HARAP-ALB

caracterizare
Povestea lui Harap-Alb, cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga a fost
publicat in revista Convorbiri literare la 1 august 1877, a fost reprodus de Mihai
Eminescu in ziarul impul in acelasi an! " fost tradus in limba germana si publicat in
#umanische #evue in 188$, apoi transpus in italiana, franceza si engleza, incat a
capatat repede circulatie europeana!
Basmul este o naraiune de mare ntindere, n care ntmprile reale se mpletesc
cu cele fantastic, fiind svrite att de persona!e reale, ct i de persona!e cu
puteri supraomeneti care reprezint forele binelui i ale rului, din a cror
confruntare iese nvin"tor binele#
Este o specie a genului epic, %n proz&, care relateaz& %nt'mpl&ri fantastice,
%mpletite cu unele reale, ac(iunea este conven(ional&, schemele narative sunt lineare!
)ersona*ele, unele reprezint& binele, altele simbolizeaz& r&ul!
+asmul are o structur& unic&,
- are formule specifice de %nceput, ,,a fost odat& ca niciodat&, care sugereaz& vag
timpul.
- formule de mi*loc, ,,/i merse, /i merse!!!, care ne arat& c& %nt'mpl&rile nu s-au ispr&vit.
- formule de sf'r/it, ,,/i %nc&lecai pe-o /a /i v& spusei dumneavoastr& a/a, care au rolul
de a duce cititorul la realitate!
Conform celor mai cunoscute definitii, tema basmului este lupta dintre bine si
rau, cu triumful binelui! Cu alte cuvinte, eroul lupta pentru impunerea unor valori morale
si etice, corectitudine, onoare, iubire liber consimtita, etc0 Cel care nu respecta codul
este pedepsit, dar si iertat alteori , oferindu-i-se sansa reintegrarii!
In basmul cult, lucrurile se pot complica! 1u in totdeauna raul este pedepsit cum se
cuvine, sau in orice caz, pedepsirea lui este interpretabila, ca in Ivan urbinca!
ema basmului 2arap-"lb este aceeasi ca a basmrlor populare, in genere,
triumful binelui asupra raului! )ovesttea lui 2arap-"lb e un chip de a dovedi ca omul
de soi bun se vadeste de sub orice strai si la orice varsta
$itlul neobi*nuit al basmului evdentiaza dubla personalitate a protagonistului,
reprezentata printr-o identitate reala 3de tanar print4 si una aparenta 3de sluga a
5panului4. totodata, acesta reflecta, prin contrastul cromatic negru-alb, armonizarea
defectelor si a calitatilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le verifica pe
ultimele!
6 alta e7plicatie a acestui nume 3care uneste doua contrarii4 ar putea proveni din
nasterea simbolica a eroului , cea care il a*uta mereu este 5fanta 8uminica . de
asemenea atingand soarele cu picioarele si luna cu mana el este botezat intru
soare si noapte ca 9uceafarul, iar cununa pe care si-o cauta prin nori ii v-a aduce un
destin imparatesc si unic!
Harap-Alb asemenea oricarui :at-:rumos din basmul popular este, persona!
principal, fiind prezent in toate momentele subiectului, pozitiv, prota"onist, real si nu
fabulos Este de asemenea un persona* rotund. nu este doar fiul de imparat si mezinul
mai inzestrat decat ceilalti, ci o fiinta comple%a, cu defecte si calitati! 8esi este atat de
mult a*utat de ceilalti si poate fi considerat de lectorul inocent o simpla marioneta, totusi
calitatile ii sunt relevate in fraze ezoterice, inteli"ent, intelept, bun, sociabil, vesel!
Invata din greseli, progreseaza si cu fiecare secventa este mai aproape de summumul
initierii! 8aca persona*ul de basm are firea turnata, 2arap-"lb se transforma, evolueaza.
eroul de basm colinda lumea in cautarea de fapte vite*esti, pe cand 2arap-"lb are ca
scop desavarsirea sa spirituala!! Calatoria pe care o face pentru a a*unge imparat este o
initiere a flacaului in vederea formarii lui pentru a deveni conducatorul unei familii, pe
care urmeaza sa si-o intemeieze! &ezinul, impresionat de dezamagirea tatalui,
deoarece ceilalti doi frati nu sunt apti pentru a indeplini misiunea incredintata, se duce in
gradina si incepe sa planga in inima sa! Momentul cheie este cel al intalnirii tanaralui,
aspirant la responsabilitatea de imparat, cu 5fanta 8uminica deghizata in
cersetoare, care-l roaga s-o miluiasca! El isi demonstreaza altruismul, adica a*utorul
dezinteresat dat celor mai umile fiinte! Eroina supranaturala ii va rasplati generozitatea
sufleteasca si gestul miluirii unuei fapturi sarace, dezvaluindu-i destinul e7ceptional care
il asteapta, 0putin mai este si ai sa a*ungi imparat, cum nu a mai stat altul pe fata
papantului, asa de iubit, de slavit si de puternic! 'emnitatii, sensibilitatii,
blandetii, milostiveniei, 2arap-"lb le va adauga rabdarea si staruinta in refacerea
hainelor destramate si in curatarea armelor ruginite!
;oinicul dupa ce saruta mana tata-sau, pleaca la drum, luand carte din partea
tatalui si, prin dreptul podului 3loc de patrundere spre o alta lume. trecerea de la
imaturitate la maturitate4, numai iaca ii iese si lui ursul inainte! "cum are loc inceputul
maturizarii spirituale cand riscandu-si viata isi dovedeste o calitate, mila. 3calul se
napusti asupra ursului si mezinul ridica buzduganul sa loveasca, dar cand sa izbeasca
ursul, un glas de om ii spune, 8ragul tatei, nu da ca eu sunt4! Craiul isi sfatuieste fiul ca
in calatoria lui sa se fereasca de omul ros, iara mai ales de cel span, sa nu aiba de-a
face cu ei, caci sunt foarte sugubeti, dandui si pielea de urs, ca nu se stie cand a
prinde bine!
Intalnirea cu spanul este punctul de plecare, cu multiple semnificatii, in devenirea
persona*ului, fiind nevoit sa refaca e7perienta de viata a tatalui, care calatorise in
tinerete prin aceleasi locuri! Codrul in care se rataceste simbolizeaza lumea
necunoscuta flacaului care greseste pentru prima oara, incalcand sfatul tatalui sau,
acela de a se feri de omul span! 1esocotirea acestor restrictii, ce veneau din e7perienta
de viata a tatalui sau, este momentul care declanseaza un sir nesfarsit de intamplari
neplacute si periculoase, care-i pun deseori viata in prime*die, <0= tata mi-a dat in gri*a,
cand am pornit de acasa, ca sa ma feresc de omul ros, iara mai ales de cel span, cat oi
putea. sa n-am de-a face cu dansii nici in clin nici in maneca. si daca n-ai fi span,
bucuros te-as tocmi <0=! 8in copilaria mea sunt deprins a asculta de tata si tocmindu-te
pe tine, parca-mi vine nu stiu cum!
Mezinul craiului, lipsit de e%perienta, se teme mai ales pentru ca incalcase
promisiunea de a se feri de omul span, simtindu-se vinovat, deoarece el fusese deprins
sa asculte sfaturile adultilor care-i doreau binele, asa cum respectase intocmai
indrumarile pe care i le daduse cersetoarea in alegerea armelor si a calului!
'evenit slu"a spanului, isi asuma si numele de 2arap-"lb, dovedind in acelasi
timp loialitate si supunere fata de stapanul sau, intrucat *urase pe palos! El devine
robul-tigan, desi era alb, nedumerind astfel si pe unchiul sau, Imparatul ;erde, precum
si pe fetele acestuia, care simt pentru el o simpatie spontana, cu toate acestea, flacaul
nu-si incalca *uramantul facut spanului, isi respecta cuvantul dat, rod al unei solide
educatii capatate in copilarie, de a fi inte"ru si demn capabil sa-si asume vinovatia,
cu toate urmarile ce decurg din faptul ca nu urmase sfatul tatalui!
! 5fanta 8uminica il sfatuieste pe 2arap-"lb sa se supuna soartei ca aceasta este
oranduita de 8umnezeu, asa a trebuit sa se intample, si n-ai cum banui, pentru ca nu-i
dupa cum gandeste omul, ci dupa cum vre 8omnul! Cand vei a*unge si tu mare si tare,
0vei crede celor asupriti pentru ca stii acum ce e necazul, iar pana atunci mai rabda
2arap-"lb! Este supus probelor de aducere a salatilor si a capului si pielii cerbului din
)adurea >rsului si respectiv din )adurea Cerbului, probe ce constituie un adevarat
elogiu adus omului in lupta cu forte mult mai puternice, dar situate la nivelul inferior al
gandirii 3Maria 1astase4!
)robele la care il supune spanul sunt menite a-l deprinde pe flacau cu greutatile
vietii, cu faptul ca omul trebuie sa invinga toate piedicile ivite in viata sa, pregatindu-l
pentru viitor, cand va trebui sa-si conduca propria gospodarie si propria familie!
2arap-"lb este a*utat mereu de cel mai bun prieten al sau, calul fabulos si de
5fanta 8uminica, cea care ii daduse primele sfaturi in evolutia maturizarii sale! In
trecerea acestor probe, ! Calatoria spre curtea imparatului #os este un necontenit prile*
de initiere a flacaului, deprinzand acum invatatura ca orice om, cat de neinsemnat sau
ori de ciudat ar parea, poate fi de folos, tanarul capatand e7perienta mai ales in
cunoasterea speciei umane! Cele cinci persona*e supranaturale intalnite in drumul sau
spre imparatul #os, 3?erila o dihanie de om care se perpelea pe langa foc,
:lamanzila o namila de om, 5etila fiul 5ecetei, nascut in zodia ratelor si impodobit cu
darul suptului, 6chila si )asari-9ati-9ungila fiul sagetatorului si nepotul arcasului4, ii
devin a*utoare de nade*de si-l a*uta in trecerea probelor!
:iecare dintre aceste persona*e, conturate uneori cu elemente grotesti ,semnifica
omul dominat de trasatura de caracter, viciile pe care oricine le poate avea si pe care
flacaul, ca si Ion Creanga insusi, le priveste cu o intelegere bonoma si *ovialitate! 8e
aceea 2arap-"lb are capacitatea umana de a-si face prieteni adevarati, loiali, care sa-l
a*ute in orice impre*urare dificila a vietii, acestia folosindu-si tocmai trasaturile
dominante, devenite -la nevoie- adevarate talente, tot omul are un dar si un amar ,si
unde prisoseste darul nu se mai baga in seama amarul 36chila4! )riceperea lui 2arap-
"lb de a-si face prieteni buni vine dintr-o filozofie straveche de viata, aceea ca omul nu
poate trai de unul singur, ca tovaras era partas la toate, si la paguba si la castig si
prietenos cu fiecare pentru ca avea nevoie de dansii in calatoria sa la imparatul #os!
8e asemenea, sufletul lui bun, dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca
si sa le a*ute atunci cand le intalneste in drumul sau, chiar daca pentru asta trebuie sa
treaca prin apa ori sa zaboveasca pentru a le construi un adapost! 5igur ca binele pe
care 2arap-"lb il face se intoarce atunci cand el insusi se afla in impas, craiasa furnicilor
si cea a albinelor salvandu-i de asemenea viata!
In aceasta etapa a initierii, 2arap-"lb cunoaste dra"ostea aprinsa pentru o fata,
care vine, asadar, din aceeasi lume cu el, pregatindu-l pentru casatorie, care este unul
din reperele finale ale devenirii sale! )robele de la imparatia fetei trimit spre ritualurile
taranesti ale petitului, intre care insotirea mirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin foc,
alegerea motivata a miresei, ospatul oferit de gazda sunt tot atatea incercari la care il
supune viitorul socru si carora mirele trebuie sa le faca fata! >ltima proba la care il
supune fata este, de data aceasta, o demonstrare a calitatilor viitoarei sotii, care va sti
sa aiba gri*a de barbatul ei, sa-i stea aproape la bine si la rau, acest fapt fiind ilustrat
atunci cand ea ii salveaza viata, trezindu-l din morti cu smicele si apa vie! "ceasta
intamplare simbolizeaza idea ca acum 2arap-"lb redevine el insusi, fiu de crai, viitorul
imparat care-si poate asuma raspunderea inchegarii unei familii si conducerii unei
gospodarii, intrucat e7perienta capatata ii confera statutul de adult pre"atit pentru
viata!
Ca modalitati de caracterizare retinem, caracterizarea directa,
autocaracterizarea #azi, tu, razi 2arap-"lb, caracterizarea de catre alte persona*e,
onomastica persona*elor, modalitatile de e7punere-naratiunea, dialogul,descrierea,
monologul interior umorul, ironia si autoironia! Caracterizarea directa este facuta de
narator fiul craiului, boboc in felul sau0, naiv, credul, de 5f !8uminica 3luminate
craisor, slab de inger, mai fricos decat o femeie, gaina plouata4, de cal nu te stiam
asa de fricos, de span )entru vrednicia lui mi l-a dat tata . autocaracterizarea si
caracterizarea indirecta, prin nume 3o7imoronul 2arap-negru,"lb4, prin limba*, gesturi,
fapte 3ca tovaras, era partas la toate, si la paguba si la castig, si prietenos cu fiecare
pentru ca avea nevoie de dansii, in calatoria sa la imparatul #os. ocoleste nunta de
furnici, prime*duindu-si viata. dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si
sa le a*ute atunci cand le intalneste in drumul sau,chiar daca pentru asta trebuie sa
treaca prin apa sau sa zaboveasca pentru a le construi un adapost4 si prin relatiile cu
celelalte persona*e 3stie cum sa se comporte cu cei din *ur, cal, albine, furnici si cei cinci
voinici, si de aceea primeste a*utorul acestora4!
:ormula de descriere a pove/tii, precum /i motivele tipice unui
basm popular- motivul %mp&ratului f&r& urma/ 3avea numai fete4. motivul probei
destoiniciei. motivul neascult&rii sfaturilor date de tat&. motivul probelor dep&/ite
etc!
Creang& improvizeaz& pe marginea schemei universale a basmului o
imagine a vie(ii (&r&ne/ti de alt&dat&, cu tipurile ei morale, cu tradi(iile /i
obiceiurile ei , %n deprinderile de comportament /i cu limba*ul ei specific!
#espect%nd schema tradi(ional&, Creang& devine original prin abundenta
detaliilor specifice, prin insisten(a asupra aspectului particular, prin nuan(area
mi/c&rilor, a gesturilor, a vie(ii suflete/ti! @n felul acesta persona*ele /i ac(iunile lor
cap&t& individualitate, devin de neconfundat!
"rta povestirii la Creang& nu este dominat& numai de ac(iune. ochiul lui
surprinde particularit&(ile cadrului %n care aceasta se desf&/oar&, iar auzul prinde
cu e7actitate schimbul de cuvinte dintre oameni! 8etaliile dau pove/tii contur
realist! )rin ele lumea fabuloas& se umanizeaz&, coboar& %ntr-un plan de
e7isten(& care poate fi localizat geografic /i istoric! )ersona*ele, de la 2arap-"lb,
la simpaticii mon/tri care-l %nso(esc ac(ioneaz& (&r&ne/te /i vorbesc
moldovene/te!
8iferen(ele dintre basmul popular /i basmul lui Creang& ies in eviden(&
urm&rind patru aspecte, calitatea nara(iunii, particularit&(ile fantasticului, func(ia
dialogului /i limba*ul!
1ara(iunea la Creang& are un ritm mai rapid, el individualizeaz& ac(iunile
/i persona*ele, elimin& e7plica(iile inutile , descrierile sau analizele! C%t prive/te
fantasticul, acesta la Creang& este umanizat /i %n cadrul lui scriitorul construie/te
tipuri diferen(iate fizic /i moral, tipuri a c&ror via(& se desf&/oar& conform unor
deprinderi /i obiceiuri specifice familiei (&r&ne/ti! Culoarea local& este astfel mai
puternic sugerat&!
9a Creang& dialogul contribuie la caracterizare, la individualizare, iar %n
ceea ce prive/te limba*ul Creang& e mai precis /i mai e7presiv!
5ursele umorului %n )ovestea lui 2arap-"lb s%nt diverse ! >neori el este
sus(inut prin zicale, rostite %n versuri, )oftim pung& la mas& A 8ac& (i-ai adus de-
acas& ;oinic t%n&r, cal b&tr%n A ?reu se-ng&duie la drum
"lteori, Creang& folose/te proverbe /i zic&tori hazlii, fiecare pentru sine,
croitor de p%ne, ap&r&-m& de g&ini, c& de c%ni nu m& tem, cine poate oase
roade, cine nu, nici carne moale!
>morul alteori provocat /i prin e7prim&ri nea/teptate, s& tr&iasc& trei zile
cu de alalt&ieri )%n-acum (i-a fost mai greu, dar de-acum %nainte tot a/a are s&-(i
fie! "lt& surs& de umor o constituie vorbirea %n proza rimat&, )oate ca aceasta-i
vestitul 6chil&, frate cu 6rbil&, v&r primar cu Chioril&, nepot de sor& lui )%ndil&,
din sat de la Chitil&, peste drum de 1imeril&, ori din t%rg de la 5&-l-ca(i, megie/ cu
C&uta(i /i de urm& nu-i mai da(i!
6 alt& surs& de umor o constituie numele persona*elor! Creang& descrie
%nt%i , apuc&turile acestora /i abia le spune numele, 5e vede c& aceasta-i
pr&p&denia apelor, vestitul 5etil&, fiul secetei!
6 alt& not& definitorie dominant& a basmului o constituie oralitatea stilului, care se
realizeaz& cu a*utorul,
- construc(iilor /i e7presiilor populare, ,, a se face luntre /i punte, ,,a-/i lua inima %n
din(i, ,, %n slava cerului, ,, cu ochii (int&.
- prin %mbinarea vorbirii directe cu cea indirect&.
- prin folosirea unor construc(ii e7clamative, a repeti(iilor /i a inversiunilor, ,, rogu-
te, ,, f&cu ce f&cu, ,,adev&r gr&ie/te gura mea!

6ralitatea se realizeaz& prin folosirea de inter*ec(ii , heiB heiB na, na, na B.

e7presii tipice, ce mai la deal la vale. repetarea pronumelui personal tu, 1ici tu
sat, nici tu t%rg, nici tu nimica. locu(iuni adverbiale formate din cuvinte rimate,
mort-copt. %ntrebuin(area dativului etic, "ici mi-ai fost C 6chil& mi (i-o vede /i
d& de /tire lui )&s&ril&!
:ara indoiala o capodopera, D)ovestea lui 2arap-"lb este cel mai reprezentativ
basm al lui Creanga, nu pentru ca in el sunt cumulate ma*oritatea temelor, motivelor,
modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a
autorului, faptul ca opera literara este o plasmuire artistica a realitatii cu multiple valente
psihologice, etice si estetice!
)ovestile lui Creanga au un caracter realist, fantasticul fiind puternic individualizat
si umanizat!
5tructura compozitionala are ca element constitutiv calatoria intreprinsa de
2arap-"lb, care devine un act initiatic in vederea formarii eroului pentru viata!
Conflictul este determinat de nerespectarea sfaturilor parintesti, eroul fiind nevoit
sa refaca e7perienta tatalui, pe care calul il purtase, in tinerete, prin aceleasi locuri!
Intalnirea cu 5panul este, deci, o reluare a vesnicului conflict dintre cele doua forte,
simboluri ale binelui si raului! 5panul, impostor, a*uns nepotul imparatului ;erde, vrand
sa-l piarda, il supune pe 2arap-"lb la diferite incercari! Construite cu o arta desavarsita,
episoadele in care eroul este trimis sa aduca salati din gradina ursului, pielea cerbului
din padure si pe fata imparatului #os, sporesc tensiunea narativa! Cea de-a treia
incercare presupune la randul ei alte Dtrei probe, cifra E revenind in mai multe randuri,
ca si in basmele populare!
Incercarile la care este supus sunt menite a-l pregati ca viitor conducator,
mostenitor al unchiului sau, dar si in vederea casatoriei, prin stapanirea Dfarmazoanei
cumplit care era fata imparatului #os! oate obstacolele sunt depasite cu bine cu
a*utorul, furnicilor, albinelor si a lui ?erila, 5etila, )asarila-9ati-9ungila, :lamanzila,
6chila!
In final, 2arap-"lb, a*utat de calul nazdravan, este repus in drepturi, iar 5panul
este demascat si pedepsit!
In desfasurarea epicului, persona*ele sunt puternic umanizate, ceea ce permite
individualizarea lor si creare unor psihologii comple7e, pe care nu le intalnim in basmul
popular!
2arap-"lb devine un erou e7emplar, nu prin insusiri miraculoase 3cum se
intampla in basmele folclorice4, ci prin e7traordinara lui autenticitate umana! 5tapanit
adeseori de fric, plin de naivitati si slabiciuni omenesti, este nevoit sa dea primele probe
de cura* si barbatie! +unatatea si mila il situeaza in registrul simbolistic al fortelor binelui!
)rin ele isi face a*utoare care il scot din impas! Infrangerea propriilor slabiciuni in
procesul anevoios al devenirii il conduce la dobandirea constiintei de sine si a libertatii
sale morale! Eroul individualizat si prin nume are de infruntat multe prime*dii fara de care
destinul sau de conducator intelept, receptiv la durerile si suferintele celor multi nu s-ar fi
implinit!
9ui 2arap-"lb ii este opus 5panul, simbol al fortelor raului, intruchipand inumanul!
Ca si in cazul celorlalte persona*e, scriitorul isi mentine atitudinea realista!
)refacut, schimbandu-si infatisarea, manifestand o falsa solicitudine, 5panul
reuseste sa-l determine pe fiul de crai sa-l tocmeasca in slu*ba sa, in ciuda sfatului
parintesc! 6data a*uns sluga, el isi construieste un plan minutios de supunere a
stapanului sau! )rin viclenie si stratagema diabolica, reuseste sa-l subordoneze,
schimband astfel identitatea fiului de crai! In continuare, impostorul se comporta ca un
adevarat tiran, in*osindu-l pe erou in orice fel posibil! 1eindurator, il supune pe 2arap-
"lb unor incercari menite a-l duce la pieire! In final, este demscat si pedepsit, in numele
dreptatii si al demnitatii, aspiratii etern umane!
Cei F nazdravani care il insotesc pe 2arap-"lb se inscriu tot in sfera umanului,
reprezentand un portret grotesc-caricatural in care o trasatura dominanta este ingrosata
pana la limita absurdului si capata dimensiuni fantastice! :iecare il a*uta pe crai sa
treaca probele la care il supune imparatul #os, drept rasplata pentru omenia sa! )rin ei,
2arap-"lb constata ciudateniile firii omenesti, avand astfel prile*ul sa cunoasca mai bine
psihologia umana si sa constate ca Dtot omul are un dar si un amar!
In D)ovestea lui 2arap-"lb Creanga a retopit structuri epice traditionale, intr-un
stil puternic individualizat care poarta amprenta modernitatii! "stfel, de inspiratie
folclorica sunt, tema 3triumful binelui asupra raului4 si motivele 3calatoria, petitul,
muncile, proba focului, incercarea puterii, izbanda mezinului, casatoria4, persona*ele
3Craiul, ;erde-imparat, Imparatul #os, fata acestuia, 5panul, 2arap-"lb4, a*utoarele
eroului 3?erila, 5etila, 5fanta 8uminica, regina furnicilor, si cea a albinelor, calul, etc!4,
elementele miraculoase 3apa vie, apa moarta4, fuziunea dintre real si fabulos 3se trece
de la real la fantezie fara sa se faca distinctie intre cele doua planuri4, limba*ul
caracterizat printr-o aparenta simplitate si oralitate 3determinata de prezenta
e7clamatiilor, inter*ectiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor. repetitia formulelor
tipice basmului, precum si frecventa dialogului si monologului4!
8ar elementele populare nu e7clud pe cele care confera povestirii o certa nota de
originalitate! #eferitor la specificul artei literare, scriitorul individualizeaza cu a*utorul
detaliilor si dramatizeaza actiunea prin dialog!
6 alta nota distincta o da liba*ul folosit, ma*oritatea cuvintelor sunt de origine
populara, unele cu aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme, in timp ce
neologismele apar foarte rar!
)articularitatea cea mai izbitoare a scrisului lui Creanga ramane insa e7primarea
locutionala ce creaza un relief unic al frazei romanesti!