IONA

de Marin Sorescu
Teme, motive, simboluri si elemente de intertextualitate
Poezia lui Marin Sorescu este, n fond , o meditaie trist ,ns meditaia
mbrac o hain de fantezie nelator surztoare (Euen Simion!" luma delicat trist fr
clo#neria sau sarcasmul altora, e identitatea lui in a ndi ideea de #ia i moarte ($ladimir
Streinu!%
Marin Sorescu ( &'()*&'')! este scriitorul romn cel mai re+rezentati# al
sfrsitului de secol ,,% Posibil candidat la Premiul -obel, el i*a ilustrat eniul, +rin creaia sa,
n toate domeniile literare. +oezie, +roz, dramaturie, eseistica si critica literara% /esco+erim, in
toate acestea, un s+irit stralucitor, un ironist fin si incoriibil, un +oet al +arado0ului , al lucrului
comun si in acelasi tim+ +rofund simbolic, un eseisist +lin de #er#a, intr*o e0+resie cu totul
+articulara si neaste+tata, un romancier #aloros, desi nee0ersat de a1uns, dar +oate in +rimul rand,
un dramatur de talie euro+eana, reflectand in +iesele sale temele si e0+erientele ma1ore ale
teatrului secolului ,,% /ramaturia lui Marin Sorescu este, +robabil, +oarta cea mai lar
deschisa de inscriere a creatiei sale in circuitul #alorilor uni#ersale% 2+arut intr*o e+oca inca
+lina de clisee ideoloice, cu +ersona1e schematice, a#and o e0istenta comuna, nutrita numai din
lu+ta +entru im+unerea ideilor +olitice ale #remii, teatrul lui Marin Sorescu re+rezinta un efort de
sincronizare cu +roblematica dramaturiei euro+ene si readuce in discutie drama destinului
uman, e0istenta absurda, mai +uternic marcata la noi de conditiile o+rimante ale reimului
totalitar%
Marin Sorescu este, indeosebi in ciclul 34a lilieci, creatorul unei lumi fantastice,
des+rins din satul romanesc ancestral, cu strioi, #arcolaci, babe hicitoare si mosnei
+reocu+ati de cresterea #acilor si +orcilor, intr*un decor a+roa+e su+rarealist, alcatuit din colibe
incon1urate de duzi, de nuci sau +asari, ca in 3toamna +atriarhului a lui 5abriel 5arcia Mar6uez%
Este, de altfel, in toata +oezia, un e0+onent al fantasticului cotidian, al asociatiilor lin#istice
+arado0ale, al metaforelor, simbolurilor si al +arabolelor +rofunde, care trec si in +iesele sale%
7lasificarile de teatru +oetic, teatru*+arabola, teatru*dezbatere, sunt frec#ente in
inter+retarile critice ale o+erei, +oetul insusi fiind inclinat sa acce+te, de +ilda in Extemporal
despre mine insumi ( &'8&! , ca teatrul re+rezinta o modalitate mai +otri#ita, mai fa#orabila de
+unere in te0t, in 3scena, a ideilor +oetice% 9n acest fel, +iesele de teatru, Iona(&')8!,
Paracliserul(&':;!, A treia teapa (&':&!, Matca( &':(!, Exista nervi(&':<!,
Raceala(&'8;! sunt +line de conotatii metaforice si filozofice, dar sunt si 3un #uiet de
intrebari +use si nerezol#ate, intrebarile ra#e de la sfarsit de mileniu asu+ra e0istentei
indi#iduale a omului si a destinului colecti# al omenirii%
3Piesele lui Marin Sorescu, ins+irate din istoria nationala, 3=aceala si 3 2 treia tea+a,
au si ele, ca 39ona sau 3Paracliserul, caracterul teatrului sau, adica o structura foarte moderna,
bazata +e trans+arenta +arabolei si facultatea acesteia de actualiza eneretic trecutul,
dez#aluindu*i intr*un chi+ izbitor, suesti, emblematic, +ermanenele%
( >#idiu S% 7rohmalniceanu ? 2l doilea suflu, Editura 7artea =omaneasca, @ucuresti, &'8',
+a% ABB*AB)!
Iona, subintitulata tragedie in patru acte de Marin Sorescu, a fost +ublicata in
&')8 in re#ista 34uceafarul si face +arte, alaturi de Paracliserul si Matca, dintr*o triloie
dramatica, intitulata suesti# Setea muntelui de sare. Citlul triloiei este o metafora care
&
suereaza ideea c setea de ade#ar, de cunoastere si de comunicare sunt cile de care omul are
ne#oie +entru a iesi din absurdul #ietii, din automatismul isto#itor al e0istentei, iar cele trei
drame care o com+un sunt meditatii*+arabole, realizate +rin ironie% Simbolice +entru titlul
#olumului din care fac +arte, dramele 39ona, 3Paracliserul si 3Matca sunt +arabole +e tema
destinului uman, +arafraznd trei mituri fundamentale. mitul biblic (39ona!, mitul mesterului
Manole (3Paracliserul! si mitul +oto+ului (3Matca!%
39ona, +rima e0+erienta a lui Marin Sorescu, dar decisi#a, in domeniul
dramaturiei, +oarta am+renta +uternica a +oeziei si re+rezinta ca+odo+era sa dramatica, unul
dintre e#enimentele #ietii noastre teatrale% 9n ea , autorul a simbolizat drama ontoloica a omului
modern (si a omului ca fiinta! aflat sub +uterea destinului orb% 9ns+irata din mitul biblic al
omului inhitit de un +este , o+era nu +rezinta o drama indi#iduala ,ci una eneral umana,
nascuta din frmntarile si nelinistile fiintei +mntene n faa +ro+riului destin% /e*a lunul
celor +atru tablouri , 9ona d nastere la interoatii e0istentiale ra#e, +ri#itoare la #iata,
moarte, sinuratate, destin" +rin aceasta trasatura , ea se incadreaza in teatrul de idei de#enind un
ade#arat +oem dramatic al nelinistii metafizice%
9n toate cele +atru acte ale +iesei se aude o sinura #oce, a lui 9ona, dedublata
ns, +entru a sustine un soliloc#iu +lin de #er#a si de substraturi simbolice, +rin care se +ro+aa
+rinci+alele idei ale dramei% Minutia cu care sunt decise decorurile, in +artea initiala a fiecarui
tablou, creeaza un s+atiu determinant +entru situatia e0istentiala in care se afla +ersona1ul% Marin
Sorescu transcrie, in termeni moderni, mitul lui Iona% /rama are la oriine cunoscutul mit biblic
al lui 9ona , fiul lui 2mitai% 9ona este nsrcinat sa +ro+o#aduiasca cu#ntul lui /umnezeu in
cetatea -ini#e, caci +acatele omenirii a1unsesera +n la cer% 9ona acce+ta misiunea , dar se
razandeste si se ascunde +e o corabie cu care fue la Carsis% /umnezeu il +ede+seste +entru
nesu+unere , trimitand un #ant ceresc care +ro#oaca o furtuna +e mare% 7orabierii banuiesc fa+tul
ca 9ona este cel care a atras mania cereasca , asa ca il arunca in #aluri% /in +orunca di#ina , 9ona
este inhitit de un monstru marin si , du+a trei zile si trei no+ti +etrecute in burta +estelui in
+ocainta , /omnul a +oruncit +estelui si +estele a #arsat +e 9ona +e uscat%% Subiectul acestei
fabule biblice se intalneste in +iesa lui Marin Sorescu numai ca +rete0t, +ersona1ul deosebindu*se
de biblicul 9ona +rin aceea ca acesta din urma este inhitit de chit +entru ca #oia sa fua de o
misiune , +e cand eroul lui Sorescu nu s#rsise nici un +acat , se afla nc de la ince+ut in ura
+estelui si nici nu are +osibilitatea eliberrii in fa+t%
/in intreul mit, scriitorul nu retine ns dect ideea claustrarii in +antecele unui +este si,
cum #om #edea, destinul de sal#ator al omului, al omenirii de fa+t, cu care este n#estit n +ies
9ona% 7hiar +ersona1ul +are sa*si aduca aminte, cu mare reutate, 3+o#estea chitului, semn ca
leaturile omului modern cu mitul sunt destul de slabe si intentia lui Marin Sorescu este, in buna
masura, alta, de#iata ctre sensurile contem+orane ale dezbaterii e0istentiale% 7u toate acestea,
reistrul mitic este +otenat de sensuri simbolice, fa+t ce asiura, de altfel, +rofunzimea
incontestabila a dezbaterii dramatice%
Piesa lui Marin Sorescu este, desiur, si un +rotest fata de conditia umana limitata, un
striat din adancuri contra unui destin nedre+t, com+ensat, in contem+oraneitate, doar de adaosul
masi# de artefacte ale ci#ilizatiei moderne% =eflectiile unor filozofi moderni e#ideniaz
alienarea omului modern, nsinurat +rintre semenii si, care nu*i +ot fi de nici un a1utor in fata
neantului% 9nfluentele lui Deideer, -ietzsche ( 2sa rait*a Earathustra!, Fean*Paul Sartre (
Giinta si -eantul!, 2lbert 7amus ( $ara la 2ler! se fac discret simite n rndurile acestei
+rime +iese a lui Marin Sorescu% Su+erci#ilizarea tehnica +oate de#eni o noua barbarie, fiindca
+une +e +rimul +lan adetul tehnic si neli1eaza omul, fiind inca+abila sa*l transforme intr*o
A
fiinta mai buna, mai frumoasa, care sa*si de+aseasca +ro+ria conditie% >mul se resemneaza, ca si
9ona, sa traiasca in s+atiul interior al +ro+riei sale ne+utinte, sa nu se mai a#nte in larul mrii,
inca+abil s +rseasc s+aiul claustrrii din li+sa de resurse si, mai ales, de ideal% 9n aceasta
cautare, omul este sinur. nimeni nu #a misca un deet, +e omenire o doare in fund de soarta
ta, s+une 9ona% Gorta omului se macina in inutile +rocese de cunoastere, in leaturi care il
infasoara si mai strans in +ro+ria ne+utinta%
Structura dramei% Piesa este alcatuita din +atru tablouri, intr*o alternare de afr (9 si
9$! si de inauntru (99 si 999!% 9n mod cu totul a+arte, relatiile s+atiale se definesc +rin imainar,
+la1a si burtile +estilor fiind metafore ale e0istentei umane, +recum si +rin s+atiul inchis,
+siholoic al +rotaonistului, care isi +une intrebari si isi ras+unde% =elatiile tem+orale
reliefeaza, in +rinci+al, +ers+ecti#a discontinua a tim+ului +siholoic, cel cronoloic fiind numai
un mi1loc artistic de am+lificare a starilor interioare ale +rotaonistului%
Tema ilustreaza conflictul interior, striatul traic al indi#idului insinurat, care face
eforturi dis+erate de a*si reasi identitatea, ne+utinta eroului de a inainta +e calea libertatii si a
asumarii +ro+riului destin, ra+ortul dintre indi#id si societate, dintre libertate si necesitate, dintre
sens si nonsens, ca +roblematica filozofica e0istentiala% Tema uni#ersurilor inchise, restricti#e,
transcrie ade#arul sinuratatii absolute a omului. el este inchis intr*o serie de cutii succesi#e,
sur+riza finala inter#enind atunci cand, eliberat din ultima cutie, se trezeste tot in +rima, +rintr*un
straniu +roces de metamorfoza% 9luzia unei lumi curate, ne+oluata de no0ele ci#ilizatiei, este data
de +rezenta aerului +roas+at al lumilor e0centrice, a+ro+iate de cea e0terioara.2erulH/a, asta e
aer%%%Sa nu*mi s+ui ca si cel dinauntru a fost aer% 4umea refuza sa fie frumoasa +entru 9ona,
e0+unandu*si uratenia funciara, care #a duce, in cele din urma, la schimbarea ei. 9n curand,
hoitul acesta se #a scufunda%%%%%#a lua a+a si%%%% -umai soarele trebuie sal#at, +rins intr*un na#od,
dintr*o ire+resibila dorinta de a lua eternitatea in brate. /oar atatH Soarele% Si sa*l +un la sarat,
+oate tine mai mult%
Actul I il infatiseaza +e 9ona intr*un decor simbolic, modalitate de caracterizare indirecta,
scena re+rezentand, 1umatate, o ura de +este, s+re intunecimea careia +ersona1ul sta intors cu
s+atele, iar cealalta 1umatate, cerul si a+a, intinse la infinit% 9n cadru se mai afla un ac#ariu, cu
cati#a +estisori, semn al s+atiului limitat, dar, de fa+t, si +rimul artifact, +rimul +rodus artificial
in acest s+atiu oriinar% Cim+ul aici nu cure, ecoul insusi nu se aude, nu se mai intoarce, ecoul a
murit% 9ona, este, +robabil, omul +rimordial, omul adamic, +us in fata ra#ei aleeri de a aleeri a
destinului sau% Sau este omul +rofan, care se intoarce la oriini, +us din nou sa aleaa ca la
ince+ut, cautand o alta cale% 4a ince+utul +iesei, 9ona isi caracterizeaza in mod direct +ro+ria
situatie e0istentiala, se stria +e sine, isi +astreaza inca identitatea omului +rofane, dar ecoul nu ii
mai ras+unde, ca o in#itaie la uitare, la ntoarcere ctre starea +rimordiala% Mai +astreaz, in
constiin, ecourile lumii din care abia s*a retras, lia enorma a e0istentei (3S se termine cu
alaia +e mareH!, im+erati#ele +arcelarii s+atiului #ital ( Giecare om sa +ri#easca in cercul
sauIJK si s tac!, dar #iseaza si la alt s+atiu, la alt destin.2r trebui s +escuim in alt mare,
3+arc +oi s schimbi mareaL%
9ona re+eta ns reseala initiala, +catul biblic, alee din nou o ocu+atie utilitara, munca
si toate cal#arurile ei, #rea sa fie din nou +escar% $iseaza numai +esti, +estele cel mare, simbol al
unui ideal +lin de trufie%
A pescui, pescuitul re+rezinta moti#ul central al o+erei se +rezinta sub doua as+ecte.
omorarea (ca+ti#area! animalului, adica distruerea inorantei, a #anatului, mersul +e
urmele lui, fa+t ce re+rezinta cautarea s+irituala si astfel +escuitul echi#aleaza cu intrarea in
labirintu in care monstrul e +rins, res+ecti# cu o +roba fundamentala care in multe mituri
(
a+are ca initiere in taina mortii% Pescuitul re+rezinta un ritual fata de fiinta ratacita, care a
+ierdut leatura cu lumea harazita +rin destin% 9n sens +sihanalitic a +escui nseamn si a
+ractica un fel de anamneza, a e0trae un element din inconstient, nu +rin e0+lorare
directionata si rationala ci lasand libere fortele s+ontane si adunand a+oi rezultatele
obtinute, la intam+lare% 9nconstientul este ancorat si com+arat cu intinderea de a+e, flu#iul,
lacul, marea unde stau ascunse boatii +e care +rin anamneza si +rin analiza acestea #or fi
scoase la su+rafata, asacum scoate +escarul +este cu na#odul lui% 9ona re+eta ns +actul
biblic , alee din nou ca ocu+atie utilitara munca si toate cal#arurile ei, #rea sa fie din nou
+escar%
Pestele este simbolul instinctualitatii, efiia abisului si simbolul recipientului dublat, caci
e#oca imainea inghititorului inghitit% (5ilbert /urand * 3Structurile antro+oloice ale
imainarului!% 9n mitul lui 9ona cel inhitit de monstrul ac#atic, burta balenei echi#aleaza
cu un loc de reculeere si smerenie" animalele ac#atice sunt +atrunse de forta sacra a
abisului si +oarta in ele sensul #ietii +rin armonioasa unduire% 9n folclorul nostru +estele
este +us in leatura cu seductia +e care o e0ercita undele a+ei asu+ra fiintei, inoculandu*i
dorul de inec% 7um a+ele sunt ascunzisurile dia#olului, +estele a+are uneori ca intru+are a
duhurilor necurate care is+itesc fiinta in adancuri% 9ona #iseaza numai +esti, +estele cel
mare, simbol al unui ideal uman +lin de trufie% Semnificati#, co+iii, in candoarea lor
oriinara, #iseaza numai marea, fr +esti, numai +aradisul, ilimitatul%
Acvariul +resent la ince+ut este simbolul marului biblic, este de fa+t tentatia% 9ona este ca+ti#
in +ro+riul uni#ers e0istential%, reluand labirintul e0istentei umane, inhitit din nou de
+este%
Pescarul, ca si #anatorul, re+rezinta fiinta care doreste sa*si incerce fortele +entru a dobandi
o e0istenta triumfatoare% 9n literatura noastra conditia +escarului suereaza confruntarea cu
fortele ascunse si adeseori diabolice% Scene de +escuit, cu marinari ce*si az#arle na#oadele,
cu +esti +rinsi si trasi in barci, a+ar in sumedenie de mituri, rituri si o+ere de arta%
alena ? simbol #enit +e cale culta in literatura noastra, balena re+rezinta un uni#ers inchis%
2sociat mitului lui 9ona, este si un semn al de#enirii, +rin suestia +e care o +ro+une
destinul +ersona1ului +ede+sit de /umnezeu% /e fa+t, in literatura romana, imainea
simbolica a burtii de balena a+are mai intai la Eliade, in romanul 3-oa+tea de Sanziene,
fiind +reluata de Sorescu in drama 39ona% Po#estea +rofetului inhitit de balena re+rezinta
+o#estea fiintei, burta balenei fiind o metafora a e0istentei, in care omul este condamnat la
sinuratate si macinare, du+a cum reiese si din dialoul lui 9ona cu sine insusi, din scrierea
soresciana. 3 7e e orizontul acelaLM > burta de +este%M Si du+a burta aceea ce #ineLM 2lt
orizont%M 7e e orizontul acelaLM > alta burta de +este% 7a+ti#itatea lui 9ona +resu+une
re#enirea la starea de samanta a lumii, ns nu la nucleul intim, ce ascunde marele mister, ci
intr*un s+atiu infernal, su+us dierarii, in care materia se transforma, intra in +utrefactie, se
descom+une% Sorescu reuneste in drama sa mai multe sensuri, leate de conditia limitata a
fiintei, dar +ersona1ului sau ii li+seste dimensiunea mistica, el nu cauta o cale de eliberare
+rin abandon si contem+latie% 9n mitul biblic, burta balenei echi#aleaza cu un loc de
reculeere si smerenie" +entru indi#izii alesi, ca+ti#itatea in interiorul unui monstru
constituie o e0+erienta mistica, de aceea iesirea din burta balenei nseamn renastere si
desfintarea normei tem+orale% >r, +ersona1ul sorescian traieste cu obsesie hamletiana un
sinur sentiment* cel al inchisorii din care #rea sa sca+e, dar cand este liber, isi foloseste
libertatea ca sa obser#e alta balena% El #rea libertatea absluta intre limitele +amantesti" nu
se andeste la libertatea s+irituala% /e aceea, +arabola lui Sorescu isi indrea+ta sensurile
<
mai deraba s+re ideea ca sinuratatea fiintei este de nein#ins" li+sa de comunicare
dezechilibreaza si ucide" 9ona acesta sa#arseste de nenumarate ori estul sfartecarii, inct
s+intecarea +ro+iei burti este a+roa+e un automatism% El isi cauta iesirea +rintr*o atitudine
care se #rea simbolica, #orbeste des+re intoarcerea la oriini, +are sa fi inteles ca sinura
eliberare +osibila este moartea, dar, de fa+t, se sinucide% Solutia +ersona1ului sorescian #ine
oarecum in re+lica la #iziunea lui Euene 9onesco des+re limitele e0istentei" in
39m+ro#izatie la 2lmaJ, un +ersona1 al sau s+une. Nu se poate iesi dintr-un cerc vicios
dect daca te inchizi in el. Pentru 9onesco, orice incercare de e#adare restrane libertatea si
de aceea nici nu trebuie cautata usa%
$iseaza +oate si la redobandirea credintei, +estele fiind un simbol al crestinismului
inci+ient (la +rimii crestini, in #remea lui -ero, era un fel de semn de recunoastere a celor
credinciosi!%
Simbolismul balenei tine, in eala masura, de hau si de +este% 9n 9ndia, a#atarul #ishnuit
al +estelui calauzeste corabia +e a+ele +oto+ului% 9n mitul lui 9ona, balena este corabia
nssi, +atrunderea lui 9ona in balena constituie intrarea in +erioada de obscuritate,
intermediara intre doua stari sau doua modalitati de e0istenta ( 5uenon!
9ona in +antecele balenei nseamn mortea initiatica% 9esirea lui 9ona este sinonima cu
rein#ierea, noua nastere, asa cum o arata intr*o maniera deosebit de e0+licita traditia
islamica% 9ntr*ade#ar, nun, cea de*a douazeci si noua litera din alfabetul arab nseamn
+este, si in s+ecial balena% 9ata de ce +rofetul 9ona, SeNidna Ounus, este numit /hun ?
-un% 9n 7abala, ideea de nou nastere, in sens s+iritual se leaa de aceasta litera nun%
Gorma nssi a literei in araba simbolizeaza 2rca lui -oe, care +luteste +e a+a% 2ceasta
semicircumferinta re+resinta de asemenea o cu+a, care +oate, sub anumite as+ecte sa
semnifice matricea% 7onsiderata astfel, ca element +asi# al transmutatiei s+irituale, balena
re+rezinta, intr*un anumit sens, fiecare inidi#idualitate in masura in care ea contine
ermenul nemuririi in centrul sau, re+rezentat simbolic lana inima% /ez#oltarea
ermenului s+iritual im+lica fa+tul ca fiinta iese din starea sa de indi#iduatie si din mediul
cosmic, caruia ii a+artine, asa cum reintoarcerea lui 9ona la #iata coincide cu iesirea din
+ntecul balenei% 2ceasta iesire echi#aleaza cu cea a fiintei care iese din +estera initiatica, a
carei conca#itate este re+rezentata si de circumferinta literei nun%
Marea, acea Ptihna leanatoare ca o +lacenta dulceP, dar PreaP, +are a simboliza li!ertatea,
aspiratia omului s+re libertate sau chiar ilu"ia unei li!ertati primare. Marea este un
simbol al dinamicii #ietii, al transformarilor si al renasterilor% 2+a in miscare, marea
simbolizeaza o stare intermediara intre #irtualitatile inca formale si realitatile formale, o
situatie ambi#alenta, care este cea a incertitudinii, a indoielii, a nehotararii, situatie care se
+oate incheia bine sau rau% /e aici decure fa+tul ca marea este deo+otri#a o imaine a
#ietii si a mortii% Pentru mistici, marea simbolizeaza lumea si inima omeneasca in calitate
de salas al +atimilor% Qnii o strbat, altii se ineaca in ea% 3Gluctuat nec
meritursimbolizeaza o #iata aitata dar insubmersibila, un om ce ramane si isi +une
am+renta asu+ra omenirii +rin +rezenta amintirilor si a anamnezei%
Actul al II#lea se +etrece in 3interiorul Pestelui 9, in intuneric, ceea ce el determina +e
9ona sa constate de+rimat ca 3ince+e s fie trziu in mine% Qite, s*a facut intuneric in mana
drea+ta si*n salcamul din fata casei% 9ona #orbeste mult, loosul fiind e0+resia su+ra#ietuirii,
3si*am lasat #orba in amintirea mea ca 3uni#ersul intre sa fie dat lumii de +omana, el a#and
aici i+ostaza de calator, e0+lorator +e drumul cunoasterii% > calatorie a carei e0+erienta finala
este moartea sau mai bine s+us initierea intr*o noua #iata%
B
Monoloul dialoat continua cu +uternice accente filozofice, e0+rimand cele mai #ariate
idei e0istentiale, 3de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul #ietii, ori cuetari cu nuanta
sententioasa 3 de ce oamenii isi +ierd tim+ul cu lucruri ce nu le folosesc du+a moarteL%
9ona doreste sa se simta liber, 3fac ce #reau, #orbesc% Sa #edem daca +ot sa si tac% Sa*mi
tin ura% -u mi*e frica% Prin intruziune narati#a si flash*bacR, eroul isi aminteste +o#estea
chitului, dar aceasta nu*l intereseaza dect in masura in care ar fi ancorata in real, daca ar +utea
sti reteta solutiei de iesire din situatia limita, re+rezentata de 3#esnica mistuire a +antecului de
+este% 9ona aseste un cutit, semn al libertatii de actiune si constata li+sa de #iilenta a chitului,
a+oi recomanda ca 3ar trebui sa se +una un ratar la intrarea in orice suflet, de unde reiese ideea
ca este necesara o selectie lucida a lucrurilor im+ortante in #iata% E0+rima un santa1
sentimental(3daca ma sinucidL! cu 1o#ialitate si inteleere +entru im+rudenta chitului, care e
tanar, 3fr e0+erienta, cutitul suerand o #arianta, o cale de iesire din aceasta situatie anormala,
3sunt +rimul +escar +escuit de el%
9n finalul actului, 9ona de#ine #isator si se simte is+itit sa construiasca 3o banca de lemn
in mi1locul marii, +e care sa se odihneasca 3+escarusii mai lasi si #antul% 37onstructia
randioasa, sinurul lucru bun +e care l*ar fi facut in #iata lui, ar fi 3aceasta banca de lemn
a#and 3de 1ur im+re1ur marea, com+arabila cu 3un lacas de stat cu ca+ul in maini in mi1locul
sufletului%
$utitul si simbolismul acestuia +oate fi a+licat in intreime ca fiind +rinci+iul acti#
modificand materia +asi#a% Simbolul cutitului a fost asociat adeseori cu ideea de e0ecutie,
de moarte, de razbunare, de sacrificiu% 7utitul este instrumentul fundamental al sacrificiilor
in numeroase +robe initiatice%
Pescarusul, du+a un mit al indienilor, era la ince+uturi sta+anul luminii zilei +e care o +azea
cu strasnicie, inchisa intr*o cutie, +entru folosinta sa +ersonala% 7orbul, ale carui calitati
demiurice sunt cunoascute, a reusit +rintr*un siretlic sa s+ara cutia s+re folosul omenirii%
@anca de lemn la care #iseaza 9ona +oate fi o sal#are, o iluzie, desi este doar o
materializare a subconstientului uman care intotdeauna nu doreste sa se su+una sortii,
s+eranta fiind cea care moare ultima% @anca +oate re+rezenta un fel de a0is mundi, lucru ce
ne trimite cu andul la imao mundi ns, in acel moment 9oan era incon1urat de a+a, are
de*a face cu un imao mundi ac#atic% Gacand referire la mitul amintit mai sus +utem #orbi
des+re e0+editia oranizata de 7orb in tara +estilor la bordul barcii +escarului ( barca de
lumina ! +entru a cuceri focul%
Actul al III#lea se desfasoara in 3interiorul Pestelui 99, care inhitise, la randul sau,
Pestele 9 in care se afla o 3mica moara de #ant, care +oate sa se in#arteasca sau sa nu se
in#arteasca, simbol al zadarniciei, al don6ui1otismului% 9deile asu+ra careia mediteaza 9ona in
acest tablou se refera la #iata, la conditia omului in lume, la ciclicitatea e0istentiala a #ietii cu
moartea. daca intr*ade#ar sunt mort si*acum se +une +roblema sa #in iar +e lumeL% >amenii
sunt co+lesiti de #iata si*si uita 3fratii, +ierd din #edere fa+tul ca sunt semeni si sunt su+usi
aceleiasi conditii de muritori, 3neli1ezi azi, neli1ezi maine, a1uni sa nu*ti mai #ezi fratele%
3 2ceasta imaine a lui 9ona in +antecele balenei isi aseste caracteristici in realitateL
>rice co+il nascut in chi+ fericit lana un rau, orice fiu de +escar cu undita a fost uluit asind in
+antecele stiucii niste +estisori% Pe malul raului, #azand cum stiuca isi inhite +rada, co+ilul
#iseaza fr indoiala la trista finalitate care o marcheaza in chi+ul cel mai lim+ede +e fiinta
inhitita% Gorma +orcusorului de a+a, atat de fina in adancul a+elor, il +redestineaza sa traiasca in
cele din urma in +antecele altuia% 7ate obiecte au astfel un +rofil astronomicH7ontem+landu*le,
ne e0+licam numeroase tentatii morbide% Qn #isator obsedat de inhitire +recum DieronNmus
)
@osch se 1oaca la nesfarsit cu aceasta imaine% Pentru a ilustra ma0ima cosmica. inhititi*#a unii
+e ceilalti, Maurice 5ossart, in cartea lui des+re @osch, scrie.SS Qn bot enorm inhite un +este
care, la randu*i, inhite o mica scrumbie% /oi +escari sunt asezati in +artea din fata a unei barci%
@atranul ii s+une co+ilului, aratandu*i aceasta minune.SS 9ata, fiul meu, ce#a ce eu stiu de multa
#reme, +estele cel mare il inhite +e cel micTT%S+inoza insusi nu dis+retuieste lim+ezimea
acestui a+olo% Gabula. E prins cel care crede ca prinde +oate fi rezumata +rin aceasta imaine
foarte sim+la% SS 7ei care inhit la nesfarsit, cei care sunt inhititi la nesfarsitTT% 9ata, du+a
5eores @arbarin, SSde#iza +estisoruluiTT( 5aston @achelard * 2+a si #isele!
2+ar doi fiuranti care 3nu scot nici un cu#nt, Pescarul 9 si Pescarul 99, fiecare cu cate
o brna in s+ate , +e care o car fr o+rire, surzi si muti ( Mitul lui Sisif. Sisif este eroul absurd%
2cest om, condamnat s urce neincetat o stnc in #rful muntelui si a+oi s i ate+te coborrea,
este intruchi+area eroului absurd, conform lui 7amus% =e+o#estind mitul lui Sisif, 7amus
creeaz o imaine e0trem de +uternica cu o for imainati# care insumeaz intr*un mod
emoionant coninutul discuiei intelectuale care o +receda in carte% -i se s+une ca Sisif este
eroul absurd 3att prin pasiunile sale cat i prin torturile sale. Dispreul sau fa de zei ura sa
fa de moarte i pasiunea sa pentru via i-au adus acea ingrozitoare pedeaps in care
intreaga sa fiin este muncit fr nici un rezultat (+%8'!% Sisif este contient de acest blestem,
i tocmai in aceasta const traedia sa% -u e ade#rat c, in tim+ul coborrii, el nutrea s+erana
c #a reui totui, c munca sa l #a elibera de chinuri% 9ns Sisif este in mod e#ident contient de
dimensiunile +ro+riei sale nefericiri% Cocmai aceast contientizare lucid a destinului su
transform chinul su intr*o #ictorie% 2ceasta trebuie s fie o #ictorie deoarece insui 7amus
s+une.
Ul +rsesc +e Sisif la baza muntelui% 9ntotdeauna cine#a i +oate si din nou +o#ara% 9ns Sisif
ne in#a ce inseamn ade#rata fidelitate care neaa zeii si inalt stncile% Vi el de asemenea
trae concluzia c totul este bine% !niversul de acum inainte fr stpn nu "i mai pare nici
steril nici inutil. #iecare atom al acelei stnci fiecare col mineral al acelui munte intunecat
constituie o lume in sine insui. $upta insi inspre inlimi este suficient pentru a umple inima
unui om. %rebuie s ni-l imaginm pe &isif fericit 'p.()*. $iaa i chinul lui Sisif sunt
transformate intr*o #ictorie, concentrndu*se asu+ra libertii sale, asu+ra refuzului de a s+era, i
asu+ra contiinei absurdului acestei situaii%!, simboliznd oamenii ce*si duc +o#ara data de
destin, dar care nici nu se framanta +entru asirea unei moti#atii, totul de#enind rutina% 9ona
#orbeste cu ei, dorind sa le inteleaa aceasta conditie umila asumata ca o obliatie, 3ati facut
#reo inteleere cat trebuie sa ramaneti mancatiL%
%m!rele sunt de fa+t oamenii, decazuti, fr lumina interioara conferita de cautarea
absolutului, cu care 9ona nu +oate comunica, asa cum nu +oti #orbi cu +ietrele din 1ur%
7onsiderata imaine a sufletului, umbra re+rezinta duhul omului, un fel de fiinta astrala
care isi continua e0istenta si du+a moartea materiala% 2bsurdul nu este nici in om, nici in
lume dar este in alaturarea acestora% Qmbra care nu se +roduce si nu se orienteaza nu are
e0istenta si nici lee +ro+rie, este simbolul oricarei actiuni care nu*si aseste iz#orul
leitim in s+ontaneitate% Qmbrele sunt socotite de multi dre+t o a doua natura a fiintei si
este de obicei leata de moarte% 9n im+aratia mortilor, nu te hranesti dect cu umbra
lucrurilor, duci o #iata de umbra%
&edu!larea sau dublul, tema si simbol totodata, do#edesc e0istenta unei dorinte de
confruntare cu sine, dar si teama de re+etare% =e+rezentarea unor +anlici sau a unor
#aluri concentrice in 1urul unui +ersona1 simbolizeaza intemnitarea in s+atiul obstacolelor
si al nefericilor, iar daca cercurie sunt deschise ? eliberarea% > dedublare mai a+are si in
:
cunoasterea sau constiinta de sine, intre eul cunoscator si constient, si sinele cunoscut si
inconstient% Sinele din adancuri, nu cel al +erce+tiilor fuiti#e, +oate sa a+ara ca un
arheti+ etern ? uneori se materializeaza in +rezenta unui 9ner Pazitor sau un hid care il
calauzeste +e tot +arcursul +rocesului de initiere% /ublul +oate sa fie com+lementarul
+ersona1ului, ns cel mai adesea re+rezinta ad#ersarul care ini#ita liber la lu+ta, la 1ertfa,
la sacrificii% 9n traditiile stra#echi intalnirea cu dublul este un e#eniment nefast, uneori o
+re#estire a mortii%
$iata aici, inauntru, in s+atiul restricti#, im+us, este +lina de 3umezeala, nu este una sanatoasa
s+iritual, benefica si atunci se intreaba 9ona de ce trebuie sa duca oamenii un astfel de trai, 3de ce
mai mananca (chitul!, daca n*are conditiiL 9ona de#ine increzator, 3 o scot eu la ca+ intr*un fel
si cu asta, nici o ri1a, a+oi sca+a cutitul si se inchi+uie o mare si +uternica unhie, 3ca de la
+iciorul lui /umnezeu, o arma cu care ince+e sa s+intece burtile +estilor, des+artind 3interiorul
+estelui doi de interiorul +estelui trei% 9ona ramane sinur cu +ro+ria constiinta, ndind (3
stateam anduri intrei! si actionand solitar in lumea incon1uratoare% 2+ar in acest tablou
moti#e literare noi, cu o simbolistica boata. emenii, +rezenta ochilor care +ri#esc si cu care
dialoheaza interiorizat, refle0i#, intors catre sine%
'emenii sunt un simbol eneral al dualitatii in asemanare si chiar identitate% =e+rezinta
imainea tuturor o+ozitiilor interioare si e0terioare, contrare sau com+lementare , relati#e sau
absolute, care se im+linesc intr*o tensiune creatoare% 2tunci cnd simbolizeaza o+ozitiile
interne din om, si lu+ta +e care acesta trebuie sa o dea ca sa le de+aseasca, emenii ca+ata o
semnificatie sacrificiala. necesitatea unui refuz, a distruerii, a su+unerii, a abandonului unei
+arti din sine, in #ederea triumfului celeilalte% 2tunci cand emenii sunt absolut asemanatori
acestia e0rima unitatea unei dualitati echilibrate, sau un echilibru recastiat% Ei simbolizeaza
armonia interioara obtinuta +rin reducere% >data de+asit, dualismulM dualitatea nu mai este
dect un sim+lu 1oc de olinzi, efect al manifestarii% Pe de alta +arte emenii simbolizeaza
starea de ambi#alenta a uni#ersului mitic% 5emenii re+rezinta imainea tuturor o+ozitiilor
interioare si e0terioare, contrare sau com+lementare, relati#e sau absolute, care se im+linesc
intr*o tensiune creatoare%
(c)iul, oran al +erce+tiei #izuale, este in mod firesc si a+roa+e uni#ersal simbolul +erce+tiei
intelectuale% Crebuie sa luam in considerare succesi# ochiul fizic, in functia lui de rece+tare
a luminii, ochiul frontal ? al treilea ochi al lui Shi#a ? si ochiul inimii, acestia din urma
rece+tand amandoi lumina s+irituala% >chiul este de asemenea un echi#alent simbolic al
soarelui% 9n mod traditional, ochiul dre+t (soarele! cores+unde acti#itatii si #iitorului, iar
ochiul stand ( luna! cores+unde +asi#itatii si trecutului% 2ceasta dualitate face +osibila
trecerea de la +erce+tia distincti#a la +erce+tia unificatoare, deci la #iziunea sintetica%
$iziunea dualista este si o +erce+tie mentala. sufletul are doi ochi, unul +ri#este tim+ul,
celalalt sta intors s+re #esnicie, unul nseamn draoste, celalalt re+rezinta functia
intelectuala%
9ona adreseaza o scrisoare mamei sale, +entru ca 3in #iata lumiie0ista 3o cli+a in care
toti oamenii se andesc la mama lor% 7hiar si mortii, fiica la mama, mama la mama, bunica la
mamaJ+n se a1une la o sinura mama, una imensaJ% /esi i 3s*a intam+lat o mare
nenorocire, 9ona iubeste #iata cu 1o#ialitate si tristete, ideea re+etabilitatii e0istentiale a omului
fiind suerata +rin ruamintea adresata mamei. 3 Cu nu te s+eria numai din atat si naste*ma
mereu, deoarece ne sca+a mereu ce#a in #iata, intotdeauna esentialul% =e+licile se succed cu
#ioiciune si amaraciune in acelasi tim+, cu tonuri ra#e sau ironice% 2stfel, +rimind multe
scrisori, remarca fa+tul ca 3scriu nenorocitii, scriu, cu s+eranta naufraiatului de a fi sal#at de
8
cine#a. 3 ct e +amantul de mare, s treac scrisoarea din mana in mana, toti or sa*ti dea dre+tate,
dar sa intre in mare du+a tine * nici unul, nsemnnd ca +e nimeni nu intereseaza necazurile tale,
te com+atimesc, se uita cu mila, dar nimeni nu face nici cel mai mic est de a te a1uta%
Ginalul tabloului ilustreaza o infinitate de ochi care*l +ri#esc, simbolizand nenascutii +e
care chitul ii +urta in +antece. 3 7ei nenascuti, +e care*i +urta in +antecIJK si acum cresc de
s+aima% IJK $in s+re mine cu urileJscoase din teaca% Ma manancaH%
Eliberarea din monotonia e0istentiala +e care o incearca 9ona in actele 99 si 999, #izeaza
de+asirea limitelor unei s+ecii mediocre in +reocu+ari, fr o +ers+ecti#a sal#atoare% 7ea mai
crunta condamnare este aceea de a nu a#ea #iitor sau de a a#ea unul deradat, de a trai mereu in
trecut, in#ins de nostalii, resemnat, cu tristetea de a#ea toate caile inchise% 9ona este sinur
+rintre semenii lui, +entru ca, du+a esecul constructiei turnului din @abilon, oamenii s*au
instrainat, au abandonat idealurile inalte +entru o e0istenta mediocra, fr #iitor, e0celand in
uitare, aliniindu*se intr*un lun sir de morti anonime% Pentru a disimula efectele acestui esec
oriinar, omul se dedubleaza, se multi+lica la nesfarsit, incercand sa*si creeze o multime de alter*
eo*ur menite sa*l sustina in lu+ta iluzorie de recucerire a +aradisului% Se +liaza si se dedubleaza,
cum face si 9ona de*a lunul intreii +iese% =e+lica lui dis+erata, 7um +ierd tim+uri cu
fleacuriH, este o +arafraza la constatarea faulRneriana des+re rostul fiintei umane, acela de
fa+tura aitata, zomotoasa, marioneta in bataia #antului istoriei, care isi 1oaca rolul cat tim+ are
+utere, neli1and #iata reala, care acce+ta e0tinctia din su+erstitie, #azand numai moartea
celorlalti, nu si +e cea +ro+rie% Pierderea de #reme, irosirea in ol a e0istentei este dominanta
acestei lumi, in care fericirea nu #ine niciodata cand trebuie, inchisa in ea nssi, ca intr*o
inchisoare% >amenii trebuie s realizeze ca sentimentul absurdului e0ist si c l +ot tri in orice
moment% >mul absurd trebuie s ceara s triasc doar cu ceea ce cunoate i s nu includ in
ecuaie nimic din ceea este nesiur% 2ceasta inseamn c tot ceea ce tiu este c eu e0ist, c
lumea e0ist, i c sunt muritor
Actul al I*#lea il +rezinta +e 9ona in ura 3ultimului +este s+intecat, iar din el se #ede la
ince+ut numai 3barba lui luna si ascutitaIJK ce falfaie afr% =es+ira acum alt aer, 3aer de*al
nostru * dens, nu mai #ede marea, ci nisi+ul ca +e 3nasturii #alurilor, dar nu este fericit, +entru
ca 3fericirea nu #ine niciodata atunci cand trebuie% Este sinur in +ustietatea imensa si*si stria
semenii. 3Dei, oameni buniH% 2+ar cei doi +escari care au in s+inare barnele, iar 9ona se intreaba
de ce intalneste mereu 3aceeasi oameni, suerand limita omenirii ca+ti#a in lumea inustata
3+n intr*atataL% >rizontul lui 9ona se reduce la o burta de +este, du+a care zareste 3alt orizont
care este 3 o burta de +este urias, a+oi 3un sir nesfarsit de burti% 7a niste eamuri +use unul
lana altul% Meditand asu+ra relatiei dintre om si di#initate, 9ona nu are nici o s+eranta de
inaltare, dorind doar un sfat de su+ra#ietuire, 3noi, oamenii, numai atat #rem. un e0em+lu de
in#iere, du+ care fiecare se #a duce acasa ca 3sa murim bine, omeneste, ns 3in#ierea se
amana% /rama umana este aceea a #ietii a+asatoare, sufocante, din care nimeni nu +oate e#ada
in libertate. 3+roblema e daca mai reusesti sa iesi din ce#a, o data ce te*ai nascut% /oamne, cati
+esti unul intr*altulH, simbolizand ideea ca in #iata omul are un sir nesfarsit de necazuri, de
ne+laceri care uneori se tin lant% Coti oamenii sunt su+usi aceluiasi destin de muritor, toate
3lucrurile sunt +esti% Craim si noi cum +utem inauntru% 9n nai#itatea lui, 9ona #oise sa*si
de+aseasca umila conditie, as+irase s+re o e0istenta su+erioara, desi ar fi trebuit sa se o+reasca la
un moment dat 3 ca toata lumea, iar nu sa 3tot meri inainte, sa te ratacesti inainte% 9ona
incearca sa*si +rezica 3trecutul, amintirile sunt de+arte, incetosate suerand +arintii, casa
co+ilariei, scoala, +o#estile si nu*si +oate identifica +ro+ria #iata, intrebandu*se ce o fi fost
3dracia aceea 3frumoasa si minunata si nenorocita si carahioasa, formata de ani, +e care am
'
trait*o euL% 9si aminteste numele. 3Eu sunt 9ona% 7onstata ca #iata de +n acum a resit
drumul, 3totul e in#ers, dar nu renunta. 3+lec din nou, +e tot +arcursul acestui monolo
dialoat 9ona aflandu*se si in i+ostaza de auditoriu%
Solutia de iesire +e care o aseste 9ona este aceea a s+intecarii +ro+riei burti care ar
semnifica e#adarea din +ro+ria carcera, din +ro+riul destin, din +ro+ria ca+ti#itate% -u se reduce
oare aceasta la un haos inutil care este #iaaL -u ar fi oare sinuciderea o cale de ieire leitim
dintr*o #iata fr sensL +Nu. +Nu rs+unde 7amus% /ei absurdul anuleaz toate ansele unei
liberti eterne, el mrete libertatea de aciune% /rama se termina cu o re+lica ce suereaza
increderea +e care i*o da reasirea sinelui, cunoasterea +ro+riilor ca+acitate de actiune,
concluzionand ca 3 e reu ca fii sinur si simbolizand un nou ince+ut. 3=azbim noi cum#a la
lumina% 2cest ultim est al lui 9ona +oate fi un est refle0 sau o sinucidere, o +arasire #oita a
lumii incon1uratoare si o retraere in sine, aceasta fiind unica sal#are +e care o aseste% 5estul lui
este simbolic . constient de forta sa interioara, este hotarat sa nu se lase infrant si sa continue cu
orice risc, +entru a razbi Pcum#a la luminaP% Sinuciderea este +acceptarea la limita sa e,trem,
este o modalitate de a mrturisi ca #iaa este +rea mult +entru om% 2ceasta este sinura #ia +e
care o a#em" si chiar dac suntem contieni, de fa+t, de acest lucru in msura in care i
contientizm absurdul, +utem si lucruri de #aloare in aceast #ia% $aloarea rezid in
libertatea noastr, in +asiunea i in re#olta noastr% Prima schimbare +e care trebuie s o facem
+entru a tri in aceast situaie absurd este de a realiza c ndirea, sau raiunea, nu este leat
de nici o minte eterna care +oate unifica i +face aparenele familiare sub masca unui principiu
mre, ins ea const in.
%%%a inva tot timpul s vedem s fim ateni s ne focalizm contiina- a face din fiecare idee i
din fiecare imagine in maniera proustian un moment privilegiat. (+% A;!
Persona1ul de#ine cu ade#arat liber numai +rin +ro+ria sa moarte, sfidand istoria bolna#a
a tim+ului sau%Se e#identiaza aici si credinta autorului ca moartea nu este dect un +ra
simbolic, ca+atul unui nou drum si nicidecum un sfarsit%
4a sfarsitul +rimului tablou, falcile nesesizate ale +estelui se inchid si 9ona a de#enit
+rizonierul sau%
Meta+ora pestelui de#ine astfel simbolul unui spatiu inc)is, al singuratatii
a!solute, care a desfiintat libertatea indi#idului si in care fiintele au o dubla identitate .
de #anator si #anat, de destin si 1ucarie a destinului%
9m+otri#a #ointei sale, 9ona este constrans la un e0il fortat in acest s+atiu al sinuratatii
absolute%
E0ista in aceasta +iesa numeroase alu"ii la contemporaneitate, la o constranere
e0terioara, care tine totul sub control%
2stfel, +antecele +estelui +are sa simbolizeze temnitele comuniste, in care omul isi
+ierdea identitatea%
2flat in burta +estelui, 9ona isi ascunde dis+erarea, teama de a nu*si +ierde mintile, in
s+atele unei #orbarii fr sir, caci vor!irea este o +orma de li!ertate .
PGac ce #reau% $orbescP * s+une eroul%
/ar re+licile sale +rozaice, absurde chiar, sunt si un mi,loc de a#si tempera +rica.
Persona1ul afiseaza o+timismul si se minte +e sine facand +lanuri de #iitor . sa stea la
soare, sa intrebe +e +rimul om intalnit ce mai face%
9si doreste sa #ada macar +e cine#a merand +e drum, sa auda cati#a +asi trecand +e lana el%
2r #rea sa aseze o scandura in mi1locul marii, simbol al statorniciei in 1ocul neobosit al
a+elor, +e care sa se odihneasca +escarusii sau #antul%
&;
Pestele care l*a inhitit +e 9ona este inhitit de un altul, iar acesta * de un al treilea%
/e aceea imensele falci deschise ale cetaceului simbolizeaza amenintarea unui urias imperiu
( cel comunist, +oate!, care sta mereu la +anda%
*alurile marii suereaza urcusul si coborasul #ietii, destinul omului, care ii sca+a mereu
de sub control% 2+a este elementul mortii tinere si frumoase, a mortii in floare si in
dramele #ietii si ale literaturii ce nu cunoaste oroliul sau razbunarea, al sinuciderii
masochiste% 2+a moare odata cu mortul in substanta sa% 2+a este atunci un neant
substantial, de#enind materia deznade1dii% Materia este schema unor #ise nesfarsite%
$isul are o radacina +i#otanta care coboara in marele inconstient sim+lu al #ietii
infantile +rimiti#e recurand astfel la +ractici mistice, caracteristice samanilor%
Axioma morala a +uritatii absolute este distrusa +Wentru totdeauna de o ndire
nesanatoasa, este +erfect simbolizata de o a+a care si*a +ierdut ce#a din lim+ezime si
din +ros+etime%
/e aceea +n si ecoul #ocilor a dis+arut, suerand izolarea omului de ceilalti semeni, de
lume in eneral% 9ronia scriitorului la adresa +ro+aandei +artidului comunist este #oalata, +entru
a nu atrae atentia cenzurii% 2stfel, naufraiatii +e mare nu trebuie sa strie toti o data , ca sa nu
se creada ca este #orba de o P1elanie absolutaP% Se obser#a aici o aluzie la teama +ermanenta a
dictaturii comuniste de a se confrunta cu nemultumirea enerala a +o+ulatiei si la tendinta de a o
+rezenta mereu doar ca +e o nstisfactie accidentala%
P$isul de aurP este PnadaP +e care +artidul comunist o +rezenta maselor la fiecare nou
conres% Eroul este a+asat de constiinta limitelor, de certitudinea ca * in acest s+atiu inchis *
s+erantele oamenilor, ca si ale +estilor din ac#ariul +e care*l +oarta cu el, sunt desarte%
2luziile la de+ortarile masi#e de +o+ulatie se im+letesc cu sec#ente s+ecifice
#ietii din inchisoare, unde oamenii isi trimit reci+roc mesa1e +entru cei de afr, in s+eranta ca
#or a1une la familiile lor%
9n dialoul cu sine insusi al +ersona1ului se contureaza imainea sotiei, a celor doi co+iii,
dar +e masura ce anii trec imainea sotiei se estom+eaza si +rinde contur imainea mamei%
2ceasta schimbare de +ers+ecti#a suereaza ideea ca in momentele de ma0ima dificultate
omul ar dori sa se mai nasca o data, +entru a trai intr*o alta +erioada istorica, mai +rielnica
dez#oltarii fiintei%
Este suerata aici ideea ca lumea este consecinta unei perpetue renasteri.
9n acest uni#ers inchis al fiintelor +rimare (+estii! si al tacerii omul, fiinta su+erioara, nu
+oate trai deoarece el are ne#oie de comunicare, traieste sentimentul solidaritatii umane, isi cauta
+ro+ria identitate%
2nimat de aceste im+erati#e ale fiintei su+erioare, Iona cauta solutia iesirii din la!irint,
intruchi+and asaltul umanitatii asu+ra tiraniei tacerii%
El sa+a, fereste in +eretii +antecelui balenei si iese la lumina%
Ginalul +iesei a ridicat multe intrebari, a +resu+us felurite inter+retari, cea mai des
intalnita #orbind de sinuciderea +ersona1ului, de incercarea asirii eliberarii in sine, in uni#ersul
interior% Probabil ultimele re+lici ale +iesei +resu+un sensuri mult mai adanci, desco+erirea, in
sfarsit, a caii ade#arate +entru sal#area conditiei umane% 9luminarea finala, redobandirea
+ro+riului eu ( Mi*am adus aminte. 9ona% Eu sunt 9ona! identifica si corecteaza eroarea
oriinara a omului . 2m +ornit*o bine% /ar drumul, el a resit*o% Crebuia s*o iau in +artea
cealalta%, +rin aceasta re#elatie ultima, +unct de +lecare al unei noi noze, al marii, ade#aratei
cunoasteri, numai astfel omul +utand sa se sal#eze din marele im+as in care se afla. (Stria!.
9ona, 9onaaaH E in#ers% Cotul e in#ers%
&&
Iona, pescar pasionat, intruchi+eaza +e omul obisnuit ce nazuieste in #iata s+re libertate,
as+iratie si aluzie, idealuri simbolizate de marea care*l fascineaza% El incearca sa*si controleze
destinul, sa*l refaca% Giindca nu*si +oate im+lini idealul, +rinderea miticului +este, el este inhitit
de un chit urias, intrand astfel intr*un s+atiu ce +are definiti# inchis, care este si unica ratiune de
a lu+ta +entru e0istenta, unde mereu +estele cel mare il inhite +e cel mic% 4umea este
simbolizata de acest uni#ers +iscicol, in care +estii se inhit unii +e altii, 9ona insusi fiind un
abdomen de +este% 9ncercand sa se elibereze, el s+inteca +eretii +antecelor mistuitori ai sirului
nesfarsit de +esti, intr*o succesiune concentrica, suerand ca eliberarea dintr*un cerc al e0istentei
este +osibila numai +rin inchiderea in altul, iesirea din limitele #echi nseamn intrarea in limite
noi ( toate lucrurile sunt +esti!%
Modalitati moderne de caracteri"are
Craedia lui 9ona rezulta din sinuratatea e0istentiala, lucru demonstrat in mod indirect
+rin didascalii. 7a orice om foarte sinur, 9ona #orbeste tare cu sine insusi, isi +une intrebari si*
si ras+unde, se com+orta tot tim+ul ca si cand in scena ar fi doua +ersona1e% Se dedubleaza si se
SSstineTT du+a cerintele #ietii sale interioare si trebuintele scenice% 7aracterul
acestuiSS+liantTT al indi#idului trebuie 1ucat cu su+lete, neostentati#% /ac rolul #a +area reu,
ultimele doua tablouri +ot fi inter+retate de actor%
9n tabloul 9$ didascaliile +rezinta un decor simbolic. > ura de rota, s+artura ultimului
+este s+intecat de 9ona% 9n fata ce#a nisi+os, murdar de ale, de scoici% 7e#a ca o +la1a% 9n
drea+ta, o mo#ila de +ietroaie, case, lemne% 4a ince+ut, scena e +ustie% 4iniste% 4a ura rotei
rasare barba lui 9ona% 4una si ascutita, #ezi barba schi#nicilor de +e fresce% @arba falfaie afr%
9ona inca nu se #ede%
Craedia lui 9ona, semnificata si +rin s+atiul e0istential, este a fiecarui indi#id, izolat in
+ro+ria sinuratate, situat intr*un cadru limitat al cunoasterii, care e0clude nemurirea ca triumf al
#ietii si al s+iritului asu+ra s+atiului si tim+ului, ca modalitate de transcendere a uni#ersului
bioloic efemer%
Sub as+ect stilistic si com+ozitional, se remarca structura moderna a +iesei, care
de+aseste sim+la narare a unor fa+te, fie ele si cu caracter traic% Marin Sorescu ado+ta formula
teatrului +arabola, cu sensuri e0istentiale +rofunde, des+rinse dintr*un te0t cu #alente +oetice
remarcabile% /isolutia ranitelor intre enurile literare in teatrul modern este #adita. e0ista un
sinur +ersona1, dedublat +entru a sustine un soliloc#iu +relunit sau un dialo cu sine insusi,
miscarea scenica este limitata, fiind transferata radiorafierii trairilor launtrice, +rin intros+ectie
si analiza +siholoica% @izazeria s+atiala a dramei ( 9ona este inchis intr*o burta de chit, la orizont
se +rofileaza un sir nesfarsit de burti!, situatiile inedite redate +rin re+lici scli+itoare, cu o
ironie amara, indrea+ta semnificatiile +iesei catre absurd, simbol si +arabola, mereu deschise
unor inter+retari multi+le%
Persona1ul incearca mai intai, firesc, o eliberare catre e0terior, +rin insusirea de obiecte si
de noi teritorii, chiar insta+anire asu+ra elementelor cosmice. #rea, de +ilda, sa +rinda cu na#odul
soarele si sa*l +una la sarat, +entru a tine mai mult% 7onstata ns curand inutilitatea estului,
s+atiul in care traieste fiind de nelocuit. nici aerul nu este aer, ci o +arte a unui uni#ers deradat,
li+sit de #iata si de frumusete% -arile se simt #iciate de +rezenta acestui aer interior. 2cum
ince+ sa infraezeasca si ele%( $esel!% 2ici, in lar, infraezireaa narilor%%%% 9ona incearca sa
res+ire un +ic cu +odul +almei, ba chiar sa aiba Putin ozon +e liniile norocului% 2ceste actiuni
se do#edesc a fi iluzorii, +entru ca lumea se scufunda incetul cu incetul in neant, ia a+a si se
transforma intr*o amintire. -u trebuie sa +ierdem #remea cu fleacuri%
* 9n curand hoitul acesta se #a scufunda%%%%%$a lua a+a si%%%%( 5est de adio!
&A
* (9ndemnadu*se!% 4a treabaH%
9ncearca a+oi sa destrame limitele s+atiului, sa strabata orizonturile succesi#e, fiurate
metaforic +rintr*un sir nesfarsit de burti, ca niste eamuri +use unul lana altul, izolat intre
toate acestea ca un /umnezeu ca+ti#, care, odata a1uns in mormant, nu mai +oate in#ia. Se da
cu ca+ul de toti +eretii, cheama toate siretlicurile mintii si ale minunii, isi face #ant in
dumnezeire ca leul, la circ, in aureola de foc% /ar cade in mi1locul flacarilor% /e atatea ori a sarit
+rin cer, nici nu s*a ndit c*o sa se +oticneasca tocmai la in#iereH calea aceasta este inchisa,
nici in i+ostaza di#ina omul nu mai are #reo sansa de reusita, chiar in#ierea se amana,
/umnezeu insusi aflandu*se aici, in mormant, la ca+atul +uterilor%
=e#elatia ultima, du+a ce isi redesco+era numele uitat, semn al altui ince+ut, este drumul
in#ers, calea catre sine, catre un nou +aradis. 2m +ornit*o bine% /ar drumul, el a resit*o%
Crebuie s*o iau in +artea cealalta%I%%%K ( Scoate cutitul!% 5ata, 9onaL ( isi s+inteca burta!% =azbim
noi cum#a la lumina%
Miturile le +alc oamenilor +entru ca se termina cu bine si se termina cu bine +entru ca se
termina asa cum se termina si noa+tea. +rin #ictoria zilei, +rin #ictoria eroului bun, a eroului
cura1os care sfasie si taie #alurile, care izoneste s+aima, redandu*le #iata oamenilor +ierduti in
tenebre ca intr*un infern% Saltul in necunoscut este un salt in a+a, este +rimul salt al inotatorului
no#ice% Saltul in mare rein#ie, mai mult dect orice alt e#eniment fizic, ecourile initierii
+rime1dioase, ale unei initieri ostile% 2stfel 9ona +entru a* si +utea +riecta #ointa trebuia sa fie
sinur% /ar el e adeseori uluit si nu +oate sa des+arta totdeauna umbra de substanta, sa
desluseasca intre stanci si cer, intre munti si nori, toate fiind reflectate in +rofunzimile a+ei
lim+ezi, ca lucruri care salasluiesc acolo si isi au ade#aratul lor lacas% Este strabatut cand de
refle0ul +ro+riei sale imaini, cand de o raza de soare si de unduiri #enite nu se stie de unde,
obstacole care*i s+oresc dulceata stradaniei% XordsWorth% 2+a nu mai este o substanta +e care o
bem si o substanta care bea% Ea inhite umbra ca +e un siro+ neru% 2+a este astfel o in#itatie la
moarte, la o moarte s+eciala care ne +erminte sa a1unem la unul din refuiile materiale
elementare%
/u+a cum afirma si 7arl 5usta# Fun . /orinta omului este ca intunecatele a+e ale mortii sa
de#ina a+ele #ietii, ca moartea si strasoareai ree sa fie +antecul matern, asa cum marea, desi
inhite in sine soarele, il zamisleste din nou in adancurile ei%%%%%% -iciodata $iata nu a +utut crede
in MoarteH
2de#aratele interese sunt cele himerice, interesele +e care le #isezi, nu +e cele care le
calculezi% 2stfel in fata unei a+e adanci iti alei #iziunea, +oti sa #ezi du+a #oie fundul nemiscat
sau a+a care cure, malul sau infinitul" ai dre+tul ambiuu sa #ezi si sa nu #ezi, ai dre+tul sa
traiesti #iata barcaiului sau #iata +escarului% > simbioza a imainilor daruieste a+ei adanci
+asarea boltii si +estele adancurilor%
Cot ceea ce rmne este soarta al crei rezultat este fatal% 9n afr acestei sinure
fataliti a morii, totul, fericire sau bucurie, este libertate% =mne o lume in care omul este
sinurul st+n% 7eea ce l le era iluzia unei alte lumi% =ezultatul ndirii sale, incetnd s fie
fr s+eran, inflorete in imaini% Ea se bucura ? in mituri, cu siurana, ins miturile cu nici o
alta dimensiune dect suferina uman i de aceea ea este ine+uizabil% Nu fabula divina care "i
amuz pe cei orbi in faa i gestul terestru i drama care insumeaz o inelepciune dificil i o
pasiune efemer. (+% 8:!
Bibliografe
&(
Dadrian Soare , 5heorhe Soare * 4imba si literatura romana. subiecte rezol#ate +entru
e0amenul de bacalaureat, Editura 7arminis Educational, Pitesti, A;;<, +a% B&B* BA;
-oemi Yozma, 5abriela Scorus ? 4iteratura romana. re+ere critice fundamentale ,
Editura 2ula, @raso#, A;;( +a% ()<*()'
/oina =usti ? /ictionar de teme si simboluri din literatura romana, editura Qni#ers
Enciclo+edic, @ucuresti, A;;A +a%<:*<8, A88
5ilbert /urand ? Structurile antro+oloice ale imainarului, Editura Qni#ers, @ucuresti,
&'':, +a% A)<*A)B
7he#alier, Fean si 5heerbrant, 2lain ? /ictionar de simboluri, Editura 2rtemis, @ucuresti
2lbert 7amus ? Mitul lui Sisif , Editura Eminescu, @ucuresti , +a% A;*'&
5aston @achelard ? 2+a si #isele " 2erul si #isele, Editura Qni#ers, @ucuresti, &'': +a%
&<* &:" +a% B)*B'
7arl 5usta# Fun ? 2mintiri, #ise si reflectii, Editura Dumanitas, @ucuresti, A;;<, +a%
A;)*A('


&<