perceput. Mul)i pacien)i
spun c* au obser%at c* $>n'esc mai <ncet 8i c* r*spunsul lor emo)ional este mai <nt>r!iat 'ec>t 'e obicei.
Intreb*rile pe aceast* tem* 'e obicei con'uc pe o cale (als*. De aceea e%aluarea se %a (ace (unc)ie 'e ceea
ce obser%* e%aluatorul 8i nu (unc)ie 'e a(irma)iile pacientului.
Se re(er* la lentoarea $>n'irii 8i a limba+ului, sc*'erea capacit*)ii 'e concentrare, sc*'erea
acti%it*)ii motrice.
4 C absenta C limba+ 8i $>n'ire normale
. C u8oar* C <ncetinirea u8oar* a con%ersa)iei, comunic*rii, (ixitatea expresiei sau oscila)ii ale r*spunsului
emo)ional.
, C mo'erat* C %i!ibil* <n con%ersa)ie C %oce monoton*, <nt>r!ierea r*spunsului, ten'in)a 'e a sta (*r* s*
se mi8te.
/ C marcat* C con%ersa)ie 'i(icil* C r*spunsurile sunt 'ate cu o asemenea <ncetineal*, <nc>t (ac inter%iul
'i(icil prelun$in'u6l peste m*sur*.
1 C se%er* C con%ersa)ie imposibil*, stupoare
=. A7ITAJIE 54617
A$ita)ia se%er* c>n' pacientul se mi8c* tot timpul, <8i pi8c* (a)a, <8i smul$e p*rul, ;ainele 'e pe el
este (oarte rar*. Dn ca!ul a$ita)iei u8oare componentele esen)iale sunt a$ita)ia motorie, impresia 'e
tensiune 8i stress. De8i a$ita)ia 8i lentoarea par 'ou* simptome total opuse <n (orma lor u8oar* pot apare
<mpreun*.
4 C absent* sau minim*, <n limite normale
. C u8oar* C se +oac* cu m>inile, p*rul, picioarele
, C mo'erat* C se tra$e 'e p*r, <8i str>n$e, 8i(onea!* <n palme batistele, ;ainele
/ C marcat* C se mi8c* tot timpul, nu poate sta lini8tit <n timpul inter%iului
1 C se%er* C se mi8c* at>t 'e mult <nc>t inter%iul poate (i luat 'oar pe (u$*.
.4. ANXIETATE 5simptome psi;ice7 54617
Multe simptome sunt incluse aici, ca 'e exemplu, tensiune 8i 'i(icultate <n relaxare, iritabilitate,
$ri+i pentru probleme minore, teama, panica, 'i(icult*)i <n concentrare, uitare, sentimentul 'e permanent*
c*'ere. Cotarea se (ace )in>n' cont 'e mo'i(ic*rile patolo$ice care apar <n timpul boliiG trebuie s* se (ac*
o 'istinc)ie clar* <ntre acestea 8i o 'ispo!i)ie anxioas*. Dac* un subiect (obic e%it* anxietatea printr6o
restr>n$ere a acti%it*)ii ast(el <nc>t s* (ie e%ita)i stimulii anxio$eni, cotarea se %a (ace lu>n' <n consi'erare
se%eritatea restric)iei.
4 C absent*
. C u8oar* C tensiune subiecti%* 8i iritabilitate C $ri+i ne(on'ate, tensiuni care nu sunt permanente, care nu
ocup* tot timpul pacientului.
, C mo'erat* C simptome (rec%ente 8i 'e mare intensitate 8i care preocup* subiectul un timp <n'elun$at.
/ C marcate C (obie, risc* apari)ia reac)iilor 'e panic* C nelini8te e%i'ent* <n expresia (acial* 8i limba+
5anxietate se%er*7.
1 C se%er* C temeri exprimate (*r* a i se pune <ntreb*ri, anxietate intens*, %ecin* panicii care 'omin* %ia)a
mental* a pacientului 8i <ntrea$a 'iscu)ie <n timpul inter%iului. Atacuri (rec%ente 'e panic* 8i (obie
5atacuri 'e panic* in%ali'ante7.
.. B6a)i sim)it ner%os, anxios sau <nsp*im>ntatO
,. B6a)i sim)it tensionat sau incapabil 'e a %* relaxaO
/. B6a)i sim)it %reo'at* ca 8i cum ce%a $roa!nic tocmai ar trebui s* se <nt>mpleO
/=
... ANXIETATE S(3ATIC& 5mani(est*ri (i!ice ale anxiet*)ii7
Se re(er* la e(ectele u8or 'e recunoscut ale unei ;iperacti%it*)i a sistemului respirator,
car'io%ascular, $astrointestinal 8i urinar. Pacien)ii se mai pot pl>n$e 'e asemenea 8i 'e atacuri 'e
ame)eal*, %oalare a ima$inilor %i!uale, 8ter$ere a capacit*)ii 'e 'i(eren)iere a nuan)elor. Aceste ultime /
simptome par a (i mai (rec%ente la (emei 'ec>t la b*rba)i.
4 C absent*
. C u8oar* 5'iscret*7 C $astro6intestinale C $ura uscat*, tulbur*ri 'i$esti%e, 'iaree, colici, eructa)ii C apar
mai rar 'ec>t 'e , ori pe s*pt*m>n*
, C mo'erat* C cre8te intensitatea 8i se%eritatea simptomelor C apar mai 'es 'ec>t 'e , ori pe s*pt*m>n*
/ C marcat* C car'io6%asculare, ce(alee persistente, (rec%ente, apar !ilnic. Hca!ional apar simptome (oarte
se%ere, in%ali'ante
1 C se%er* C simptome se%ere 8i persistente C incapacitate (unc)ional*
.. A)i a%ut urm*toarele simptomeO
6 $astro6intestinale: 6 $ura uscat*
6 in'i$estie
6 'iaree
6 crampe
6 %*rs*turi
6 balon*ri
6 car'io6%asculare: 6 palpita)ii
6 respiratorii: 6 o(tat
6 ;iper%entila)ie
6 transpira)ii
6 ne%oia 'e a urina mai 'es
6 'ureri 'e cap etc.
,. C>t 'e 'esO
/. C>t 'e intense erau aceste simptomeO
.,. SI3PT(3E 7ASTR(INTESTINALE 546,7
Inul 'in simptomele caracteristice <n 'epresie este pier'erea apetitului. Apare uneori 8i
constipa)ia <ns* este mai pu)in obi8nuit*. Dn anumite oca!ii mai rare pacien)ii acu!* sen!a)ia 'e 'urere
ab'ominal*. Simptome ca in'i$estia, $a!e 8i 'ureri sunt (rec%ent asociate anxiet*)ii. Dn 'epresia u8oar*
mul)i pacien)i c>8ti$* <n $reutate.
4 C absente C apetit normal
. C pier'erea po(tei 'e m>ncare, 'ar m*n>nc* (*r* a (i <n'emnat 'e in(irmiereG sen!a)ie 'e $reutate
ab'ominal*G apari)ia constipa)iei
, C se%er* C simptome accentuate, 'istincte C sc*'erea pro$resi%* a apetitului, instalarea 'e(initi%* a
constipa)iei, reclam>n' (olosirea unei cantit*)i neobi8nuite 'e laxati%e.
DAT#?&Q#I P?AT#I IAT?#BII
.. Cum este apetitul '%s.O
,. A)i su(erit 'e constipa)ieO
./. SI3PT(3E S(3ATICE 7ENERALE 546,7
Se <mpart <n 'ou* $rupuri: (ati$abilitate C p>n* la $ra'ul <n care pacien)ii se simt obosi)i tot
timpul. Dn plus pacien)ii reclam* o pier'ere 'e ener$ie care pare a (i le$at* 'e 'i(icult*)ile <n <nceperea
unei ac)iuniG al 'oilea $rup este repre!entat 'e 'ureri musculare 'i(u!e 8i $reu 'e 'e(init sau locali!at,
care apar cu prec*'ere <n !ona spatelui 8i uneori <n membreG sen!a)ia 'e $reutate.
Au este neobi8nuit la (emei s* atribuie unei 'ureri 'e spate o cau!* $enital*, 'e aceea acest
simptom necesit* o in%esti$a)ie atent*.
4 C absente
. C u8oar* C oboseal* ce apare 'ispropor)ionat* (a)* 'e e(ortul 'epusG $reutate la spate, cap sau membreG
pier'erea ener$iei, (ati$abilitate
, C se%er* C simptome accentuate, 'istincte, ne%oia (rec%ent* 'e a se o'i;ni, se simte epui!at 'e
acti%it*)ile (i!ice, 'i(icultate 'e a sus)ine un e(ort, simte corpul $reu, epui!are.
14
.. Hbosi)i u8orO
,. Tot timpulO
/. A%e)i mult* ener$ieO
1. ?ste un e(ort s* (ace)i oriceO
3. B* petrece)i mult timp o'i;nin'u6%*O
0. Dn patO
.1. SI3PT(3E 7ENITALE 4pierderea liFid"ului5
?ste un simptom caracteristic 'epresiei, 'i(icil 'e 'ecelat la persoane <n %>rst* 8i la cei la care
obi8nuit acti%itatea sexual* <nre$istrea!* un ni%el sc*!ut ex. pacien)i sin$uri, (*r* partener. ?%aluarea se
ba!ea!* pe mo'i(ic*rile patolo$ice, tulbur*ri 'eterminate 'e boala pacientului. In(orma)iile ina'ec%ate
sau lipsa in(orma)iilor sunt cotate ca nule.
4 C absent* C acti%itate normal*
. C u8oare C o pier'ere u8oar* a interesului sau o sc*'ere a acti%it*)ii
, C se%er* C absen)* total* a interesului 8i acti%it*)ii
.. A)i obser%at %reo sc;imbare a intreresului '%s. pentru sex <n ultima %remeO
,. B6a)i pier'ut interesul pentru cel*lalt sex 'e cur>n'O
/. A)i a%ut anumite tulbur*ri 'e 'inamic* sexual*O
1. A)i a%ut rela)ii sexuale mai pu)ine 'ec>t 'e obiceiO
.3. IP('(NDRIE 54617
Forma se%er* a simptomului se re(er* la i'ei 'elirante 8i ;alucina)ii <n le$*tur* cu 'i(erite bloca+e
sau boli in%ali'ante 5sentimentul 'e 'istru$ere treptat7G sunt neobi8nuite la b*rba)i. ?xcesi%a preocupare
pentru (unc)iile corpului, aten)ia concentrat* asupra propriului corp este esen)ial* <n ipo;on'rie.
4 C absent*
. C u8oar* C aten)ia concentrat* asupra propriului corp, rele%at* atunci c>n' pacientul este <ntrebat, c>n'
nu este c;estionat asupra acestor probleme ele nu apar spontan <n 'iscu)ie.
, C mo'erat* C preocupare pentru simptomele (i!ice 8i $>n'uri asupra unor a(ec)iuni or$anice, rele%ate
%oluntar
/ C marcat* C con%in$ere ira)ional* puternic* 'e a (i bolna% (i!ic C pl>n$eri (rec%ente, cerere 'e a+utor, se
pot 'esprin'e in(orma)ii 8i 'in starea pacientului
1 C se%er* C i'ei 'elirante ipo;on'rice.
.. B6a)i $>n'it mult <n ultimele !ile la s*n*tatea '%s., aten)ia '%s. s6a (ixat pe corp, pe (unc)ionarea
or$anismului '%s.O
.0. SC&DERE KN 7REUTATE 546,7
Cel mai simplu mo' 'e a cota aceast* %ariabil* este prin e%aluarea 'i(eren)ei <n $reutate prin
c>nt*rire repetat* C problema este c* nu to)i pacien)ii se c>nt*resc (rec%ent, nu68i cunosc $reutatea.
DIPQ SPIS?L? &HLAABILII:
4 C absent* C nici o pier'ere <n $reutate
. C u8oar* C pier'ere 'e $reutate le$at* probabil 'e boala actual*
, 6 marcat* C pier'ere 'e $reutate semni(icati%*
AP#?CIATQ D? CXATQ#I#I:
4 C absent* C mai pu)in 'e 344 $r. N s*pt*m>n*
. C u8oar* C peste 344 $r. N s*pt*m>n*
, C marcat* C mai mult 'e .444 $r. N s*pt*m>n*
1.
.-. C(N6TIINJA :(LII 546,7
Au apare cu necesitate atunci c>n' pacientul nea$* c* su(er* 'e boli mintale. Poate <nsemna 8i c*
ace8tia nu recunosc (aptul c* sunt nebuni 'ar pot recunoa8te c* su(er* 'e o a(ec)iune ner%oas*. C>n' apar
ast(el 'e situa)ii, 'e incertitu'ini se pun <ntreb*ri suplimentare le$ate 'e sentimentul 'e %ino%*)ie 8i 'e
ipo;on'rie.
4 C pre!ent* C recunoa8te c* este 'eprimat 8i bolna%
. C pier'ere par)ial* C recunoa8te c* este bolna%, 'ar atribuie aceasta ;ranei, climei, surmena+ului, unui
%irus, unei ne%oi 'e lini8te
, C absent* C nea$* c* este bolna%
1,
SCALA 'A3ILT(N 4veriunea NI3' % /L ite#i5
Denumirea scalei: Scala Hamilton 'e 'epresie 5%ersiunea AIMH0-7
Autor: M. Hamilton
Domeniul 'e aplica)ie:
Aceast* scal* este o m*sur* a 'epresiei. ?xist* mai multe %ersiuni ale scalei 'e 'epresie a lui M.
Hamilton 5HD#S .=047. Bersiunea a%>n' ,0 itemi 5AIMH 0-7 este 'e ori$ine american*. Sunt p*stra)i
itemii: 9%aria)ii 'iurne ale simptomatolo$iei:, 9'epersonali!are6'ereali!are:, 9simptom 'elirant: 8i
9simptome obse%i%.compulsi%e:.
La aplicarea acestei %ariante, itemul .0 9sc*'ere <n $reutate: 5'up* spusele bolna%ului 8i
apreciat* prin c>ntar7 este <mp*r)it* <n 'oi itemi separa)i, 'e aceea %ersiunea <nsumea!*, <n (inal ,0 itemi7.
Itili!are:
Acelea8i in'ica)ii ca 8i la %ersiunea anterioar*
Date normati%e:
.. Dup* L. Collet 8i F. Cottraux: extremele .-61-
me'ia /.,=,
me'iana /,
abaterea stan'ar' 0,0
.. Dup* H. &aumann 8i A. Setrakian: scor me'iu ,=,.
<ntin'ere 46--
Bali'are:
.. Datele normati%e 'up* L. Collet 8i F. Cottraux au (ost reali!ate pornin' 'e la un stu'iu pe 34 pacien)i
'epresi%i ambulatorii, re)inu)i 'up* criteriile lui Fei$ner 5/. b*rba)i 8i .= (emei cu %>tste 'e la .= la
02 ani7.
,. Datele 'up* H. &aumann 8i A. Setrakian au (ost reali!ate pornin' 'e la o popula)ie 'e ./31 pacien)i
520= (emei, a%>n' %>rsta me'ia 11610 ani 8i 123 b*rba)i, cu %>rsta me'iae 1/613 ani7 trata)i
ambulatoriu <n cursul spitali!*rii, <n ca'rul unui stu'iu multicentric,
/. H anali!* (actorial* a (ost reali!at* <n Fran)a pe o popula)ie 'e .,3 'epresi%i pentru stare 'epresi%*
ma+or*, nesc;i!o(renic* 8i neor$anic*. B>rsta mi+locie era 'e 1- ani cu o <ntin'ere <ntre .2 8i -4 ani.
?8antionul cuprin'e 2- (emei 8i /2 b*rba)i. Doi (actori: 'epresia 8i anxietatea somati!at* au (ost
re)inu)i.
Aceste re!ultate 'i(er* 'e re!ultatele anali!ei (actoriale publicate 'e Clear@ 8i "u@ <n .=-3 <n
?CD?I 'ar ele au c>te%a puncte comune cu anali!a lui M. Hamilton 5.=0-7 5"uel(i 8i colaboratorii7.
1/
SCALA
Punctele .6.- sunt i'entice cu cele ale scalei Hamilton 5.- itemi, 463, %alori7.
.2. $ARIAJII DIURNE 5'e 'iminea)*7 ale simptomatolo$iei
4 M nici una
. M u8oare
, M importante
.=. $ARIAJII DIURNE 5'up* amia!a7 ale simptomatolo$iei
4 M nici una
. M u8oare
, M importante
,4. DEPERS(NALI@ARE 6I DEREALI@ARE
4 M absent*
. M u8oar* 5'e ex. sentimentul c* lumea nu este real*7
, M me'ie 5i'ei 'e ne$are7
/ M $ra%*, atin$>n' o incapacitate (unc)ional*
,.. SI3PT(3E DELIRANTE 5'e persecu)ie7
4 M nici unul
. M b*nuieli
, M i'ei 'e re(erin)*
/ M i'ei 'elirante 'e re(erin)* 8i persecu)ie
,,. SI3PT(3E (:SESI$E 6I C(3PULSI$E
4 M absente
. M u8oare
, M $ra%e
,/. SENTI3ENT DE NEPUTINJ&
4 M nu e pre!ent
. M impresie subiecti%* pus* <n e%i'en)* numai prin <ntreb*ri
, M bolna%ul exprim* spontan sentimentele sale 'e neputin)*
/ M are ne%oia 'e a (i stimulat, $;i'at 8i lini8tit pentru <n'eplinirea sarcinilor 'e rutin* <n salon 8i
<n$ri+irile 'e toalet*
1 M are ne%oie 'e un a+utor (i!ic pentru a se <mbr*ca, a68i (ace toaleta, a m>nca, pentru i$iena personal*
,1. SENTI3ENTUL LIPSEI DE SPERANJ&
4 M nu este pre!ent
. M <n'oial* intermitent* c* 9lucrurile %or mer$e mai bine: 'ar poate (i lini8tit
, M are constant impresia c* 9nu mai e nici o speran)*: 'ar accept* s* (ie lini8tit
/ M exprim* sentimente 'e 'escura+are, 'isperare, pesimism asupra %iitorului, care nu pot (i risipite
1 M perse%erea!* spontan 8i 'e o manier* improprie <n a a(irma 9nu %oi mai (i nicio'at* bine: sau lucruri
asem*n*toare
,3. SENTI3ENT DE DE$AL(RI@ARE
Mer$e cu o u8oar* pier'ere a stimei 'e sine, sentimente 'e in(erioritate, auto'epreciere, cu i'eea
'elirant* c* subiectul nu poate (ace absolut nimic.
4 M nu este pre!ent
. M in'ic* sentimente 'e 'e%alori!are 5pier'erea stimei 'e sine7 numai 'ac* este intero$at
, M in'ic* spontan sentimente 'e 'e%alori!are
/ M 'i(er* 'e cota , prin intensitate: bolna%ul in'ic* spontan 9c* el nu poate nimic, c* este in(erior etc.:
1 M i'ei 'elirante 'e 'e%alori!are, 'e exemplu 9nu sunt 'ec>t o $r*ma'* 'e 'e8euri, r*m*8i)e: sau alte
lucruri asem*n*toare.
11
SCALA 3*A*D*R*S*
5.4 itemi, 46047
Autor: S. Mont$omer@ & M. Asber$
Domeniu 'e aplicare:
Scala %i!ea!* stu'ierea mo'i(ic*rilor 'atorate e(ectelor terapeutice. Cuprin'e .4 itemi cota)i <n 0
ni%eluri 'e intensitate 8i surprin'e sc;imb*rile la tratament 5;eteroe%aluare7.
In'ica)ii:
?%aluarea se (ace <n ca'rul unei examin*ri clinice, cu a+utorul unui inter%iu, plec>n' 'e la
<ntreb*ri $enerale 'espre simptomele pacientului p>n* la <ntreb*ri mai 'etaliate, care %or permite o
apreciere precis* a se%erit*)ii simptomelor. Me'icul ce (ace e%aluarea trebuie s* 'eci'* 'ac*
simptomatolo$ia corespun'e punctelor bine 'e(inite 54, ,, 1, 07 'in scal* sau punctelor interme'iare 5., /,
37. Pentru (iecare rubric* se notea!* acele ca!uri ce caracteri!ea!* mai bine starea pacientului 5aceste st*ri
sunt in'icate 'e scal*7.
Cotare:
Aota total* se ob)ine a'un>n' scorurile ob)inute la cei .4 itemi.
Date normati%e:
.. Stu'iu lui F. Pellet, D. P, &obon & colab. C nota total* me'ie pe un lot 'e ,1 subiec)i 'epresi%i M ,/.-
scorul MAD#S <n (unc)ie 'e e%aluarea $lobal* a sin'romului 'epresi%:
I8orNAbsent Me'iu PuternicN(. puternic
n M .3 n M ,4 n M -
m .3.00 ,..23 /,.,2
] 0.== 3.4. 2.00
,. Stu'iul lui T. Lemperiere & colab.
Scor me'iu M /0.-
Inter%al M 4 C 04
Bali'are:
.. Stu'iul lui F. Pellet & colab a (ost e(ectuat pe un lot 'e 11 pacien)i 5,4 b*rba)i 8i ,1 (emei7 <n %>rsta
'e .= 8i 0= 'e ani 5me'ia 'e %>rst* M 1, ani7 reparti!a)i ast(el:
6 'epresii: ,1 'in care .= ne%rotici 8i 3 melancolici
6 psi;o!e, a$ita)ie maniacal*, anxietate: -
6 ne%ro!e non'epresi%e: 0
6 altele
#e!ultatele ob)inute la MAD#S sunt ec;i%alente celor ob)inute la scala Hamilton pe acela8i
e8antion.
,. Stu'iu lui T. Lemperiere & Colab con)inea -= pacien)i a%>n' 'epresii se%ereN(oarte se%ere, ceea ce
explic* importan)a scorului me'iu <n raport cu cel ob)inut 'e F. Pellet & colab.
13
C'ESTI(NAR 3*A*D*R*S*
?%aluarea se (ace pe ba!a unui examen clinic, cu a+utorul unui inter%iu, plec>n' 'e la <ntreb*ri
$enerale 'espre simptomatolo$ia pacientului 8i mer$>n' p>n* la <ntreb*ri 'etaliate care %or permite o
apreciere precis* a se%erit*)ii simptomelor. Me'icul implicat <n e%aluare %a trebui s* 'eci'* 'ac*
simptomele corespun' punctelor bine 'e(inite 'in scala 54, ,, 1, 0 7 sau punctelor interme'iare 5., /, 37.
Pentru (iecare rubric* se notea!* acele propo!i)ii care caracteri!ea!* cel mai bine starea
pacientului.
,* TRISTEJE APARENT&
Corespun'e 'escura+*rii, 'epresiei 8i 'isper*rii 5mai mult 'ec>t o proast* 'ispo!i)ie pasa$er*7 re(lectate <n
cu%inte, mimic*, postur*.
Se cotea!* numai pro(un!imea 8i incapacitatea 'e 'eci!ie.
4 M (*r* triste)e
.
, M pare 'escura+at, 'ar se poate <n%eseli (*r* 'i(icultate
/
1 M pare trist 8i ne(ericit cea mai mare parte 'in timp
3
0 M pare ne(ericit tot timpul
/* TRISTEJE EXPRI3AT&
Corespun'e expresiei unei 'ispo!i)ii 'epresi%e, care poate (i aparant* sau nu. Inclu'e proasta 'ispo!i)ie,
'escura+area sau sentimente 'e 'isperare 5su(erin)a7 (*r* speran)*
Se cotea!* numai intensitatea, 'urata 8i $ra'ul actual al 'ispo!i)8iei care este in(luen)at 'e e%enimente
4 M triste)e oca!ional* <n raport cu circumstan)ele
.
, M triste)e N proast* 'ispo!i)ie, 'ar se <n%esele8te (*r* 'i(icultate
/
1 M sentiment cople8itor 'e triste)e N 'epresie
3
0 M triste)e, 'isperare N 'escura+are permanent* N (*r* (luctua)ii
1* TENSIUNE INTERI(AR&
Corespun'e sentimentelor 'e su(erin)* N boal* ne'e(init*, iritabilit*)ii, a$ita)iei interioare, tensiunii
ner%oase, mer$>n' p>n* la panic*, $roa!* 5teroare7 N an$oas*.
Se cotea!* numai intensitatea, (rec%en)a, 'urata, sta'iul 'e restabilire necesar.
4 M calm. Tensiune pasa$er*
.
, M sentiment oca!ional 'e iritabilitate 8i su(erin)* ne'e(init*
/
1 M sentimente permanente 'e tensiune interioar* N panic* intermitent* pe care pacientul n6o poate
controla 'ec>t cu $reutate
3
0 M $roa!a N an$oasa continu*. Panica cople8itoare
2* REDUCEREA S(3NULUI
Corespun'e unei 'iminu*ri a 'uratei sau pro(un!imii somnului <n compara)ie cu somnul in'i%i'ului care
nu este bolna%
4 M 'oarme ca 'e obicei
.
, M u8oar* 'i(icultate 'e a a'ormi sau somn re'us, super(icial sau a$itat
/
1 M somn re'us sau <ntrerupt 'up* mai pu)in 'e , ore
3
0 M mai pu)in 'e , sau / ore 'e somn
10
?* REDUCEREA APETITULUI
Corespun'e sentimentului pier'erii apetitului <n compara)ie cu apetitul obi8nuit.
Se cotea!* absen)a 'orin)ei 'e a m>nca sau ne%oia 'e a se (or)a pentru a m>nca.
4 M apetit normal sau crescut
.
, M apetit u8or sc*!ut
/
1 M lipsa po(tei 'e m>ncare. 9Alimente (*r* $ust:
3
0 M nu m*n>nc* 'ec>t 'ac* este (or)at
L* DI.ICULT&JI DE C(NCENTRARE
Corespun'e 'i(icult*)ii 'e a68i a'una $>n'urile mer$>n' p>n* la incapacitatea 'e a se concentra.
Se cotea!* intensitatea, (rec%en)a, $ra'ul incapacit*)ii.
4 M (*r* 'i(icult*)i 'e concentrare
.
, M 'i(icult*)i oca!ionale
/
1 M 'i(icult*)i 'e concentrare 8i 'e men)inere a aten)iei, ceea ce 'iminuea!* capacitatea 'e a citi sau
sus)ine o con%ersa)ie
3
0 M incapacitatea 'e a citi sau 'e a con%ersa (*r* o mare 'i(icultate
G* (:(SEALA< PLICTISEALA
Corespun'e unei 'i(icult*)i 'e a <ncepe o acti%itate sau lentoare <n acti%it*)ile coti'iene,
4 M lupt* cu 'i(icultatea 'e a se mobili!aG (*r* lentoare
.
, M 'i(icult*)i 'e a <ncepe o acti%itate
/
1 M 'i(icult*)i 'e a <ncepe acti%it*)i 'e rutin* care necesit* e(ort.
3
0 M mare oboseal* sau plictiseal*. Incapacitatea 'e a (ace ceea ce trebuie (*r* a+utor.
>* INCAPACITATEA DE A RESI3JI M PERCEPE
Corespun'e experien)ei subiecti%e 'e re'ucere a interesului pentru lumea <ncon+ur*toare sau acti%it*)i
care6i pro'uc pl*cere <n mo' normal. Capacitatea 'e a r*spun'e emo)ional (a)* 'e anumite circumstan)e
sau persoane.
4 M interes normal pentru lumea <ncon+ur*toare 8i pentru oameni
.
, M capacitate sc*!ut* 'e a se bucura 'e interesele coti'iene
/
1 M pier'erea interesului pentru lumea <ncon+ur*toare 5amici, cuno8tin)e7
3
0 M sentimentul 'e a (i parali!at emo)ional, incapacitatea 'e a resim)i (uria, triste)ea 5sup*rarea,
am*r*ciunea7 sau pl*cerea 8i imposibilitatea complet* sau 'ureroas* 'e a resim)i ce%a pentru p*rin)i 8i
amicii apropia)i.
=* 7NNDURI PESI3ISTE
Corespun'e i'eilor 'e culpabilitate, in(erioritate, autoacu!are, p*cate, remu8care 8i ruin*.
4 M (*r* $>n'uri pesimiste
.
, M i'ei intermitente 'e e8ec, autoacu!are 8i auto'epreciere
/
1 M autoacu!*ri persistente sau i'ei 'e culpabilitate sau p*cate precise, 'ar <nc* ra)ionale. Pesimism
pro$resi% (a)* 'e %iitor
3
0 M i'ei 'elirante 'e ruin*, remu8care sau p*cate inexplicabile, Autoacu!*ri absur'e 8i (erme.
1-
,O* IDEI DE SINUCIDERE
Corespun'e sentimentului c* %ia)a nu merit* s* (ie tr*it*, c* moartea natural* ar (i bine%enit*, precum 8i
i'eilor suici'are 8i pre$*tirii pentru suici'. Tentati%ele 'e suici' nu trebuie s* in(luen)e!e cotarea.
4 M se bucur* 'e %ia)* sau o ia a8a cum este
.
, M obosit 'e %ia)*G i'ei suici'are 'oar pasa$ere
/
1 M ar %rea s* (ie mort. I'eile 'e suici' sunt curente 8i suici'ul este consi'erat o solu)ie posibil*, 'ar (*r*
proiect sau inten)ie precis*.
3
0 M proiecte explicite 'e sinuci'ere 'ac* se i%e8te oca!ia. Pre$*tiri pentru sinuci'ere.
12
SCALA '*A*R*D*
Autor: F.C. #u(in, M. Ferreri
Scala H.A.#.D. este util* <n e%aluarea st*rilor 'epresi%e <n practica curent* 'in patolo$ia
psi;iatric*. Hbiecti%ul s*u principal este acela 'e a se a'resa me'icilor $enerali8ti.
Con)ine ., itemi reparti!a)i <n 1 $rupe 'e c>te / itemi 8i presupune 'epistarea tulbur*rilor N
'i(icult*)ilor le$ate 'e 'ispo!i)ie, anxietate, ;ipokine!ie 8i 'e pericolul pe care pacientul <l pre!int* pentru
el <nsu8i.
Pentru autori, punctul esen)ial al acestei scale <l repre!int* %i!uali!area aspectelor simptomatice
sub (orma unei 'ia$rame 'e 1 cote, care permite u8urarea 'ia$nosticului <n (unc)ie 'e aspectul 'ia$ramei
reali!ate.
Aplicare:
Dn timpul inter%iului clinic 8i pe ba!a <ntreb*rilor simple, examinatorul poate (olosi ., criterii
semiolo$ice cotate 'e la 4 la 0.
Cotare:
Trebuie calculate 1 cote totale 5H, A, #, D7 <nainte 'e raportarea la 'ia$ram*. Dup* p*rerea
autorilor, aspectul %i!ual al 'ia$ramei permite 'eterminarea:
6 intensit*)ii $lobale a 'epresiei: se aprecia!* pe ba!a se$mentelor HA 8i #D 5a ansamblului acestor
se$mente7
6 se%erit*)ii st*rii 'epresi%e 5'at* 'e supra(a)a $eneral* a (i$urii7 8i poten)ialul suici'ar 5'at 'e po!i)ia
subme'ian* a (i$urii7. Acest in'ice este e%aluat pornin' 'e la cei , poli A 8i D, raporta)i la scorul $lobal,
'ar trebuie nuan)at* prin (unc)ionarea unor parametri ca: antura+, stress etc.
6 tipului 'e 'epresie: propor)ia relati% 'i(erit* a 'i%erselor elemente componente 'uce la (orme 'i(erite,
Ferreri 'escrie - tipuri (un'amentale 'e st*ri 'epresi%e <n ca'rul utili!*rii (i$urii 5)in>n' seama 'e
pre%alen)a (iec*rui pol se pot 'istin$e (ormele anxio$ene, ;ipokinetice, mixte etc.7
6 ale$erii tratamentului: po!i)ia relati%* a lui A 8i D in(ormea!* asupra tipului 'e anti'epresi% utili!at.
Acor'area cotelor:
Dntre ,4 C /1 puncte M stare 'epresi%* mo'erat*
Dntre /3 C 1= puncte M stare 'epresi%* serioas*
Dntre 34 C -, puncte M 'epresie se%er*
Atitu'inea (a)* 'e cele /3 'e puncte se sc;imb* ra'ical 'ac* poten)ialul suici'ar este crescut sau relati%
mo'erat.
Inter%al: 46-,
Bali'are:
Scorul $lobal ob)inut la c;estionarul HA#D este puternic corelat cu scorul MAD#S 8i pu)in
semni(icati% cu cel 'e la scala Hamilton 5,0 itemi7.
Popula)ia re)inut* pentru stu'iu se compunea 'in 3. pacien)i 'e ,/6-2 ani 5/- (emei 8i .1 b*rba)i7
cu 'i(erite 'ia$nostice, 'ar la care scorul la scara H era superior 'e .2 5Depar'ieu7.
1=
DIA7ARA3A DE DEPRESIE '*A*R*D*
4RU.IN ; .ERRERI< ,=>25
DISP(@IJIE 4'5
a7 Triste)e
4 M absent*
.
, M pare 'escura+at: cereri 'e a (i sus)inut
/
1 M pesimism exprimat spontan sau la intero$are. Triste)e aparent* 5prin mimica, atitu'ini, %oce, ten'in)a
'e a pl>n$e7
3
0 M sentiment pre$nant 'e 'isperare exprimat %erbal sau N 8i prin atitu'ini
b7 De!interes
4 M interes normal pentru lume 8i al)ii
.
, M pu)in interes pentru pl*cerile obi8nuite
/
1 M pier'erea interesului pentru cei apropia)i: absen)a interesului pentru lumea <ncon+ur*toare
3
0 M concentrarea asupra preocup*rilor pesimiste. Iner)ie 'ureroas* a emo)iilor 9Mai nimic nu m* atin$e[:
c7 Apetit
4 M normal
.
, M u8or re'us
/
1 M $*se8te m>ncarea (*r* $ust. Se (or)ea!* pentru a m>nca
3
0 M nu m*n>nc* 'ec>t 'ac* este (or)at
THTAL H M
AN7(ASA 4A5
a7 Anxietate psi;ic*
4 M calm
.
, M nelini8tit. Tensiune pasa$er* neobi8nuit*
/
1 M sentiment permanent 'e tensiune interioar*G a8teptare 'ureroas*. Cri!e intermitente 'e anxietate
3
0 M anxietate ma+or*, 'urabil*. Con(u!ie
b7 Anxietate somatic*
4 M absent*
.
, M'iscret*: (rec%ente preocup*ri corporale: 'ispepsie, al$ii 'i%erse
/
1 M me'ie: tulbur*ri %aso6motorii, extremit*)i reci, bu(euri 'e c*l'ur*, sen!a)ie 'e ap*sare, su(oc*ri,
ce(alee, $re)uri, tulbur*ri 'e tran!it, palpita)ii, ten'in)e bulimice
3
0 M an$oasa important*: aceste tulbur*ri 'e%in permanente 8i incapacitante
34
c7 Insomnie
4 M somn normal
.
, M insomnie 'e a'ormire
/
1 M tre!iri (rec%ente. Somn re'us sau <ntrerupt 'up* mai pu)in 'e , ore, a$ita)ie, tulbur*ri 'e somn
5co8maruri7
3
0 M mai pu)in 'e / ore 'e somn <n ,1 'e ore, insomnie re$ulat* 'iminea)a 5(*r* a putea rea'ormi7
THTAL A M
KNCETINIRE 4R5
a7 Hboseala
4 M absent*
.
, M 'i(icult*)i <n a <ntreprin'e acti%it*)i 5pro(esionale, 8colare, 'omestice7. Pre'omin* astenia 'e
'iminea)*
/
1 M sentiment penibil 'e e(ort pentru a 'uce la cap*t acti%it*)ile coti'iene. Impresia intermitent* 'e a (i
9%i':, 9blocat:
3
0 M oboseala extrem*, ?pui!are permanent*: incapacitatea 'e a (ace ce%a (*r* a+utor
b7 Concentrare
4 M (*r* 'i(icultate
.
, M concentrarea 8i memoria reclam* un e(ort neobi8nuit
/
1 M sc*'erea capacit*)ii intelectuale 5aten)ia, concentrarea, memoria7, capacitatea 'e a citi, 'e a con%ersa,
calcula, 'e a pri%i la TB.
3
0 M tulbur*ri +enante 'e a men)ine o con%ersa)ie. Di(icult*)i 'e <n)ele$ere 8i memori!are a in(orma)iilor
banale.
c7 Atitu'inea
4 M (*r* <ncetinire aparent*
.
, M mimica, limba+ sau mers u8or <ncetinit
/
1 M mimica, limba+ sau mers marcat 'e ;ipokine!ie
3
0 M <ncetineala care a(ectea!* <ntre)inerea
THTAL # M
PERIC(L 4D5
a7 De%alori!are
4 M nici una
.
, M sentiment 'e in(erioritateG pier'erea stimei 'e sine 'ac* <l intero$*m
/
1 M propo!i)ii 'e 'e%alori!are nelini8titoare: 9Au %reau nimicG sunt in(erior:
3
0 M i'ei 'elirante 'e auto'epreciere: 9Sunt un nimic[:
3.
b7 i'ei suici'are
4 M nici una
.
, M se <ntreab* 'espre necesitatea %ie)ii
/
1 M 9i'ei ne$re:. Suici'ul este e%ocat ca o solu)ie 'ac* tratamentul nu a'uce <mbun*t*)iri
3
0 M inten)ii suici'are mani(este. Tentati%e recente 'e suici'.
c7 I'ei 'elirante 5'e culpabilitate 8i N sau 'e ne%in'ecare 8i N sau 'e persecu)ie7
4 M nici una
.
, M 'e(ormarea realit*)iiG 9a %e'ea totul <n ne$ru:
/
1 M %i!iune alterat* 'e lumea 'ominat* 'e suspiciune, 'ram*
3
0 M autoacu!are (*)i8*. I'ei 'elirante 'e culpabilitate, ne%in'ecare, ;ipocon'rie, ruin*, persecu)ie.
Halucina)ii r*ut*cioase.
THTAL D M
THTAL H Y A Y # Y D M
Intensitatea 'epresiei:
- 'epresie 'iscret* M ,4 C /1
- 'epresie me'ie M /3 C 1=
- 'epresie se%er* M 34 C -,
H #
.2 .2
.0 .0
.1 .1
., .,
.4 .4
2 2
0 0
1 1
, ,
4 4
D A
Ale$erea tratamentului anti'epresi% sin$ur sau <n asocia)ie
# ^ A ?(ect psi;ostimulant
# M A
# W A ?(ect se'ati%
3,
Aceast* ten'in)* terapeutic* este interpretat* <n (unc)ie 'e al)i (actori: men)inerea <n acti%itate,
orarul pri!elor 5'o!elor7, asocia)ii me'icamentoase, contrain'ica)ii 8i r*spunsul la tratamentul
anti'epresi% anterior.
H&S?#BARII:
3/
SCALA DE DEPRESIE :ECB
4/, ite#i5
Autor: A6T &eck & Colab.
Pentru autori, nota $lobal* a acestui c;estionar in'ic* 9pro(un!imea subiecti%* a 'epresiei:, care
'* o estimare cantitati%* a intensit*)ii simptomatolo$iei subiecti%e a 'epresiei.
Itili!are N aplicare:
Se cere subiectului s* complete!e c;estionarul, <ncercuin' num*rul care corespun'e propo!i)iei
alese. ?l poate <ncercui <ntr6o serie mai multe numere, 'ac* acele propo!i)ii sunt <n acor' cu ceea ce simte
5<i con%in7
Cotarea:
Acelea8i re$uli ca la (orma scurt*
Date normati%e:
F. Dela@, P. Pic;ot & Colab
Me'ia unui lot 'e -= subiec)i 'epresi%i M ,-.4.
?n'o$en Psi;o$en In%olu)ie
m ,2.4= ,3./, ,=.42
] .4.2. 0,,3 =,41
#aportarea %alorilor 'ate 'e A6T. &eck <n (unc)ie 'e se%eritatea 'epresiei, anali!a 'in punct 'e
%e'ere clinic psi;iatric:
Absent* I8oar* Me'ie "ra%*
m .4.= .2.- ,3.1 /4.4
] 2.. .4., =.0 .4.0
Inter%al: 460/
Al*turi 'e (orma scurt* 5./ itemi7 8i (orma complet* 5,. itemi7 exist* 8i o (orm* 'e ,3 itemi
elaborat* 'e &eck6Pic;ot, &obon & Colab. 5.=2,7, Bon Frenckell & Colab. 5.=2.7
Bali'are:
Stu'iul (rance! a (ost reali!at pe -= bolna%i 'eprima)i 5nu e 'at* nici o alt* preci!are 'in partea
autorilor7. Cum scorurile 'epresiei 'e in%olu)ie erau u8or superioare celor pentru 'epresia psi;o$en*,
'i(eren)ele <n $rupul stu'iat nu sunt semni(icati%e.
31
SCARA :ECB 4/, ITE3I5
C;estionarul con)ine a(irma)ii $rupate. B* ru$*m s* citi)i cu aten)ie (iecare $rup 'e a(irma)ii.
Ale$e)i 'in (iecare $rup acea a(irma)ie care 'escrie cel mai bine starea '%s., <ncep>n' cu s*pt*m>na
trecut* 8i p>n* ast*!i 5inclusi%7. Dncercui)i num*rul a(irma)iei alese. Dac* cre'e)i c* %i se potri%esc mai
multe a(irma)ii 'intr6un $rup, <ncercui)i6le pe toate. B* ru$*m s* citi)i cu aten)ie toate a(irma)iile unui
$rup, <nainte 'e a ale$e.
, 4 C nu sunt trist
. C sunt trist sau am o 'ispo!i)ie ap*s*toare
, a C tot timpul sunt trist 8i nu pot ie8i 'in starea asta
, b C m* simt at>t 'e trist 8i 'e ne(ericit <nc>t nu mai pot s* suport
/ 4 C %iitorul nu m* sperie <n mo' 'eosebit
. C %iitorul m* sperie
, a C simt c* nu pot s* a8tept nimic 'e la %iitor
, b C cre' c* %iitorul meu este (*r* speran)* 8i c* situa)ia mea nu se %a sc;imba
1 4 C nu simt c* a8 (i e8uat
. C am impresia c* am mai multe nereu8ite 'ec>t al)ii
, a C am impresia c* am acumulat (oarte pu)ine lucruri %alabile N a%>n' o oarecare semni(ica)ie
, b C (*c>n' un bilan) al %ie)ii mele, <mi %*' 8irul e8ecurilor
/ C ca om, consi'er c* am e8uat total.
2 4 C lucrurile m* mul)umesc la (el 'e mult ca alt*'at*
. a C sunt nemul)umit cea mai mare parte 'in timp
. b C nu 8tiu s* pro(it <n mo' a'ec%at 'e circumstan)e
, C ca s* (iu sincer, nimic nu m* mai mul)ume8te
/ C sunt nemul)umit sau in'i(erent (a)* 'e toate.
? 4 C nu m* <n%ino%*)esc <n mo' 'eosebit
. C m* simt r*u sau in'i$nat o bun* parte 'in timp
, a C m* simt %ino%at
, b C aproape <ntot'eauna m* <n%ino%*)esc pentru ce%a
/ C tot timpul m* <n%ino%*)esc 8i am impresia c* nimic nu mer$e.
L 4 C nu m* simt %ino%at <n mo' 'eosebit
. C simt c* poate am meritat o pe'eaps*
, C simt c* mi6am meritat pe'eapsa
/ C a8 %rea s* (iu pe'epsit
G 4 C nu m6am 'e!am*$it pe mine <nsumi
. a C sunt 'e!am*$it 'e mine
. b C nu m* plac 5nu m* iubesc7
, C propria persoan* m* 'e!$ust*
/ C m* ur*sc
> 4 C nu simt c* a8 (i mai r*u 'ec>t oricare altul
. C m* +u'ec pentru $re8elile 8i sl*biciunile mele
, a C <ntot'eauna m* acu! pentru $re8elile mele
, b C m* acu! pentru toate relele care s6au <nt>mplat 5am sentimentul 'e a (i comis (oarte multe
(apte $ra%e7
33
= 4 C nici nu m* $>n'esc s*6mi (ac %reun r*u
. C m* $>n'esc c>teo'at* la sinuci'ere, 'ar nu pot s* o (ac
, a C cre' c* moartea m* %a elibera
, b C am planuri precise pentru a m* sinuci'e
, c C am impresia c* (amilia mea %a (i liber* 'ac* eu %oi (i mort
,O 4 C nu pl>n$ mai mult 'ec>t 'e obicei
. C <n ultimul timp, pl>n$ mai mult 'ec>t 'e obicei
, C <n ultimul timp, pl>n$ tot timpul
/ C c>n'%a, puteam s* pl>n$G acum nu mai pot, nici 'ac* a8 %rea.
,, 4 C nu sunt mai irascibil 'ec>t 'e obicei
. C nu m* sup*r mai repe'e sau nu 'e%in iritat mai repe'e 'ec>t 'e obicei
, C <n ultimul timp, sunt mereu iritat.
,/ 4 C interesul meu (a)* 'e al)ii nu a sc*!ut
. C acum ceilal)i m* interesea!* mai pu)in 'ec>t <nainte
, C interesul meu (a)* 'e ceilal)i a sc*!ut sim)itor
/ C mi6am pier'ut tot interesul (a)* 'e ceilal)i 8i ei <mi sunt total in'i(eren)i.
,1 4 C m* 'eci' la (el 'e repe'e ca alt*'at*
. C <n ultimul timp <mi am>n 'eci!iile
, C (a)* 'e alt*'at*, m* 'eci' (oarte $reu
/ C nu mai pot lua 'eci!ii <n nimic
,2 4 C nu cre' c* ar*t mai r*u 'ec>t <nainte
. C m* tem c* ar*t b*tr>n 8i ur>t
, C simt c* m6am sc;imbat <n r*u 8i sunt mai pu)in atr*$*tor
/ C cre' c* sunt ur>t
,? 4 C lucre! la (el 'e bine ca 8i alt*'at*
. a C este un e(ort 'eosebit pentru mine s* m* apuc 'e ce%a
. b C nu mai lucre! la (el 'e bine ca alt*'at*
, C este un e(ort (oarte mare pentru mine s* (ac orice
/ C nu m* simt <n stare s* (ac nimic
,L 4 C 'orm la (el 'e bine ca alt*'at*
. C nu 'orm la (el 'e bine ca alt*'at* 5'iminea)a m* tre!esc mai obosit 'ec>t alt*'at*7
, C m* tre!esc cu ,6/ ore mai repe'e 'ec>t 'e obicei 8i rea'orm $reu
/ C m* tre!esc cu mai multe ore mai repe'e 'ec>t 'e obicei 8i nu mai pot s* rea'orm.
,G 4 C nu obosesc mai repe'e 'ec>t <nainte
. C obosesc mai repe'e 'ec>t <nainte
, C aproape orice (ac, m* obose8te
/ C sunt mult prea obosit ca s* mai (ac ce%a
,> 4 C m*n>nc la (el 'e bine ca <nainte
. C nu mai am a8a po(t* 'e m>ncare ca <nainte
, C <n ultimul timp, mi6a sc*!ut sim)itor po(ta 'e m>ncare
/ C nu mai am 'eloc po(t* 'e m>ncare
,= 4 C nu am sl*bit mai mult 'ec>t alt*'at*
. C am sl*bit mai mult 'e , k$ <n ultimele , luni
, C am sl*bit mai mult 'e 163 k$ <n ultimele , luni
/ C am sl*bit mai mult 'e -62 k$ <n ultimele , luni
30
/O 4 C nu m* preocup* s*n*tatea mai mult 'ec>t 'e obicei
. C m* <n$ri+ore! 'in cau!a problemelor cu stomacul sau a 'urerilor
, C sunt (oarte <n$ri+orat 'in cau!a problemelor mele me'icale 8i mi6e $reu s* m* $>n'esc la
altce%a
/ C sunt at>t 'e <n$ri+orat 'e problemele mele me'icale <nc>t nu m* pot $>n'i la altce%a
/, 4 C nu am obser%at nici o sc;imbare important* <n ceea ce pri%e8te apetitul meu sexual
. C sexul m* preocup* mai mult 'ec>t <nainte
, C <n ultimul timp sexul m* preocup* mai pu)in 'ec>t <nainte
/ C mi6am pier'ut cu totul apetitul sexual.
3-
SCALA :ECB
4varianta curt< ,1 ite#i< O01=5
Autor: A6T. &eck
Bersiunea prescurtat* a c;estionarului &eck este o m*sur* a 'epresiei.
Fiecare item este construit 'in 1 propo!i)ii corespun!>n' a 1 ni%ele 'e intensitate pro$resi%*, ce
caracteri!ea!* simptomele. Aceast* m*sur* este o autoe%aluare.
Itili!are:
Se cere subiectului s* complete!e c;estionarul <ncercuin' num*rul care corespun'e propo!i)iei
alese.
Subiectul poate <ncercui mai multe numere <n ca'rul unei serii, 'ac* mai multe propo!i)ii <i sunt
pe plac.
Cotare:
Se )ine cont 'e cota cea mai mare aleas* 'e subiect <n aceea8i serie. Scorurile celor ./ itemi se
<nsumea!*.
Date normati%e:
.. Stu'iul lui l. Collet & F. Cottraux
Me'ia M .2.4,
Abaterea stan'ar' M _ 0..=
Balori extreme M 1 C //
Inter%al M 4 C /=
,. Stu'iul lui Lemperiere & Colab.
Scorul me'iu M ,,.1
Bali'are:
.. Stu'iul lui Collet 8i Cottreaux a (ost reali!at pe 34 pacien)i 'eprima)i, ce urmau tratament ambulator
8i care au (ost selecta)i 'up* criteriul lui Fei$;ner 5/. b*rba)i 8i .= (ete N (emei <n %>rst* 'e .2602 ani7.
Scorul total la scala &eck a (ost corelat cu scorul $lobal ob)inut la scala Hamilton 5,0 itemi7 8i cu
scorul $lobal al scalei 'e <ncetinire apar)in>n' lui Ti'loc;er. Cele 'ou* corela)ii nu 'i(er*
semni(icati%.
,. Stu'iul lui Lemperiere & Colab. a (ost reali!at pe -= subiec)i 'eprima)iG era %orba 'e o 'epresie
se%er* N (oarte se%er* <n cele mai multe 'in ca!uri. Pacien)ii erau spitali!a)i <n ,N/ 'in ca!uri.
Compararea 'i(eritelor instrumente 'e e%aluare a ar*tat c*, capacitatea c;estionarului &eck 'e a
'iscrimina <ntre cele - sta'ii 'e $ra%itate re)inute 'e criterii, apare ca in(erioar* scalei Hamilton 5.-
itemi7, scalei Mont$omer@ 8i Asber$ 5MAD#S7.
32
C'ESTI(NARUL :ECB
4varianta curt5
C;estionarul cuprin'e mai multe serii 'e 1 propo!i)ii. Pentru (iecare serie, citi)i cele 1 propo!i)ii,
apoi ale$e)i acea propo!i)ie care 'escrie cel mai bine starea '%s. Actual*. Dncercui)i num*rul care
corespun'e propo!i)iei alese. Dac* <ntr6o serie, mai multe propo!i)ii %* apar ca (iin' con%enabile,
<ncercui)i numerele corespun!*toare propo!i)iilor respecti%e.
, 4 C nu sunt trist
. C sunt trist sau am o 'ispo!i)ie ap*s*toare
, C tot timpul sunt trist 8i nu pot ie8i 'in starea aceasta
/ C m* simt at>t 'e trist 8i 'e ne(ericit <nc>t nu mai pot s* suport
/ 4 C %iitorul nu m* sperie <n mo' 'eosebit
. C %iitorul m* sperie
, C simt c* nu pot s* a8tept nimic 'e la %iitor
/ C cre' c* %iitorul meu este (*r* speran)* 8i c* situa)ia mea nu se %a sc;imba
1 4 C nu simt c* a8 (i e8uat
. C am impresia c* am mai multe nereu8ite 'ec>t al)ii
, C (*c>n' un bilan) al %ie)ii mele, <mi %*' 8irul e8ecurilor
/ C ca om, consi'er c* am e8uat total 5 <n rela)ia cu p*rin)ii, partenerul, copiii7.
2 4 C lucrurile m* mul)umesc la (el 'e mult ca alt*'at*
. C nu 8tiu s* pro(it <n mo' a'ec%at 'e circumstan)e
, C ca s* (iu sincer, nimic nu m* mai mul)ume8te
/ C sunt nemul)umit sau in'i(erent (a)* 'e toate
? 4 C nu m* <n%ino%*)esc <n mo' 'eosebit
. C m* simt %ino%at
, C aproape <ntot'eauna m* <n%ino%*)esc pentru ce%a
/ C tot timpul m* <n%ino%*)esc 8i am impresia c* nimic nu mer$e.
L 4 C nu m6am 'e!am*$it pe mine <nsumi
. C sunt 'e!am*$it 'e mine
, C propria persoan* m* 'e!$ust*
/ C m* ur*sc
G 4 C nici nu m* $>n'esc s*6mi (ac %reun r*u
. C cre' c* moartea m* %a elibera
, C am planuri precise pentru a m* sinuci'e
/ C m6a8 sinuci'e 'ac* a8 putea
> 4 C interesul meu (a)* 'e al)ii nu a sc*!ut
. C acum ceilal)i m* interesea!* mai pu)in 'ec>t <nainte
, C interesul meu (a)* 'e ceilal)i a sc*!ut sim)itor
/ C mi6am pier'ut tot interesul (a)* 'e ceilal)i 8i ei <mi sunt total in'i(eren)i.
= 4 C m* 'eci' la (el 'e repe'e ca alt*'at*
. C <n ultimul timp <mi am>n 'eci!iile
, C (a)* 'e alt*'at*, m* 'eci' (oarte $reu
/ C nu mai pot lua 'eci!ii <n nimic
,O 4 C nu cre' c* ar*t mai r*u 'ec>t <nainte
. C m* tem c* ar*t b*tr>n 8i ur>t
, C simt c* m6am sc;imbat <n r*u 8i sunt mai pu)in atr*$*tor
/ C cre' c* sunt ur>t
3=
,, 4 C lucre! la (el 'e bine ca 8i alt*'at*
. C este un e(ort 'eosebit pentru mine s* m* apuc 'e ce%a
, C este un e(ort (oarte mare pentru mine s* (ac orice
/ C nu m* simt <n stare s* (ac nimic
,/ 4 C nu obosesc mai repe'e 'ec>t <nainte
. C obosesc mai repe'e 'ec>t <nainte
, C aproape orice (ac, m* obose8te
/ C sunt mult prea obosit ca s* mai (ac ce%a
,1 4 C m*n>nc la (el 'e bine ca <nainte
. C nu mai am a8a po(t* 'e m>ncare ca <nainte
, C <n ultimul timp, mi6a sc*!ut sim)itor po(ta 'e m>ncare
/ C nu mai am 'eloc po(t* 'e m>ncare
04
SCALA DE ATITUDINE DIS.UNCJI(NAL&
4CEISS3AN ; :ECB< ,=G>5< 4DAS5
Acest instrument a (ost 'e!%oltat pentru a i'enti(ica a(irma)iile care <n $eneral stau la ba!a $>n'irii
i'iosincratice tipic 'epresi%e.
Scala ori$inar* 'e .44 'e itemi are 'ou* (orme paralele DAS, con)in>n' c>te 14 'e itemi (iecare.
Dn (iecare (orm* 514 itemi7 se solicit* in(orma)ii asupra 'is(unc)iilor in'i%i'uale care ac)ionea!* ca
sc;eme pe ba!a c*rora este construit* lumea 5Teissman & &eck, .=-27.
Teissman & &eck raportea!* un coe(icient 'e (i'elitate 5Cronbac;7 'e 4.2= pentru ambele (orme
8i o corela)ie 'e 4.2..
C"tare
..Fiecare item 'in DAS 5(orma A sau &7 este cotat 'e la . la -. Dn (unc)ie 'e con)inut, itemii sunt cota)i <n
(iecare 'irec)ie.
,.Irm*torii itemi sunt cota)i ca (iin' a'aptati%i 'ac* r*spunsul mer$e spre aprobare sau acor' total:
Forma A: itemii /,1,=,.1,.-,,4,,3,,=,//,/1,/-
Forma &: itemii .,3,0,.4,.,,./,.1,.3,,4,/4,/1,/3
Se notea!* ast(el:
. M cu totul 'e acor'
, M <n mare m*sur* 'e acor'
/ M <ntruc>t%a 'e acor'
1 M neutru
3 M <ntruc>t%a <n 'e!acor'
0 M <n mare m*sur* <n 'e!acor'
- M <n 'e!acor' total
/. Ceilal)i itemi <n (ormele A 8i & sunt cota)i <n 'irec)ia in%ers*:
. M 'e!acor' total ` - M acor' total
1.Dac* subiectul omite s* 'ea r*spunsuri la un num*r mare 'e itemi, atunci testul nu se ia <n consi'erare.
Etal"nareMn"r#are
"rup normal A M /33, me'ia M ..=.1 ] M ,-., 5Teissman, .=-=7.
Forma & 6 'epresie en'o$en* m M .1,.-, ] M /=.-
6 'epresie nonen'o$en*: m M .00.-, ] M /2.. 5#obins, .==47
Depresie puternic* 5$ra%*7 6 A M /3
6 <n cri!*: m M .1-.13
6 <n remisie: m M .././. 5Sil%erman, .=217
"rup 'e 'epresie $ra%* <n terapie co$niti%* 6 <nainte: m M .04./, ] M ,2.2
6 'up*: m M ..1.1, ] M 11.0 5Simans, .=217
"rup <n terapie me'icamentoas* anti'epresi%* 5triciclic*7 C A M .1
6 <nainte 'e terapie: m M .3-.3, ] M ,=.,
6 'up*: m M .,2.., ] M 3../
0.
SCALA ATITUDINII DIS.UNCJI(NALE
."r#a A
Aume 8i prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Data . . . . . . . . . . . . .
Acest c;estionar cuprin'e o serie 'e atitu'ini 8i con%in$eri pre!entate 'e c*tre unele persoane. Citi)i cu aten)ie
(iecare a(irma)ie 8i 'eci'e)i <n ce m*sur* sunte)i 'e acor' cu ea. Itili!a)i pentru (iecare a(irma)ie 'in co'ul pre!entat
mai +os ci(ra care corespun'e n cea mai mare msur modului n care +1ndii. Pentru a %* asi$ura c* o anumit*
atitu'ine %* caracteri!ea!*, a%e)i <n %e'ere mo'ul <n care $>n'i)i n ma2oritatea timpului.
. , / 1 3 0 -
sunt <n sunt <n mare sunt <ntru6 neutru sunt <ntru6 sunt <n sunt
'e!acor' m*sur* <n c>t%a <n c>t%a 'e mare cu totul
total 'e!acor' 'e!acor' acor' m*sur* 'e acor'
'e acor'
A(irma)ii #*spuns
4. Hamenii m* %or aprecia probabil <n mai mic* m*sur* 'ac* %oi comite o $re8eal*.
4, Dac* nu reu8esc s* (iu o persoan* pro'ucti%*, creati%* 8i util*, %ia)a mea nu are nici un sens.
4/ Dmi (ace mai mult* pl*cere s* (ac acele lucruri pe care eu %reau s* le (ac 'ec>t cele pe care le (ac pentru a
(i pe placul altora.
41 Control>n' mo'ul <n care interprete! 'i(eritele situa)ii, <mi pot controla 'e (apt emo)iile.
43 Dac* nu pot (ace un lucru ca lumea, nici nu merit* s* m* apuc.
40 ?ste (oarte important ce cre' al)ii 'espre mine.
4- Hamenii trebuie s* se pre$*teasc* pentru ce poate (i mai r*uG alt(el risc* s* (ie 'ecep)iona)i.
42 Ar trebui s* (iu <n stare s* (iu pe placul tuturor.
4= C;iar 'ac* omul nu poate controla tot ceea ce i se <nt>mpl*, el trebuie m*car s*68i controle!e $>n'urile.
.4 ?ste ru8inos s*6)i mani(e8ti slabiciunile.
.. Dac* cine%a r*m>ne sin$ur un timp, el %a su(eri 'e sin$ur*tate.
., Hmul trebuie s* se str*'uiasc* s* (ie cel mai bun <n tot ce (ace.
./ F*r* succes, %ia)a nu are sens.
.1 Dac* <nt>mpini obstacole <n cale, nu trebuie neaparat s* te sim)i (rustrat.
.3 Dac* am spus o prostie, <nsemn* c* sunt prost.
.0 Trebuie s* am <ntot'eauna controlul 'es*%>r8it asupra sentimentelor mele.
.- M* pot aprecia, c;iar 8i atunci c>n' nu sunt pe placul altora.
.2 Dac* nu6mi (ixe! aspira)ii <nalte, %oi 'e%eni o persoan* 9'e m>na a 'oua:.
.= Dac* nu reu8esc s* (ac totul bine, nu %oi (i respectat 'e al)ii.
,4 Trebuie s* caut solu)ii practice pentru probleme 8i nu solu)ii i'eale.
,. Baloarea mea personal* 'epin'e <n mare m*sur* 'e p*rerea celorlal)i 'espre mine.
,, Hmul trebuie s* (ac* bine tot ce (ace.
,/ Dac* cine%a nu este 'e acor' cu mine, asta <nseamn* probabil c* nu m* simpati!ea!*.
,1 Au pot (i (ericit at>t timp c>t ma+oritatea cuno8tin)elor nu m* plac.
,3 ?ste mai important ce cre' eu 'espre mine, 'ec>t ce cre' al)ii.
,0 Dac* nu sunt amabil, corect 8i atent (a)* 'e ceilal)i, <nseamn* c* sunt un in'i%i' in(ect.
,- ?ste <n$ro!itor s* (ii 'e!aprobat 'e oamenii pe care <i consi'eri importan)i.
,2 Daca nu ai pe cine te spri+ini, %ei (i con'amnat la triste)e.
,= Ceilal)i m* %or iubi c;iar 'ac* nu am succes.
/4 Dac* al)ii a(l* cum e8ti <n realitate, te %or aprecia <n mai mic* m*sur*.
/. Hri 'e c>te ori risc sau <mi <ncerc norocul, s(>r8esc prin a 'a 'e bucluc.
/, Dac* e%i)i problemele, ele 'ispar.
// Cu%intele altora nu m* pot r*ni. Cel care m* r*ne8te sunt c;iar eu, prin mo'ul <n care reac)ione! la
cu%intele ce mi se a'resea!*.
/1 Celorlal)i le poate p*sa 'e mine, c;iar 'ac* <mi cunosc sl*biciunile.
/3 Dac* e8ue! <n parte, este la (el 'e r*u ca 8i c>n' a8 e8ua total.
/0 Lumea te %a respin$e 'ac* <)i 'escoper* toate sl*biciunile.
/- Pot reali!a lucruri importante c;air 'ac* nu m* ;*r)uiesc ca pe un scla%.
/2 Fericirea mea 'epin'e <n mai mare m*sur* 'e al)ii 'ec>t 'e mine.
/= Dac* cine%a la care )in nu m* iube8te, <nseamn* c* nu pot (i iubit.
14 Ar trebui s* <mi pot re!ol%a problemele repe'e 8i (*r* prea mari e(orturi.
0,
SCALA ATITUDINII DIS.UNCJI(NALE
."r#a :
Aume 8i prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Data . . . . . . . . . . . . .
Acest c;estionar cuprin'e o serie 'e atitu'ini 8i con%in$eri pre!entate 'e c*tre unele persoane. Citi)i cu aten)ie
(iecare a(irma)ie 8i 'eci'e)i <n ce m*sur* sunte)i 'e acor' cu ea. Itili!a)i pentru (iecare a(irma)ie 'in co'ul pre!entat
mai +os ci(ra care corespun'e n cea mai mare msur modului n care +1ndii. Pentru a %* asi$ura c* o anumit*
atitu'ine %* caracteri!ea!*, a%e)i <n %e'ere mo'ul <n care $>n'i)i n ma2oritatea timpului.
. , / 1 3 0 -
sunt <n sunt <n mare sunt <ntru6 neutru sunt <ntru6 sunt <n sunt
'e!acor' m*sur* <n c>t%a <n c>t%a 'e mare cu totul 'e acor'
total 'e!acor' 'e!acor' acor' m*sur*
'e acor'
A(irma)ii #*spuns
4. Pot (i (ericit c;iar 'ac* nimeni nu m* iube8te.
4, Cei care poart* marca succesului 5arat* bine, sunt celebri, bo$a)i7 au mai multe 8anse s* (ie (erici)i
'ec>t ceilal)i.
4/ Ar trebui s* (iu tot timpul (ericit.
41 A cere s(atul sau a+utorul cui%a este un semn al sl*biciunii.
43 Faptul c* al)ii nu m* consi'er* atr*$*tor nu trebuie s* m* nec*+easc*.
40 Pot (i (ericit c;iar 'ac* pier' multe lucruri bune <n %ia)*.
4- Aumai e$oi8tii comit (apte e$oiste.
42 C>n' <ntreb ce%a cree! impresia c* sunt in(erior.
4= Dac* cine%a <mi este in'i(erent, asta <nseamn* c* nu )ine la mine.
.4 Fericirea 'epin'e <n mai mare m*sur* 'e atitu'inea mea (a)* 'e mine 'ec>t 'e ce simt al)ii (a)* 'e
mine.
.. Dnainte 'e a se apuca 'e ce%a, omul trebuie s* spere c* are sor)i 'e i!b>n'*.
., Po)i c>8ti$a respectul cui%a, c;iar 'ac* nu e8ti 'eosebit 'e talentat <ntr6un 'omeniu oarecare.
./ Po)i (i o persoan* (ericit*, c;iar 'ac* nu renun)i la tine <nsu)i, 'oar 'e 'ra$ul 'e a (i pe placul cui%a.
.1 Au trebuie s* renun) la a (ace ce%a pentru propriul meu bine, numai pentru c* ceea ce (ac s6ar putea
s* 'isplac* cui%a.
.3 Pot r*spun'e 'oar 'e propriile mele (apte, nu 8i 'e ale altora.
.0 Cei care au i'ei bune, sunt mai %aloro8i 'ec>t ceilal)i.
.- Au po)i (i (ericit 'ac* ceilal)i nu te plac.
.2 C;iar 8i asumarea unui risc aparent minor poate (i un lucru nes*buit, consecin)ele pe care le
antrenea!* pot (i 'e!astruoase.
.= Dac* nu sunt la (el 'e bun ca al)ii, <nseamn* c* sunt o persoan* in(erioar*.
,4 Pot in(luen)a comportamentul altora, 'ar nu6l pot controla.
,. Dac* nu am parte 'e succes, <nseamn* c* am tr*it 'e$eaba.
,, ?ste <n$ro!itor ca oamenilor 'e care <)i pas* s* nu le pese 'e tine.
,/ Dac* e8ue! la locul 'e munc*, sunt un ratat.
,1 Trebuie s* te $>n'e8ti mai pu)in la tine 'ac* ceilal)i nu te accept*.
,3 Dac* ce%a <mi iese bine, asta se 'atorea!* probabil noroculuiG <n sc;imb, 'ac* lucrurile ies prost,
m* $>n'esc c* probabil am $re8it eu ce%a.
,0 Cel care $re8e8te trebuie criticat.
,- Trebuie s* excele! <n tot ceea ce intreprin', cu con'i)ia s* m* str*'uiesc <n'ea+uns.
,2 ? $reu s* (ii (ericit 'ac* nu e8ti (rumos, inteli$ent, bo$at 8i creati%.
,= Au pot a%ea <ncre'ere <n al)ii, 'eoarece m6ar putea trata cu cru!ime.
/4 Fericirea mea nu 'epin'e 'e aprobarea altora.
/. Trebuie s* aspir la mai mult 'ec>t al)ii.
/, Dac* cel pe care <l iubesc nu m* iube8te, <nseamn* c* sunt un nimeni.
// Hmul trebuie s* aib* sub control ceea ce i se <nt>mpl*.
/1 Acti%itatea <)i poate (urni!a pl*cere in'i(erent 'e re!ultatul ei.
/3 Pentru a (i (ericit nu este ne%oie s* (ii (oarte iubit.
/0 I!olarea 'e ceilal)i te (ace ne(ericit.
/- Cel care solicit* a+utor, '* 'o%a'* 'e sl*biciune.
/2 Au pot (i %aloros, (*r* a m* e%i'en)ia <ntr6un 'omeniu.
/= Dac* %reau s* (iu o persoan* bun* 8i moral*, trebuie s* a+ut pe oricine care are ne%oie 'e a+utor.
14 Trebuie s* (iu o persoan* util*, pro'ucti%* 8i creati%*G alt(el, %ia)a nu are rost.
0/
SCALA DE DE@N&DEADE
5&?CP, .=-17
Aceast* scal* m*soar* perspecti%a subiectului asupra %iitorului sau $ra'ul 'e 'e!n*'e+'e. In
pacient 'epresi% sau cu poten)ial suici'ar poate suporta boala sa 'ac* are speran)e pentru %iitor. C>n'
<ncepe s* %a'* %iitorul <n termeni total ne$ati%i, %ia)a 'e%ine insuportabil* 8i pacientul atin$e un risc mare
pentru suici'. Acest risc exist* <n special 'ac* pacientul este 'epresi%, 'ar oca!ional 'e!n*'e+'ea apare la
pacien)ii care nu au simptome (i!ice ale 'epresiei. 5In (actor suplimentar pentru terapeut 'e a consi'era
'ac* pacientul are o natur* impulsi%*, care poate cre8te riscul comportamentului suici'ar.7
Cotare:
Se acor'* . punct pentru (iecare item cu urm*torul r*spuns 5total maxim M ,47:
01
.. F
,. A
/. F
1. A
3. F
-. A
2. F.
=. A
.4. F
... A
.,. A
./. F
.1. A
.3. F
.0. A
.-. A
.2. A
.=. F
,4. A
03
Semni(ica)ia scorurilor:
Dup* &eck, (iecare pacient cu <ncerc*ri 'e suici' a (ost e%aluat 'e c*tre clinicieni 'up* $ra'ul 'e
'e!n*'e+'e. A (ost a'ministrat* aceast* scal*. Me'ia 8i abaterea stan'ar' pentru $rupurile cate$ori!ate 'e
clinicieni 'up* $ra'ul 'e 'e!n*'e+'e au (ost calculate 8i a (ost notat* urm*toarea tentati%* pentru (iecare
cate$orie:
4 C / M nul sau minim
1 C 2 M u8or sau slab
= C .1 M mo'erat. Au pre!int* pericol ime'iat, 'ar trebuie supra%e$;eat. Situa)ia 'e %ia)* este stabil*.
.3Y Mse%er. #isc suici'ar crescut
&eck, Teissman & All 5.=-17 au raportat m M =,4 8i ] M 0,. pentru /21 'e tentati%e 'e suici'.
"reene 5.=2.7: mM1,13G ]M/,4= pe popula)ia normal* 5/=0 'e a'ul)i ale8i <nt<mpl*tor7.
00
SCALA DE DE@N&DEADE
."aie de Pnre8itrare
,4
s
e
%
e
r
.2
.0
.1
.,
m
o
'
e
r
a
t
.4
2
0
s
l
a
b
1
,
n
o
r
m
a
l
. , / 1 3 0 - 2 = .4 ..
TIMP 5'e ex. !ile7
Aumele: UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Data na8terii: UUUUUUUUUUUUUUUUUUU
5Forma posibil* 'e <nre$istrare !ilnic* sau s*pt*m>nal* pentru scorurile la 'e!n*'e+'e7
S
C
H
#
0-
:ECB 'S
Aumele: UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Starea ci%il*: UUUUUUUUUUUUUUUUUUU B>rsta:
UUUUUU
Sexul: UUUUUUU Hcupa)ia: UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Stu'ii:
UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Acest c;estionar con)ine ,4 'e a(irma)ii. B* ru$*m s* le parcur$e)i pe r>n' cu aten)ie. Dac* o
a(irma)ie este %alabil* pentru 'escrierea st*rii '%s. su(lete8ti <ncep>n' cu s*pt*m>na trecut* 8i p>n* ast*!i,
<ncercui)i litera A, semni(ic>n' 9a'e%*rat:. Dac* (ra!a nu 'escrie starea N atitu'inea '%s., <ncercui)i litera
F semni(ic>n' 9(als:. B* ru$*m s* parcur$e)i (iecare a(irma)ie cu aten)ie.
. M* $>n'esc la %iitor cu speran)* 8i entu!iasm A F
, A8 putea s* 8i renun) pentru c* nu pot (ace nimic pentru ca s* <mbun*t*)esc situa)ie mea A F
/ C>n' <mi mer$e r*u, m* a+ut* s* m* $>n'esc c* lucrurile nu pot r*m>ne a8a pentru
tot'eauna
A F
1 Au6mi pot ima$ina cum %a (i %ia)a mea peste %reo !ece ani A F
3 Am timp 'estul ca s* (ac lucrurile pe care %reau s* le (ac A F
0 Dn %iitor, m* a8tept s*6mi re!ol% problemele c>t mai bine A F
- Biitorul meu <l %*' cam <ntunecat A F
2 M* consi'er cu 'eosebire norocos 8i m* a8tept s* scot 'e la %ia)* mult mai multe lucruri
bune 'ec>t al)ii
A F
= Simt c* nu pot st*p>ni situa)ia 8i nu am nici un moti% s* cre' c* <n %iitor %oi putea A F
.4 ?xperien)ele mele trecute m6au pre$*tit bine pentru %iitor A F
.. Tot ce pot s* %*' <n (a)a mea este mai mult nepl*cut 'ec>t pl*cut A F
., Au m* a8tept s* am ceea ce a8 %rea cu a'e%*rat s* am A F
./ C>n' m* $>n'esc la %iitor, m* a8tept s* (iu mai (ericit 'ec>t acum A F
.1 Lucrurile nu mer$ a8a cum a8 %rea A F
.3 Am mare <ncre'ere <n %iitor A F
.0 Aicio'at* nu ob)in ceea ce %reau, 'eci ar (i o prostie s* mai %reau ce%a A F
.- ?ste (oarte improbabil s* am %reo satis(ac)ie real* <n %iitor A F
.2 Biitorul <mi pare %a$ 8i nesi$ur A F
.= Pot s* m* $>n'esc la mai multe lucruri 5perioa'e7 bune 'ec>t rele A F
,4 Au prea are sens s* m* str*'uiesc cu a'e%*rat s* ob)in ce%a pentru c* probabil nu %oi reu8i A F
02
SCALA DE 'IP(BINE@IE
5Dncetinire, lentoare7
Aumele scalei: Scala 'e ;ipokine!ie 5?D#7 C.3 itemiG 4 6 30
Autor: D. Ti'loc;er & Colab.
Domeniu 'e aplicare
Aceast* scal* in'ic* 'i(eritele aspecte ale <ncetinirii i'eomotorii, care apar ca r*spuns
comportamental emo)ional 'e ba!* al sin'romului comun tuturor (ormelor clinice 'e 'epresie
5Ti'loc;er, .=2.7.
Scala este utili!at* 'e e%aluator <n timpul con%ersa)iei
Aplicare N utili!are:
Dup* un inter%iu clinic, e%aluatorul notea!* (iecare item, 'up* mo'elul urm*tor:
4 M normal
. M <n'oieli asupra caracterului patolo$ic al (enomenului obser%at
, M semn patolo$ic 'iscret
/ M semn patolo$ic e%i'ent
1 M masi%
Dn i'eea existen)ei unui (actor extrinsec al <ncetinirii 5alt (actor patolo$ic, me'icament se'ati%
etc.7 re!ultatele unui item sau a 'oi itemi sin$uri pot (i mo'i(icate. Construc)ia scalei permite ob)inerea
unor re!ultate %ali'e.
Cotare:
Itemul .3, 9apari)ia $eneral* a <ncetinirii: nu este luat <n calcul <n nota $lobal* la scal*, care este
ob)inut* prin <nsumarea la primii .1 itemi.
Acor'area cotelor:
.. Fou%et & colab.
me'ia M ,4
abaterea stan'ar' M _ 0
,. L. Collet & Cottraux
me'ia M .=./1
abaterea stan'ar' M _ 0.0/
inter%al M 4 C 30
me'iana M .=, cu un item 'e 461 'e apreciere $lobal*
%aloare extrem* M -6 14
Bali'are:
.. Stu'iul e(ectuat 'e Fou%ent a (ost reali!at pe 21 'e pacien)i 'epresi%i, ambulatori 5criteriu 'e selec)ie
Fei$;ner7 : /, b*rba)i 8i 3, (emei.
,. Stu'iul a (ost reali!at pe 34 'e pacien)i 'epresi%i ambulatori selecta)i pe ba!a criteriului 5/. b*rba)i, .=
(emei, <n %>rst* 'e .2602 'e ani7 5L. Collet & F. Cottraux7.
0=
SCALA DE 'IP(BINE@IE
Fiecare item trebuie cotat 'e la 4 la 1, 'up* mo'elul urm*tor 5exemplele 'ate trebuie s* %*
permit* s* ale$e)i <ntre cele 'ou* cot*ri <n ca! 'e e!itare7:
4 M normal
. M <n'oieli asupra caracterului patolo$ic al (enomenului obser%at
, M semne patolo$ice 'iscrete
/ M semne patolo$ice e%i'ente
1 M masi%
?xist* un (actor extrinsec al temper*rii 5<ncetinirii7 ca: alt (actor patolo$ic, me'icament se'ati%,
anxietate, care poate s* in(luen)e!e re!ultatele. Dn ca!ul mo'i(ic*rii re!ultatului la , itemi i!ola)i acesta
trebuie preci!at la s(>r8itul scalei.
DA AI
Dac* exist* un ast(el 'e (actor, preci!a)i6l
MAFH#AT: . #?DIS: ,
.. Deplasare, maniere stan'ar'
4 M normal*
. M temperare le+er*G nu exist* caracterul patolo$ic
, M se remarc* o sin$ur* particularitate 'in urm*toarele:
6 lipse8te suple)ea <n 'eplasare sau balansarea bra)elor
6 pacientul t>r>ie pa8ii
6 'eplasare <nceat*, pa8i mici
/ M mai multe 'in aceste semne sunt nete
1 M pacientul trebuie spri+init pentru a mer$e
,. Lentoarea 8i raritatea mi8c*rilor: membre, trunc;i
4 M mi8c*ri a'aptate, normale <n amplitu'ine, suple)e 8i ritm, trunc;iul are o po!i)ie con(ortabil*, umeri
relaxa)i. Atitu'inea 8i mi8carea sunt <n armonie cu 'iscursul
. M exist* o tensiune u8oar* 'i(icil 'e interpretat
, M o anume <n)epeneal* este in'iscutabil*
/ M <8i mi8c* rar membrele, lent, un $est st>n$aci, bra)ele ri$i'e, 'oar m>inile se mi8c*, trunc;i imobil
1 M re(u!ul 'e a se scula 'in pat sau complet imobil <n (otoliu
/. Lentoarea 8i raritatea mi8c*rilor capului 8i a $>tuluiG mimica
4 M capul este mobil, mi8c*ri suple, pri%irea explorea!* camera 8i (ixea!* alternati% examinatorul 8i pe
ceilal)i, mani(est* interes <ntr6o (orm* a'aptat*. Mi8c*rile $urii au amplitu'ine normal*
. M poate exista o re'ucere a mobilit*)ii, 'i(icil 'e a(irmat
, M re'ucerea mobilit*)ii este in'iscutabil*, 'ar le+er*. Pri%irea (ixea!* 8i <nc* este capabil* 'e mobilitate.
Mimica <nc* expresi%*, monoton* 5are expresi%itate monoton*7
/ M bolna%ul nu <8i mi8c* capul, nu explorea!* camera, pri%irea (ixat* <n +os, pri%e8te rar pe examinator.
Articulea!* prost cu%intele, bu!ele sunt mobile, nu !>mbe8te nicio'at*. Mimica este <ncremenit*
1 M (acies <ncremenit 8i total inexpresi%
1. Debit %erbal
4 M 'ebit normal 5presupus a (i normal7
. M sc*'erea comunic*rii %erbale, perceperea unei oarecare 'i(icult*)i <n %orbire
, M sc*'erea comunic*rii %erbale este e%i'ent*, st>n+enitoare <n cursul con%ersa)iei
/ M ritmul lent al 'ebitului %erbal (ace con%ersa)ia 'i(icil*
1 M semimutism. Mutism
3. Mo'ularea %ocii
4 M normal* 5presupus* normal*7
. M 'escura+are, 'i(icultate perceptibil* 5perceperea 'i(icult*)ii7
-4
, M %oce slab*, 'escura+at*, obli$* examinatorul s*68i concentre!e aten)ia asupra a ceea ce spune.
/ M st>n+eneal* clar*, obli$* examinatorul s*6l (ac* s* repete anumite (ra$mente
1 M 'iscurs imperceptibil
0. #*spunsuri scurte
4 M subiectul nu are 'i(icult*)i <n a 'a r*spunsuri 'e o lun$ime normal* 5a'aptat*7
. M r*spunsurile par pu)in scurte
, M r*spunsuri scurte, care nu <mpie'ic* cursul con%ersa)iei
/ M r*spunsuri (oarte laconice 5. sau , cu%inte7
1 M r*spunsuri monosilabice.
-. Barietatea temelor spontane abor'ate: ini)iati%a i'eatic*
4 M asocierea u8oar* a i'eilor. Tematica bo$at* 8i %ariat*
. M tematica relati% bo$at* 8i %ariat*, <ns* pacientul poate pre!enta 'i(icult*)i <n trecerea rapi'* 'e la o
i'ee la alta
, M abor'area spontan* a temelor noi este rar* 8i s*rac*
/ M abor'area spontan* a temelor noi este absent*, ten'in)a spre rumina)ie
1 M nici o elaborare, 'iscurs (oarte s*r*c*cios, c;iar inexplorabil.
2. (lui'itatea i'eatic* 5pe o tem* propus* e%entual 'e examinator7
4 M asocierea u8oar* a i'eilor
. M tematica relati% bo$at* 8i %ariat*, 'ar pacientul poate pre!enta 'i(icult*)i <n trecerea 'e la o i'ee la alta
, M temele noi sunt rare, pu)in %ariate
/ M abor'area spontan* a temelor noi este absent*. Ten'in)a spre rumina)ie
1 M nici o elaborare, 'iscurs (oarte s*r*c*cios
=. ?xperien)a subiecti%* le$at* 'e rumina)ie
4 M sentimentul c* pacientul $>n'e8te liber, (*r* re)ineri, ca <nainte
. M o stare situat* <ntre starea 4 8i ,
, M impresia pacientului c* $>n'irea este (ocali!at* pe c>te%a teme rele%ante, (*r* sens, +enante <n %ia)a
curent*, incompatibile cu lumea <n care tr*ie8te.
/ M pacientul are sentimentul c* $>n'irea sa spontan* tin'e s* r*m>n* tot timpul asupra unei sin$ure
preocup*ri 'ureroase.
1 M pacientul 'o%e'e8te o incapacitate total* 'e a se rupe 'e rumina)ia sa 'ureroas*.
.4. Fati$abilitatea 5extenuarea, oboseala7
4 M extenuarea nu este semnalat* spontan 8i nu se re$*se8te <n intero$atoriu
. M extenuarea nu este semnalat* spontan, 'ar poate (i e%i'en)iat* prin intero$atoriu
, M bolna%ul este +enat 'e extenuarea sa <n cursul %ie)ii coti'iene 5c>n' m*n>nc*, c>n' <8i (ace toaleta,
c>n' urc* sc*rile7
/ M extenuarea <l obli$* pe bolna% s*68i re'uc* acti%itatea
1 M re'ucerea aproape total* a acti%it*)ii, pe ba!a extenu*rii
-.
... Interesul pentru acti%it*)i coti'iene
4 M bolna%ul se opune spitali!*rii (*c>n' apel la acti%it*)ile sale coti'iene
. M bolna%ul in%oc* 'iminuarea unui anumit num*r 'e obli$a)ii N sarcini pentru care are interes 'ac* se %a
internaG in%oc* toate pretextele existente.
, M 'e!interesul pentru anumite acti%it*)i 5TB, !iar, tricotat7 e rele%at pe moti% c* ar (i o stare morbi'*.
/ M 'e!interesul este (oarte extins, c;iar asupra %iitorului bolna%ului 5persist* c>te%a centre 'e interes:
%i!ite, (amilie7
1 M 'e!interes total
.,. Percep)ia asupra scur$erii timpului pre!ent
4 M I'entic* cu cea coti'ian* N obi8nuit*
. M timpul pre!ent trece <ncet, 'ar acesta )ine 'e inacti%itate, spitali!are etc.
, M perceperea mai accentuat* a trecerii timpului, care <ns* nu e e%i'ent* <ntr6un intero$atoriu mai precis.
/ M bolna%ul semnalea!* spontan sau u8or trecerea mai 'i(icil* a timpului pre!ent, 'ac* este <ntrebat acest
lucru printr6o <ntrebare 'irect*.
1 M tulburarea este su(icient 'e important* pentru a 'a impresia c* timpul pre!ent este suspen'at. Aici o
acti%itate 'e anticipare.
./. Memoria
4 M subiectul a(irm* c* nu pre!int* nici o problem* mne!ic*G experimentatorul nu semnalea!* nici el o
ast(el 'e tulburare
. M bolna%ul acu!* o oarecare 'i(icultate, 'ar e $reu 'e pus <n %aloare
, M tulburarea mne!ic* este obiecti%at*, 'ar este pu)in +enant*
/ M tulburarea mne!ic* este 'escris* ca un ;an'icap
1 M amne!ie
.1. Concentrarea
4 M capacitatea 'e concentrare normal*
. M bolna%ul cre'e c* are o capacitate 'e concentrare normal*, 'ar anumite sarcini cer un e(ort 'e
concentrare, par 'i(icil 'e reali!at
, M bolna%ul semnalea!* 'i(icult*)i N +en* <n reali!area unor acti%it*)i care implic* concentrare 5lectur*,
calcul, sarcini pro(esionale7
/ M 'i(icultate important* 'e concentrare care (ace imposibil* <n)ele$erea in(orma)iilor banale 5TB, !iar
etc.7
1 M tulburarea (ace 'i(icil* c;iar 8i con%ersa)ia
.3. Aprecierea $eneral* a <ncetinirii N ;ipokine!iei
4 M nul*
. M <n'oieli
, M neec;i%oc*, se pune clar <n e%i'en)* existen)a <ncetinelii
/ M important*
1 M (oarte $ra%*
.0. Timp 5'urat*7 perturbat 'in alte cau!e. Preci!*ri:
-,

-/

Scale de Anxietate Şi Depresie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scale de Anxietate Şi Depresie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCALE DE ANXIETATE i DEPRESIE

S-ar putea să vă placă și