Ingrijirea pacientilor

cu afecfiuni reumatismale
Bolile reumatice sunt vechi ca si omul, ele afectand oasele si articulable. Aceste boli constituie
una din cauzele de suferinje fizice si pierderi economice pe motiv de boala prin incapacitatea
temporara de munca pe care o creeaza. Ele implica probleme ale individului, familiei si
comunitatji.
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacienjilor cu aceste suferinje prezinta particularitati in
raport cu cauza si evolujia acestor imbolnaviri:
Boli reumatismale inflamatorii - cu evolutie acuta RAA (reumatism articular acut)
cu evolu!ie cronica "R, #A (poliartrita reumatoida,
spondilita anchilozanta)
Boli reumatismale degenerative - artroze gonartroza, co$artroza, spondiloza
Boli reumatismale abarticulare - "#% (periartrita scapulohumerala), nevralgie sciatica,
nevralgie cervicobrahiala, mialgii & miozite, tendinite,
bursite.
Boli reumatismale metabolice - guta .
EDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOIOR
REU!ATIS!AE
Asistenta medicala din cabinetele medicilor de familie si specialisti, prin activitatea sa,
contribuie la prevenirea formelor inflamatorii si a formelor cronice degenerative de reumatism, cat
si la aparitia unor complicatiie grave, cu modificari scheletice invalidante.
!asuri "e profila#ie primara
Pentru profilaxia reumatismului articular acut:
- efectuarea de controale in unitajile de ingrijire a copiilor (crese, leagane, gradinije), pentru
depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic prin e$amenul bacteriologic al
e$sudatului faringian
- depistarea purtatorilor de infectii streptococice acute si tratarea lor corecta
Pentru prevenirea artrozelor:
- educarea populatiei pentru o alimentatje echilibrata, care sa determine pastrarea greutajii
corporale ideale si sa previna tulburarile metabolice'
- evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici posturi vicioase, suprasolicitari fizice.
Acordarea unei aten(ii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lombare.
!asuri "e profila#ie secun"ara
Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:
prezentarea la controale periodice clinice si de laborator (de e$emplu, in RAA e$amenul
A#)*)
evitarea factorilor climatici (frig, umezeala) care favorizeaza aparitia puseelor acute ale
bolilor degenerative reumatismale
tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine
evitarea ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari
continuarea tratamentului prescris, medicamentos si fizioterapic de recuperare
+
!asuri "e profila#ie ter$iara
se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitati, sechele invalidante:
invatarea pacientului cu co$artroza sa foloseasca bastonu, pentru sprijin
pregatirea pacientului pentru intervenfie chirurgicala ortopedica corectiva (protezare de sold,
genunchi)
recomandarea de noi profesiuni pacientjlor cu poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta,
pentru integrarea lor sociala.
EVAUAREA !OR%O&%UNCTIONAA A APARATUUI OCO!OTOR
E#amene "e ia'orator
Examenul sangelui:
-#% in toate bolile reumatice
A#)* in reumatismul articular acut
proteinemie
proteina . reactiva
fibrinogen
analiza factorului reumatoid (reactia late$ si reacjia /allerRose)
0n artritele reumatoide:
celule lupice
Examenul exsudatului faringian- pentru evidentjerea streptococului beta hemolitic
Examenul lichidului sinovial: macroscopic, morfologic si bacteriologic
E#amenul ra"iologic osteoarticular
poate evidentia procesul de osteoporoza (rarefierea osului), de osteoscleroza (condensare osoasa)'
osteofitoza (prezenja osteofitelor) si pensarea discului intervertebra
E#amenul en"oscopic (artroscopie l
vizualizeaza suprafejele articulare, cartilagiul hialin, membranele si vasele sinoviale, cu scopul
decelarii sinovitelor reumatismale sau de alta natura (mecanice, hipertrofice)
E#amenul mo'ilitatii articulare
evidentiaza mobilitatea activa articulara si, separat, pe cea pasiva' e$aminarea se fac cu
goniometrul, lucranduse cu blandete, pentru a evita rezistenja musculara.
1
Fig.57 -
Goniometru
Alte e$aminari
- explorari functionate ale inimii: electrocardiograma si fonocardiograma
- examene stomatologice
- examene otorinolahngologice
!ANI%ESTARI DE DEPENDENTA (SE!NE )* SI!PTO!E POSIBIE+
Durerea localizare:
articulara osoasa sau articulara
la articulatii mici sau mari, persistand la o singura articulate
sau migrand de la o articulatie la alta
condifii de aparipe:
la inceputul miscarii, dimineata la sculare
permanent
poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian
poate aparea dupa o masa abundenta, consum e$cesiv de
alcool in accesul de guta, diferentiindo de durerea din puseul
reumatismal
condifii de accentuare: miscarea, frigul
condifii de ameliorare: repausul, caldura
Re"oarea
articulara
reprezinta intepenirea, reducerea mobilitajii articulare
instalare - dimineata
localizare
in poliartrita reumatoida, la nivelul articulatiilor mici de la maini si
picioare
in spondilita anchilozanta, in regiunea lombara si apoi, dorsala.
Impotenta
functionala
articulara sau
musculara
conditii de aparitie - inflamatie articulara sau musculara, anchiloza
articulara
localizare
centurile membrelor, coloana vertebrala (spondilita anchilozanta)
segmentele distale (poliatrtira reumatoida)
afecteaza activitatea profesionala si autoservirea
Tumefacjia
articulara
este un semn obiectiv
caracteristici
articulatie rosie, calda, marita de volum (RAA)
tumefactiie fluctuenta (hidrartroza)
Deformare
articulara
cauzata de prezenfa osteofitelor, e$ostozelor osoase
apare in poliartrita reumatoida la maini si picioare
Atrofia
musculara
se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa, incepe la muschii
interososi ai mainilor
!o"ificarea
mo'ilitatii
articulare
limitarea mobilitatii
mobilitate e$cesiva
2
IN,RI-IREA PACIENTUUI CU REU!ATIS! ARTICUAR ACUT (RAA+
Reumatismul articular acut se manifests prin inflamatia succesiva a mai multor articulatiilor
mari. Atingerea articulara se vindeca fara sechele. Atinge frecvent cordul, lasand urme grave.
.riterii majore de diagnostic: poliartrita, cardita, coreea, eritem marginat, noduli subcutanati.
Boala afecteaza copiii si adolescent, infectia urmand unei angine streptococice.
Culegerea "atelor
Circumstante de aparitie:
varsta pacientului copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectia streptococica
conditjile insalubre de locuit, frigul, umezeala favorizeaza aparitia anginelor streptococice
prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale ale pacientului recente (13 saptamani)
precede instalarea durerilor articulare.
Explorarile paraclinice care sustin acest sindrom poststreptococic urmaresc urmatoarele aspecte:
izolarea streptococului de grup A se poate realiza la debutul reumatismul articular acut, daca nu s
au administrat antibiotice in perioada anginei eritematoase.
- anticorpii antistreptococici atesta infectia cu streptococ in antecedente, indiferent daca aceasta a
fost cu manifestari clinice sau asimptomatica.
- Antistreptolizinele (A#)*) constituie testul uzual, fiind cel mai bine standardizat. 4ivelul
A#)* de la care se iau in considerare sunt 156 unitati 7odd la adult si 222 unitati la copiii.
7estul cu antistreptozim este o reactie de hemaglutinare cu antigene streptococice e$tracelulare
concentrate adsorbite pe hematii, fiind un indicator foarte sensibil al infectiei recente daca
depaseste 166 u8ml. Alti mar9eri sterptococici cum sunt streptochinazele, antistreptodornazele,
antihialuronidazele si anti :4Aza B nu aduc informatii suplimentare.
reactantii fazei acute sunt nespecifici, confirmand e$istenta unui proces inflamator.
"robele uzuale sunt:
cresterea importanta a -#%ului
aparitia proteinei . reactive
leucocitoza moderata
cresterea complementului seric
cresterea alfa 1 si gamaglobulinelor
hiperfibrinemie.
Manifestari de dependenta (semne si simptome posi'ile+
:ebutul artritei este brusc, cu fe'ra. afectand articulatiile mari ale e#tremitatile care
sunt tumefiate. cal"e. "ureroase spontan si la mo'ili/are si uneori tegumentul de acoperire este
rosu. Artrita are durata scurta (cateva zile), este fugace, migratorie de la o articulatie la alta,
spontan rezolutiva si nu lasa sechele.
;iecare noua prindere articulara este insotita de cresterea temperaturii. #unt afectate una
sau mai multe. fara simetrie, cel mai frecvent sunt afectate articulatiile urmatoare:
genunchiul
pumnul
glezna
cotul
mai rar umarul si soldul.
3
0n cadrul unui atac reumatismal o articulatie poate fi afectata mai multe ori, dea lungul
anilor putand apare recidive, dar nici o modificare reziduala articulara nu se constituie. 0n timpul
atacului reumatic starea generala a bolnavului se altereaza, fe'ra mare se insoteste de transpiratii
si uneori de dureri abdominale.
Car"ita conditioneaza totdeauna prognosticul, fiind absent paralelismul intre gravitatea
atingerii cardiace, semnele articulare si perturbarile inflamatorii. .ele 2 tunici ale cordului
(endocard, miocard si pericard) pot fi afectate in grade diferite, leziunile valvulare putand evolua
tardiv, silentios si chiar in absenta manifestarilor articulare. "rinderea simultana a celor 2 straturi
cardiace este numita pancar"ita reumatica.
<odificari cardiace: palpitatii cu ritm rapid discordant fata de febra' se constata
accentuarea zgomotului +, cu sau fara zgomot de galop si aparitia unui suflu de insuficienta mitrala
functionala' cardiomegalia ( cardiologic si ecografic)' formele de insuficienta cardiaca fiind rar
descrise la cazurile cu pancardita. .ele mai specifice leziuni inflamatorii sunt no"ulii Asc0off
miocardici si "egenerescenta fi'rinoi"a a colagenului.
Reumatismul articular afecteaza cel mai frecvent valvele mitrala si aortica si mai rar valva
tricuspida si niciodata valva pulmonara..
Coree minora S1"en0am reprezinta o tulburare a sistemului nervos central
caracterizata prin aparitia unor miscari 'ruste neregulate si ilogice. :ebutul acesteia este
progresiv dupa o lunga perioada de latenta dupa atacul reumatismal. "acientii devin neobisnuit de
nervosi, agitati, au dificultati la scris, la vorbit, la indeletniciri normale sau apucarea unor obiecte,
se impiedica si cad, fac grimase necontrolate. 7reptat apar miscari spasmodice in orice parte a
corpului, fara nici o simetrie sau sincronism care se e$agereaza la eforturi fizice si la oboseala. )a
e$amenul obiectiv, medicul va constata hipotonie musculara.
Eritemul marginat, roz cu centru pal, fugace, mobil, localizat pe trunchi si la radacina
membrelor si no"ulii su'cutanati palpa'ili pe fetele de e$tensie ale membrelor, fermi, indolori se
observa destul de rar mai ales in cazurile cu cardita reumatismala.

Pro'lemele pacientului2
hipertermie,
durere articulara cu caracter migrator=,
intoleranta la activitatea fizica,
dificultate de mers si mobilizare,
necoordonarea mi>c?rilor,
postur? inadecvat?,
deficit in asi acorda ingrijiri igienice,
risc de complicate cardita reumatismala, coree, valvulopatii, deshidratare.
O'iecti3e2
& pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice
sa se obtina o stare de bine, prin dispari!ia durerilor articulare
s? aib? tonusul muscular >i for@a muscular? p?strat?
sa fie ferit de pericole interne si e$terne,
s?>i men@in? integritatea tegumentelor >i a activit?@ii articulare
sa se previna complicatiile
sa fie satisfacule nevoile fundamentale
sa fie echilibrat psihic
Inter3entii2
Asistenta:
5
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 12 saptamani, cu
reluarea treptata a mersului
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului
- participa la investigatiile clinice si de laborator prin:
- recoltarea sangelui pentru determinarea -#%ului, fibrinogenului, A#)*, proteinogramei,
proteinei . reactive
- recoitarea e$sudatului faringian
- efectuarea EAB, ;AB
administreaza tratamentul:
- antistreptococic (penicilina B, macrolide), efectuand testarea sensibilitatii organismului la
antibiotic), respectand doza si ritmul de administrare
- antiinflamator cu antiinflamatoare nesteroidiene si cortizon in doze descrescatoare pana la
normalizarea -#%ului (va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei dureri epigastrice, edeme,
hipertensiune arteriala, insomnie)
asigura alimentatia pacientului:
- dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi, lactofainos, care se va imbogati
treptat)
- dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea
- dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puis, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii
corporale
- educa pacientul si antreneaza familia privind:
prevenirea reinfectarilor streptococice continuarea tratamentului prescris cu moldamin, in
dozele si la intervalele stabilite de medic
- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice, prin policlinica teritoriala
- asanarea focarelor de infecjie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice)
internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.
IN,RI-IREA PACIENTUUI CU POIARTRITA REU!ATOIDA
PR este o afectiune autoimuna, caracterizata prin inflamatia cronica a articulatiilor si
tesuturilor adiacente acestora. Boala este progresiva, in ultimele stadii aparand deformarea
articulatiilor si anchiloza.
Culegerea "atelor
Circumstance de aparitie
:esi se fac cercetari ample in acest domeniu, nu sau descoperit cauzele e$acte care pot duce la
instalarea artritei. "ot fi amintiti insa factori asociati afectiunii, si anume:
infectii frecvente (streptococ, stafilococ, bacilul Aoch)'
factori de mediu (e$puneri indelungate la frig, umezeala, alimentatie irationala)'
predispozitie genetica'
stres, fumat, disfunctii hormonale'
aparitia unui raspuns autoimun.
persoanele de se$ feminin in perioada de menopauza
factori favorizanti: climatil rece si umed
Astazi poliartrita reumatoida este privita ca o boala imunologica. )a aceasta a contribuit
descoperirea factorului reumatoid, care este un anticorp antigammaglobulinic. #timulul antigenic
este inca necunoscut. #e discuta despre rolul unui streptobacil hemofil, al unei micoplasme, despre
virusurile persistente, latente.
C
Manifestari de dependenta (semne si simptome posi'ile+2
tumefactie articulara limitarea progresiva la inceput, metacarpofalangiana, interfalangiana,
metatarsofalangiana si apoi la nivelul genunchilor, umerilor, coatelor si articulatiilor co$ofemurale)
slabiciuna si atrofie musculara astenie generalizata scadere ponderala capacitate functionala
redusa si infirmitate importanta (stadiul 3)
manifestarile articulare: dureri, tumefactii, devieri, deformari si anchiloze.
limitarea miscarilor este accentuata datorita atat durerilor, cat si contracturilor musculare, care
contribuie in mare masura si la aparitia devierilor si deformarilor. 0n primul rand sunt interesate
articulatiile metacarpofalangiene si mai tarziu celelalte.
atrofii musculare dureroase,
modificari ale tegumentelor (subtiate, netede, pigmentate, cu unghii uscate si friabile),
nodozitati subcutanate,
manifestari oculare (irite, iridociclite)'
in perioadele evolutive starea generala este alterata' se consemneaza subfebrilitatea'
semnelor biologice in faza acuta: -.#.%. depaseste la ora 26 D6 mm' leucocitoza discreta'
ragocite in lichidul sinovial' factori antinucleari in ser, dar mai ales pozitivitatea probelor /aaler
Rose si )ate$, care evidentiaza prezenta factorului reumatoid.
e$. radiologie pune in evidenta osteoporoza, la inceput limitata, la nivelul oaselor carpului, mai
tarziu difuza si insotita de microgeode, iar in formele avansate disparitia spatiilor articulare,
sublu$atii, anchiloze osoase.
in faza terminala, bolnavul a devenit un invalid total, casectic, cu infirmitati grave.0in acest stadiu
procesul inflamator de obicei se stinge, desi pot aparea noi puseuri.
:istribu@ia artritei reumatoide
Pro'leme "e "epen"enta2
- durere articulara
- limitare progresiva a mobilitatii
- intoleranta la efort fizic
- alimentatie inadecvata prin deficit
- rise de pierdere treptata a capacitatii de
munca, de autoservire si autoingrijire
- rise de pierdere a stimei de sine
- alterarea dinamicii familiale
O'iecti3e4
sa fie diminuate durerilor articulare
sa se previna deformariler articulare si osoase
sa fie ehilibrat nutritional
sa fie mentinut un ma$im de independenta in autoservirea pacientului
sa fie echilibrat psihic pentru a se adapta la reducerea capacitatii sale funcfionale
sa fie reintegrat socioprofesional.
Inter3entii2
n faza de repaus:
asigur? repausul total sau relativ la pat, En functie de afectarea articula@iilor portante' pentru
aceasta:
F
- patul trebuie s? fie dotat cu materiale au$iliare necesare confortului fizic (asternuturi usoare,
cort pentru asezarea cearceafului si a p?turii)'
- pozi@ia pacientului (En stadiul 3 al bolii, se schimb? de c?tre dou?trei persoane, pentru a
preveni escarele de decubit, la 1 ore)'
- ajut? pacientul dependent pentru satisfacerea nevoii de a elimina, a fi curat, a se Embr?ca si
dezbr?ca
asigur? alimenta@ia, adaptGndo problemelor pe care le prezint? pacientul:
- regim hipercaloric, dac? a sc?zut En greutate'
- regim hipocaloric, dac? pacientul este obez'
regim hiposodat En perioada tratamentului cu antiinflamatoare'
pacientul este ajutat s? m?nGnce la pat, pe masu@? special? si cu vesel? adaptat?, dac? este
imobilizat la pat'
- sus@ine pacientul din punct de vedere psihic, pentru a preveni st?rile depresive si an$ietatea,
cauzate de constientizarea invalidit?@ii sale'
- recolteaza sGnge pentru determinarea -#%ului, proteinei . reactive, reac@iei /allerRose'
- administreaza tratamentul prescris:
- antialgic monitorizGnd efectul analgeticelor'
- antiinflamator A04# (indometacin, fenilbutazona), luGnd m?suri de protec@ie gastric?'
- corticoterapie'
- tratament cu s?ruri de aur, sesizGnd efectele secundare (alergii, tulbur?ri gastrointestinale)
- supravegheaz?, zilnic, temperatura, pulsul, tensiunea arterial?
n faza de mobilizare
- 9inetoterapeutul stabileste programul de recuperare:
- la Enceput, e$erci@ii generale pentru restabilirea tonusului muscular general'
- treptat, se introduc e$erci@ii specifice pentru anumite grupe musculare si pentru recuperarea
mobilit?@ii articulare'
n faza de reabilitare
- Encurajeaz? pacientul s? fac? misc?ri care s?i asigure independen@a:
- s? se Embrace, s? manance singur, s? se deplaseze la sala de mese'
- Ei recomanda activitatj precum cusutul, Empletitul, care antreneaza articula@iile mici ale
mGinii'
- recomand? noi profesii, cum ar fi cartonar, leg?tor de c?r@i'
- @ine legatura cu familia, pentru a fi suportul psihic al pacientului si al ajuta En cazul
apari@iei infirmit?@ii'
- En leg?tur? cu serviciile de asisten@? social?, atunci cand evolu@ia bolii determin? stare de
dependen@? total?, En vederea intern?rii pacientului Entro institu@ie de ocrotire social?, preg?teste
psihic si fizic pacientul pentru interven@ia chirurgical? ortopedic? recomandat? pentru corectarea
deform?rilor si a contracturilor En cazul pozi@iilor vicioase, sau Enlocuirea elementelor articulare
distruse (proteze articulare).
mediul ambiant trebuie sa fie cald si uscat'
tratament B;7 si terapie ocupationala
IN,RI-IREA PACIENTUUI CU REU!ATIS!E DE,ENERATIVE
(ARTRO5E+
Artroza este o artropatie degenerativ?, multifactorial? >i heretogen?, caracterizat? prin
degradarea progresiv? a cartilajului articular, Enso@it? de o reac@ie hipertrofic? a osului subcondral
(ce are drept consecin@? neoformare de os >i cartilaj) >i variate reac@ii ale celorlalte structuri
D
articulare (sinovial?, capsul?, menisc) e$primate prin modific?ri clinice >i radiologice
caracteristice.
"rin prisma acestei defini@ii se En@elege de ce localizarea predilect? a procesului artrozic
este la nivelul articula@iilor diartrodiale, articula@ii cu o mare mobilitate, En func@ionarea c?rora
cartilajul joac? un rol important, a>a cum sunt: genunchiul, >oldul, mGna, articula@iile coloanei
vertebrale.
Culegerea "atelor
Circumstance de aparitie
;actori favorizan@i:
A. ;actori care determin? o predispozi@ie general? pentru boal?
1 Ereditatea- e$ist? o agregare familial? a bolii, dovedit? de studii familiale >i pe gemeni
monozigo@i.
! "#rsta inciden@a bolii cre>te cu vGrsta. Hnii consider? acest lucru un proces fiziologic
de Emb?trGnire al cartilajului, a>a cum se EntGmpl? cu orice @esut al organismului, lansGnd chiar
termenul de Iinsuficien@? cartilaginoas?I. 7otu>i, artroza este mai mult decGt atGt, lucru sus@inut >i
de observa@ia c? modific?rile articulare datorate e$clusiv vGrstei difer? de cele din artroz?.
$ %exul- dup? menopouz?, femeile fac de 1 ori mai frecvent boala' prevalen@a fiind mai
mare la femeile histerectomizate.
& 'bezitatea- sa pus problema dac? artroza, prin hipomobilitatea >i sedentarismul pe care
le induce, favorizeaz? obezitatea, sau dac? lucrurile stau invers: obezitatea favorizeaz? apari@ia
artrozei. #tudiile par a Enclina balan@a En favoarea celei din urm? ipoteze, ar?tGnd c? reducerea
greut?@ii corporale Encetine>te procesul artrozic.. "rima e$plica@ie >i cea mai facil? ar fi cea a
suprasolicit?rii mecanice, dar numai aceasta nu e$plic? diferen@ele dintre gonartroz? (asociat?
strGns cu obezitatea) >i co$artroz? (pt. care nu e$ist? o asociere evident?). Jn ultima vreme, se
discut? tot mai mult de implicarea preponderent? a unor factori metabolici >i nu a unora mecanici.
( )ensitatea osoas*- e$ist? o asociere negativ? Entre osteoporoz? >i artroz?.
#a emis ipoteza c? o densitate osoas? sc?zut? la nivelul osului subcondral suport? mai bine
suprasolicit?rile decGt osul normal. :e asemenea, boli asociate cu o densitate osoas? crescut?, ca
boala "aget sau osteopetroza, sunt asociate cu o frecven@? sporit? a artrozei, cu afectare
poliarticular? >i precoce.
+ ,ipermobilitatea articula@iile foarte mobile sunt cele mai afectate de procesul artrozic.
- .lte boli asociate cu o frecven@? crescut? a artrozei sunt: :K, hiperuricemia, %7A.
B. B. ;actori care determin? anomalii biomecanice locale
Jn ceea ce prive>te cea dea doua categorie de factori favorizan@i, cei locali, e$ist? dou?
situa@ii care predispun la artroz?: solicitatea anormal? a unor @esuturi normale >i solicitarea normal?
a unor @esuturi anormale.
a/ solicitarea anormal* a unor 0esuturi normale e produs* de:
+. Stressul mecanic repetat, anormal e$ercitat pe unitatea de suprafa@? articular?, datorat unor
for@e mecanice e$cesive: eforturi fizice repetate, mi>c?ri legate de activitatea profesional?
(artropatia ocupa@ional?), activitatea sportiv?, obezitatea, anomaliile de static?.
1. Traumatisme6 .ele de la nivelul genunchilor pot duce la ruptura ligamentelor Encruci>ate,
meniscului, altereaz? cartilajul >i predispun la artroz? chiar la vGrste tinere. ;racturile, sublu$a@iile,
lu$a@iile, sau chiar meniscectomia, prin schimbarea raporturilor normale din articula@ii, afecteaz?
de asemenea func@ia mecanic? >i favorizeaz? artroz?.
b/ solicitarea normal* a unor 0esuturi anormale e produs* de:
+. Alter?ri primitive ale cartilajului >i articula@iilor: displazii de >old, b. osteocondrita epifi$ei
capului femural, lu$a@ia congenital? de >old, displazia de acetabul, displazia de condili femurali, b.
Blount (necroza aseptic? a condilului tibial medial sau hemiatrofia congenital? a epifizei tibiale
superioare), etc.
1. Alter?ri secundare ale cartilajului articular, dup? boli infec@ioase, inflamatorii, metabolice,
endocrine, neurologice.
L
Manifestari de dependenta (Semne si simptome posi'ile+
durere articulara
caracteristici se accentueaza dimineata, la sculare, articulatia nu anchilozeaza
localizare
articulafia cotului
articulara umarului
articulafia genunchiului, accentuata la urcarea scarilor
articuiafia co$ofemurala, accentuata la mers
articulatiile coloanei vertebrale la diferite niveluri:
in regiunea cervicala, durerea iradiaza la nivelul gatului' in regiunea occipitala,
verte$ sau in membrul superior uni sau bilateral
in regiunea dorsala, durerea iradiaza anterior, imitand suferinte cardiace
in regiunea lombara, durerea iradiaza in membrul inferior
limitarea mi>c?rilor active >i pasive,
deform?ri articulare (lu$a@ii, sublu$a@ii),
anchiloze.
crepita@ii articulare determinate de frecarea unor suprafe@e rugoase
marirea volumului articulatiei prin modific?ri proliferative ale osului subcondral
cefalee, amefeli, tulburari de vedere si auz (in spondiloza cervicala)
durere cauzata de solicitarea articulara, care dispare in repaus
tumefac@ia discret? a p?r@ilor moi.
redoarea articular?.
In3estigatii2
7este pentru eviden@ierea etiologiei artrozelor secundare urm?resc stabilirea unui diagnostic
precoce En aceste cazuri >i constau En "o/7ri 0ormonale. antigene neopla/ice. e#plor7ri
meta'olice. etc.
Jn ultimii ani sau f?cut numeroase Encerc?ri de a g?si mar8eri 'iologici pentru artroze,
Astfel de mar9eri e$ist?, concentra@ia lor cre>te En lichidul sinovial de unde prin circula@ia limfatic?
ajung En ser >i pot fi identifica@i. .ei mai importan@i sunt: pentru colagen piridinolina, peptide de
colagen 00, pentru proteoglicani 9eratansulfatul, pentru proteaze & stromelizina. )or li se adaug?
cre>terea concentra@ia unor cito9ine ca: 0)+, 74;. E$ist? de asemenea >i unii indicatori ai
acti3it79ii ana'olice a osului subcondral: osteocalcina. fosfata/a alcalin7. :in p?cate, nici unul
dintre ace>ti mar9eri nu este specific pentru artroz?, concentra@ia lor putGnd cre>te En numeroase
alte boli.
Examenul lichidului sinovial En artroz? arat? un lichid clar sau u>or opalescent,
neinflamator, cu un num?r de celule ce nu dep?>e>te 1666 de elemente8mm
2
>i En care domin?
mononuclearele, "<4 fiind M15N, cu vGscozitate crescut? >i cheag de mucin? ferm, glucoz?
normal? >i culturi sterile. Jn acest lichid mai pot fi identifica@i: fragmente de cartilaj, cristale de
hidro$iapatit? >i pirofosfat de calciu >i o concentra@ie crescut? a mar9erilor aminti@i mai sus.
Analiza lichidului articular ajut? la diagnosticul diferen@ial cu alte suferin@e ca: "R, artritele
septice, guta, pseudoguta, sinovita pigmentar? vilonodular?.
Examenul radiologic este de departe cea mai important? e$plorare imagistic?. <odific?rile
radiologice sunt mai frecvente decGt manifest?rile clinice, 36N dintre cei care prezint? astfel de
modific?ri neavGnd simptome clinice.
Scintigrafia efectuat? cu 7echnetiu LLpirofosfat poate ar?t? la Enceput o captare crescut?,
Ihot spotsI, ca urmare a vasculariza@iei bogate a osului >i @esuturilor moi. Jn momentul En care se
formeaz? osteofitele astfel de modific?ri nu mai apar.
Alte explorri imagistice (ultrasonografia, TC, RMN ajut? la elucidarea diagnosticului
diferen@ial sau a unor modific?ri ce pot complica artroza. Astfel, 7. detecteaz? precoce suferin@a
+6
de menisc, prezen@a corpilor intraarticulari, a chistelor osoase sau sinoviale, osteonecroza aseptic?,
incongruen@a suprafe@elor articulare, afectarea precoce a osului subcondral. R<4 aduce En plus
date despre p?r@ile moi.
Alte explorri! artroscopia, "iopsia, mielografia, termografia servesc e$clusiv pentru
diagnosticul diferen@ial.
Pro'lemele pacientului2
disconfrort
imobilitate
deficit de autoingrijire
& impoten@a func@ional? de diferite grade
postura inadecvata
inabilitatea de a se Embr?ca si a se dezbr?ca.
atingerea integrit?@ii fizice
neputinta
nemultumire
devalorizare
risc de limitare a capacit?@ii de munc? si chiar de autoservire (En co$artroz?)
risc de pareze, paralizii En artrozele cotului, um?rului
O'iecti3e
-izeaz?:
sa se diminueze durerile articulare'
sa se p?streze mobilitatea articula@iilor, pacientul putGndusi satisface autonom nevoile de
deplasare, de igien?, de Embr?care'
s? se pastreze greutatea corporal? En limitele normalului, En func@ie de vGrst?'
pacientul s? poat? e$prima o stare de contort fizic si psihic'
s? se previn? apari@ia complica@iilor invalidante'
pacientu9ui sai fie satisfacute nevoile fundamentale.
Inter3en9ii
Asistenta aplic? interven@iile specifice En func@ie de localizarea procesului de artroz?:
asigur? repausul la pat cel pu@in cGte o jum?tate de ora En timpul zilei pentru pacientul cu
suferin@e ale coloanei vertebrale si membrelor inferioare
Enva@? pacientul ca, En timpul repausului, s? evite pozi@ia de fle$ie a articula@iei (aceasta
favorizeaz? redoarea articular?)
ajut? pacientul imobilizat la pat pentru asi satisface nevoia de a se alimenta, de igien?
corporal?
asigur? alimenta@ia En func@ie de restric@iile impuse (desodat? En tratamentul cu
antiinflamatoare) si de bolile asociate (hipocaloric?, cGnd pacientul prezint? obezitate'
hipoproteic?, la pacien@ii cu gut?' hipoglucidic?, pentru pacien@ii cu diabet zaharat)
recolteaz? produsele pentru e$amene de laborator
pregateste pacientul pentru e$amene radiologice
administreaz? tratamentul medicamentos antialgic, prescris de medic
particip? la efectuarea injec@iei intra si periarticular?
educ? pacientul privind modul de via@?, pentru a limita apari@ia dependen@elor:
evitarea mersului si ortostatismului prelungit, a pozi@iilor profesionale vicioase, ridicarea de
greut?@i mari
alternarea ortostatismului cu clinostatismul (clinostatismul prelungit accentueaz? osteoporoza si
redoarea articular?)
++
Enva@? pacientul cu co$artroz? s? foloseasc? bastonul En mers (bastonul se @ i ne En mGna opus?,
pentru a reduce greutatea corporal? pe membrul inferior afectat)
- de as emenea, E l E nva@ ? s ? cont i nue s i l a domi ci l i u pr ogr amul de gi mnas t i c ?
medi cal ? r ecomandat de 9i net ot er apeut
s ? urmeze curele de t r at ament bal neof i zi cal r ecomandat ( t er mot er api e,
el ect r ot er api e, b?i cl or ur os odi ce)
pr eg?t es t e pr eoper at or paci ent ul pent r u i nt er ven@ i e or t opedi c ? cor ect i v?
( ar t r odeze, ar t r opl as t i i , pr ot ez ? t ot al ? de s ol d sau genunchi.
IN,RI-IREA PACIENTUUI CU SPONDIITA ANC:IO5ANTA
(ANC:IOPOIETICA. SA+
#pondilita anchilozant? este o boal? cronic? progresiv? care afecteaz? En principal
articula@iile sacroiliace >i articula@iile coloanei vertebrale, cu evolu@ie spre anchiloz? vertebral?.
;ace parte din categoria bolilor reumatice autoimmune. Afecteaz? b?rba@ii tineri (16 36 de ani)..
Culegerea "atelor
Cicumstante de aparitie!
- sau incriminat infectiile streptococice, tuberculoase, gonococice, enterice'unii cercet?tori
cred c? microorganisme En mod normal inofensive, care se reg?sesc En intestinele tuturor
persoanelor, provoac? aceast? reac@ie autoimun? a sistemului imunitar.
- este posibila si predispozitia genetica'se presupune implicarea mai multor gene, dintre care
cea mai cunoscut? este %)AB1F (%uman )eucoc=te Antigen B1F). L6N dintre bolnavii de
spondilit? anchilozant? au gena %)AB1F, dar nu to@i care au aceast? gen? se >i Emboln?vesc. )a
sfGr>itul anului 166F, cercet?torii britanici de la ;ellcome Trust au reu>it s? identifice dou? gene
noi, care au un rol semnificativ En apari@ia bolii. Aceste gene sunt: AR7#+ >i 0)12R.
- recent se discuta rolul fosfatazelor acide prostatice cu rol in mobilizarea calciului osos'
- e$ista relatii cu traumatismele, psoriazisul, enterita regionala.
#e fac urmatoarele investigatii pentru spondilita anchilozanta:
ra"iografia coloanei 3erte'rale si a pel3isului, pentru a se observa modificarile osoase care apar
(eroziuni osoase, fuziuni ale vertebrelor, calcificari ale coloanei vertebrale si ale articulatiilor
sacroiliace. Radiografia coloanei lombodorsale releva prezenta sindesmofitelor punti osoase
longitudinale care contureaza discurile intervertebrale, realizand in stadiile avansate aspectul de
Ocoloana de bambusI. *sificarea ligamentelor intervertebrale face sa apara radiologie o linie
mediana si doua laterale, constituind Osemnul troleibuzuluiI. .and sunt prezente numai osificarile
laterale, imaginea sugereaza Oliniile de tramvaiI.
ecografia si R!N&ul sunt luate in considerare ca mijloace de diagnostic in stadii initiale ale bolii
teste genetice (prin recoltare de sange) se pot face pentru a determina daca este prezenta o gene
specifica %)AB1F, asociata de cele mai multe ori cu spondilita anchilozanta'.
Manifestri de dependen# (semne si simptome posi'ile+2
durere lombar? inferioar? si redoare, datGnd de peste luni, necalmat? de repaus
dureri co$ofemurale sau scapulohumerale (En 1636N din cazuri)
postur? caracteristic? Ode schiorI (bolnavul flecteaz? genunchii, pentru asi mentine
ortostatismul)
+1
pozitie En scandur? (coloan? vertebral? rectilinie) daca boala a fost corect tratata'
reducerea capacit?tii functionale prin anchiloz?
durere >i redoare toracic?
limitarea mi>c?rilor coloanei vertebrale
limitarea e$pansiunii toracice
irit?
rigiditate
subfebrilitatea, astenia, cresterea -.#.%., usoara anemie normocroma, leucocitoza moderata pot
aparea in puseurile evolutive
in stadiul avansat, durerea scade in intensitate. :aca boala nu a fost corect tratata, deformarile
sunt mari, realizand aspectul Oin KI sau Oin pozitia de bun schiorI (cifoza, capul proiectat anterior,
stergerea lordozei lombare, fle$iunea in solduri si genunchi).
in toate stadiile descrise pot aparea manifestari oculare (irita, iridociclita), cardiace (insuficienta
aortica, insuficienta cardiaca), neurologice (prin compresiune), amiloidoza, colita ulceroasa.
Distribia spondilartropatiilor
Pro'leme "e "epen"enta2
dureri:
lombare, care se accentueaz? nocturn
co$ofemurale sau scapulohumerale
mobilitate redus?, mergand pan? la posturi
caracteristice
reducerea capacit?@ii ventilatorii pulmonare,
cauzat? de anchiloza articulatiilor costo
vertebrale
risc de pierdere treptat? a capacita@ii
functionale
risc de complica@ii: oculare, cardiace,
neurologice si infec@ii intercurente
incapacitate de autoEngrijire (En stadiile
avansate)
O'iecti3e 2
- sa fie diminuatea durerile lombare si articulare
- sa se mentina mobilitatea coloanei vertebrale
- sa fie prevenite deform?rile si anchilozele coloanei vertebrale
- sa fie men@inut unui ma$im de independent? En capacitatea func@ional? a pacientului
- pacientul sa se reintegreze intro activitate utila
- pacientul sasi recapete increderea in sine.
Inter3en9ii
Asistenta asigur? Engrijirea pacientului En spital si prin activitatea de cabinet medicina de
familie, la domiciliu.
- asigur? repausul pacientului pe un pat tare si neted (scGndur? sub saltea) in pozi@ie decubit dorsal
sau ventral, f?r? pern? sub cap' repausul este necesar En perioadele acute, dureroase, f?r?
e$agerare' repausul la pat se alterneaz? cu repaus En pozi@ie sezGnd pe un scaun dur cu spatarul
Enalt'
- recamanda mentinerea unei posturi cat mai bune a corpului si o cat mai buna e$pansiune a cutiei
toracice'
+2
- supravegheaz? pulsul, tensiunea arterial?, temperatura, sesizGnd apari@ia unor modific?ri ale
acestora, determinate de complica@ii cardiace sau infec@ii intercurente
- administreaz? tratamentul antialgic si antiinflamator (A04#) prescris sau corticoizi,
- asigur? alimenta@ia pacientului En func@ie de nevoile cantitative si calitative ale organismului
- Enva@? pacientul s? e$ecute e$erci@ii posturale si respiratorii:
- 23 cure pe zi de repaus de 5+6 minute, En decubit dorsal
- de cGteva ori pe zi, ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii si c?lcGiele En contact cu
peretele)
- mers cu capul ridicat si retropulsia umerilor
- e$erci@ii respiratorii, diminea@a si seara
9inetoterapeutul Enva@? pacientul s? efectueze e$erci@ii de gimnastic? pentru Ent?rirea centurilor
si cresterea amplitudinii articulare
- asistenta educ? pacientul s? continue singur la domiciliu aceste e$erci@ii
- recomand? pacientului s? practice sporturi ca: Enot, baschet, volei, tenis, sporturi care presupun
misc?ri si pozi@ii convenabile coloanei vertebrale
- recomand? reEncadrarea pacientului care depune eforturi fizice mari En activit?@i cu efort redus
preg?teste preoperator si Engrijeste postoperator pacientul care necesit? interven@ie chirurgical?
pentru corectarea pozi@iei vicioase a coloanei vertebrale si corectarea anchilozei co$ofemurale
(corset gipsat, ortoplastie total? de sold).
- educa pacientul
- pentru a cunoaste care sunt manifestarile bolii sau complicatiile care pot sa apara' acest
lucru poate ajuta la controlarea simptomelor si mentinerea unei activitati fizice cat mai bune '
- pentru asi schimba stilul de viata,
- a efectua control medical periodic,
- a respecta indicatiile terapeutice:
tratament medicamentos'
- fizioterapie pentru mentinerea unei posturi cat mai corecte a corpului si
e$ercitii de respiratie profunda, pentru a se mentine la normal capacitatea pulmonara' un
fizioterapeut poate sa informeze pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul pentru un control al
durerii si rigiditatii' caldura poate sa ajute la rela$are si indepartarea durerii si frigul poate sa scada
inflamatia,
folosirea dispozitivelor adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot
mentine o activitate fizica, reducand stresul in articulatie,
terapii alternative , care ajuta la reducerea durerii si imbunatatirea stilului de viata.
Roentgenterapia este folosita pentru efectul sau antiinflamator. Este utila chiar in formele
incipiente de boala (suspecte), in doze antiinflamatorii de 356 C66 r, doza totala, in sedinte la 1
zile interval, reluate dupa 2C luni. #e va tine seama de varsta bolnavului si se vor lua precautiile
necesare.
7ratamentul de reeducare si recuperare (9ineziterapia) vizeaza corijarea cifozei, diminuarea
redoarei, ameliorarea functiei respiratorii, prevenirea si corectarea deformarilor articulare.
E$ercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. #omnul de noapte trebuie sa
fie de minimum +6 ore, in decubit dorsal strict, fara perna, pe pat tare. Kiua se fac 2 3 cure de
repaus de 5 +6 minute de decubit dorsal. :imineata si seara, cateva minute de e$ercitii de
respiratie, de gimnastica medicala si e$ercitii de postura cu capul perfect drept, calcaiele, sacrul si
occiputul in contact cu peretele.
E$ercitiile de gimnastica medicala se fac in pozitiile de ortostatism, decubit dorsal si ventral,
de cel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa insusirea acestora intrun serviciu de specialitate)
pentru intarirea musculaturii paravertebrale, a centurilor si cresterea amplitudinii articulare. #e
utilizeaza e$tensia dorsala in procubit sau in pozitie sezanda, gimnastica la spalier, mobilizarea
dorsolombara dupa metoda cvadrupedica Alapp, cea mai rela$anta pentru coloana, cu mers incru
cisat sau liniar (Oin buiestruI), asa cum merg camila, ursul, si uneori, calul.
+3
.a gimnastica respiratorie, se recomanda e$ercitii in semilordoza, pentru tonifierea peretelui
abdominal, e$ercitii de mobilizare a partii superioare a custii toracice si e$ercitii de ridicare fortata
a bratului in decubit lateral, in inspiratie fortata, bine ritmata, asociate de compresiunea custii
toracice in e$piratie. Reeducarea functionala a articulatiilor periferice se face prin e$ercitii de
mobilizare activa si pasiva, pana la e$ercitii de postura cu greutati si scripeti sau scoici de gips
amovibile (sub controlul evolutiei clinice si biologice a procesului inflamator).
0n unele cazuri se recomanda hidro9ineziterapia (miscari in apa), practicarea inotului (pe o parte,
apoi pe spate si la urma bras) masajul cu toate tehnicile sale (efleuraj, framantare, vibratii),
electroterapie, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie.
In periaodele de acalmie indicatia este de cura de mare (Eforie, <angalia) sau la ;eli$,
Bovora, %erculane. Hltima etapa a tratamentului de recuperare este recomandarea unei munci
usoare, adaptata posibilitatilor bolnavului (cartonaj, impletit, artizanat etc), sub control medical.
7ratamentul ortopedicchirugical (osteotomie, artroplastii etc.) este rezervat formelor severe.
ARTR$SC$%&A
Artroscopia este o procedura chirurgicala folosita pentru a cerceta si a trata problemele care
apar in interiorul articulatilor. Aceasta investigatie ii permite chirurgului sa analizeze detaliat
interiorul articulatiei pentru a pune diagnosticul corect. Aceasta investigatie ii permite chirurgului
sa analizeze detaliat interiorul articulatiei pentru a pune diagnosticul corect.
Artroscopul este un tub ingust cu o sursa de lumina unde este atasata o camera video care
transmite fotografii pe un monitor. Artroscopul este introdus in organism printeo mica incizie in
piele, iar cu ajutorul luminii articulatie este marita pentru ca chirurgul sa observe detaliat
afectiunea.
<ici instrumente pot fi atasate artroscopului pentru a lua o mostra pentru biopsie, pentru
curatarea sau inlaturarea oricaror fragmente de tesuturi, oase sau cartilaje desfacute.
Artroscopia poate fi folosita pentru a investiga afectiuni precum: artrita, simptome de
durere sau slabiciune in articulatii si leziunile cartilagelor sau ligamentelor.
0nitial, artroscopul era folosit pentru a e$amina articulatiile genunchiului, dar tehnica a
evoluat si acum este folosita si pentru alte zone: sold, umar, glezna, incheietura mainii si micile
articulatii ale degetelor. .and se face artroscopiaP Artroscopia este folosita atunci cand medicul
doreste sa afle cu e$actitate ce se intampla in interiorul articulatiei si ce anume trebuie facut
pentru tratarea acesteia.
0n majoritatea cazurilor, afectiunile articulatiilor pot fi diagnosticate folosid o metoda
nechirurgicala, cum ar fi 0magistica prin Rezonanta <agnetica (0R< sau R<<), sau tratata prin
fizioterapie. 7otusi, razele$ si 0R< nu sunt intotdeauna suficiente pentru diagnosticarea corecta,
mai ales atunci cand problema implica tesuturi fine din jurul oaselor.
<edicul recomanda aceasta procedura daca:
trebuie analizat interiorul articulatiei pentru a determina cu e$actitate cauzele afectiunii: durerea,
umflatura sau inflamatia'
este o ruptura in cartilajul articulatiei (cartilajul acopera partea finala a osului si face legatura cu
articulatia)'
este o ruptura la unul din ligamentele articulatiei (un ligament este o legatura formata din fibrele
tesuturilor care conecteaza oasele sau cartilajele intre ele)'
este o piesa desfacuta din os sau articulatie'
articulatia a devenit instabila'
articulatia a fost afectata de artrita.
Artita poate cauza o afectiune a membranei din interiorul articulatiei, numita membrana sinoviala,
care poate fi usor inlaturata prin antroscopie.
+5
Artroscopia permite chirurgului sa se uite in interiorul articulatiilor, care mai pot fi
observate numai prin deschiderea articulatiei cu ajutorul chirurgiei traditionale.
.hirurgii nu doresc deschiderea articulatiilor deoarece sunt e$trem de sensibile la infectii,
in concesinta orice procedeu care reduce acest risc este considerat un avantaj.
0ntreaga tehnica a ateroscopiei prezinta mai putine riscuri decat chirurgia traditionala, iar
dupa procedura durerea nu este e$agerata iar recuperarea presupune numai cateva zile de internare.
"entru ca procedura sa fie mai usoara, se foloseste un anestezic local, iar in functie de
cantitatea de anestezit folosita efectul acestuia dispare in 26 minute, ma$im o ora.
"rimul pas al procedurii presupune curatarea pielii, care acopera articulatia afectata, cu un
lichid antibacterian, dupa care sunt facute 1 mici incizii una pentru artroscop si alta pentru
ustensitele necesare la procedura. Articulatia poate fi umpluta cu un lichid steril pentru ca
interiorul sa fie mult mai vizibil.
Astfel, chirurgul observa interiorul articulatiei si daca este posibil, va repara afectiunea sau
va inlatura orice fel de tesut nedorit, in timpul procedurii. )ichidul, uneori, este folosit pentru a
spala articulatia, mai ales daca aceasta este afectata de artrita. #palatura poate inlatura simptomele
pentru cateva luni.
)a sfarsitul procedurii artroscopul si ustensile atasate sunt inlaturate, orice lichid este
aspirat din articulatiei, si incizia este inchisa, acoperita cu un panasament steril si apoi bandajata.
Recuperare Recuperarea dupa artroscopie este normala dar mult mai rapida decat dupa o
interventie traditionala si vei fi pregatit8a sa mergi acasa in cateva zile.
0nciziile presupun dureri normale dar dupa cateva saptamani de la interventie se poate ca
zona sa se umfle si sa ai un disconfort. Aceste simptome pot diparea dupa mai mult timp daca
tratamentul este pentru artrita.
0n functie de articulatie care a fost e$aminata, dupa o scurta perioada trebuie sa folosesti
atela, esarfa sau carja pentru a proteja articulatia sau pentru un plus de confort.
<ajoritatea persoanelor se pot intoarce la serviciu la putin timp dupa artroscopie, de regula
in mai putin de o saptamana, dar bineinteles acest fapt depinde de serviciul pe care il ai. :e
e$emplu, timpul va fi mai indelungat daca meseria ta implica: aplecare, ridicare, sa duci greutati,
sau daca acestea declanseaza o presiune asupra articulatiei e$aminate.
EVAUARE
0n general, artroscopia este o procedura sigura iar riscurile sunt mai scazute decat in cazul
chirurgiei traditionale. "utina durere si anghilozare in jurul articulatiei sunt simptome comune
dupa interventie.
.u toata ca riscul aparitiei complicatiilor este scazut, prezentam cateva dintre acestea:
afectiuni accidentale ale articulatiei'
afectarea structurii interioare sau apropiate articulatiei'
infectii ale articulatiei'
sangerarea in interiorul articulatiei'
reactii neasteptate ale anestezicului'
pierderea simturilor pielii in jurul articulatiei.
+C
E<A!ENE RADIOO,ICE6 ASPECTE ,ENERAE
:E;040Q0E
E$amenele radiologice sunt investiga@ii imagistice realizate cu ajutorul radia@iilor R, care sunt
vibra@ii electromagnetice cu lungime de und? foarte scurt? care au capacitatea de a penetra
substan@ele foarte dense >i de a produce imagini sau umbre ce pot fi Enregistrate pe film fotografic
"R04.0"00 BE4ERA)E
E$amenele radiologice se realizeaz? En servicii speciale de c?tre personal instruit
Echipamentele folosite utilizeaz? tehnici de Enalt? rezolu@ie ecrane 7-, Enregistr?ri digitale,
imprimante laser, pentru a ob@ine imagini cGt mai am?nun@ite
Qesuturile moi >i osoase au densitate diferit? astfel EncGt cantitatea de radia@ii care le str?bate
variaz? iar imaginile pot fi clare sau mai pu@in clare.
*asele fiind dense nu sunt str?b?tute de radia@ii >i sunt radioopace En timp ce @esuturile moi sunt
str?b?tute de radia@ii >i dau imagini ca ni>te umbre mai mult sau mai pu@in conturate.
:atorit? diferen@ei de densitate En timpul e$amin?rii se realizeaz? un contrast natural prin
aer, lichid, @esut gras, @esut osos:
S "l?mGnii >i o parte din tubul digestiv con@in aer determin? imagini transparente
S Hnele organe au o capsul? de gr?sime care creeaz? o umbr? mai mult sau mai pu@in dens?
S *asele con@in s?ruri minerale >i sunt radioopace
"entru vizualizarea unor detalii se pot administra substan@e de contrast care se introduc pe
cale oral?, rectal?, injectabil? En func@ie de organul, segmentul, sistemul care urmeaz? s? fie
e$aminat. #ubstan@ele de contrast sunt: radioopace sau radio transparente.
4u e$ist? o substan@? de contrast sigur?, inofensiv?. 7oate pot determina reac@ii adverse
care sunt studiate >i pot fi prevenite sau comb?tute.
#HB#7A4QE :E .*47RA#7
#H);A7 :E BAR0H radioopac
#e folose>te pentru e$aminarea radiologic? a tractului gastrointestinal (esofag, stomac, intestin,
colon)
#e prepar? sub forma unei suspensii coloidale (este insolubil)
;orme medicamentoase farmaceutice:
"olibar A.B pulbere pentru suspensie, o pung? unidoz? cu 2LF gr pentru suspensie rectal?
EK .A7 suspensie oral? care con@ine sulfat de bariu 3,LN (flacoane cu 115 ml).
EK %: pulbere pentru suspensie oral? con@inGnd sulfat de bariu LDN, flacoane cu 236gr
#ulfat de bariu "ro Rontgen pulbere pentru suspensie oral?, pung? transparent? cu L6 gr (Ba
#*3 D6gr)
+F
#HB#7A4QE .H 0*:
Bastrografin solu@ie apoas? gastro enteric? folosit? cGnd sulfatul de bariu nu se poate administra
flacon cu +66ml, con@ine 2F gr iod
*distonF5 N fiole de +6 ml, solu@ie injectabil? F5N, se p?streaz? la temperatura camerei, ferit
de lumin?
S #e face testarea sensibilit?@ii Enainte de injectarea solu@iei (+ml lent i.v., se a>teapt? + 1T,
apoi se injecteaz? restul strict intravenos).
S <odific? rezultatul scintigrafiei tiroidiene timp de 1 C s?pt?mGni
Hrografin FCN solu@ie injectabil?, fiole de 16 ml (+ ml con@ine 2F6 mg iod)
S ;olosit mai ales pentru urografii
0odidum ()ipiodol) +L6 mg, capsule moi, Blistere cu 2 capsule pentru bronhografie,
histerosalpingografie, uretrografie, colangiografie intraoperatorie.
0odi$anolum solu@ie hidrosolubil? produs? sub denumirea de -isipaUue +56mg8ml (flacoane de
56, 166ml) 1F6mg8ml (flacoane de 16, 56, +66, 166ml) >i 2F6mg8ml(flacoane de 16, 56, +66ml,
166ml).
S #e folose>te pentru e$aminarea radiologic? la adul@i: angiografie, urografie, flebografie,
.7.
0ohe$olum solu@ie apoas? injectabil? intravenos, intraarterial, intratecal, intracavitar.
"rodus farmaceutic sub denumirea de *ranipaUue, fiole sau flacoane cu concentra@ii de +36, +D6,
136, 266, 256mg iod8ml.
S #e folose>te pentru: cardioangiografie, arteriografie, urografie, flebografie, .7,
mielografic, colangiopancreatografie endoscopic?, histerosalpingografie.
0opamidolum (0opamiro 266,2F6) solu@ie injectabil? 26N sau 2FN, flacoane cu 26, 56, +66, 166
ml, fiole 16 ml, folosit mai ales pentru studierea vaselor
0opromidum (Hltravist 266) solu@ie injectabil? flacoane cu 56, +6 ml >i Hltravist 2F6
flacoane cu 56, +66, 166, 566ml.
#HB#7A4QE BAK*A#E RA:0*7RA4#"ARE47E (*1, %1, aer, .*1, 4*, 41 )
folosite pentru e$aminarea creierului, articula@iilor, spa@iului subarahnoidian, spa@iului pleural,
caviatatea peritoneal?, spa@iului pericardic
REA.Q00 A:-ER#E "*#0B0)E )A #HB#7A4QE)E :E .*47RA#7
pot apare din partea unor sisteme >i aparate, reac@iile avGnd intensitate diferit?: u>oar?, medie,
grav?.
reac@iile din partea aparatului cardiovascular: paloare, diaforez?, tahicardie, bradicardie,
palpita@ii, aritmie, edem pulmonar acut, soc, insuficien@? cardiac? congestiv?, stop cardiac
reac@ii din partea aparatului respirator: str?nut, tuse, rinoree, Vheezing, criz? de astm
bron>ic, laringospasm, edeme laringiene, cianoz?, apnee, stop respirator,
manifest?ri cutanate: eritem, senza@ie de c?ldur?, urticarie, prurit, dureri la locul inject?rii
edem angioneurotic
manifest?ri gastrointestinale: grea@?, vom?, gust metalic, crampe abdominale, diaree, ileus
paralitic
manifest?ri neurologice: an$ietate, cefalee, ame@eli, vertij, agita@ie , dezorientare,
convulsii, com?
manifest?ri urinare: durere En flancuri, hematurie, oligurie, albuminurie, insuficien@?
renal? acut?
"RE.AHQ00 #"E.0A)E "E47RH #HB#7A4QE 0*:A7E
Reac@iile adverse sunt mai frecvente Entre 16 >i 56 de ani >i scad dup? F6 de ani.
#e acord? un plus de aten@ie persoanelor predispuse
:ac? un pacient a avut o reac@ie alergic? trebuie informat, riscul de a face din nou fiind de 23 ori
mai mare
0storicul privind alergia trebuie consemnat En dosarul nursing8planul de Engrijire
+D
#ubstan@ele de contrast iodate se administreaz? pe nemGncate sau dup? cel pu@in L6 de minute de
la servirea mesei. ;ac e$cep@ie urgen@ele.
"entru prevenirea accidentelor grave (stopul cardiorespirator) este necesar s? fie preg?tite
materiale pentru resuscitare
Jn cazul reac@iilor moderate se administreaz? prompt antihistaminice orale la recomandarea
medicului
4u se asociaz? administrarea sulfatului de bariu cu substan@e de contrast iodate
0njectarea substan@ei de contrast iodate poate s? determine modific?ri ale func@iilor vitale
Jnainte >i dup? e$amen se m?soar? 7A, ", R, pentru a sesiza eventualele modific?ri (tahicardie,
bradicardie, aritmie, cre>terea sau sc?derea 7A, tulbur?ri respiratorii).
"acientul este instruit s? consume o cantitate mare de lichide pentru a favoriza eliminarea iodului
din organism.
"reg?tirea pacientului pentru e$amen trebuie f?cut? corect pentru a evita necesitatea repet?rii >i
riscul de iradiere sau de apari@ie a reac@iilor adverse la substan@ele de contrast.
#e respect? protocolul de preg?tire En func@ie de e$amenul cerut
*b@inerea consim@?mGntului informat evit? o serie de neajunsuri
"RE.AHQ00 "R0-04: ;*)*#0REA Ba#*3
E$aminarea cu bariu trebuie f?cut? dup? alte e$amene (radiologice cu iod, echografii, cu izotopi
radioactivi, tomografii, scintigrafii, etc.) pentru a nu modifica rezultatele
"entru a favoriza eliminarea bariului dup? procedur? se administreaz? un la$ativ
#e observ? >i se noteaz? aspectul, culoarea, consisten@a scaunului. "acientul care a f?cut
e$amenul ambulator este instruit s? se autoobserve. #caunul are culoare alb? apro$imativ 1 zile.
#e supravegheaz? atent persoanele En vGrst? >i inactive la care riscul de constipa@ie este crescut
#e evit? pe cGt posibil administrarea narcoticelor, a medicamentelor care Encetinesc tranzitul.
#ulfatul de bariu poate agrava colita ulceroas?, >i poate fi cauza de ocluzie intestinal?.
4u se administreaz? bariu bolnavilor cu suspiciune de perfora@ie. #unt @inu@i sub supraveghere >i
se anun@? medicul dac? apar modific?ri En starea acestora.
"reg?tirea pentru e$aminare se face conform recomand?rii medicale >i En func@ie de segmentul
sau organul care va fi e$plorat
"acientul cu stom? necesit? preg?tire special?. Rezultatul e$amenului depinde de preg?tirea
pacientului.
70"HR0 :E ERA<E4E
Radiografia Enregistrare a imaginilor pe un film special.
Reroradiografia Enregistrarea imaginii pe o suprafa@? de seleniu.
Avantaje:
S 0magine clar? datorit? contrastului ridicat putGnd fi interpretate zone mai mici.
S Este util? pentru e$tremit?@i >i mai ales pentru @esuturi moi
S E$punerea este de scurt? durat?
7omografia computerizat? (.0)
S Htilizeaz? radia@ii $ >i un sistem de scanare, elimin? suprapunerile.
S <etod? computerizat? care prezint? imagini anatomice arteriale eliminGnd oasele >i @esuturile
Avantaje.
o Risc de to$icitate redus prin sc?derea cantit?@ii de substan@? de contrast
o Risc de complica@ii sc?zut, se poate face ambulator.
o 0magini Embun?t?@ite pe .: >i reproduse pe un monitor 7-.
o ;ace posibil? e$aminarea vaselor mici
)imite
o #e folose>te Entre 36 C5 ani
o 4u se folose>te la bolnavii cu stare grav? sau cu angin? pectoral?
o Jn cazul e$amin?rii membrelor inferioare sau a zonei abdominale m?rimea cGmpului observat
necesit? mai multe injec@ii cu substan@? de contrast
+L
o E$ist? risc asem?n?tor cu cel al urografiei
Rezonan@a magnetic? nuclear? (R<4)
S 7ehnic? non invaziv? prin care se ob@in imagini transversale ale anatomiei corpului prin
e$punerea Entrun cGmp magnetic, f?r? radia@ii
S *b@inerea imaginilor se bazeaz? pe con@inutul diferit En ap? al @esuturilor
R0#.HR0)E 0RA:0ER00
<odific?ri genetice
S E$punerea organelor genitale la radia@ii poate determina modific?ri ale A:4lui din cromozomi,
urmate de muta@ii
<odific?ri somatice:
S "ot apare En cazul iradierii e$cesive sau repetate' pericolul e$ist? >i atunci cGnd iradierea se face
En timp urm?rile manifestGnduse mai tGrziu
S Riscul este crescut En cancer >i la gravide En primul trimestru de sarcin?
<?suri de securitate:
S "urtarea echipamentului de protec@ie de c?tre personalul care particip? la e$amen.
S Evitarea e$punerii repetate la radia@ii.
S #e ob@in informa@ii despre o eventual? sarcin?
S Jn caz de dubiu sau sarcin? confirmat? e$amenul nu se efetueaz?
R*)H) 4HR#E0 J4 E;E.7HAREA ERA<E4E)*R RA:0*)*B0.E
*B0E.70-E)E
E$aminarea cu ajutorul radia@iilor R W a unor organe8aparate cu sau f?r? substan@? de contrast En
func@ie de capacitatea de absorb@ie a @esuturilor.
Jnregistrarea imaginilor pentru stabilirea diagnosticului >i urm?rirea evolu@iei bolii.
"REBX70REA <A7ER0A)E)*R
#ubstan@a de contrast dac? este cazul
<aterialele pentru administrarea substan@ei de contrast
<edicamente pentru prevenirea >i combaterea accidentelor, instrumente pentru administrare
"REBX70REA "A.0E47H)H0
a) "REBX70REA "#0%0.X
E$plica@i pacientului necesitatea efectu?rii e$amenului recomandat de medic
0nforma@i pacientul asupra riscului >i beneficiilor pe care le implic? procedura
*b@ine@i consim@?mGntul sau verifica@i dac? a fost ob@inut de c?tre medic
0nforma@i asupra duratei e$amenului
-erifica@i Enc? o dat? data ultimei menstrua@ii la femeile tinere.
b) "REBX70REA ;0K0.X
#e atrage aten@ia, dac? este necesar postul alimentar >i durata acestuia sau obligativitatea de a
urma un anumit regim
#e efetueaz? preg?tirea specific? organului sau aparatului e$aminat, combaterea gazelor,
efectuarea clismei sau a sp?l?turii
#e administreaz? antihistaminice la recomandarea medicului
#e apreciaz? starea pacientului pentru a stabili modul de transport la serviciul radiologic.
"acientul este rugat s?>i Endep?rteze obiectele metalice dac? acestea sunt plasate En cGmpul de
e$aminare.
"AR70.0"AREA )A E;E.7HAREA "R*.E:HR00
0dentifica@i pacientul' verifica@i recomandarea En ;.*. sau pe biletul de trimitere.
-erifica@i dac? pacientul a respectat recomand?rile
"reg?ti@i materialele care vor fi transportate la radiologie pentru administrarea substan@elor de
contrast
16
Jnso@i@i pacientul >i ajuta@il s? se dezbrace (dac? este cazul)' preda@i pacientul colegei de la
radiologie pentru administrarea substan@ei de contrast
J4BR0Y0REA "A.0E47H)H0
#e ajut? pacientul s? se a>eze pe pat
#e monitorizeaz?: 7Z, ", 7A, R.,elimin?rile.
#e observ? aspectul tegumentelor pentru a depista manifest?ri alergice(eventual)
#e asigur? repausul, se administreaz? lichide pentru a elimina mai repede substan@a de contrast
RE*RBA40KAREA )*.H)H0 :E <H4.X
#e cur?@? materialele refolosibile
#e colecteaz? materialele folosite conform ".H.
#e a>eaz? materialele curate En dulapuri
#p?la@i mGinile
4*7AREA "R*.E:HR00
4ota@i:
:ata efectu?rii e$amenului >i comportamentul pacientului
:ac? pacientul trebuie s? revin? la radiologie
E-A)HAREA "R*.E:HR00
Rezultate a>teptate8dorite:
"acientul prezint? stare general? bun?, e$prim? confort
4u sunt semne de alergie8sensibilitate la substan@a de contrast
Rezultate nedorite8ce face@i
"acientul prezint? fenomene de hipersensibilitate (prurit intens, ro>ea@? >i edem al fe@ei, cefalee,
dispnee cu gre@uri >i v?rs?turi) care pot apare mai tGrziu, dup? efectuarea e$amenului.
#e anun@? medicul (dac? nu este prezent), se administreaz? medica@ia recomandat?
#e monitorizeaz? pacientul:
S "acientul acuz? dureri dea lungul venei >i gust metalic
E$plica@i pacientului c? manifest?rile sunt trec?toare
ERA<E4E .H 0K*7*"0 RA:0*A.70-0
A#"E.7E BE4ERA)E
:E;040Q0E
E$aminarea cu izotopi radioactivi (radionuclizi) care emit radia@ii a, [, \ puse En eviden@?
cantitativ >i calitativ cu ajutorul detectoarelor
*B0E.70-E
:etectarea modific?rilor structurale ale unor organe fa@? de care izotopii prezint? tropism
(afinitate) >i se fi$eaz? En organul respectiv.
0dentificarea defectelor de perfuzie sanguin?.
70"HR0 :E ERA<E4E
#cintigrafia cardiac? se realizeaz? prin injectarea unui radiotrasor (7echnetium LLm, 7haliu
16+) >i studiaz? perfuzia miocardic?.
#cintigrafia hepatobiliar? se studiaz? func@iile ficatului >i vezicii biliare, permeabilitatea duetului
biliar. #e realizeaz? cu 7echnetium LLm.
#cintigrafia hepatosplenic? d? rela@ii despre pozi@ia, forma >i dimensiunile ficatului >i splinei.
#ubstan@a radioactiv? este albumina coloidal? marcat? cu sulfura de 7echnetinum.
#cintigrafia osoas? permite diagnosticarea unei leziuni osoase (traumatic?, neoplazic?, etc).
#ubstan@a de contrast 7echnetium LLm administrat? i.v.
#cintigrafia paratiroidian? evalueaz? paratiroidele la pacien@ii cu hipercalcemie sever?,
localizeaz? adenoamele paratiroidiene. #e realizeaz? cu 7echnetium LLm sau iod +12.
1+
#cintigrafia pulmonar? de perfuzie >i ventila@ie evalueaz? func@ia pulmonar? >i eviden@iaz?
afec@iuni pulmonare (tromboembolism, 7B., pneumonia, emfizem pulmonar, tumori pulmonare,
astm bron>ic, atelectazie pulmonar?). "entru scintigrafia de perfuzie substan@a radioactiv? se
administreaz? i.v. iar pentru cea de ventila@ie pacientul inhaleaz? radiotrasorul. 0zotopi folosi@i:
7echnetiu LLm, iod +2+, Renon +22, Ar=pton D+m.
#cintigrafia renal? evalueaz? structura >i func@ia renal?, detecteaz? malforma@ii congenitale,
tulbur?ri de circula@ie renal?, tumori renale.
#cintigrafia tiroidian?eviden@iaz? adenomul, cancerul, tiroidita, boala Braves, hiper >i
hipotiroidia. ;olose>te 7echnetiu LLm administrat oral sau iod +12 administrat i.v. En func@ie de
caz.
#cintigrafia mamar? diferen@iaz? cancerul mamar de hiperplazia mamar? >i folose>te ca
substan@? de contrast 7c LLm, administrat? intravenos.
"R*.E:HR0 BE4ERA)E :E #.A4ARE
Radionuclidele se concentreaz? En anumite organe sau sisteme mai mult decGt En altele, distribu@ia
En @esuturile s?n?toase fiind diferit? de cele bolnave.
#e eviden@iaz? dou? tipuri de leziuni:
S zone calde En care captarea este crescut? comparativ cu distribu@ia Entro zon? normal?
S zone reci En care captarea este sc?zut? En raport cu imaginea normal?.
Administrarea radionuclidului se face intravenos sau oral. Jnaintea administr?rii radionuclidului
se administreaz? un agent pentru a preveni concentrarea izotopului En alt organ decGt cel @intit
E$.:
a) )ugol administrat oral cGnd se folosesc izotopi cu iod e$ceptGnd studierea tiroidei
b) "erclorat de A administrat oral pacien@ilor alergici la iod, blocheaz? ple$urile din creier.
Radionuclidul trebuie administrat cu suficient timp Enainte pentru a se putea concentra En @esutul
specific care urmeaz? s? fie studiat
Hn aparat Enregistreaz? pozi@ia >i concentra@ia radia@iilor penetrante care pornesc din organul
studiat.
:urata e$amenului depinde de: izotopii utiliza@i >i timpul necesar pentru a ajunge En @esuturi,
tipul de echipament folosit, pozi@ia pacientului.
"R04.0"00 BE4ERA)E
E$amenele cu izotopi se fac numai En departamentul de medicin? nuclear?
#e bazeaz? pe e$isten@a unor diferen@e de concentra@ie a materialului radioactiv En @esuturile
normale >i anormale din ariile corpului studiate
"ermite vizualizarea organelor >i a unor regiuni care nu pot fi v?zute prin e$amenele radiologice
Jn zonele afectate apar a>a numitele leziuni Enlocuitoare de spa@iu En special tumorale care sunt
bine eviden@iate. Konele cu activitate crescut? sunt considerate patologice
Radia@ii electromagnetice gamma, sunt folosite En terapie >i pentru proceduri diagnostice.
Echipamentele computerizate de detectare a radia@iilor (contor de scintila@ie) eviden@iaz? >i
fotografiaz? organele studiate >i furnizeaz? informa@ii asupra m?rimii, formei, pozi@iei >i activit?@ii
func@ionale.
#ubstan@ele radioactive se distribuie En @esuturi, organe sau sisteme En func@ie de afinitatea sau
specificitatea lor >i de modul cum sunt administrate.
RA:0*4H.)0K0 H70)0KA70
Albumin? coloidal? marcat? cu sulfura de 7echnetium LL folosit? pentru scintigrafia
hepatosplenic? >i scintigrafia pulmonar? de perfuzie.
Analog de acid iminodiacetic marcat cu 7c LL folosit pentru scintigrafia hepatobiliar?. #e
e$cret? prin bil?.
7c pirofosfat folosit pentru scintigrafia cardiac?
7haliu 16+ idem
Acid pentaacetic dietilen triamin? marcat cu 7c LL ( 7c :7"A) folosit pentru scintigrafia renal?.
#e mai folose>te ]^]0 sau hipurat ]^^0
11
Ar=pton D+, Renon 322 pentru scintigrafia pulmonar? de ventila@ie
*ctreotid (analog de somatostatin? marcat cu iod +12 sau 0udin +++ pentru identificarea
tumorilor endocrine.
7echnetium (7c) LL sestamibi pentru glandele paratiroide.
0]_^, 7c LL pentru glanda tiroid?
R*)H) 4HR#E0 J4 E;E.7HAREA ERA<04XR00 .H 0K*7*"0 RA:0*A.70-0
*B0E.70-E
:etectarea modific?rilor structurale >i func@ionale ale unor organe
:epistarea tulbur?rilor perfuziei tisulare la nivelul organelor >i @esuturilor
:iferen@ierea tumorilor maligne de cele benigne
<onitorizarea evolu@iei tumorilor >i a r?spunsului la tratamente (iradiere, chimioterapie)
"REBX70REA <A7ER0A)E)*R
#e face de c?tre personalul de la serviciul de medicin? nuclear?
#unt necesare:
S #ubstan@e marcate cu izotopi radioactivi indicate pentru e$amenul cerut
S #ubstan@e pentru limitarea fi$?rii izotopilor (radiotrasorilor) En alte organe (dac? este cazul)
S <ateriale necesare administr?rii radiotrasorilor
S <ateriale de protec@ie
"REBX70REA "A.0E47H)H0
.H)EBEREA :A7E)*R
#e face de c?tre medic, se completeaz? de nurs?
#e ob@in informa@ii privind e$isten@a sarcinii la femeile tinere, e$amenul fiind contraindicat,
deoarece radia@iile sunt nocive pentru copil
;emeile la vGrsta fertil? sunt sf?tuite s? ia contraceptive, se face e$amen ginecologic
Al?ptarea contraindic? administrarea radiotrasorilor dac? beneficiile nu dep?>esc riscurile. .Gnd
e$amenul se impune, este sf?tuit? s? nu al?pteze 12 zile
#e consemneaz? informa@ii despre antecedentele de alergie ale pacientului dac? radionuclidul
con@ine iod
#e verific? Enc?rc?tura radioactiv? dac? pacientul a f?cut En ultimele 133D de ore e$amene
radiologice cu sulfat de bariu sau al@i radionuclizi deoarece pot influen@a rezultatele
E$amenele cu Ba Enaintea scintigrafiei hepatosplenice sau cu octreotid modific? rezultatele >i
determin? defecte scintigrafice
#e noteaz? prezen@a eventualelor proteze En organism care pot Empiedica traseul radia@iilor
gamma
#e noteaz? vGrsta >i greutatea actual? pentru calcularea dozei de radionuclizi
#e evalueaz? starea pacientului pentru a stabili dac?:
S #e poate deplasa singur sau are nevoie de un fotoliu rulant
S 4ecesit? administrare de *_
S "rezint? sond? >i pung? de colectare a urmii
S "rezint? canul? intravenoas? sau sond? nazogastric?
S Este diabetic
S 7rebuie s? ia medicamente
S 4ecesit? alte e$amene scintigrafice. #cintigrafia tiroidian? se face Enaintea e$amenelor
radiologice cu substan@e care con@in iod
:ac? are mai pu@in de +D ani se anun@? serviciul de medicin? nuclear? pentru stabilirea
tehnologiei adecvate procedurii de e$aminare.
"AR70.0"AREA )A E;E.7HAREA "R*.E:HR00
a) "REBX70REA "#0%0.X
#e e$plic? riscurile >i beneficiile e$amenului Enainte de testare
Beneficii:
12
S Radioactivitatea se Enmagazineaz? pentru pu@in timp, eliminarea substan@elor f?cGnduse prin
urin? >i fecale
S 7echnetiu cel mai utilizat trasor se reduce dup? C ore >i dispare En 13 ore. :up? eliminare,
pacientul nu mai este purt?tor de radioactivitate
S <etastazele sunt depistate cu C+1 luni Enainte fa@? de e$amenele radiologice obi>nuite
S 0radierea este mai mic? decGt En cazul e$amin?rilor radiologice
Riscuri:
S Hn pericol radioactiv e$ist? totdeauna, dar este limitat deoarece se folosesc doze foarte mici
S E$amenul prezint? limite, localizarea tumorilor poate fi dificil? cGnd @esutul normal din jurul
leziunii absoarbe radionuclidul >i contururile sunt neclare
S #e ob@ine consim@?mGntul informat
S #e comunic? durata e$amenului
S #e informeaz? pacientul dac? En timpul e$amenului trebuie s? stea nemi>cat pentru a nu modifica
rezultatele
S #e informeaz? pacientul dac? se impun restric@ii alimentare sau de fumat
S #e anun@? pacientul c? injectarea radiotrasorului poate produce u>or discomfort
b) "REBX70REA ;0K0.X
#e verific? dac? pacientul a respectat recomand?rile
#e face testarea sensibilit?@ii dac? se folosesc radioizotopi cu iod
#e Endep?rteaz? obiectele metalice, bijuteriile din cGmpul de e$aminare
#e Entrerupe medica@ia (cu acordul medicului) pGn? la Encheierea studiilor la femeile de vGrst?
fertil? pentru siguran@? se face e$amenul ginecologic
#e administreaz? medica@ia preprocedural? pentru reducerea fi$?rii radiotrasorilor En @esuturile
din jur
"AR70.0"AREA )A ERA<E4
#e identific? pacientul
#e Enso@e>te pacientul la serviciul de medicin? nuclear? En vederea administr?rii radiotrasorului >i
efectu?rii e$amenului
Este ajutat s? se dezbrace >i s? se a>eze pe mas?
Admininistrarea izotopilor (radiotrasorului) se face de c?tre personalul de la serviciul de medicin?
nuclear?
J4BR0Y0REA "A.0E47H)H0
E$amenul nu este traumatizant .
"acientul este sf?tuit s? consume mai multe lichide pentru a favoriza eliminarea substan@elor
radioactive
:ac? este necesar, pacientul va fi readus la serviciul de medicin? nuclear? pentru noi Enregistr?ri
RE*RBA40KAREA )*.H)H0 :E <H4.X
;oaia de observa@ie a pacientului se a>eaz? En dosar
4*7AREA "R*.E:HR00
<edicul noteaz? En foaia de observa@ie rezultatul e$amenului sau completeaz? buletinul de
analiz?.
4ursa E>i noteaz? En planul de Engrijire
E-A)HAREA
Rezultate a>teptate8dorite
"acientul este lini>tit, colaborant
4u se produc incidente En timpul inject?rii
0maginile ob@inute arat? form?, dimensiuni, pozi@ie >i func@ii normale, captare uniform?
Rezultate nedorite
Kone de hipo sau hiper captare care corespund a>a numitelor zone calde >i reci (noduli, chisturi, tumori,
ischemie, tromboze).
13