UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

INTEGRAREA ECONOMICA EUROPEANA
Note de curs
Conf. un!. dr. Irn" G"#re$" R"du$escu
P"rte" I
INTEGRAREA ECONOMICA PE GLO%
&.& Inte'r"re" econo(c" nterst"t"$" ) "s*ecte 'ener"$e
&.+ Unune" Euro*e"n"
&.+.& Lun'u$ dru( "$ de unt"t euro*ene
&.+.+ E!o$ut" nte'r"r nterst"t"$e ,n Euro*" occdent"$"
&.+.- Tr"nsfor("r nsttuton"$e
&.+.. De $" *o$tc$e econo(ce co(une $" ("re" *"t" unc" euro*e"n"
&.+./ De $" UE ) &/ $" UE ) +0
&.+.1 Pers*ect!e$e nte'r"r *o$tce " UE
&.- Acordu$ de L#er Sc2(# Centr"$ Euro*e"n 3CEFTA)
&.. Acordu$ Euro*e"n de L#er Sc2(# 3AELS4
&./ S*"5u$ Econo(c Euro*e"n 3SEE4
&.1 Or'"n6"t de nte'r"re econo(c" dn "$te 6one "$e $u( dec7t Euro*"
&.1.& Inte'r"re" econo(c" *e contnentu$ "(erc"n
&.1.&.& Inte'r"re" ,n A(erc" de Nord ) Zon" de L#er
Sc2(# dn A(erc" de Nord 3Nort2 A(erc" Free Tr"de A'ree(ent )
NAFTA4
&.1.&.+ Inte'r"re" ,n A(erc" L"tn" s C"r"#e
&.1.&.- Zon" de L#er Sc2(# " A(erc$or 3Free Tr"de Are" of t2e
A(erc"s4
&.1.+ Inte'r"re" econo(c" ,n As" s ,n Afrc"
&.1.+.& Asoc"t" T"r$or dn As" de Sud-Est 3ASEAN4
&.1.+.+ Coo*er"re" Econo(c" As"-P"cfc 3APEC4
&.1.+.- Inte'r"re" econo(c" ,n Afrc"
&.& Inte'r"re" econo(c" nterst"t"$" ) "s*ecte 'ener"$e
Aparitia si dezvoltarea aranjamentelor economice regionale, concomitent cu
adncirea procesului de globalizare sunt doua forte dinamice si uneori contradictorii
care definesc economia mondiala contemporana. Desfasurarea concomitenta a
globalizarii si regionalizarii a generat o economie mondiala din ce n ce mai
interdependenta.
Procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare
a economiei. Ambele tendinte, globalizarea si regionalizarea, determina
diversificarea relatiilor dintre entitati economice (n special state si corporatii), facnd
sa se atenueze, cel putin din punct de vedere economic, rolul granitelor nationale.
Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa si
bazeze relatiile reciproce pe relatii integrative tot mai strnse, cu grade
diferite de complexitate. Adncirea tendintei de integrare sa bazat tot mai
mult pe aparitia unui numar din ce n ce mai mare de grupari regionale
integrationiste, pe proliferarea relatiilor regionale dintre state.
!egionalismul actual poate fi vazut si ca expresia ordinii economice
mondiale aflata la ora redefinirilor, contrabalansarea unor puteri economice
facnduse de catre unele state prin reunirea eforturilor lor de dezvoltare economica.
"ntensificarea procesului de integrare la scara regionala constituie o necesitate
obiectiva, lund n considerare urmatoarele elemente definitorii#
potentialul material, financiar si uman care poate fi antrenat prin cooperare n
circuitul national, regional si mondial de valori$
proximitatea geografica, cu efecte favorabile asupra raporturilor de
complementaritate ntre dimensiunile economice, politico diplomatice si
culturalumane, amplificate de afinitatile spirituale$
gruparile regionale cresc acumularea de avutie nationala si regionala,
avnd efecte pozitive asupra sc%imburilor comerciale n cadrul gruparilor,
precum si asupra locului tarilor membre n comertul international.
&endinta de formare a unor blocuri regionale comerciale este determinata de
actiunea mai multor factori, att de natura endogena, ct si exogena.
F"ctor endo'en sunt rezultatul evolutiilor care sau petrecut n interiorul unor tari
sau grupari de tari deja constituite#
optiunile fundamentale de politica economica similare, conceptia comuna
despre dezvoltare$
politicile de liberalizare a comertului ntreprinse de multe ta ri n dezvoltare,
proces care va facilita liberalizarea accentuata n vederea unei viitoare
integrari cu statele industrializate$
dificultatile economice cu care sau confruntat tarile ca urmare a crizei
energetice, si care a avut ca efect constientizarea faptului ca exista potential de
crestere insuficient valorificat.
'a f"ctor e8o'en mentionam#
modalitatea de acoperire a riscurilor potentiale determinate de
evenimente care se petrec fie n zona respectiva, fie n alte zone$
ncercari de a compensa, printro intensificare a sc%imburilor intragrup,
eventualele pierderi datorate din ngustarea unor piete extraregionale, ca
urmare tot a unor procese integrationiste$
dorinta de stabilitate politica si de ntarire a sistemelor democratice.
For(e$e *e c"re $e ,(#r"c" nte'r"re" econo(c" re'on"$" sunt
determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc ntre doua sau mai multe
state caresi conjuga eforturile spre atingerea unui obiectiv comun. Dimensiunile
unui proces integrativ sunt date, n principal, de axa verticala, cea a adncimii
gradului de integrare si cea orizontala, respectiv numarul de state membre.
(ruparile integrationiste existente astazi, c%iar daca au obiective diferite sau
grad de institutionalizare inegal (elemente ce caracterizeaza intensitatea procesului
de integrare), sunt grupari desc%ise, ce permit aderarea de noi state, n
conditiile stabilite de fiecare acord n parte. Analiza diverselor forme de integrare
are n vedere n principal axa verticala, respectiv intensitatea procesului integrativ.
Principalele forme de integrare, n functie de intensitatea procesului integrativ
sunt# zone de liber sc%imb, uniunea vamala, piata comuna, uniunea economica,
uniunea monetara si uniunea politica. Pna astazi, cel mai nalt grad de integrare
este atins de )niunea *uropeana, care este n faza de uniune economica si
monetara, dar care sia propus si realizarea uniunii politice.
&oate formele de integrare implica un permanent dialog ntre statele
participante cu privire la procedurile de armonizare a intereselor, obtinerea
consensului, elaborarea si aplicarea noilor forme de conduita economica. Prin
urmare, cu ct este mai nalt stadiul de integrare, cu att devine insuficienta
armonizarea institutionala si se dovedeste necesara transferarea unor abilitati
decizionale de la nivel national la nivel unional.
+n economia mondiala exista zeci de asocieri regionale, diferind ntre ele prin
diversitatea obiectivelor sau gradul de institutionalizare.
'onform datelor ,-', au fost notificate peste .// de acorduri comerciale
regionale, de tipul uniunilor vamale, zonelor de comert liber sau alte tipuri de
aranjamente preferentiale$ mai mult de 01/ fiind astazi n functiune. 2tructura
acestor acorduri este deosebit de complexa si multe tari fac astazi parte din
mai multe acorduri. 'ele mai multe ntelegeri de acest tip sunt ntre tarile
dezvoltate, n special cele europene (3/4), tarilor n dezvoltare revenindule
o parte mai mica (014). !estul sunt ntelegeri ce implica ambele categorii de tari.
Procesul de regionalizare, de extindere a numarului si ariei gruparilor de
integrare economica regionala, cunoaste un avnt deosebit dupa cel deal doilea
razboi mondial din varii motive.Prin constituirea acestora, tarile lumii si, n
special, tarile n dezvoltare au urmarit sasi potenteze eforturile n vederea
cresterii economice sustinute, sa contracareze efectele relatiilor externe
inec%itabile si sa lic%ideze subdezvoltarea. *l a evoluat pe parcursul mai multor
etape.
Pr(u$ !"$ de re'on"$6"re a comertului international a debutat la nceputul anilor
51/ n *uropa, prin crearea 'omunitatii *uropene, a continuat n Africa, din
considerente de realizare a unor deziderate economice stringente sau, pur si
simplu, din ratiuni de imitare a marilor metropole, si sa extins n America 'entrala si
de 2ud, Asia de 2ud*st si ,rientul -ijlociu. 2pecifica acestei perioade a fost
dorinta de a dinamiza sc%imburile intraregionale. Acest val de regionalism reprezinta
nceputul unui proces de mare complexitate.
A$ do$e" !"$ de re'on"$6"re a comertului international a debutat la mijlocul
anilor 56/, perioada n care 2)A a devenit principalul actor. +n aceasta perioada
'** a pus bazele pietei interne unice. +n acelasi timp, dupa semnarea si
nc%eierea unor acorduri de liber sc%imb bilaterale cu "srael si 'anada, 2)A a lansat
propunerea de creare a unei zone de liber sc%imb la nivel nordamerican,
concretizata n crearea 7A8&A, n 099:. ;ec%ile uniuni vamale sau zonele de liber
sc%imb din Africa, Asia si America <atina au fost revizuite sau au fost completate cu
altele noi. 7oi dimensiuni ale colaborarii se nregistreaza n Piata
Comuna a Americii Centrale si n ASEAN . +n partea de sud a Americii <atine
a fost creata Piata Comuna a Sudului (-*!',2)!), ntro regiune n care
existaus i alte grupari integrationiste regionale.
)ltimele evenimente arata ca procesele integrationiste au capatat un nou impuls si
noi dimensiuni. <argirea fara precedent a )niunii *uropene, eforturile sustinute
ale 2)A de a pune bazele unei zone de liber sc%imb la nivelul celor doua
Americi constituie dovezi ale dinamismului regionalismului.
Privit din perspectiva economica, *rocesu$ de nte'r"re re'on"$" " ,nre'str"t
o dn"(c" "scendent" datorita, n special, a urmatoarelor evenimente#
cresterea posibilitatii obtinerii de efecte de creare de comert,
cresterea fortei n negocierile internationale si scaderea costurilor
de distributie comerciala$
incapacitatea organizatiilor internationale, n special a
,rganizatiei -ondiale a 'omertului, de a solutiona cu succes unele
probleme legate de liberalizarea sc%imburilor comerciale la nivel multilateral,
ducnd la reanalizarea rolului gruparilor integrative regionale n
construirea unui sistem de comert liber global.
2ustinatorii procesului de regionalizare explica acest dinamism, de asemenea, si
prin efecte$e s"$e *o6t!e, considerate preponderente att pentruta rile
participante, ct si pentru ansamblul mondial. Pe de o parte, se sustine ideea
ca aranjamentele comerciale regionale promoveaza ideea de comert liber si
consolideaza prin aceasta conduita comerciala multilaterala, cel putin, prin doua cai#
pe de o parte, crearea de comert, si pe de alta parte, adncirea integrarii
contribuie att la dinamica interna, ct si la dinamica externa a liberalizarii globale.
Apoi, partizanii ideii de regionalizare subliniaza faptul ca, de cele mai multe ori,
aceasta determina numeroase efecte de antrenare. '%iar si n cazul tarilor cu o
economie similara, exista premise pentru dezvoltarea de noi industrii si de
ntarire a celor existente, ca urmare a accesului la o piata de desfacere sau de
aprovizionare mai mare.
+n fine, adeptii regionalismului apreciaza ca acesta are, mai degraba, efecte
pozitive pe termen mediu si lung, c%iar daca, pe termen scurt, apar si unele efecte
negative pentru anumiti participanti. Astfel, sc%imburile comerciale statuate pe noi
coordonate, adncirea procesului de integrare pna la stadiul de uniune economica
si monetara, au facut practic imposibile conflictele ntre tarile participante astazi
la )*. De asemenea, Argentina si =razilia folosesc -*!',2)! pentru a
pune capat rivalitatilor istorice dintre ele. )nul dintre dezideratele centrale ale AP*'
vizeaza transformarea acestei zone de liber sc%imb ntro ancora de stabilitate
economica si geopolitica si ca liant institutional ntre posibilele diferende
ntre '%ina, >aponia si alte tari din regiune.
&otusi, "cordur$e co(erc"$e re'on"$ consttue9 totod"t"9 surs" *entru
nu(ero"se contro!erse. Dat fiind numarul lor foarte mare, volumul
semnificativ al fluxurilor comerciale care intra sub incidenta lor, gruparile cu
caracter integrationist suscita dezbateri din ce n ce mai aprinse. Principalele
aspecte aduse n discutie se concentreaza pe#
beneficiile si costurile pentru statele membre, comparativ cu
promovarea globalizarii si neimplicarea n acorduri regionale,
efectele asupra statelor nemembre ale unor astfel de grupari,
masura n care astfel de acorduri submineaza sistemul comercial multilateral
creat sub egida ,-',
masura n care reglementarile ,-' cu privire la crearea si
functionarea acestor acorduri sunt adecvate situatiei internationale actuale,
diferentele n capacitatea de negociere n cadrul ,-' dintre
diferitele grupari cu caracter integrationist, pe de o parte si tarile membre
,-', pe de alta parte.
Pro$fer"re" #$ocur$or co(erc"$e re'on"$e *o"te conduce $" sc"dere"
cred#$t"t OMC9 dat fiind faptul ca acestea constituie derogari de la principiile
liberalizarii comertului pe baze nediscriminatorii. 2e poate pune problema care mai
este rostul demersurilor organizatiei, din moment ce exceptia devine mai puternica
dect regula. +n plus, nu exista prevederi ,-', care sa impuna sanctiuni acelor
blocuri regionale care nu respecta prevederile organizatiei n materie de impunere
tarifara si netarifara. )nii specialisti considera ca riscul de a ajunge la un comert
ntre blocurile comerciale regionale nu este deloc att de ndepartat pe ct pare.
De altfel, dintre tarile membre ,-', doar -ongolia nu face parte din nici un
acord regional, 9?4 din comertul mondial este derulat de state ce sunt membre n
cel putin o grupare integrationista (fata de ?/4 n 099/), iar cele trei mari grupari
()*, 7A8&A si AP*') detin ?/4 din comertul mondial.
8orta unora dintre gruparile integrationiste depaseste cu mult aspectele
economice, att n sens pozitiv, ct si negativ. Atractia determinata de
)niunea *uropeana a avut puternice implicatii n procesul electoral din
)craina, de exemplu, si a dominat toate obiectivele politice din ultimul deceniu si
jumatate ale tarilor foste comuniste, n dorinta acestora de a deveni membre )*$
ncercarea de realizare a unei vaste zone de liber sc%imb la nivelul celor doua
Americi a trezit numeroase sentimente antiamericane, care au condus la un
blocaj n negocierile dintre state si la tensionarea relatiilor dintre unele tari latino
americane.
+n concluzie, tendinta de regionalizare, manifestata prin crearea si perfectionarea de
grupari cu caracter integrationist este dincolo de o realitate, un fenomen dinamic,
cu profunde implicatii la nivel economic, politic si social.
&.+ Unune" Euro*e"n"
"ntegrarea economica interstatala a debutat n perioada postbelica, cuprinznd
tari din toate colturile lumii, att dezvoltate, ct si n dezvoltare.
De la o zona la alta a economiei mondiale exista deosebiri n ceea ce priveste
momentul declansarii procesului de integrare, ritmul evolutiei sale, formele
concrete de manifestare si, mai ales, performantele realizate. 8ara
ndoiala, @vitrina publicitara A a integrarii interstatale o constituie Unune"
Euro*e"n".
&.+.& Lun'u$ dru( "$ de unt"t euro*ene
"deea unitatii europene si are nceputurile n perioada interbelica. 2ub impulsul
consecintelor catastrofale ale primului razboi mondial, n 09.B, ia nastere
@-iscarea paneuropeanaA, din initiativa lui 'ouden%ove Calergi, un aristocrat de
origine ce%a. +ntrun apel lansat la ;iena, n 09.:, se spune# @ Salvarea rezida
n unirea tuturor statelor democratice ale continentului ntr-o grupare politica si
economica internationala. Nu trebuie sa se lase sa se repete acest adevar simplu: o
Europa divizata conduce la razboi, la agresiune, la mizerie...A (s.n.).
Prima initiativa oficiala, n directia uniunii europene, are loc n 09.9 si apartine
lui Aristide =riand, cunoscut om politic francez, artizan al 2ocietatii 7atiunilor,
laureat al Premiului 7obel pentru Pace (09.3), adept al unei @legaturi federaleA,
bazate pe apropierea francogermana. Din pacate, demersul lui =riand sa lovit
de vitregia vremurilor. 'riza economica mondiala din 09.909BB si evenimentele
politice care i au urmat# victoria nazismului n (ermania (09BB), razboiul civil
din 2pania (09.309B9), Ansc%lussul (09B9), cotropirea =oemiei si -oraviei de
catre (ermania (09B9), invadarea Poloniei de catre trupele naziste aliate cu
cele ale comunistilor rusi etc. +n 09:/, )!22, aparatoarea pacii n ntreaga
lume, anexeaza tarile baltice, =asarabia si =ucovina de 7ord. +n ultima nota
sovietica adresata guvernului romn se spunea# !" #n decurs de $ zile ncep%nd de
la orele !$, ora &oscovei, la '( iunie, s a se evacueze teritoriul )asarabiei si
)ucovinei de catre trupele rom%nesti. '" *rupele sovietice n acelasi timp sa
ocupe teritoriul )asarabiei si partea de nord a )ucovinei . +" #n decursul zilei
de '( iunie, trupele sovietice sa ocupe urmatoarele puncte: Cernauti,
C,isinau, Cetatea Alba.... *uropa, sfs iata de ambitii nationaliste, a intrat n
cel deal doilea razboi mondial. &emerile partizanilor @-iscarii paneuropeneA sau
adeverit pe deplin.
"deea unitatii europene este reluata de Dinston '%urc%ill, imediat dupa sfrsitul
ultimei conflagratii mondiale. +ntrun discurs tinut la EFric%, n 09:3, el spunea#
...e-ista un remediu care, daca ar .i acceptat peste tot si spontan, ar trans.orma ca
prin minune toata scena si ar .ace din Europa, n c%tiva ani, un pam%nt tot as a
de liber si .ericit ca acela al Elvetiei de astazi... Care este acest remediu
suveran/ Este .ormarea .amiliei europene... Noi trebuie sa construim un .el de
State 0nite ale Europei (s.n.). 2a nu fi prevazut, oare, marele om politic
britanic consecintele ntelegerii de la Galta (09:1), cnd marile pretentii teritoriale
ale lui 2talin au fost satisfacute pe seama *uropei 'entrale si de *stH 2a fi
fost att de mare ncrederea sa n loialitatea )!22H 'ert este ca un alt mare om
politic occidental I generalul '%arles de (aulle, cu numai ctiva ani mai trziu,
ntrevedea o *uropa @de la Atlantic la )ralA.
@!azboiul receA care a urmat acestor momente de euforie a trezit la realitate lumea
occidentala. 2cindarea *uropei n doua blocuri devenise un fapt real. +n mai
093., acelasi '%arles de (aulle, mult mai realist, vorbea despre @o lume n care
totul conduce spre amenintarea unui conflict general...A si (doar) despre o @*uropa
occidentala unita si care sa aiba destula forta, destule mijloace si destula coeziune
pentru a exista prin ea nsasi...A (s.n.). *uropa occidentala alesese calea
unitatii prin integrarea economica si politica interstatala.
+n ciuda acestor evolutii potrivnice ideii de unitate la nivel european,
popoarele captive din 'entrul si *stul continentului nostru au demonstrat ca au
ramas fidele legaturilor lor traditionale cu tarile occidentale, ideilor
democratiei. 2ub diferite forme, ele siau manifestat opozitia fata de regimul de
dictatura comunista. +n !omnia, timp de zece ani (09:10911) a fost
organizata rezistenta armata n munti, n 0913 a avut loc insurectia de la
=udapesta, n 0936 @revolutia de catifeaA de la Praga, n 096/ revolta muncitorilor
polonezi de la santierele navale de la (dansJ. Pe drept cuvnt, reputatul politolog si
profesor de origine romna I (%ita "onescu, n cartea sa @;iitorul politic
al *uropei ,rientaleA, aparuta la <ondra, sublinia ct de mare a fost
@rezistenta traditiilor de autonomieA pe care bolsevismul a ntlnito n tarile satelit.
Prabusirea comunismului n *uropa (09690990) a nlaturat principalul
obstacol din calea materializarii ideii de unitate europeana. +ntrun timp record
(aprilie 099/) se convoaca reuniunea la vrf de la Dublin a 'omunitatii
*uropene care da semnal verde initierii acordurilor de asociere cu tarile din
*uropa 'entrala si de *st. &ot la Dublin sa %otart si nfiint area =*!D
(=anca *uropeana de !econstructie si Dezvoltare) menita sa acorde
asistenta financiara tarilor asociate. De asemenea, se decide ca =anca
*uropeana de "nvestitii sa finanteze proiecte de modernizare economica n
aceste tari. Primele acorduri de asociere sunt semnate cu fosta 'e%oslovacie,
Polonia si )ngaria apoi cu !omnia (februarie 099:) si =ulgaria (martie, acelasi an).
+n total, zece tari foste comuniste din *uropa devin asociate la ).*.
&oate au naintat ulterior cereri de aderare. +n urma 2ummitului de la KelsinJi
(decembrie 0999) au fost initiate negocierile de aderare cu toate statele
candidate care ndeplinesc criteriul politic.
*xista, asadar, vointa politica de ambele parti . 7umai ca ea nu este suficienta. 'ele
mai multe tari candidate sunt mult ramase n urma din punctul de vedere al
nivelului de dezvoltare. +n aceste conditii, o integrare rapida a lor n ).*. nu ar fi
reciproc avantajoasa. *forturile ).*. ar trebui sasi gaseasca un corespondent n
tarile candidate la integrare, din *st. , conditie sine Lua non este alinierea acestor
tari la ceea ce se nt elege prin @acLuis communautaireA, adica la acel ansamblu de
legi, de drepturi deja obtinute la nivel comunitar. *ste vorba despre un @bun
cstigatA concretizat n standarde juridice, politice si sociale, superioare. &arile
candidate la integrare trebuie sa faca dovada capacitatii implementarii acestui
@acLuisA, ceea ce nu este deloc usor.
+n fine, mai este si problema !usiei cu specificul ei de fosta superputere care
are aspiratia de a redeveni ce a fost. +n dezvoltarea cooperarii cu o asemenea
tara, )* a preferat solutia @acordului de parteneriatA. Deocamdata nu se poate
spune precis ce viitor va avea acest tip de acord. +n sc%imb, este sigur ca de la
*uropa economica si politica pna la *uropa geografica mai este cale lunga. Dar,
atta timp ct nu va exista o *uropa unita n ntregul ei, se va mentine riscul
acumularii tensiunilor n partea rasariteana, ceea ce va reprezenta o
amenintare si la adresa securitatii )niunii *uropene.
+n mod incontestabil, *uropa occidentala a facut scoala n domeniul
integrarii interstatale. Din acest punct de vedere, ea ofera ntregii lumi un
adevarat model I cel al @'omunitatii *uropeneA. 'um se explica succesul ei ntro
ntreprindere att de complexa, unde nu exista nici un precedent, nici o experienta
anterioaraH
C"u6e
*uropa de ;est reprezinta un "ns"(#$u o(o'en de t"r, o zona n care
statele au un mod de viata asemanator (dar nu identic) si se caracterizeaza
prin acelasi tip de civilizatie. , astfel de stare de lucruri constituie o
oportunitate pentru integrarea interstatala.
8orta de atractie a ideii de integrare este data de efectu$ de "ntren"re pe
care l genereaza. , mare piata unica, libera circulatie a capitalurilor si a
bunurilor, n cadrul ei, fac ca economiile integrate sa obtina rezultate
superioare sumei performantelor individuale realizate anterior. Acest
efect devine posibil numai atunci cnd ntre state nu exista decalaje
semnificative de dezvoltare. *ste tocmai ceea ce caracterizeaza tarile
*uropei occidentale.
Dar integrarea economica interstatala, pentru a avea succes, presupune si
asumarea unor responsabilitati. De unde si (*ort"nt" :c"*"#$t"t;
t"r$or ,n c"u6". &arile candidate la integrare trebuie sa posede un anumit
potential economic si politic fara de care ndeplinirea obligatiilor devine
imposibila. 2tatele *uropei occidentale ndeplinesc si aceasta conditie.
"ntegrarea vesteuropeana a fost posibila datorita existentei unei !onte
*o$tce *uternce. +n acest sens, apropierea franco germana a avut
un rol decisiv. Aici se cuvine amintit rolul deosebit jucat de cele doua mari
personalitati politice care au fost presedintele 8rantei I '%arles de (aulle
si primul cancelar al noii (ermanii (de vest) I Conrad Adenauer. (ratie
lor, cei doi @eterni dusmaniA siau dat mna pentru ca mpreuna sa
construiasca o noua *uropa, n pace.
7u trebuie subestimat nsa rolul tarilor mici. *le nau aderat cu forta la ideea
de uniune europeana. Potentialul lor politic sa dovedit mare, mai ales
atunci cnd sa pus n discut ie caracterul relatiilor reciproce. @*uropa
nu poate fi conceputa... dect n egalitatea dintre state$ @ceea ce ar fi
periculoss i total inacceptabil este ca anumite mari state sasi imagineze ca,
atunci cnd ajung la un acord ntre ele, problemele sunt n mod
automat rezolvate...A, declara, n aprilie 093., PaulKenri 2paaJ, fostul
ministru belgian al afacerilor extderne
MM
. !elatiile dintre tarile participante la
procesul de integrare vesteuropeana nau fost idilice. "mportant este nsa
ca, prin negocieri, sau gasit ntotdeauna solutii reciproc convenabile.
"ntegrarea economica interstatala a *uropei occidentale sa bazat pe un
@nuc$eu durA format din sase natiuni# trei mari (8ranta, (ermania, "talia)
si trei mici (=elgia, ,landa, <uxemburg I =enelux). *le nau fost numai
primele care sau nscris pe traiectoria integrarii, ci si cele mai
consecvente. )niunea *uropeana de astazi ar fi fost de neconceput fara
aportul acestor tari.
;orbind despre cauzele integrarii vesteuropene, n afara celor interne,
trebuie amintite si cele internationale. Dupa nc%eierea ultimului razboi
mondial, *uropa occidentala se afla ntro situat ie deloc favorabila. Pe de o
parte, ncepuse @razboiul receA, iar tarile occidentale se simteau amenintate
de colosul sovietic. 2olutia nu putea fi alta dect solidaritatea tarilor din
vestul continentului. Pe de alta parte, era vorba despre impactul economic cu
cealalta superputere I 2tatele )nite. &ransnat ionalele americane, deja
instalate n *uropa, reprezentau cel mai teribil concurent pentru economiile
vest europene, vizibil slabite de razboi. )nui concurent att de
redutabil, numai o @uniune europeanaA putea sai faca fata.
&.+.+ E!o$ut" nte'r"r nterst"t"$e ,n Euro*" occdent"$"
De la primii pasi pe calea integrarii economice vesteuropene si pna n prezent a
trecut jumatate de secol. Pe tot acest lung parcurs au fost, desigur, si
esecuri, dari napoi. *ra firesc sa se ntmple as a, daca tinem seama ca
statele din vestul continentului si asuma responsabilitati fara precedent. *le
erau primele care avusesera curajul sa porneasca pe o asemenea cale. Din
fericire, mult mai importante sau dovedit performantele realizate. Pe
baza lor, procesul integrarii interstatale sa dezvoltat considerabil.
Co(unt"te" Euro*e"n" " C"r#une$u s Ote$u$u 3CECO4
'onsiderata @ntreprinderea pilotA a constructiei europene, '*', a fost nfiintata
prin &ratatul de la Paris (06 aprilie 0910). 2ediul sau a fost instalat la
<uxemburg, primul presedinte fiind francezul >ean -onnet. &ratatul a intrat n
vigoare pentru o perioada de 1/ de ani. -embrii fondatori au fost 8ranta, !.8.
(ermania, "talia si tarile =enelux. '*', avea n frunte o institutie cu caracter
supranational I @+nalta AutoritateA.
2copul '*', era crearea unei piete comune a carbunelui si otelului ntre cele
sase state care furnizau, mpreuna, cea mai mare productie din *uropa de ;est, n
cele doua domenii. &otodata, '*', si a propus libera circulatie a acestor
produse, prin desfiintarea taxelor vamale, fapt realizat n 091:. De asemenea, a
avut un rol important n reconversia minerilor disponibilizati.
Co(unt"te" Econo(c" Euro*e"n" 3CEE4
+n comparatie cu '*',, limitata doar la doua domenii de activitate, '**
nseamna o considerabila extindere a procesului de integrare economica
interstatala. 'omunitatea *conomica *uropeana a luat fiinta pe baza
&ratatului de la !oma (martie 091?), semnat de catre reprezentantii celor sase state
membre ale '*',. +n acelasi timp se parafeaza si &ratatul privind 'omunitatea
*uropeana a *nergiei Atomice (*uratom). Din acel moment sa putut vorbi despre
existenta a trei @comunitatiA.
Prnc*"$u$ o#ect! "$ CEE a fost crearea unei Pete Co(une n cadrul careia sa
se realizeze libera circulatie a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor si a persoanelor.
&ermenul limita prevazut era B0 decembrie 099.. Piata 'omuna este o forma de
integrare superioara, att fata de zona de liber sc%imb, ct si fata de uniunea
vamala. &otusi, ea reprezinta doar o etapa intermediara n calea catre uniunea
economica si, mai ales, integrarea totala. "deea de baza este stimularea concurentei
ntre agent ii economici din tarile membre si realizarea economiei de scara.
Primii zece ani de la intrarea n vigoare a &ratatului de la !oma au fost caracterizati
prin nfaptuiri semnificative. <a loc de frunte se plaseaza desfiintarea drepturilor
vamale ntre @cei saseA (iulie 0936), cu 06 luni nainte de termenul prevazut si
instituirea unui tarif vamal extern comun. 'onsecintele pe termen lung au fost
cresterea constanta a ritmului comertului ntre statele membre, mai repede dect cel
cu statele nemembre. Printre realizarile importante din aceasta perioada mai pot fi
distinse lansarea politicii agricole comune, fuziunea institutiilor celor trei comunitati
('*',, '** si *uratom)$ din acel moment va exista o singura 'omisie a
'omunitatilor *uropene si un singur 'onsiliu de -inistri *uropean.
Ader"re" de no st"te si largirea sa. Acest proces vorbeste de la sine despre marea
forta de atractie a ideii de uniune europeana. +n 09?B se da startul @Euro*e ce$or
nou"A prin includerea efectiva a trei tari I Danemarca, -area =ritanie si "rlanda. +n
ianuarie 0960 ia nastere @Euro*" ce$or 6eceA prin intrarea efectiva a (reciei. +n
ianuarie 0963 se formeaza @Euro*" ce$or dos*re6eceA, 2pania si Portugalia
devenind, efectiv, membre ale 'omunitatii.
Actu$ Unc Euro*e"n a fost semnat la <uxemburg, n februarie 0963, de catre @cei
0.A,si a intrat n vigoare un an mai trziu. , serie de amendamente si de completari
la &ratatul de la !oma au fost regrupate ntrun singur document, de unde si
denumirea de Act )nic. 2e prevedea crearea, nainte de B0 decembrie 099., a unui
@spatiu fara frontiere interne, n care este asigurata libera circulatie a marfurilor, a
capitalurilor si a persoanelorA. Actul )nic marc%eaza decizia de a crea @marea piata
unica europeanaA$ el relanseaza procesul de integrare vesteuropeana.
Desc%iderea marii piete europene prevazuta n @Actul )nicA, intensificarea
circulatiei marfurilor si capitalurilor ntre tarile membre, aduc la ordinea zilei
necesitatea unor masuri institutionale si pe plan monetar. 2istemul -onetar,
lansat n 09?9, dadea semne de @criza de crestereA.
+n iunie 0966, 'onsiliul *uropean, ntrunit la Kanovra, cere unui comitet condus
de presedintele, de atunci, al 'omisiei *uropene, >acLues Delors, @sa
studieze si sa propuna etapele concrete care sa conduca la unune"
econo(c" s (onet"r"A (s.n.). !aportul Delors va fi prezentat 'onsiliului
*uropean din aprilie 0969 si se va afla la baza acordurilor de la -aastric%t.
Unune" Euro*e"n"
2emnat n februarie 099., de catre cele douasprezece state membre si intrat n
vigoare dupa ratificare, la 0 noiembrie 099B, &ratatul de la -aastric%t
marc%eaza consolidarea procesului de integrare europeana. 'omunitatea
*uropeana capata denumirea oficiala de Unune Euro*e"n". <a 0 ianuarie
0991, devin membre ale )* I Austria, 8inlanda si 2uedia. 1a nastere Europa celor
15. 7oul tratat stabileste drept *rnc*"$ o#ect! econo(c trecerea la )niunea
-onetara, prin adoptarea unei monede unice si a unor paritati fixe si irevocabile.
Crter$e de con!er'ent"
)niunea -onetara cuprinde tarile care au ndeplinit criteriile de convergenta
stabilite. Doua dintre criterii au n vedere @caracterul suportabil al situatiei finantelor
publice...A. +n scopul realizarii acestui deziderat se prevede ca#
defctu$ #u'et"r sa reprezinte cel mult B 4 din P"=$
d"tor" *u#$c" sa nu depaseasca 3/ 4 din P"=.
&ratatul mai prevede @realizarea unui grad ridicat de stabilitate a preturilor$ acest
lucru va rezulta dintro rata a inflatiei apropiata de aceea a trei state membre... care
prezinta cele mai bune rezultate n materie de stabilitate a preturilorA. R"t"
nf$"te n tarile membre nu va trebui sa reprezinte mai mult de 0,1 4 n raport
cu rata medie a celor trei tari, pe acest plan.
+n fine, tratatul mai subliniaza @caracterul durabil al convergentei atinse de un stat
membru... care se reflecta n nivelul ratei dobnzii pe termen lungA. R"t" no(n"$"
" do#7n6 *e ter(en $un' nu va trebui sa depaseasca cu mai mult de . 4 media
ratelor dobnzii celor trei tari care au cele mai bune performante pe planul ratei
inflatiei. Aceasta conditionare are la baza logica economica.
+n opinia lui P%ilippe !ollet, prin adoptarea acestor criterii, accentul cade pe
convergenta nominala si nu pe cea reala. +ntradevar, n &ratatul de la -aastric%t nu
se spune nimic despre necesitatea unei convergente a produsului intern brut pe
locuitor al tarilor membre, despre convergenta structurala. Asadar, influentele
monetariste asupra autorilor tratatului au fost puternice.
'onsiliul *uropean, la reuniunea de la -adrid din 0991, stabileste programul pentru
introducerea monedei unice. 'onform acestui program, n 0996 sa efectuat
nominalizarea a unsprezece tari care sa participe la )niunea *conomica si
-onetara. +n acelasi an, =anca 'entrala *uropeana si intra n atributii.
L" -& dece(#re &<<= s-" *rodus $"ns"re" ofc"$" " (onede unce ) euro9
e!en(ent de (*ort"nt" storc".
Tr"t"tu$ de $" A(sterd"(, a treia revizuire a tratatului privind 'omunitatea
*uropeanN, a fost adoptat de Oefii de stat Oi de guvern ai )niunii *uropene la 030?
iulie 099? Oi semnat la . octombrie 099?. A intrat n vigoare la 0 mai 0999. &ratatul de
la Amsterdam a amendat &ratatul de la -aastric%t, fNrN nsN al nlocui. Principalele
obiective ale acestuia sunt#
plasarea n prim plan a problemei locurilor de muncN Oi a drepturilor
cetNPenilor, existnd pentru prima datN elemente de politicN ocupaPionalN$
sporirea eficienPei structurii instituPionale a )niunii *uropene$
extinderea drepturilor Parlamentului *uropean n sensul coparticipNrii acestuia
la procesul decizional$
ndepNrtarea obstacolelor care au mai rNmas n calea libertNPii de miOcare a
cetNPenilor$ a fost instituit aOa numitul @spaPiu de libertate, securitate Oi justiPieA,
n acest context extinznduse drepturile ,ficiului *uropean de PoliPie
(*)!,P,<)
+n acelaOi an (decembrie 099?), 'onsiliul *uropean, n reuniunea sa de la
<uxemburg, a adoptat Pactul de stabilitate 2i de cre2tere, menit sN stea la baza
coordonNrii mNsurilor destinate pregNtirii ultimei faze a )*- Oi, n special, sN asigure
respectarea criteriului din &ratatul de la -aastric%t referitor la deficitul bugetar al
statelor membre (maximum B4 din P"=).
&abelul 0
Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83
Tr"t"tu$ de $" Ns" este un &ratat care modificN &ratatul privind )niunea *uropeanN,
tratatele de instituire a 'omunitNPilor *uropene, precum Oi anumite acte conexe. A
fost semnat de Oefii de stat Oi de guvern ai statelor membre )* la 00 decembrie
.///, n cadrul 'onsiliului *uropean de la 7isa Oi a intrat n vigoare dupN nc%eierea
procesului de ratificare. 'ele mai importante modificNri aduse de cNtre &ratatul de la
7isa se referN la urmNtoarele#
Uniunea European

Primul pilon
(supranaional-federaie)

Al doilea pilon
(interguvernamental-
confederaie)
Al treilea pilon
(interguvernament
al-confederaie)

Comunitile Europene
(CE)
Politica extern i de
securitate comun
(PESC)
Cooperarea
poliieneasc i
judiciar n materie
penal (!")
Po#iti$a agri$o#% $o&un%
Uniune 'a&a#% (i Pia)a
intern%
Po#iti$a *n do&eniu#
$on$uren)ei Su+'en)ii de stat
Po#iti$% stru$tura#%
Po#iti$% $o&er$ia#%
Uniunea E$ono&i$% (i
,onetar%
Cet%)enia european%
Edu$a)ie (i Cu#tur%
Cer$etare (i ,ediu#
*n$on-ur%tor
.e)e#e transeuropene
S%n%tate
Prote$)ia $onsu&atoru#ui
Po#iti$% so$ia#%
Po#iti$a $o&un% de i&igra)ie
Po#iti$a *n do&eniu# a/i#u#ui
Prote$)ia 0rontiere#or
Po#iti$a e1tern%:
Cooperare
,en)inerea p%$ii
2+ser'atorii e#e$tora#i (i
3rupe#e $o&une de
inter'en)ie
4repturi#e o&u#ui
4e&o$ra)ie
!sisten)a a$ordat%
state#or ter)e
Po#iti$a de se$uritate :
Po#iti$a european% de
se$uritate (i ap%rare
4e/ar&area
!spe$te#e e$ono&i$e
a#e de/ar&%rii
Siste&u# european de
se$uritate
3ra5$ de droguri (i
3ra5$ de ar&e
3ra5$ de $arne 'ie
3eroris&u#
"n0ra$)iuni *&potri'a
&inori#or
Cri&% organi/at%
Corup)ie6
$orupti+i#itate (i
*n(e#%$iune
simplificarea tratatelor n scopul de a le face mai clare Oi mai concise fNrN a
sc%imba sensul acestora $
delimitarea mai precisN a competenPelor instituPiilor )niunii *uropene$
luarea deciziilor necesitN ntrunirea majoritNPii calificate (se renunPN la
unanimitate)$
introducerea majoritNPii duble, care cere, pe lngN majoritatea calificatN,
majoritatea statelor membre (pe principiul cN fiecare stat ar avea un vot).
Tr"t"tu$ de $" Ls"#on", cunoscut n faza de proiect sub numele de *ratatul de
3e.orm4 este un tratat destinat sN nlocuiascN tratatul constituPional european.
7umele oficial este *ratatul de la 5isabona de modi.icare a *ratatului privind 0niunea
European4 2i a *ratatului de instituire a Comunit46ii Europene.
&extul tratatului sa finalizat n urma unui summit neoficial la <isabona pe 09
octombrie .//?, iar tratatul a fost semnat pe 0B decembrie de cNtre reprezentanPii
celor .? de state membre ale )*. "ntrarea n vigoare a &ratatului este programatN
pentru 0 ianuarie .//9, dupN ratificarea de cNtre toate statele membre.
'ele mai importante prevederi ale tratatului sunt urmNtoarele#
)niunea *uropeanN va avea personalitate juridicN$
funcPia de preOedinte al 'onsiliului *uropean va fi transformatN ntruna
permanentN de @PreOedinte al )niuniiA, cu un mandat de . ani Oi jumNtate$
va fi nfiinPatN funcPia de ministru de externe al )niunii, cu numele oficial de
+nalt !eprezentant al )niunii pentru politica comunN externN Oi de securitate$
numNrul de comisari va fi redus cu o treime$
se va modifica modalitatea de vot n cadrul 'onsiliului. !egulile stabilite n
&ratatul de la 7isa rNmn nsN n vigoare pnN n ./0:.
V"#$t"te" (ode$u$u co(unt"r
Drumul parcurs de la &ratatul de la !oma pna la cele de la -aastric%t si
Amsterdam, de la *uropa @celor saseA la *uropa @celor cincisprezeceA, este
presarat cu importante mpliniri. *le demonstreaza viabilitatea modelului de
integrare ales initial, consecventa si creativitatea celor care lau pus n aplicare.
8orta acestui model de integrare a fost dovedita si de succesul sau n
confruntarea cu un alt model occidental, de sorginte britanica.
Din initiativa -arii =ritanii a luat fiinta, n 0919, prin acordul de la 2tocJ%olm,
Asociatia *uropeana a <iberului 2c%imb. A*<2 a inclus sapte state# Austria,
Danemarca, 7orvegia, 2uedia, *lvetia, Portugalia si tara initiatoare. Deci sase state
mici alaturi de o mare putere economica, ceea ce avea sa conduca la un ec%ilibru
precar. Din punctul de vedere al nivelului de integrare, A*<2 sa situat pe prima
treapta I cea a zonei de comert liber# asociatia sia propus doar suprimarea
taxelor vamale reciproce (la produsele industriale), nu nsa si un tarif vamal
extern comun.
2pre deosebire de 'omunitatea *uropeana, n cadrul A*<2 a fost lasat liber
jocul fortelor pietei. Accentul a fost pus pe utilizarea mijloacelor @functionaleA si
nu a celor @institutionaleA.
<a un moment dat, A*<2 a nceput sa dea semne de slabiciune. Pe de alta parte,
forta de atractie a 'omunitatii *uropene sa dovedit din ce n ce mai mare.
"nevitabilul se produce# cinci tari parasesc A*<2, trecnd n tabara adversa#
-area =ritanie si Danemarca (0 ianuarie 09?B), Portugalia (0 ianuarie 0963),
Austria si 2uedia (0 ianuarie 0991). <a sfrsitul secolului QQ, A*<2 nu mai cuprinde
dect *lvetia, 7orvegia, "slanda si <iec%tenstein (ultimele doua, aderate ulterior).
&.+.- Tr"nsfor("r nsttuton"$e
Pe parcursul anilor, instituPionalizarea procesului de integrare vesteuropeanN a
evoluat, att n lNrgime (prin apariPia unor instituPii noi), ct Oi n adncime (prin
perfecPionarea fiecNrei instituPii n parte). Astfel au apNrut# Consiliul European,
Consiliul de &ini2tri European 7Consiliul 0niunii Europene", Comisia European4,
Parlamentul European.
Consiliul European
'onsiliul *uropean constituie instituPia de vrf, n care reprezentarea PNrilor membre
este la cel mai nalt nivel# 2e.i de state 2i de guverne, asista6i de mini2trii de e-terne.
-ai este reprezentatN Oi Comisia European4 prin pre2edintele sNu Oi un
vicepre2edinte.
'onsiliul *uropean reprezintN un for european de dialog politic care nu este nici
instituPie comunitarN, cum sunt 'omisia, 'onsiliul )niunii *uropene, 'urtea de
>ustiPie Oi 'urtea de 'onturi, Oi nici organ comunitar cu activitate permanentN sau
deliberativN, cum sunt ',!*P*!, 'omitetul regiunilor etc. 'onform unei opinii, el
este considerat organ paracomunitar ceea ce i conferN o putere sporitN la nivel de
concepPie Oi concepPie politicN. +n alte opinii, 'onsiliul *uropean este caracterizat fie
ca organ interguvernamental de cooperare, fie ca o .orm4 institu6ional4 nou4 de
prezentare a Consiliului 0E, fie ca organ sui generis.
+nfiinPat la 0/ decembrie 09?: sub forma unui organism de cooperare politicN la cel
mai nalt nivel, 'onsiliul *uropean are urmNtoarele funcPii#
dN un impuls general marilor %otNrri politice, economice Oi sociale
referitoare la integrarea europeanN luate att la nivel european, ct Oi
naPional$
ia decizii necesare n vederea definirii Oi punerii n aplicare a politicii
externe Oi de securitate a )*, a coordonNrii acPiunilor statelor membre n
domeniile ce Pin de ordinea publicN Oi cooperarea judiciarN n materie
penalN$
coordoneazN politicile economice generale ale )niunii *uropene$
serveOte ca forum al discuPiilor politice la nivel nalt n situaPii de crizN Oi
ncearcN sN rezolve disputele dintre statele membre.
'onsiliul *uropean se ntruneOte de douN ori pe an sau ori de cte ori este nevoie n
diferite PNri ale )* (summit) Oi este condus de Oeful de stat sau de guvern din Para
care dePine Oi preOedinPia 'onsiliului )*. PreOedinPia acestui 'onsiliu se asigurN pe
baza principiului rotaPiei (la fiecare Oase luni).
Consiliul de &ini2tri European
'onsiliul de -iniOtri *uropean ('onsiliul *uropean) este principala institu6ie cu putere
de decizie din cadrul 0niunii, reprezentnd organul unde se exprimN interesele
naPionale. 2ediul sNu se aflN la =ruxelles. 'onsiliul reuneOte reprezentanPii statelor
membre, care conform &ratatului de la -aastric%t trebuie sN fie de nivel ministerial Oi
sN aibN abilitNPi de a angaja guvernele statelor pe care le reprezintN n domeniul n
care sunt specializaPi. <a 'onsiliu, miniOtrii sunt asistaPi de reprezentanPi permanenPi
sau miniOtrii adjuncPi. "nstituPia poate lua forma unui Consiliu general, atunci cnd
este compus din miniOtrii de externe ai statelor membre sau a unor Consilii speciale,
specializate sau sectoriale, cnd este compus din miniOtrii specializaPi ntrun
domeniu sau altul (agriculturN, industrie, comerP etc.). 'onsiliul general se ntruneOte
lunar, pentru a asigura continuitatea activitNPii, necesarN funcPionNrii )niunii *uropene
n bune condiPii. 'onsiliile specializate se reunesc atunci cnd se impune discutarea
unor aspecte concrete din domeniul de activitate respectiv, fie odatN cu 'onsiliul
general, fie ntre ntlnirile acestuia. *xistN nouN configuraPii diferite ale 'onsiliului de
-iniOtri, cele mai importante fiind # 'onsiliul afacerilor generale, 'onsiliul afacerilor
economice Oi financiare (*',8"7), 'onsiliul de miniOtri ai agriculturii etc.
Printre funcPiile principale ale 'onsiliului de -iniOtri *uropean se pot aminti
urmNtoarele#
are rol legislativ n )niunea *uropeanN adoptnd, n acest sens, acte
normative cu forPN juridicN obligatorie (regulamente, directive) care se impugn
statelor membre, celorlalte instituPii comunitare Oi nsuOi 'onsiliului )*. De
asemenea, 'onsiliul poate revizui tratatele comunitare Oi sN ia decizii de
naturN constituPionalN$
asigurN coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre$
nc%eie acorduri internaPionale ntre )niunea *uropeanN Oi alte PNri sau
organizaPii internaPionale$
aprobN, mpreunN cu Parlamentul *uropean, bugetul comunitar$
dezvoltN politica externN Oi de securitate comunN, bazatN pe liniile directoare
date de 'onsiliul *uropean$
coordoneazN politica n justiPie Oi afaceri interne.
+ntruct 'onsiliul de -iniOtri are o activitate periodicN,
intermitentN, iar procesul de decizie comunitarN
necesitN existenPa unor organe cu activitate continuN a
fost creat, prin &ratatul de fuziune, Comitetul
reprezentan6ilor permanen6i (',!*P*!). Acest organ
comunitar reuneOte nalPi funcPionari din fiecare stat
membru conduOi de un !eprezentant permanent cu
rang de ambasador. ',!*P*! are ca rol principal
pregNtirea lucrNrilor 'onsiliului Oi realizarea atribuPiilor ce i sunt conferite, fiind asistat
de mai multe 8rupuri de lucru formate din oficiali ai administraPiilor naPionale.
'onsiliul are un preOedinte ales la fiecare Oase luni, dintro altN ParN dect cel
precedent
0
. AceeaOi ParN prezideazN, n acelaOi timp, att 'onsiliul *uropean, ct Oi
'onsiliul de -iniOtri *uropean. DupN unele opinii, termenul de 3 luni este prea scurt,
deoarece nu permite statului care dePine preOedinPia sNOi finalizeze proiectele
ncepute. !olul preOedinPiei, asistatN de 2ecretariatul general, este acela de a pregNti
lucrNrile 'onsiliului, de a dirija discuPiile Oi de a concilia interesele naPionale cu cele
comunitare.
+n ceea ce priveOte adoptarea deciziilor, aceasta se face cu respectarea urmNtoarelor
reguli de vot#
dacN %otNrrile se iau pe baza propunerii 'omisiei, atunci este necesarN
ma9oritatea cali.icat4 ponderat4 (.11 de voturi din B:1 provenind de la
majoritatea membrilor)$
dacN %otNrrile nu se iau pe baza propunerii 'omisiei, atunci este necesarN
ma9oritatea cali.icat4 (.11 de voturi din B:1 posibile, exprimate de .RB din
membri, dar sN reprezinte 3.4 din populaPia )niunii *uropene)$
pentru adoptarea deciziilor din domenii SsensibileA, precum politica externN Oi
de securitate comunN, fiscalitatea, politica de imigrare, este necesar votul
unanim.
+n prezent fiecare stat are un anumit numNr de voturi, stabilit proporPional cu numNrul
populaPiei (vezi tabelul .).
&abelul .
3epartizarea voturilor n statele 0niunii Europene
1
Pentru urmNtorii cinci ani preOedinPia 'onsiliului )niunii *uropene va fi asiguratN dupN cum urmeazN#
.//6 I 2lovenia (ianuarieiunie) Oi 8ranPa (iuliedecembrie)$
.//9 I !epublica 'e%N (ianuarieiunie) Oi 2uedia (iuliedecembrie)$
./0/ I 2pania (ianuarieiunie) Oi =elgia (iuliedecembrie)$
./00 I )ngaria (ianuarieiunie) Oi Polonia (iuliedecembrie)$
./0. I Danemarca (ianuarieiunie) Oi 'ipru (iuliedecembrie).
(ermania, 8ranPa, "talia Oi -area =ritanie# .9
2pania Oi Polonia# .?
!omnia# 0:
,landa# 0B
=elgia, !epublica 'e%N, (recia, )ngaria Oi Portugalia# 0.
Austria, =ulgaria Oi 2uedia# 0/
Danemarca, "rlanda, <ituania, 2lovacia Oi 8inlanda# ?
'ipru, *stonia, <etonia, <uxemburg Oi 2lovenia# :
-alta# B
&,&A< B:1
2ursa# %ttp#RReuropa.euRinstitutionsRinstRcouncilRindexTen.%tm
Comisia European4
'omisia *uropeanN a rezultat n urma fuziunii dintre structurile celor trei comunitNPi
europene, n iulie 093?. *a constituie organ de execuPie Oi control al )niunii
*uropene. 2ediul sNu se aflN la =ruxelles, dar existN reprezentanPe ale acesteia n
toate statele membre )*, precum Oi delegaPii externe n majoritatea capitalelor lumii.
'omisia *uropeanN este formatN, n prezent din .? membri desemnaPi de guvernele
statelor membre pe baza competenPei lor profesionale. -andatul comisarilor
europeni este de 1 ani Oi sunt reeligibili. PreOedintele 'omisiei este ales de
Parlamentul *uropean ceea ce i conferN mai multN legitimitate. *l are, teoretic, rol
administrativ Oi protocolar, reprezentnd 'omisia n faPa celorlalte instituPii
comunitare, precum Oi n relaPiile cu terPii. &ratatul de la 7isa a ntNrit rolul
preOedintelui 'omisiei *uropene n raport cu ceilalPi comisari# el defineOte orientNrile
politice Oi organizarea internN a 'omisiei, asigurnd coerenPa, eficacitatea Oi
colegialitatea acPiunilor acesteia, numeOte vicepreOedinPii 'omisiei Oi poate cere
demisia unui comisar.
'omisia *uropeanN are urmNtoarele atribuPii#
fiind dePinNtoare a dreptului de iniPiativN legislativN, ea propune proiecte de
texte de legi pe care le supune Parlamentului Oi 'onsiliului$
coordoneazN Oi implementeazN politicile )niunii *uropene, precum Oi bugetul
comunitar$
fiind consideratN gardian al tratatelor, ea veg%eazN la aplicarea Oi respectarea
dreptului comunitar, att de cNtre statele membre, ct Oi de cNtre celelalte
instituPii comunitare$
reprezintN )niunea *uropeanN pe scena internaPionalN, n acest rol negociind
tratatele internaPionale nc%eiate de )niune Oi fiind mputernicitN, de fiecare
datN, de cNtre 'onsiliul )*.
Parlamentul European
Prin &ratatul de la !oma a luat fiinPN Adunarea 8eneral4 fiind alcNtuitN din
reprezentanPi ai parlamentelor statelor membre Oi cu rol pur consultativ. Din anul
093., a luat denumirea oficialN de Parlament *uropean sporinduOi puterea odatN cu
revizuirile aduse &ratatului# Actul )nic *uropean, &ratatul de la -aastric%t, &ratatul de
la Amsterdam. Astfel, Parlamentul *uropean a devenit un organism cu puteri
legislative similare celor exercitate de parlamentele naPionale. *ste ales prin sufragiu
universal direct de cNtre cetNPenii statelor membre ale )niunii *uropene, pentru cinci
ani. 8iecare stat este reprezentat n funcPie de mNrimea populaPiei sale (vezi tabelul
B). -embrii Parlamentului *uropean sunt grupaPi nu dupN apartenenPa naPionalN, ci
dupN cea de partid. 'ele mai numeroase grupuri parlamentare sunt# Partidul 'reOtin
Democrat Oi DemocraPii *uropeni (.3? locuri), (rupul 2ocialiOtilor *uropeni (./0
locuri), (rupul AlianPei Democrate Oi <iberale pentru *uropa (69 locuri), AlianPa <iberN
*uropeanN sau (rupul ;erzilor (:. locuri) etc.
3a+e#u# 3
Numrul de locuri aferente fecrui stat membru UE n Parlamentul
European (mandatul 2009-2014
Sursa: http://www.europa.eu/institutions/inst/par#ia&ent/inde1_en.ht&
Parlamentul *uropean are sediul principal la 2trasbourg unde se Pin sesiunile plenare
Oi ncN douN sedii la =ruxelles Oi <uxemburg.
Parlamentul *uropean are trei funcPii principale#
.unc6ia legislativ4, pe care o mparte cu 'onsiliul
)*. *l emite avize care pot fi, dupN caz, facultative,
consultative sau conforme. 'ea mai cunoscutN
procedurN pentru adoptarea legislaPiei europene
este cea a codeciziei care presupune acordul
Parlamentului *uropean Oi pe cel al 'onsiliului )*$
.unc6ia de supraveg,ere 2i control asupra
activitNPii comunitare Oi a instituPiilor comunitare, n special asupra 'omisiei
*uropene. Parlamentul *uropean aprobN desemnarea membrilor acesteia Oi
are putere de cenzurN$
.unc6ia bugetar4 I bugetul comunitar este adoptat de cNtre 'onsiliul )*, la
propunerea 'omisiei *uropene, cu avizul Parlamentului *uropean.
Parlamentul *uropean este cel care aprobN bugetul Oi descNrcarea de
gestiune a 'omisiei.
Curtea European4 de :usti6ie
'urtea *uropeanN de >ustiPie, cu sediul la <uxemburg, a luat naOtere n urma
&ratatului asupra 'omunitNPii *uropene a 'Nrbunelui Oi ,Pelului n anul 091.. *a are
rolul de a garanta aplicarea, interpretarea Oi respectarea dreptului comunitar. +n
prezent, este compusN din .? de judecNtori, cte unul pentru fiecare stat membru,
asistaPi de 6 avocaPi generali. *i sunt desemnaPi de cNtre 'onsiliul )*, la propunerea
7e#gia 88 9ituania :8
7u#garia :; 9u1e&+urg <
.epu+#i$a Ceh% 88 Ungaria 88
4ane&ar$a :3 ,a#ta =
>er&ania ?? 2#anda 8=
Estonia < !ustria :;
>re$ia 88 Po#onia =@
Spania =@ Portuga#ia 88
Aran)a ;8 .o&Bnia 33
"r#anda :8 S#o'enia ;
"ta#ia ;8 S#o'a$ia :3
Cipru < Ain#anda :3
9etonia 8 Suedia :8
,area 7ritanie ;8
!"!A# $%&
statelor membre, pe o perioadN de 3 ani. Din
B n B ani, jumNtate dintre judecNtori sunt
sc%imbaPi pentru a se asigura o anumitN
continuitate n activitatea 'urPii.
'urtea are douN funcPii principale#
.unc6ie 9urisdic6ional4, putnd acPiona
ca o curte constitu6ional4 (judecN
recursurile contra unei instituPii
comunitare sau a unui stat membru sau
la interpretarea tratatelor)$ ca o curte administrativ4 (controleazN legalitatea
actelor comunitare)$ ca o 9urisdic6ie civil4 (soluPioneazN cauzele avnd ca
obiect acordarea daunelorinterese) Oi ca o curte de apel (judecN recursurile
mpotriva %otNrrilor date de &ribunalul de PrimN "nstanPN)$
.unc6ie consultativ4, prin emiterea de avize n problema revizuirii tratatelor
comunitare sau a nc%eierii de acorduri internaPionale.
Curtea European4 de Conturi
A fost nfiinPatN printro convenPie la .. iulie 09?1 avnd sediul la <uxemburg. !olul ei
este acela de instituPie specializatN n controlul financiar, exercitat asupra instituPiilor
comunitare. *a verificN conturile Oi execuPia bugetului general al 'omunitNPii. AceastN
verificare are dublu sens# pe de o parte, mbunNtNPeOte gestionarea resurselor
financiare, iar pe de altN parte, informeazN asupra modului de utilizare a fondurilor
publice de cNtre autoritNPile ce au responsabilitNPi de gestiune.
;ondurile structurale
)niunea *uropeanN mai dispune Oi de alte tipuri de instituPii, printre care aOa
numitele 8onduri structurale#
Fondul Social European (82*), a fost creat prin &ratatul de la !oma (091?) Oi
dezvoltat prin cel de la -aastric%t. *ste cel mai important instrument al politicii
sociale comunitare finanPnd prioritar obiectivul numNrul B al politicii regionale
a )*# adaptarea Oi modernizarea politicilor Oi sistemelor de educaPie, formare
Oi folosire a forPei de muncN$
Fondul European de Orientare 2i de Garantare Agricol4 (8*,(A). Acesta a
fost creat n 093. pentru regularizarea prePurilor agricole Oi are n vedere
protejarea de concurenPa externN a agricultorilor comunitari, prin subvenPii,
precum Oi restructurarea producPiei agricole comunitare n scopul creOterii
randamentului$
Fondul European de Dezvoltare Regional4 (8*D*!). Acesta a intrat n
funcPiune la 0 ianuarie 09?1, fiind destinat sN corecteze dezec%ilibrele
regionale. *l este orientat cNtre infrastructurN, investiPii productive Oi
dezvoltarea ntreprinderilor mici Oi mijlocii.
)4ncile comunitare
+n sistemul instituPional al )* se mai aflN Oi bNncile @comunitareA#
!urtea European de "usti#ie
Banca European4 de Investi6ii (=*") a fost nfiinPatN pe baza &ratatului de
la !oma n anul 0916 Oi are sediul la <uxemburg. *a finanPeazN proiectele ce
servesc la promovarea integrNrii europene Oi ntNrirea coeziunii economice Oi
sociale n )niunea *uropeanN. Pe de altN parte, ea finanPeazN Oi proiecte n
afara )niunii, ca parte a politicii comunitare de cooperare cu terPe PNri$
Banca European4 pentru Reconstruc6ie 2i Dezvoltare (=*!D), creatN n
0990, este o bancN de dezvoltare care susPine statele n reconstrucPia lor Oi o
bancN de afaceri care finanPeazN sectorul privat. 2ediul sNu se aflN la <ondra$
Banca Central4 European4 (='*) a intrat n funcPiune n 0996 n urma
semnNrii &ratatului )niunii *uropene. *ste destinatN elaborNrii politicii
monetare unice a )*, administrNrii *)!,, asigurNrii stabilitNPii prePurilor,
gestionNrii rezervelor valutare Oi coordonNrii 2istemului *uropean al =Nncilor
'entrale (2*='). 2ediul sNu se aflN la 8ranJfurt. +n sistemul instituPional al
)niunii *uropene, ='* ocupN un loc aparte, datN fiind independenPa sa n
raporturile cu celelalte organisme. *a este singura responsabilN de politica
monetarN comunitarN.
Procedur" de codec6e
+ntre institutiile )niunii *uropene exista o strnsa conlucrare. *a creeaza un f$u8
dec6on"$ care parcurge urmatorul traseu#
'omisia *uropeana, pornind de la strategia, de la marile obiective, stabilite
de 'onsiliul *uropean, ia initiativa avansarii de propuneri 'onsiliului
de -inistri si Parlamentului.
'onsiliul de -inistri, pe baza unui "!6 *re"$"#$ al Parlamentului, ia
deciziile, stabilind o @*o6te co(un";.
Parlamentul ratifica (sau nu) deciziile 'onsiliului de -inistri. +n caz de
divergenta se recurge la 'omitetul de 'onciliere.
'omisia *uropeana executa si controleaza aplicarea deciziilor finale.
Din cele mentionate se poate deduce ca, din punct de vedere strict formal,
decizia apartine 'onsiliului de -inistri. Dar ea nu poate fi luata fara conlucrarea cu
celelalte institutii, fiecare jucndusi rolul n virtutea unor prerogative determinate
de statele membre, prin vointa lor liber exprimata. *xista, asadar, o *rocedur" de
codec6e, care a fost oficializata prin &ratatul de la -aastric%t.
Acelasi tratat introduce n actul decizional si *rnc*u$ su#sd"rt"t.
+n conformitate cu acest principiu, )niunea *uropeana nu intervine n probleme
care nu sunt considerate de competenta sa (nvatamntul, sanatatea publica,
amenajarea teritoriului etc.), lasnd rezolvarea lor pe seama guvernelor nationale
sau a organelor locale ale puterii. +n sc%imb, institutiile comunitare intervin n
problemele de interes general (politici economice comunitare, politica externa,
protectia mediului ambiant etc.).
Aplicarea consecventa a acestui principiu va avea consecinte benefice pentru
procesul de integrare#
va creste eficienta actului decizional prin plasarea lui la nivelul adecvat$
va mpiedica centralizarea excesiva a puterii de decizie$
va conduce la o mai buna conjugare ntre interesul national si cel comunitar.
E-ista tendinte supranationale n 0E/
+n decursul procesului de integrare vesteuropeana au existat voci care protestau
mpotriva unor tendinte supranationale. "nitial, criticile sau ndreptat mpotriva
@+naltei AutoritatiA din timpul '*',. -ai apoi tinta criticilor a fost 'omisia
executiva europeana I @gardianulA tratatelor comunitare.
-ai nti se cuvine precizat un lucru# tendintele supranationale nu apar din neant.
2upranationalitatea nu are un caracter de sine statator. *a este rezultatul cresterii
in.luentei unui stat sau a unui grup de state. -ai ales n prima perioada a
existentei '**, sau facut auzite proteste ale tarilor mici mpotriva @condominuluiA
tarilor mari. Pe parcurs nsa, relatiile dintre tarile membre sau ameliorat vizibil. 'ine
face politica )*H
+n primul rnd, 'onsiliul *uropean care este reprezentantul la vrf al statelor
membre. *l este acela care stabileste strategia, adica liniile directoare ale
politicii pe termen lung. Ar fi absurd sa se creada ca vreun sef de stat sau de guvern
ar actiona mpotriva intereselor propriei tari. Alaturi de aceasta institutie se cuvine
mentionat si 'onsiliul de -inistri I care ia decizii si care este compus din titularii
cabinetelor ministeriale din statele lor de origine. +n fine, Parlamentul *uropean
poate fi plasat @n aceeasi barcaA. *ste adevarat ca membrii sai nu se grupeaza pe
tari, ci pe partide, alcatuind un fel de @internationaleA I socialiste, democratcrestine,
ecologiste etc. Dar, la momentul votului, este greu de crezut ca nu vor tine seama
de interesul national.
Adeseori, n 'onsiliul de -inistri sau n Parlament apar divergente puternice n
probleme legate de bugetul comunitar, politica agricola comuna etc. Aceste
divergente sunt o dovada ca nu se practica consensul impus de cei puternici.
<eciziile sunt rezultatul compromisului politic ntre reprezentantii unor tari care au
subscris la ideile comunitare. +n istoria 'omunitatii vesteuropene exista
cazuri n care reprezentantii statelor membre au avut libertatea de a nu
subscrie la ,otar%rile ma9oritatii, fara ca acest lucru sa nsemne @taierea puntiiA.
-area =ritanie, Danemarca si 2uedia, desi toate trei membre ale )*, au avut
totusi dreptul sa nu adere n primul val la moneda unica I euro. 2a ne
gndim si la principiul subsidiaritatii$ oare ar mai fi fost el adoptat daca n cadrul )*
ar prevala tendintele supranationaleH
&.+.. De $" *o$tc$e econo(ce co(une $" ("re" *"t" unc" euro*e"n"
)niunea *uropeana ar fi de neconceput fara existenta politicilor economice comune.
'um au aparut eleH
"ntegrarea economica interstatala a facut posibil saltul de la interventionismul
statal la cel suprastatal. &otodata, ea a desc%is calea cooperarii ntre factorii de
decizie aflati la cele doua niveluri, ntre institutiile respective.
Aceasta noua posibilitate a aparut datorita cedarii liber consimtite, de catre statele
membre ale comunitatii europene, a unor prerogative ale suveranitatii lor nationale
n favoarea institutiilor comunitare (dreptul de a fixa taxe vamale, de a @bateA
moneda nationala etc.). *volutiile ulterioare au demonstrat ca aceasta renuntare a
fost larg compensata prin avantajele ce decurg din noua suveranitate I aceea a
)niunii *uropene ca entitate.
Politicile economice comune sunt rodul cooperarii ntre cele doua niveluri de decizie.
+n ordine cronologica, prima lansata a fost politica agricola comuna
(093.), pe vremea *uropei @celor saseA I 8ranta, (ermania, "talia, =elgia,
,landa si <uxemburg I considerate @state fondatoareA. Prin aceasta politica se
urmarea iesirea din situatia de criza de subproductie existenta pe piata produselor
agricole, imediat dupa sfrsitul celui deal doilea razboi mondial.
2uccesul PA' a fost deplin. ,ferta a crescut considerabil. 2iguranta alimentara si
calitatea produselor au fost asigurate. )lterior, PA' avea sa intre ntro faza de
criza de supraproductie, cnd accentul a fost pus pe reducerea ofertei n raport cu
cererea. Politica agricola comuna a fost marea beneficiara a existentei si functionarii
celorlalte politici economice comunitare.
Politica comerciala comuna a nsemnat eliminarea progresiva a taxelor vamale
si a restrictiilor netarifare, n cadrul sc%imburilor intracomunitare, ceea ce a
facilitat si comertul reciproc cu produse agricole. Piata comuna sa realizat, n
primul rnd, n sectorul agricol. &ariful vamal comun extern, intrat n vigoare la 0
iulie 0936, a asigurat, dupa caz, o protectie si a productiei agricole comunitare, desi
el a scazut continuu, datorita negocierilor din cadrul (A&&R,-'.
Politica bugetara a 0niunii a satisfacut preferential cerintele PA'$ de cte ori au fost
luate n discutie proiectele de buget comunitare, sau manifestat puternice
disensiuni ntre reprezentantii tarilor membre, n primul rnd din acest motiv.
Politica monetara comuna, dupa parcurgerea a doua etape preliminare,
cea a asanumitului sarpe monetar (09?.09?6) si cea a sistemului monetar
european (09?90996) intra ntro etapa calitativ superioara, etapa )niunii
*conomice si -onetare, prin lansarea oficiala a monedei unice euro, la B0
decembrie 0996, prin crearea =ancii 'entrale *uropene, devenita operationala la
0 ianuarie 0999 si prin nc%eierea procesului de retragere din circulatie a
monedelor nationale ale statelor care aderasera la euro, la 0 martie .//.,
moment n care euro devine e.ectiv moneda unica.
*uro a marit efectul de antrenare generat de procesul de integrare economica
interstatala, prin alinierea n jos a ratelor inflatiei si ale dobnzii, tendinta care a
stimulat investitiile si, n consecinta , cresterea economica la nivelul )*.
*uro a facilitat considerabil stabilirea unor preturi unice, ceea ce a consolidat marea
piata interna europeana.
Se(nfc"t" for("r M"r Pete Unce Euro*ene
Actul )nic *uropean (0 iulie 096?) a dinamizat procesul de integrare vest
europeana. *l a prevazut ca, pna la data de B0 decembrie 099., sa fie realizata
definitiv marea piata unica, un spatiu economic .ara .rontiere.
&area piata unica este c,emata sa asigure cele patru libertati de circulatie# a
marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor. Aceste liberalizari nu s-
au produs simultan, ci n ritmuri diferite. Deosebiri de ritm sau nregistrat nu numai
ntre diferitele fluxuri, ci si n interiorul lor ,ntre segmentele care le compun.
Astfel, prima liberalizare sa nfaptuit n domeniul circulatiei capitalului.
<ibera circulatie a marfurilor a devenit posibila gratie politicii comerciale comune.
)n rol important au jucat si diverse reglementari, cum sunt cele privind
fiscalitatea sau recunoasterea reciproca a calitatii produselor. <ibera circulatie a
persoanelor a debutat prin libertatea trecerii frontierelor (un rol important revenind
acordului de la 2c%engen) si apoi prin abolirea discriminarii de nationalitate, n
privinta angajarii, salarizarii, conditiilor de munca. &ratatul de la Amsterdam a avut
un rol considerabil pe planul respectarii drepturilor omului, a persoanei. <iberalizarea
serviciilor a evidentiat un ritm mai rapid n cazul serviciilor bancare, urmate de cele
din domeniul valorilor mobiliare si din cel al asigurarilor.
-area piata unica reprezinta principala prg%ie a performantelor )niunii *uropene.
&.+./ De $" UE ) &/ $" UE ) +0
&ratatul de la 7isa, semnat la .3 februarie .//0, a desc%is calea catre o noua
extindere a )niunii *uropene, de asta data catre *st, cea mai ampla din cte au
avut loc pna n prezent. <argirea )* cu cele 0/ state candidate (statele baltice I
*stonia, <etonia, <ituania, statele centraleuropene I Polonia, 'e%ia, 2lovacia,
)ngaria, 2lovenia, statele mediteraneene I 'ipru si -alta) a fost %otarta de
'onsiliul *uropean de la 'open%aga (decembrie .//.). 2emnarea &ratatelor
de Aderare sa desfasurat cu ocazia 'onsiliului *uropean de la Atena (.//B).
E-tinderea a devenit e.ectiva de la ! mai '==:, dupa ratificarea acestor &ratate de
catre parlamentele celor .1 de state membre.
Acest eveniment reprezinta cea mai mare provocare de pna acum la adresa
integrarii interstatale europene. Pentru prima data, noii veniti provin, n marea lor
majoritate, dintr o @alta lumeA, cea a fostului @lagar socialistA, avnd un nivel de
dezvoltare (exceptnd 2lovenia) evident inferior n raport cu media vesteuropeana.
!evenirea la sistemul capitalist, la economia de piata, a necesitat un efort
urias, nu numai din partea @candidatilorA, ci si a )niunii *uropene
M
. Acest efort va
continua si dupa aderare, anuntnd sa fie c%iar mai mare, dat fiind complexitatea
sporita a procesului de integrare, propriuzis.
*ste de remarcat, nsa, ca toti factorii responsabili sunt pregatiti sa faca fata
situatiei. Premisele succesului au fost asigurate, n buna parte, n perioada de
asociere a statelor candidate la aderarea la )*. Procesul lor de asociere a
.ost unul cu totul speci.ic. *l nu sa desfasurat de pe o zi pe alta. 'omisia
*uropeana a elaborat o strategie de preaderare destinata familiarizarii tarilor
candidate excomuniste cu acLuisul comunitar, cu politicile )*, cu democratia.
'ooperarea )* cu .iecare candidat n parte a pornit de la necesitatea
rezolvarii unor probleme specifice$ ea sa bazat pe un parteneriat n adevaratul
sens al cuvntului si a fost sprijinita de un a9utor .inanciar substantial,
nerambursabil, oferit prin ;ondurile europene de pre-aderare. +n acest fel, riscurile
perioadei @postaderareA, ale integrarii propriuzise, au fost nu numai asumate,
dar si calculate.
<a 0 ianuarie .//?, sa infaptuit aderarea !omniei si =ulgariei la )niunea
*uropeana ajunganduse la )* I .?.
Care sunt posibilitatile ca, ntr-un viitor mai apropiat sau mai ndepartat, actuala
,arta a 0niunii Europene sa .ie modi.icata/
Pe lista de asteptare ramne &urcia. 'ererea sa de aderare a fost depusa de multi
ani de zile. !ecent, )* a decis demararea negocierilor, cu tot scepticismul
manifestat de cetatenii statelor membre. 'ea mai mare opozitie vine din partea
(reciei. 2e estimeaza o lunga durata a negocierilor.
, atentie sporita este acordata, n prezent, de catre )*, fostelor tari iugoslave
si Albaniei, care continua sa reprezinte @butoiul cu pulbere al =alcanilorA. <iderii
europeni vor sa limiteze riscurile pe care le prezinta statele respective, acordndule
ajutor financiar, desi nu exista un calendar oficial de aderare a lor. Dintre tarile din
zona, -acedonia si 'roatia au cele mai mari sanse de a candida la aderare.
)n grup aparte formeaza acele tari din ,ccident care, desi ndeplinesc toate
conditiile de aderare la 0E, nu sunt membre pentru ca nu doresc acest lucru. *ste
vorba despre *lvetia, 7orvegia si "slanda. &otusi, daca expectativa lor se va
prelungi, ar putea fi mpiedicata nsasi nfaptuirea dezideratului *uropei )nite.
)n caz special reprezinta grupul format din -area =ritanie, 2uedia si
Danemarca. &oate trei sunt membre ale )*, dar nu si ale 0niunii &onetare.
Democratia )* permite acest lucru. *le nau adoptat moneda unica I euro,
prefernd propriile monede nationale. Pentru -area =ritanie, de pilda, lira
sterlina reprezinta mai mult dect moneda cea mai bine cotata din lume$ ea este un
adevarat simbol al traditiilor si maretiei britanice. Desigur, renuntarea la aceasta
moneda si adoptarea euro, ar nta ri considerabil pozitia internationala a
monedei unice europene.
Daca ne raportam la fostele state sovietice din *uropa, cum sunt )craina,
!epublica -oldova, Armenia si (eorgia, prin faptul ca joaca rol de pivoti geo
politici, ele intereseaza si )niunea *uropeana. <a rndul lor, ele nsele doresc sa
adere la )*. 8iind nsa departe de ndeplinirea cerintelor )niunii *uropene,
economice si politice, deocamdata nimic nu este de semnalat pe linia aderarii. *le
vor continua sa ramna n pozitie de asteptare.
+n ce priveste !epublica =elarus, ea nu se afla printre cei dornici sa adere la )*.
Dorinta exprimata de =elarus, este o uniune statala cu !usia. 8osta superputere,
!usia, doreste sa revina la statutul pierdut. Pentru moment, ea este tinuta n loc
de ntrzierea reformei economice si de dimensiunile impresionante ale marii
coruptii. *ste semnificativ ca !usia a ales calea capitalista de dezvoltare pe
care o considera cea mai potrivita pentru valorificarea superioara a propriilor
bogatii si sporirea puterii economice. Analistii politici apreciaza ca singura
posibilitate de orientare a relatiei )* I !usia, rezida ntrun parteneriat special
, dorit de ambele parti si totodata realizabil.
&.+.1 Pers*ect!e$e nte'r"r *o$tce " UE
&ratatele privind integrarea economica interstatala (!oma I 091?, -aastric%t I
099. si Amsterdam I 099?) nu prevad explicit obiective referitoare la integrarea
politica. 2a fi fost, oare, abandonate pe parcurs principiile formulate de pionierii
integrarii europene sau sa dorit, mai degraba, menajarea unor susceptibilitat
nationalisteH 8apt este ca aproape fiecare dintre deciziile majore pe planul
integrarii economice si monetare a reprezentat, n felul ei, o caramida pusa la
temelia constructiei politice europene#
Cre"re" nsttut$or co(unt"re, care sa facut cu pretul renuntarii la unele
dintre prerogativele suveranitatii nationale a statelor, expresie a unei vointe
politice de integrare interstatala.
I(*$e(ent"re" *o$tc$or co(unt"re, reprezinta o afirmare a spiritului
integrationist n competitia cu cel nationalist.
:Ac>us;-u$ co(unt"r, cu tot ceea ce reprezinta el, constituie un
fundament pentru o integrare politica n cadrul )niunii *uropene.
+nfaptuirile la nivel comunitar nar fi avut efect daca nar fi influentat pozitiv
viata cetatenilor. Pe fondul general al cresterii nivelului de trai n ansamblul )niunii
*uropene, a fost ntarita protectia drepturilor si intereselor cetatenesti ,n to"te
st"te$e (e(#re prin adoptarea unor decizii, cum sunt#
acordarea unor drepturi politice suplimentare privind garantarea liberei
circulatii a persoanelor n cadrul )*, a dreptului rezidentilor de a
participa la alegeri locale, c%iar daca sunt cetateni ai altui stat comunitar$
protectia cetateanului european n calitate de consumator prin impunerea
unor standarde superioare de calitate, obligatorii pentru toate statele )*, ca
si pentru exportatorii straini$
construirea progresiva a unei zone de libertate, securitate si justitie.
7u putem nc%eia aceasta enumerare, fara cteva cuvinte despre rolul euro
ca instrument de coagulare politica.
, moneda nu este numai un simbol al valorii, ci si unul politic, al independentei si
suveranitatii unui stat. -oneda nationala, prin cursul ei de sc%imb, permite statului
care a emiso sasi valorifice avantajul comparativ, drepturile economice care i
se cuvin, n sc%imbul cu alte state si sa asigure un standard de viata
corespunzator propriilor cetateni. De aceea, n tarile dezvoltate, cu moneda forte, se
formeaza un adevarat atasament al populatiei fata de moneda nationala. +ncrederea
cetatenilor unei tari n moneda proprie este, ea nsasi, un factor de stabilitate.
Asa stnd lucrurile, renuntarea la moneda nationala de catre o tara bogata, mai
ales daca reprezinta o forta economica si politica pe plan international, nseamna
asumarea unui risc considerabil. 'onsimtind acest lucru, un stat, cetatenii sai, au
dreptul la o compensatie care sa le asigure un nou avantaj comparativ, superior
fata de trecut. 7umai asa moneda unica se va putea bucura de recunoastere,
de ncrederea necesara, n primul rnd n zona monetara n care are putere de
circulatie. 8ara doar si poate, euroul va raspunde acestei cerinte. +n masura n care
avantajele pe care le ofera n prezent se vor concretiza, moneda unica europeana
va cstiga suportul public absolut necesar. *uroul va genera astfel efecte
centr*ete9 devenind un instrument de coagulare politica la scara )niunii
*conomice si -onetare.
Pna n prezent nu sa mentionat nimic oficial despre felul cum va arata
uniunea politica europeana. , indicatie indirecta se gaseste, totusi, n &ratatul de
la Amsterdam, n partea privind instituirea cetateniei europene# @'etatenia )niunii
co(*$ete"6" cetatenia nationala si nu o ,n$ocuesteA (art. 6, s.n.). Asadar,
fiecare persoana ar urma sa aiba dreptul la dubla cetatenie# una nationala si
alta europeana, ,n "ce$"s t(*.
Acest fapt prefigureaza coexistenta a doua tipuri de entitati politice# pe de o
parte, statelenatiune, membre ale )*, cu ceea ce au ele specific, nainte de toate
pe plan cultural, iar, pe de alta parte, )niunea, cu institutiile, legislatia si
politicile sale comunitare.
7oile provocari cu care se va confrunta )niunea *uropeana au fost luate n
discutie, la cel mai nalt nivel, nca de la nceputul noului secol. 'onsiliul
*uropean de la 7isa (februarie .//0), prin &ratatul nc%eiat, precum si cel de
la <aeJen (decembrie .//0) au stabilit obiectivele si directiile de actiune. A
rezultat ca n centrul atentiei se va afla refor(" nsttuton"$", care sa nsemne
@mai multa transparenta si eficienta si mai putina rigiditateA. -ai concret, reforma
va avea doua tinte fundamentale#
apropierea institutiilor )* de cetatean$
cresterea eficientei deciziei la nivel european.
A fost creat un cadru oficial de dezbatere a problematicii extinderii I
@'onventia europeanaA. 2emnificativ este faptul ca la lucrarile ei nu au participat
numai statele membre si institutiile europene, ci si reprezentantii statelor candidate
la integrare. 7u este vorba despre o participare formala, ci de una cu toate
drepturile. <ucrarile @'onventieiA sau aflat la baza 'onferintei interguvernamentale
care a luat dec6 defnt!e, naintea alegerilor europene din .//B.//:.
Din luarile de pozitie oficiale se contureaza masuri cum sunt#
extinderea prerogativelor parlamentelor nationale pe plan european$ ele
nu se vor mai limita doar la ratificarea sau respingerea %otarrilor
instantelor )*, ci vor fi asociate la luarea celor mai importante decizii ale
acestora. +n asemenea conditii, sar crea posibilitatea abandonarii
procedurilor de ratificare a &ratatelor europene si a intrarii lor imediate n
vigoare.
introducerea unei legislatiicadru care sa lase statelor membre mai multa
libertate de alegere$
instituirea unui @spatiu public europeanA desc%is dezbaterilor ntre membrii
societatii civile$
eficientizarea aplicarii principiului subsidiaritatii, printro mai buna definire si
repartitie a competentelor ntre institutiile europene si ntre acestea si cele
nationale. Se are n vedere c,iar si trans.erul unor atributii de sus n 9os$
simplificarea si accelerarea procedurii de @codecizieA ntre 'onsiliul de -inistri
*uropean si Parlamentul *uropean$
trecerea la votul majoritar, ca regula generala$
desfiintarea dreptului @de vetoA, cu exceptia unor cazuri particulare.
)niunea *uropeana exista si functioneaza n virtutea a sapte tratate# Paris I
0910, !oma I 091?, -aastric%t I 099., Amsterdam I 099?, 7isa I .//0 si
<isabona .//?. ,biectivele, competentele si instrumentele de actiune se
gasesc dispersate n ansamblul acestor tratate. 8apt este ca, dupa ratificarea lor, s
au produs transformari importante, pline de semnificatii. De aceea se resimte
necesitatea unui *ratat de baza care sa reflecte nu numai trasaturile definitorii ale
stadiului actual de integrare interstatala, dar care sa desc%ida noi cai de
actiune. )n &ratat 'onstitutional al )niunii *uropene apare ca fiind un raspuns
valabil la toate aceste asteptari.
Din pacate nsa, respingerea recenta a proiectului 'onstitutiei europene n
urma referendumului organizat de 8ranta si ,landa (mai .//1), doua tari
.ondatoare, amna pentru o perioada nedeterminata rezolvarea problemelor
amintite.
;otul francezilor si olandezilor, dupa attia ani de eforturi majore, nsotite de
performante notabile, pe planul integrarii interstatale, apare lipsit de logica. ,are s
ar putea face fata marilor provocari ale secolului acesta, cum sunt globalizarea,
concurenta tot mai mare din partea 2tatelor )nite si c%iar a '%inei,
recurgnduse la izolare sau printro politica de ntarire a unitatii din interiorul )*H
;otul negativ francoolandez a aruncat )niunea *uropeana ntro evidenta criza
care ridica un mare semn de ntrebare n ceea ce priveste succesul celei mai mari
extinderi, proces n care investitiile )* au fost foarte mari.
+n aceste conditii, oficialii europeni au preferat o perioada de reflectie, un fel de
@timeoutA, n termeni sportivi. 2e vor cauta noi solutii care sa fie general acceptate,
att de statele mari, ct si de cele mici.
-area provocare a secolului QQ", pentru )*, ramne integrarea sa politica I mult n
urma fata de cea economica. "ndiferent de forma pe care o va mbraca, uniunea
politica va face posibila transformarea )niunii *uropene ntro superputere
capabila sa joace un rol considerabil n configurarea ordinii mondiale.
&.- Acordu$ de L#er Sc2(# Centr"$ Euro*e"n 3CEFTA4
Constituire
Acordul Central European al Comer6ului 5iber, '*8&A (engl. Central European Free
Trade Agreement) este un acord comercial de liber sc%imb a mNrfurilor care a luat
fiinPN la .0 decembrie 099. la 'racovia Oi a intrat n vigoare la 0 ianuarie 099B,
avnd ca membri fondatori 'e%oslovacia, ulterior 'e%ia Oi 2lovacia, Polonia Oi
)ngaria. 2copul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o
piaPN comunitarN lipsitN de taxe vamale Oi un exerciPiu de preaderare la )niunea
*uropeanN. 2tatele membre sunt evidenPiate n tabelul :.
'elor : membri ai (rupului de la ;iOegrad li sau alNturat ulterior 2lovenia (de la 0
ianuarie 0993), !omnia (0 iulie 099?), =ulgaria (0 ianuarie 0999), Oi 'roaPia (0
martie .//B). '*8&A Oia modificat componenPa de la 0 mai .//:, avnd n vedere
cN cinci dintre PNrile membre ('e%ia, Polonia, 2lovacia, 2lovenia Oi )ngaria) au
aderat la )*, rNmnnd n Acord =ulgaria, 'roaPia Oi !omnia. <a data de .?
februarie .//3 sa semnat, la 2Jopje, Acordul de aderare a !epublicii -acedonia la
'*8&A, n prezent acesta aflnduse n proces de ratificare. Principala preocupare a
PNrilor membre '*8&A n ultima perioadN a fost viitorul acestui Acord, avnd n
vedere faptul cN de la 0 ianuarie .//?, odatN cu integrarea n )*, !omnia Oi
=ulgaria sau retras din '*8&A. DeOi a pNrNsit acest Acord la 0 ianuarie .//? pentru
a se alNtura )niunii *uropene, !omnia a arNtat )niunii *uropene cN are un rol de
jucat n asigurarea stabilitNPii Oi securitNPii n regiune.
7oul Acord va nlocui rePeaua actualN de B. de acorduri bilaterale Oi de comerP liber
dintre PNrile din *uropa de 2ud*st Oi va contribui la crearea unei zone de comerP
liber in regiune. Acordul privind amendarea '*8&A va fi unul modern, n concordanPN
cu regulile ,rganizaPiei -ondiale a 'omerPului.
Acordul a contribuit la mbunNtNPirea regimului comerPului Oi la pregNtirea membrilor
sNi pentru eventuala aderare la )niunea *uropeanN.
>biective generale
PNrPile vor nfiinPa o zonN de comerP liber n concordanPN cu prevederile
Acordului '*8&A Oi n conformitate cu regulile Oi procedurile relevante ale
,-'. Eona de comerP liber va fi nfiinPatN ntro perioadN de tranziPie ce se va
nc%eia cel mai trziu la B0 decembrie ./0/$
'onsolidarea ntrun singur acord a nivelului existent de liberalizare a
comerPului realizat prin sistemul acordurilor bilaterale de comerP liber deja
nc%eiate ntre PNrPi$
+mbunNtNPirea, n continuare, a condiPiilor pentru promovarea investiPiilor,
inclusiv a investiPiilor strNine directe$
'reOterea comerPului cu mNrfuri Oi servicii Oi impulsionarea investiPiilor prin
reguli corecte, clare, stabile Oi predictibile$
*liminarea barierelor Oi a distorsiunilor din calea comerPului Oi facilitarea
circulaPiei mNrfurilor n tranzit Oi a circulaPiei transfrontaliere a mNrfurilor Oi
serviciilor ntre teritoriile PNrPilor$
,ferirea de condiPii corecte de competiPie pentru comerP exterior Oi investiPii Oi
desc%iderea treptatN a piePelor pentru ac%iziPii publice ale PNrPilor$
,ferirea de protecPie corespunzNtoare a drepturilor de proprietate intelectualN
n conformitate cu standardele internaPionale$
Asigurarea de proceduri eficiente pentru implementarea Oi aplicarea Acordului$
'ontribuPia prin acestea la dezvoltarea armonioasN Oi creOterea comerPului
mondial.
3a+e#u# 4
$tatele membre !E%&'( cu anul intrrii )i ie)irii din or*ani+a#ie
(C) $a ur&are a ader%rii #a Uniunea European%.
http://ro.wikipedia.org/wiki/!$ordu#_Centra#_European_a#_Co&er%C=%!3u#ui_9i+er
'tatele mem(re
anul
aderrii
anul ieirii())
Po#onia :??8 8@@4
Ungaria :??8 8@@4
Cehos#o'a$ia
.epu+#i$a
Ceh%
:??8 8@@4
S#o'a$ia
S#o'enia :??< 8@@4
.o&Bnia :??; 8@@;
7u#garia :??? 8@@;
Croa)ia 8@@8 D
.epu+#i$a ,a$edonia 8@@< D
7osnia (i Eer)ego'ina 8@@; D
,o#do'a 8@@; D
Ser+ia 8@@; D
,untenegru 8@@; D
!#+ania 8@@; D
Foso'o 8@@; D
Structura institu6ional4
'*8&A, deOi este consideratN Oi funcPioneazN ca o organizaPie economicN regionalN,
nu are o structurN instituPionalN SclasicNA, n sensul cN nu este prevNzutN cu un
secretariat cu caracter permanent. 3euniunile de e-per6i CE;*A, care se desfNOoarN
periodic la intervale de aproximativ .B luni la nivel de director din ministerele
responsabile cu relaPiile comerciale internaPionale, au un rol esenPial n funcPionarea
'*8&A. *xperPii '*8&A asistN Comitetul &i-t la ndeplinirea atribuPiilor sale, prin
rezolvarea obiectivelor stabilite de reuniunile acestuia Oi de summitul primilor miniOtri
ai PNrilor membre. &otodatN, reuniunile de experPi sunt menite sN abordeze orice
probleme legate de funcPionarea '*8&A Oi sN pregNteascN decizii sau recomandNri
pentru 'omitetul -ixt. PreOedinPia 'omitetului -ixt al '*8&A este asiguratN, dupN
principiul rotaPiei, de cNtre fiecare ParN membrN.
Politica economic4
Principalele rezultate aOteptate de la lansarea '*8&A sau concentrat n direcPia
creOterii sc%imburilor comerciale reciproce, prevenirii efectelor de deturnare de
comerP Oi minimizNrii efectelor negative ale atomizNrii piePei PNrilor din regiune.
Participarea unei PNri la '*8&A se diferenPiazN ntructva de participarea la alte
grupNri regionale ca urmare a stadiului de la care pornesc partenerii Oi a obiectivelor
urmNrite. 2e sperN cN participarea la '*8&A va permite atenuarea asimetriilor de
dezvoltare Oi, prin coordonarea politicilor economice, se poate obPine un mai mare
grad de stabilitate politicN n zonN. 'eea ce le uneOte pe aceste PNri este dorinPa
comunN de a adera ct mai repede la )niunea *uropeanN Oi speranPa ca prin
valenPele '*8&A se grNbeOte ndeplinirea cerinPelor acestui demers. 'apacitatea de
a face faPN cerinPelor unui exerciPiu integraPionist poate transmite la =ruxelles un
mesaj favorabil cu privire la capacitatea candidaPilor de a face faPN exigenPelor
integrNrii n )*. <a nivelul '*8&A se va alimenta o concurenPN, uneori neloialN, ntre
PNrile participante pentru a dovedi care este cea mai pregNtitN pentru aderarea la
structurile )niunii *uropene.
+n perioada .//0.//:, comerPul din regiune a crescut cu BB4, fiind de .,? miliarde
de euro la nceputul perioadei, iar la sfrOit atingnd B,1 miliarde de euro, potrivit
datelor 'omisiei *uropene. +n acelaOi timp, comerPul cu PNrile neafiliate a crescut cu
.04, de la B/,. miliarde de euro n .//0 la B3,: miliarde de euro n .//:.
&.. Acordu$ Euro*e"n de L#er Sc2(# 3AELS4
Constituire
Acordul European de 5iber Sc,imb (&%e European Free Trade Association A*<2) a
luat fiinPN la B mai 093/, ca alternativN a statelor europene care nu erau admise sau
nu doreau sN se alNture 'omunitNPii *conomice *uropene (astNzi )niunea
*uropeanN).
'onvenPia A*<2 a fost semnatN la : ianuarie 093/ n 2tocJ%olm de cNtre ? state.
AstNzi, numai "slanda, 7orvegia, *lvePia Oi <iec%tenstein au rNmas membre ale
A*<2, dintre care numai 7orvegia Oi *lvePia sunt membri fondatori. Conven6ia de la
Stoc?,olm a fost nlocuitN cu Conven6ia de la @aduz (<iec%tenstein) semnatN la .0
iunie .//0 Oi intratN n vigoare la 0 iunie .//.. Prin aceastN nouN 'onvenPie au fost
aduse cteva modificNri#
introducerea unor noi domenii de cooperare# comerPul cu servicii, investiPiile,
libera circulaPie a persoanelor, securitate socialN, transportul aerian Oi rutier,
drepturile de proprietate intelectualN etc$
funcPiile 'onsiliului A*<2 au fost sporite n scopul de a reflecta sc%imbNrile
istorice ale misiunii A*<2, n special cu referire la regimul de zonN liberN a
statelor partenere. 7oua 'onvenPie oferN un cadru mult mai coeziv pentru
relaPiile economice dintre cei patru membri Oi un set mbunNtNPit de
instrumente care sN coordoneze relaPiilor lor interne, precum Oi relaPiile externe
cu actualele Oi potenPialele PNri partenere.
AceastN convenPie promoveazN liberalizarea comerPului statelor membre. &rei dintre
PNrile A*<2 sunt membre ale PiePei "nterne a )niunii *uropene prin Acordul asupra
Aonei Economice Europene (Economic European Area **A) intratN n vigoare n
anul 099:. 'ea dea patra, *lvePia, a optat pentru o nPelegere bilateralN cu )niunea
*uropeanN. +n plus, statele A*<2 au nc%eiat acorduri comerciale comune cu un
numNr de alte PNri.
2copul iniPial al acestei organizaPii internaPionale era de a elimina taxele vamale
asupra produselor industriale n comerPul dintre statele membre. Prin convenPia
A*<2, statele A*<2 au stabilit o zonN de libersc%imb pentru comerPul mNrfurilor.
'onvenPia a fost completatN, ulterior, printrun acord de integrare economicN pentru
sectorul de servicii. 2pre deosebire de )niunea *uropeanN nsN, A*<2 nu este o
uniune vamalN, ceea ce nseamnN cN fiecare stat membru A*<2 poate stabili, n
principiu, liber taxele vamale Oi politica comercialN externN privind state terPe (non
A*<2).
Scurt istoric
-embrii fondatori au fost !egatul )nit al -arii =ritanii Oi al "rlandei de 7ord,
Danemarca, 7orvegia, 2uedia, Austria, *lvePia Oi Portugalia. 8inlanda a devenit
membru asociat n 0930 (devenind membru cu drepturi depline n 0933), iar "slanda
n 09?/. !egatul )nit Oi Danemarca intrN n 'omunitatea *uropeanN n 09?B
(mpreunN cu "rlanda, ncetnd prin urmare sN fie membre A*<2). Portugalia a
pNrNsit, de asemenea, A*<2 pentru a intra n 'omunitatea *uropeanN n 0963.
<iec%tenstein se alNturN A*<2 n 0990, interesele sale fiind reprezentate pnN atunci
de *lvePia. +n 0991 Austria, 2uedia Oi 8inlanda devin membre )* Oi pNrNsesc A*<2.
Acordurile de comer6 liber ale AE5S
2trategia comercialN a statelor membre A*<2 a evoluat dincolo de limitele
continentului european. +ncN de la sfrOitul anilor 59/, statele membre A*<2 au
acPionat global pentru aOi menPine poziPia competitivN pe plan internaPional.
8olosind A*<2, statele membre au creat una din cele mai largi rePele de zone de
comerP liber, ce asigurN operatorilor economici accesul direct pe o piaPN formatN din
aproximativ ::/ milioane consumatori.
Principalul motiv pentru care *lvePia, "slanda, <iec%tenstein Oi 7orvegia folosesc
A*<2 ca mijloc comun pentru negocierile unor acorduri regionale este acela cN
statele A*<2, privite ca un grup comercial, ScntNrescA mai mult dect ca actori
economici singulari Oi sunt mai interesante ca potenPiali parteneri comerciali. PnN n
prezent, statele A*<2 au nc%eiat 01 acorduri de comerP liber cu 09 state partenere Oi
teritorii (vezi 8igura 0).
Aigura :
&rebuie menPionat cN, n timp ce statele membre A*<2 au adoptat o politicN de
nc%eiere a numeroase acorduri economice regionale, acest lucru nu diminueazN
gradul de prioritate acordat bunei funcPionNri a sistemului comercial multilateral
guvernat de ,rganizaPia -ondialN a 'omerPului, cele douN abordNri I bilateralismul Oi
multilateralismul I susPinnduse reciproc.
Prin acordurile economice regionale ale A*<2 sunt urmNrite mai multe obiective,
printre care putem menPiona#
stabilirea unei zone de comerP liber ntre parteneri (se au n vedere produsele
industriale, agricole, piscicole etc.)$
liberalizarea comerPului cu servicii, a investiPiilor, ac%iziPiilor publice etc$
furnizarea protecPiei pentru drepturile de proprietate intelectualN$
stabilirea unor reglementNri pentru evitarea Oi rezolvarea disputelor ntre pNrPi$
mbunNtNPirea permanentN a acestora pentru a fi ct mai eficiente lund n
considerare Oi sc%imbNrile din cadrul ,-'.
&./ S*"5u$ Econo(c Euro*e"n 3SEE4
Ce este Spa6iul Economic European
Spa6iul Economic European (2**) uneOte cele .? state membre )* Oi cele trei state
2** A*<2 ("slanda, <iec%tenstein Oi 7orvegia) ntro piaPN internN guvernatN de
aceleaOi reguli de bazN. Aceste reguli au ca scop sN permitN mNrfurilor, serviciilor,
capitalului Oi persoanelor sN circule liber n cadrul 2**, ntrun mediu desc%is Oi
competitiv, un concept cunoscut drept cele patru libert46i.
>biectivul SEE
,biectivul Acordului 2**, aOa cum este prezentat n Articolul 0, este de Sa promova
nt4rirea continu4 2i ec,ilibrat4 a rela6iilor comerciale 2i economice dintre P4r6ile
ContractanteBn scopul cre4rii unui Spa6iu Economic European omogenA.
Acordul 2** asigurN condiPii egale de afaceri n ntreaga piaPN internN, prin reguli
privind competiPia Oi ajutoarele de stat. De asemenea, conPine prevederi orizontale
referitoare la cele patru libertNPi, precum Oi la cooperarea n afara celor patru libertNPi,
n aOa numitele domenii de .lanc. Acestea din urmN acoperN domenii cum ar fi
cercetarea Oi dezvoltarea te%nologicN, serviciile de informare, educaPia, instruirea Oi
tineretul, locurile de muncN, ntreprinderea Oi antreprenoriatul, protecPia civilN.
'ooperarea se desfNOoarN prin activitNPi comune de diferite tipuri, cum ar fi
participarea 2** A*<2 la programele )*.
SEE nu acoper4 urm4toarele domenii ale politicii )* #
politicile comune n domeniul agriculturii Oi pisciculturii (deOi Acordul conPine
prevederi privind diverse aspecte ale comerPului cu produse agricole Oi
piscicole)$
uniunea vamalN$
politica comercialN comunN$
politica externN Oi de securitate comunN$
justiPia Oi afacerile interne (deOi "slanda Oi 7orvegia fac parte din rePeaua
2c%engen)$
uniunea monetarN ()*-).
2tatele 2** A*<2 nu au transferat nici o competenPN legislativN cNtre instituPiile 2**
Oi, ca urmare, toate deciziile 2** A*<2 sunt luate prin unanimitate.
Scurt istoric
De la nfiinParea A*<2 n 093/, 'omunitatea *uropeanN a fost cel mai important
partener comercial al acesteia. +n 09?., PNrile A*<2 au semnat, cu titlu individual,
acorduri de liber sc%imb cu '** cu scopul de a elimina taxelele vamale la importul
produselor industriale. Acest scop a fost atins, in linii generale, n 09??.
<a mijlocul anilor U6/, 'omisia *uropeanN Oia lansat ambiPiosul proiect al unei piePe
interne complet integratN. Planul a fost stabilit prin Actul )nic *uropean, semnat n
0963. +n 096:, statele A*<2 Oi '* au adoptat o declaraPie privind nfiinParea comunN
a unui 2paPiu *conomic *uropean (2**), care enumera posibilele cNi de cooperare,
n special n domeniul comerPului cu mNrfuri.
2tatele A*<2 au nPeles determinarea politicN a )* de a finaliza crearea piePei
interne pnN la 0 ianuarie 099B Oi au decis sN continue dezvoltarea relaPiilor '*
A*<2 n paralel cu evoluPiile interne ale )*.
+ntre 096: Oi 0969 sa realizat eliminarea barierelor din calea comerPului, caz cu caz.
&otuOi, a devenit dificil pentru statele A*<2 Oi pentru '* sN coopereze n condiPiile n
care unele domenii erau alese pentru cooperare, iar altele nu.
'a urmare, n 0969 >acLues Delors, PreOedintele 'omisiei *uropene, a propus o
nouN formN de parteneriat, mai structuratN, care avea sN devinN Acordul SEE.
2tatele A*<2 din acea vreme (Austria, 8inlanda, "slanda, <iec%tenstein, 7orvegia,
2uedia Oi *lvePia) au salutat ideea Oi negocierile oficiale au nceput n iunie 099/.
Acordul privind 2paPiul *conomic *uropean a fost semnat la . mai 099. la ,porto Oi
a intrat n vigoare la 0 ianuarie 099:.
*lvePia a votat n decembrie 099. mpotriva statutului de membru al 2** Oi, ulterior,
Oia menPinut Oi dezvoltat relaPiile cu )* pe bazN de acorduri bilaterale. De la 0
ianuarie 0991, Austria, 8inlanda Oi 2uedia au participat la 2** ca state membre ale
)*. <iec%tenstein a devenit participant cu drepturi depline n 2** la 0 mai 0991.
7egocierile pentru extinderea 2** au avut loc n perioada ianuarieiulie .//B.
+ncepnd cu 0 mai .//: )niunea *uropeanN Oi 2** au fost extinse cu zece noi
membri.
)azele 9uridice ale AE5S
Acordul 2** se bazeazN pe legislaPia primarN (&ratatul de la !oma) a )niunii
*uropene Oi pe legislaPia secundarN derivatN (reglementNri, directive, decizii Oi
anumite instrumente nonobligatorii ale 2**, adoptate de instituPiile )* n mod
continuu I cunoscute Oi ca acLuisul comunitar). 'a urmare, o mare parte a
Acordului 2** este identicN cu pNrPile corespunzNtoare din &ratatul de la !oma din
091? care guverneazN cele patru libertNPi.
Acordul 2** este constituit din !'C articole, precum Oi din .. anexe Oi :9 protocoale.
Anexele se referN la acLuisul comunitar aplicabil n 2**.
Protocoalele includ prevederi referitoare la unele domenii specifice, cum ar fi regulile
de origine a mNrfurilor, perioadele de tranziPie stabilite pentru statele 2** A*<2 n
anumite domenii Oi procedurile vamale simplificate.
)na din principalele caracteristici ale Acordului 2** este cN regulile sale uzuale sunt
actualizate continuu prin ad4ugarea noii legisla6ii CE. Acest aspect este esenPial,
avnd n vedere impactul considerabil pe care legislaPia comunitarN l are asupra
piePei interne. +n fiecare lunN, un numNr de elemente legislative relevante ale 2**
sunt ncorporate n Acordul 2** prin decizia 'omitetului 'omun al 2**.
<eciziile politice
2tatele 2** A*<2 au posibilitatea de a influenPa modelarea legislaPiei relevante
pentru 2**, adicN pot .ace propuneri c4tre 0E n stadiul elaborNrii proiectelor sau
naintea trimiterii acestora n procedura )* de adoptare. AceastN posibilitate este
specificatN n Acordul 2** ca un drept al reprezentanPilor statelor 2** A*<2 de a
participa la grupurile de experPi ale 'omisiei *uropene Oi de a prezenta spre
examinare comentariile 2** A*<2 asupra legislaPiei care urmeazN sN fie adoptatN.
DeOi statele 2** A*<2 folosesc aceste posibilitNPi de a modela activ legislaPia, ele nu
pot in.luen6a decizia .inal4 a 0E. *le nu pot participa 2i nici nu pot vota n
Parlamentul European sau n Consiliul de &ini2tri European (care sunt colegislatorii
)* pentru cea mai mare parte a legislaPiei relevante pentru 2**) Oi, ca urmare,
trebuie s4 ncorporeze n Acordul SEE decizia .inal4 adoptat4 de alte institu6ii care
nu au 6inut seama neap4rat de propunerile de modelare.
Aspecte institu6ionale
-Nsurile instituPionale aflate sub incidenPa Acordului 2** sunt cuprinse ntro
structurN bazatN pe doi pilieriRbipolarN n care instituPiile 2** A*<2 corespund celor
ale )*. Deciziile importante referitoare la Acordul 2** Oi la funcPionarea acesteia
sunt @ntreprinderi comuneA Oi sunt adoptate de organisme comune 7vezi sc,ema din
.igura ' de mai 9os".
8igura .
Structura institu6ional4 a SEE AE5S

2ursa# %ttp#RRVVV.euractiv.roRuniuneaeuropeanaRarticles
4?'displaWArticleRarticle"DT6936R!omanialasamostenireA*<2.%tml
>rganisme comune
Comitetul Comun SEE rNspunde de administrarea permanentN a Acordului
2**. *ste un forum n care se sc%imbN opinii Oi se iau decizii prin consens
pentru ncorporarea legislaPiei 'omunitNPii n Acordul 2**. 'omitetul 'omun
este format din ambasadorii statelor 2** A*<2 la )*, reprezentanPi ai
'omisiei *uropene Oi ai statelor membre )* $
Consiliul SEE, compus din miniOtrii de externe ai statelor )* Oi 2** A*<2,
furnizeazN impulsul politic pentru dezvoltarea Acordului Oi orientNri pentru
'omitetul 'omun $
Comitetul Comun Parlamentar al SEE 7CCP SEE" cuprinde membri ai
parlamentelor statelor 2** A*<2 Oi ai Parlamentului *uropean. 'omitetul
contribuie, prin dialog Oi dezbatere, la o mai bunN nPelegere ntre 'omunitate
Oi statele A*<2 n domeniile acoperite de Acord $
Comitetul Consultativ SEE cuprinde membri ai 'omitetului 'onsultativ A*<2
Oi ai 'omitetului *conomic Oi 2ocial al )*. 'omitetul lucreazN pentru ntNrirea
contactelor dintre partenerii sociali ai ambelor pNrPi Oi pentru cooperarea ntro
manierN organizatN Oi cu caracter de regularitate, n scopul ntNririi cunoaOterii
Oi al asigurNrii fluxului de date pentru aspectele economice Oi sociale ale 2**.
>rganismele SEE AE5S 7pilierul SEE AE5S"
Comitetul Permanent al statelor AE5S acPioneazN ca un forum n care statele
2** A*<2 se consultN ntre ele si ajung la o poziPie comunN nainte de a se
ntlni cu )* n 'omitetul 'omun 2**. *ste compus din reprezentanPi ai
7orvegiei, "slandei Oi <iec%tensteinului Oi observatori din *lvePia Oi ai
AutoritNPii de 2upraveg%ere A*<2. 2ubstructura 'omitetului este alcNtuitN
mod normal din cinci 2ubcomitete("), sub care se aflN cteva grupuri de lucru.
+n septembrie .//B, 'omitetul Permanent a aprobat fuzionarea de facto a
2ubcomitetelor "", """ Oi "; Oi a nfiinPat (rupul pentru 2trategia <isabona Oi alte
probleme de politicN orizontalN. +n pilierul 2** A*<2 mai existN douN
organisme importante# Autoritatea de 2upraveg%ere A*<2 Oi &ribunalul A*<2 $
Autoritatea de Supraveg,ere AE5S, cu sediul la =ruxelles, asigurN
ndeplinirea de cNtre statele 2** A*<2 a obligaPiilor stabilite de Acordul 2**.
+n plus, faPN de supraveg%erea generalN privind conformitatea, Autoritatea de
2upraveg%ere are puteri referitoare la competiPie, ajutoare de stat si ac%iziPii
publice, reflectnd competenPele extinse pe care 'omisia *uropeanN le are n
aceste domenii n cadrul 'omunitNPii $
*ribunalul AE5S, cu sediul la <uxemburg, corespunde 'urPii de >ustiPie a
'omunitNPii *uropene, pentru probleme legate de statele 2** A*<2.
&ribunalul se ocupN de acPiuni de ncNlcare de cNtre un stat A*<2 a
implementNrii, aplicNrii sau interpretNrii unei reguli 2**, semnalate de
Autoritatea de 2upraveg%ere, precum Oi de medierea disputelor dintre douN
sau mai multe state A*<2. De asemenea, &ribunalul audiazN apeluri
referitoare la decizii luate de Autoritatea de 2upraveg%ere A*<2 Oi oferN
consultanPN tribunalelor din statele A*<2 privind interpretarea regulilor 2**.
E-perien6e 2i perspective
'u ocazia celei dea zecea aniversNri a 2** n .//:, statele 2** A*<2 au analizat,
mai n detaliu, modul n care 2** a funcPionat n ultimul deceniu Oi ce beneficii lea
adus.
*xperienPa aplicNrii Acordului 2** confirmN cN acesta funcPioneazN bine, spre
satisfacPia comunitNPii de afaceri Oi a cetNPenilor din 2** A*<2. Dezvoltarea
principiului recunoaOterii reciproce Oi crearea de standarde comune au fost esenPiale
pentru stabilirea unui cadru de afaceri uniform n ntregul 2paPiu *conomic *uropean.
2tatele 2** A*<2 au preluat ntreaga legislaPie armonizatN referitoare la produse
care se aplicN n )*. Pentru cetNPenii 2** A*<2, libertatea de miOcare a persoanelor
este un beneficiu esenPial. Aceasta este completatN Oi sprijinitN de un sistem de
coordonare a sc%emelor de securitate socialN Oi de un sistem de asigurare a
recunoaOterii reciproce a calificNrilor Oi diplomelor. Pentru a ajuta comunitatea de
afaceri Oi cetNPenii sN descopere Oi sN beneficieze de drepturile pe care le au n piaPa
internN, 'omisia *uropeanN a nfiinPat cteva vaste rePele europene care includ cele
trei state 2** A*<2.
Politica european4 de vecin4tate
)* se aflN n procesul de dezvoltare a unui cadru de politicN coerentN privind noua
sa vecinNtate.
Politica este orientatN spre )craina, =elarus, -oldova, !usia, Armenia, Azerbaidjan,
(eorgia Oi cele zece PNri sudmediteraneene, cu care )* are acum graniPN comunN.
+n martie .//B, 'omisia a prezentat un 'omunicat care subliniazN cele trei obiective
principale ale politicii sale, care se referN la cooperarea politicN, cooperarea n
probleme de securitate Oi dezvoltarea socialN Oi economicN (inclusiv aranjamente
comerciale preferenPiale).
2tatele 2** A*<2 participN Oi au interese directe n dezvoltarea acestei politici. *le
mpNrtNOesc obiectivele politicii de prevenire a apariPiei de noi linii de diviziune Oi de
promovare a dezvoltNrii democraPiei Oi economiei n noile PNri vecine. 2tatele A*<2
sunt actori principali n noile relaPii de vecinNtate, stabilinduOi propriile rePele de
acorduri de liber sc%imb sau declaraPii de cooperare cu unele PNri care fac obiectul
politicii respective, ca Oi forme de cooperare prin diverse canale.
2tatele 2** A*<2 urmNresc cu interes dezvoltarea pe mai departe a acestei politici
Oi evalueazN att impactul ei, ct Oi posibilele domenii de cooperare din interiorul
iniPiativei.
E-tinderea SEE
<a 0 mai .//:, )* a fost extinsN cu zece noi state membre# !epublica 'e%N,
!epublica *stonia, !epublica 'ipru, !epublica <etonia, !epublica <ituania,
!epublica )ngaria, !epublica -alta, !epublica Polonia, !epublica 2lovenia Oi
!epublica 2lovacN. Aceste state participN, de asemenea, la 2paPiul *conomic
*uropean extins, de .6 de membri.
7egocierile pentru extinderea 2** au nceput n ianuarie .//B Oi sau concentrat
asupra contribuPiilor financiare ale statelor 2** A*<2 pentru reducerea diferenPelor
sociale Oi economice din cadrul 2** Oi asupra accesului pe piaPN a produselor din
peOte pentru a menPine fluxurile comerciale cu noile state membre. 7egocierile sau
nc%eiat n iulie .//B Oi Acordul a fost semnat n luna noiembrie a aceluiaOi an.
+n general, se aOteaptN ca extinderea sN aibN un impact pozitiv. 2tatele 2** A*<2
vor avea acces la o piaPN internN extinsN, cuprinznd :11 milioane de consumatori.
2** asigurN un cadru de afaceri uniform, cu stabilirea unor reguli Oi standarde
comune pentru ntregul 2paPiu ceea ce va facilita Oi extinde relaPiile comerciale.
&.1 Or'"n6"t de nte'r"re econo(c" dn "$te 6one "$e $u( dec7t
Euro*"
&.1.& Inte'r"re" econo(c" *e contnentu$ "(erc"n
!.D.!.! 1ntegrarea n America de Nord E Aona de 5iber Sc,imb din America de
Nord 7Nort, America ;ree *rade Agreement E NA;*A"
<ansnd la 0 ianuarie 099: Acordul de <iber 2c%imb 7ord American, America de
7ord este promotoarea unei grupari regionale care a implicat nca de la
nceput limitarea la doar doua aspecte economice I comert si investitii. Desi nu
sau propus obiective la fel de ambitioase precum sunt cele ale )niunii
*uropene, anumite domenii I probleme de mediu si conditiile de munca I
sunt deja acoperite prin prevederile acordului.
*volutia procesului integrationist n aceasta regiune confera o serie de
particularitati, care tin de atitudinea statelor membre fata de fenomenul de
regionalizare (n special 2)A), de tipologia economiilor care compun respectiva
zona de liber sc%imb (doua economii dezvoltate si o tara n dezvoltare, mai mult #
superputerea mondiala 2)A si doua state cu potentiale economice, politice si
comerciale diferite 'anada si -exicul).
7A8&A nu a debutat sub bune auspicii. -exicul sa confruntat la finele anului 099:
cu o criza financiara de proportii. -ulti critici ai Acordului 7A8&A considera
criza pesoului mexican tocmai rezultat al constituirii acestei zone de liber
sc%imb. *xista voci care afirma ca 7A8&A a constituit un sprijin pentru
guvernul mexican n traversarea unei crize determinate de factori externi.
Dar prin ce sar putea defini n formula cea mai simpla 7A8&A, de la lansare pna n
prezent H
7A8&A reprezinta cea mai mare zona de liber sc%imb, cu o piata de :.3
mil. consumatori si cu o valoare totala a productiei de bunuri si servicii de
0./// mild. )2D (0RB din produsul global mondial).
7A8&A este o grupare integrationista care a facut posibila, n decurs de un
deceniu de la lansare, o crestere economica a partenerilor de # B64 n
cazul 2)A, B/,94 n cazul 'anadei si de B/4 n cazul -exicului.
+n intervalul de timp 099:.//B, e-porturile Statelor 0nite catre ceilalti doi
parteneri au crescut de la 0B:,B mild. )2D la .1/,3 mild. )2D (adica# de la
:3,1 mild. )2D la 0/1,: mild.)2D n cazul relatiilor cu -exicul si de la
6?,6 mild. )2D la 0:1,B mild. )2D n relatiile cu 'anada)$
E-porturile &e-icului catre 2)A au crescut n intervalul de timp analizat cu
aproximativ .B: 4 (de la 16,9 mild. )2D), atingnd valoarea de 0B6 mild.
)2D, iar exporturile catre 'anada au crescut de la .,3 mild. )2D (nivel care
a carecterizat anul precedent integrarii, respectiv 099B), la 6,3 mild. )2D (n
anul .//B), adica a nregistrat o crestere cu ..?4 n decurs de un deceniu de
liberalizari comerciale$
E-porturile Canadei catre partenerii 7A8&A au crescut cu aproximativ
0/:4, de la 00B,3 mild. )2D la .B0,? mild. )2D n relatia cu 2)A(n perioada
099B.//.) si de la /,9 mild. )2D (la sfrsitul anului 099B) la 0,6B mild. )2D
n anul .//B n relatia cu -exicul$
7A8&A a permis majorarea importurilor mexicane si canadiene pe piata
americana, nu nsa cu acelasi ritm cu care au crescut importurile -exicului si
'anadei din 2)A. 'anada sa situat n mod constant la nivelul de
064 din totalul importurilor americane, n timp ce cota importurilor
americane din -exic a crescut de la 3,64 n 099B la 00,34 n anul .//.$
+n decursul primului deceniu de functionare a 7A8&A, nivelul
productivitatii activitatii economice a crescut cu .64 n 2)A, cu 114 n -exic
si cu .B4 n 'anada$
*ficienta economiilor sa reflectat printro pozitionare favorabila pe
piata internationala$ 7A8&A, ca si grupare, cuantifica aproximativ 094
din exporturile globale mondiale, si .14 din importurile globale$
7A8&A reprezinta un mediu investitional atractiv# n decurs de un deceniu
investitiile ntre parteneri sau dublat, depasind nivelul de B// mld. )2D, si
a crescut n acelasi timp prezenta investitorilor straini din afara 7A8&A$
7A8&A receptioneaza n prezent peste .:4 din investitiile straine directe
nregistrate la nivel mondial, si furnizeaza .14 din fluxurile de investitii
straine directe$
7A8&A sia cstigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor
de mediu si a celor de munca n cadrul colaborarii trilaterale.
7A8&A aspira la extinderea catre sud, la cuprinderea unui numar tot
mai mare de state de pe continentul american n planul de integrare
regionala.
!.D.!.' 1ntegrarea n America 5atina si Caraibe
8enomenul integrationist de pe continentul latinoamerican si din regiunea
'araibelor are deja o traditie, nsa ultima decada si jumatate a cunoscut o amploare
remarcabila n ceea ce priveste nc%eierea acordurilor de asociere din regiune.
"n anii 51/ deja se derulau serioase discutii care vizau intensificarea eforturilor de
regionalizare n vederea crearii multsperatei Piete 'omune a Americii <atine.
'*PA< ('omisia *conomica ,7) pentru America <atina) si !aul Prebisc% siau
adus aportul %otartor n cadrul initiativei, ndeosebi la nivel te%nic. Aceste
deliberari aveau sa se concretizeze n proiecte de integrare ambitioase# &%e
<atin American 8ree &rade Association (<A8&A I Asociatia <atinoAmericana
a 'omertului <iber) care n anii 56/ a evoluat n A<AD" (Asociatia de
"ntegrare <atinoAmericana sau <A"A# <atin American "ntegration Association)
, &%e 'entral American 'ommon -arJet ('A'- I Piata 'omuna 'entral
Americana R P''A), si Acordul de la 'artagena, cunoscut mai bine ca
Andean (roup (A((rupul Andin), devenit 'omunitatea Andina ('A7) 0939. "ntre
timp, statele vorbitoare de limba engleza au creat 'aribbean 8ree &rade
Association ('A!"8&A I Asociatia de <iber 2c%imb din Eona 'araibilor), care n
anii 5?/ a evoluat n 'aribbean 'ommunitW ('A!"',- I Piata 'omuna din
Eona 'araibilor).
7iciuna din gruparile timpurii nu siau atins dect ntro proportie minora scopurile,
ele Ssiau pierdut din sufluA n anii 5?/ si au intrat n criza n anii 56/.
America <atina a practicat pna n anii X6/ politica de industrializare prin
substitutia importurilor ("2"), prin care se urmarea crearea conditiilor de crestere
economica si de mentinere a ritmurilor de crestere n concordanta cu ritmurile de
crestere a populatiei. Aceasta politica de substitutie a importurilor a condus, n
practica, la izolare si o dezvoltare autar%ica, cu efecte negative, care au
culminat cu declansarea crizei datoriei externe care a debutat n anul 096. n -exic.
Acest model a fost inversat ulterior printrun program de desc%idere catre exterior,
de privatizare a structurilor de stat, etc.
+n 099/ sa declansat un nou val integrationist (noul regionalism: e-. crearea
&E3C>S03 n anul !CC! - -ercado 'omYn del 2ur Piat a 'omuna a 2udului),
bazat pe afinitatea statelor care mparteau aceeasi regiune si aveau puternice
legaturi istorice, culturale si lingvistice, toate dornice sa sporeasca interactiunea
umana, comerciala si politica. Acest avnt sa lovit nsa de o serie de aspecte
sensibile ale relatiilor internationale pastrarea suveranitatii, actiuni individuale,
sc%imbari economice si politice conjuncturale creatoare de tensiuni.
7oul regionalism latinoamerican demarat la nceputul anilor X9/ sa bazat pe largi
reforme structurale, desc%iderea economiilor catre exterior, promovarea
sectorului privat si diminuarea rolului statului n economie. !eformele
structurale cele mai vizibile, care au influentat procesele de integrare de pe
continent tin de liberalizarea sc%imburilor comerciale.
"n perioada de tranzitie institutiile politice, economice si sociale care
caracterizau perioada "2" au disparut si au fost nlocuite cu substituenti
care sa asigure flexibilizarea si modernizarea acestora. Aparatul de protectie la
frontiera, programe de industrializare ("2") , subventii, facilitati de creditare
pentru anumite activitati, reglementarea investitiilor straine, mentinerea sub
tutela statului a productiei anumitor bunuri si controlul preturilor la aceste bunuri,
politica de ac%izitii guvernamentale destinata sustinerii anumitor industrii etc., toate
au fost abandonate.
Autoritatile guvernamentale au acordat o mare atentie proceselor de regionalizare,
identificndule ca semnale ale angajamentelor de liberalizare, c%iar si atunci
cnd conditiile politice si economice ale liberalizarii unilaterale erau dificile si,
mai mult, c%iar si atunci cnd initiativele multilaterale reciproce se aflau n
faze tranzitorii, mai ales dupa finalizarea rundei )ruguaW.
+n acest context, integrarea regionala devenea un punct de sprijin al procesului de
liberalizare. "mplicatiile fiscale ale acordurilor preferentiale de liberalizare
practicate ntre statele latinoamericane au fost nesemnificative, date fiind nivelurile
initiale scazute ale sc%imburilor reciproce si influentele protectionismului practicat
pna atunci. Desc%iderea regionala sa bucurat de popularitate la nivel
politic, explicatia constnd n receptivitatea pe plan intern a ideii de Sgetting
toget%erA. "ntegrarea regionala a fost utilizata ca instrument eficient de politica
comerciala pentru adncirea liberalizarii, reducerea protectionismului, recrearea
starii de competitie ntre parteneri.
*ste adevarat ca unele tari, ca raspuns la presiunile socurilor fiscale si ale
dezec%ilibrelor balantelor de plati, au recurs la accentuarea protectionismului n
anii X9/. )niunile vamale, ca de exemplu -*!',2)!, au limitat, si c%iar au exclus,
astfel de tendinte.
Din punct de vedere instrumental, este clar ca noul regionalism difera radical
de vec%iul regionalism si din alte puncte de vedere#
atragerea de n!estt strZ"ne drecte 3ISD4# ;ec%ea temere fata de
dependenta de "2D a fost nlocuita de aprecierea contributiei acestora
la sporirea competitivitatii internationale si a accesului la piete. "n era
globalizarii se manifesta o concurenta acerba pentru atragerea acestui tip
de capital, iar -*!',2)! si 7A8&A sunt zone de real interes pentru
"2D.
co(ertu$ ntr"re'on"$Z# crearea pietelor regionale a stimulat activitatea de
comert si investitii, genernd transformari dinamice n sectoarele
productive. 'resterea exporturilor intraregionale sa reflectat n plan
productiv printro diferent iere a productiei, crearea de bunuri
manufacturate care sa ncorporeze mai multe cunostinte, accentuarea
specializarii n productie si economiile de scara n domeniul industrial.
8irmele siau reorientat politicile de marJeting , de investitii si de aliante
strategice spre exploatarea pietelor regionale. -ai mult, comertul n
anumite sectoare, precum textilele si produsele lactate, a fost avantajat, dat
fiind protectionismul exacerbat pe pietele internationale.
?n *$"n 'eo*o$tc# orientarea politicilor Americii <atine spre Zexterior a
solicitat o mai activa si strategica participare la nivelul emisferei si pe
plan mondial. "ntegrarea regionala a permis statelor din America <atina sa
intensifice cooperarea si sa devina jucatori mai eficienti la nivel global.
Pe calea integrarii si a comertului sa reusit consolidarea democratiilor
la nivelul unor state care sau confruntat ndelung cu regimuri militare si
sau consolidat granitele ntre state. *xperienta -*!',2)! este
graitoare# naintea integra rii regiunea a fost sub influenta nefasta a starii
conflictuale din zonele de granita , acum este o zona pacifista pentru ca
disputele au ncetat, statele au descoperit interese comune care prevaleaza
asupra orgoliilor nationaliste. ;ec%iul regionalism nu a fost capabil sa
genereze si garanteze acest lucru datorita nationalismului autoritar al
diferitelor regimuri militare, cu un interes crescut n dispute teritoriale si
practici nondemocratice
Prin aparitia si dezvoltarea gruparilor regionale pe continentul <atinoAmerican
(dintre care cele mai puternice sunt Piata 'omuna a 'onului de 2ud I
-*!',2)! si 'omunitatea Andina 'A7), prin eforturile acestora de a se
unifica ntrun bloc unitar sudic si ntro voce unica pe plan mondial, 2tatele )nite si
au vazut afectata %egemonia pe marele continent si a considerat oportuna
redefinirea relatiilor cu statele din regiune sub forma unui proiect amplu de
integrare# 8.&.A.A. (8ree &rade Area of t%e Americas I Eona de <iber 2c%imb a
Americilor), care sa reuneasca B: de state (mai putin 'uba) de pe continentul
american.
Aceasta zona de comert liber va pune pe noi baze panamericanismul lansat
n secolul Q"Q (conceput la acea vreme dupa modelul Eollverein ului (erman).
8&AA este un plan destul de ambitios, lansat cu ocazia 2ummitului
Americilor de la -iami, din decembrie 099:. !ealizarea unei zone de liber sc%imb
de la AlasJa la &ara de 8oc a realizat pasi timizi, nsa punctul de plecare este dat
tocmai de 7A8&A. 2)A trebuie sa convinga vecinii din sud ca este n interesul lor
sa se alature unei zone de liber sc%imb, iar -exicul trebuie sa se transforme ntro
dovada vie a beneficiilor acestei conlucrari. Daca zona nu functioneaza satisfacator
n formula simpla, cum poate functiona ntrun cadru mult mai extins si mai
eterogenH
!.D.!.+ Aona de 5iber Sc,imb a Americilor 7;ree *rade Area o. t,e Americas"
Eona de <iber 2c%imb a Americilor va reprezenta, asa cum siau propus artizanii
integrarii emisferei vestice, o extindere a 7A8&A n toate tarile continentului
american (n numar de B: de state) , mai putin 'uba (exclusa din ,rganizatia
2tatelor Americane n anul 093.).
Prima +ntlnire la nivel nalt a Americilor a avut loc n perioada 9 00 decembrie
099: la -iami (8irst 2ummit of t%e Americas). "n cadrul acesteia participantii
au stabilit ca obiectiv prioritar al cooperarii emisferice n domeniul
economicocomercial, formarea, la orizontul anului .//1, a unei Eone de <iber
2c%imb a Americilor (8ree &rade Area of &%e Americas R 8&AA I Area de <ibre
'omercio de las Americas R A<'A).
7egocierile 8&AA au fost lansate oficial n aprilie 0996 cu ocazia 2ummitului de la
2antiago de '%ile si au avut drept rezultat definirea din punct de vedere institutional
a mecanismului de negociere. Dar pentru a deveni o zona de liber sc%imb
functionala, este nevoie de un tratat bine pus la punct, care sa raspunda
deopotriva intereselor tuturor celor B: de state membre c%emate sa ia parte
la proces. Asa cum au reflectat demersurile integrationiste pe toate
nivelurile sale functionale, elaborarea documentului de baza (tratatul) se prezinta ca
o procedura greoaie care naste permanent vii dispute. 'eea ce exista n prezent
ca baza a viitorului acord, este un proiect de text, elaborat de cele 9 grupe
de negociere, aprobat cu ocazia celui de al treilea 2ummit al Americilor de la
[uebec ('anada), din anul .//0.
Planul de actiune adoptat la [uebec sa axat pe 06 domenii c%eie# !"
democratiaF '"drepturile si libertatile .undamentale ale omuluiF +" 9ustitie, statul de
drept si securitatea persoanelorF $" securitatea n emis.eraF G" societatea
civilaF D" comert, investitii si stabilitatea .inanciaraF H" in.rastructura si
mediuF (" managementul dezastrelorF C" dezvoltarea sustenabilaF!="
management agricol si dezvoltare ruralaF!!" .orta de munca si
soma9ulF!'" ec,itateF!+" educatieF !$" sanatateF !G" egalitatea ntre
se-eF!D" populatia indigenaF !H" diversitatea culturalaF !(" tinerii.
Dinamica integrarii
"ntegrarea trebuie nteleasa ca proces dinamic, desc%is extinderii permanente catre
noi si noi domenii de interes, orientat catre corijarea diferentelor. Eonele de
liber sc%imb caracterizate prin asimetrii sunt structuri mai mult @staticeA. Acordul
de constituire se transforma n cadrul de guvernare pe termen lung# 7A8&A nu a
fost conceputa ca o etapa initiala a unui proces de adncire a integra rii, asa cum
sa ntmplat n *uropa ,ccidentala, 7A8&A a fost creata pentru extinderea si nu
pentru adncirea integrarii. @DinamicaA extinderii 7A8&A poate fi interpretata
doar din perspectiva extrapolarii asimetriilor catre sud, ca o dinamica pe orizontala si
nu verticalascendenta.
Dimensiunea sociala
@Eonele de liber sc%imb asimetriceA sunt indiferente la strategiile sociale regionale#
spre exemplu, saracia si analfabetismul sunt probleme lasate n afara sferei de
interes comun. "n cadrul 7A8&A sau creat comisiile pentru cooperarea n
domeniul muncii si n domeniul mediului nconjurator. 8unctionarea lor a demonstrat
o slaba capacitate de a solutiona problema conditiilor inadecvate de lucru, lipsa
securitatii si a rigorilor sanitare n cadrul @maLuiladorasA din -exic, care exporta
n 2tatele )nite si nici problema poluarii apei, solului si aerului din ariile n care
maLuiladoras (inbound plants) functioneaza.
"n )* exista preocupari n ceea ce priveste politicile de munca, educatia,
protectia sociala, protectia consumatorului etc. si se identifica la nivelul )*
intensificarea eforturilor de solutionare comuna a problemelor care apar n
cadrul acestor domenii pe masura adncirea integrarii.
Dimensiunea productia@
@Acordurile de liber sc%imb conventionaleA nu ofera posibilitatea de coordonare n
domeniul productiei. De exemplu, n cazul unei zone de liber sc%imb ntre statele
andine si 2)A, tarile latinoamericane poseda structuri productive si de export
similare si sar concura puternic pe piata 2)A. "ntro astfel de situatie, orice
masura de coordonare a productiei regionale ar fi atacata drept contrara
liberului sc%imb. "n cadrul unui astfel de @acord de liber sc%imb conventionalA
nu ar exista masuri de asistenta pentru dezvoltare destinate statelor mai putin
dezvoltate, cum sunt cele cuprinse n cazul Eonei de <iber 2c%imb 2)A
America 'entrala I 'A8&AR).2. 'entral American 8ree &rade Agreement (n
realitate componentele de asistenta cuprinse n acord nu sau regasit n practica).
"ntegrarea n stadiile sale avansate permit stabilirea de politici sectoriale
performante ntre diferite economii, inclusiv acordarea de regimuri comune de
protectie. Pe aceasta cale se poate sustine complementaritatea si
coordonarea productiei prin intermediul politicilor comune. *xemplul cel mai
elocvent este Politica Agricola 'omuna a )niunii *uropene. 'oordonarea
politicilor solicita la rndul sau o serie de angajamente macroeconomice
regionale, cum este cazul )*, care a reusit introducerea monedei unice si
crearea =ancii 'entrale *uropene.
@Acordurile de liber sc%imb conventionaleA au dovedit a avea o capacitate limitata
de a sustine cresterea exporturilor si a caracterului antrenant al acestora n
generarea bunastarii. Desi sau nregistrat n unele cazuri (-exicul n cadrul
7A8&A) cresterea exporturilor si a P"= ului, reducerea saraciei si restabilirea ec%itatii
sociale nu sau nfaptuit. Pentru aceasta este nevoie de mecanisme active de
redistribuire a veniturilor.
!o"ilitatea #actorilor de productie
"n cadrul zonelor de liber sc%imb cu probleme de asimetrie, se promoveaza
ideea liberei circulatii a marfurilor si capitalurilor, dar nu si a fortei de munca (este
cazul cetateanului mexican care nu poate munci sub protectia acordului 7A8&A
n 2)A$ prevederi similare sunt cuprinse n cadrul acordului '%ile I2)A).
Dimensiunea politica
"n cadrul @acordurilor de liber sc%imb conventionaleA dimensiunea politica este
absenta. +ntlnirile si dialogul se poarta la nivelul de reuniuni ministeriale si de sefi
de state. Dificultatea ncorporarii dimensiunilor politice n cadrul negocierilor au
fost destul de clare n cadrul 2ummitului 8&AA de la -onterreW (-exic, .//:),
cnd sa dorit atingerea unui compromis n domeniul politicilor de dezvoltare,
sociale si ambientale, ele nu au dus la nici un rezultat.
@Acordurile de liber sc%imb conventionaleA nu se cantoneaza numai la nivelul
liberalizarii fluxurilor comerciale, dar si la aspecte conexe acestora# reglementarea
liberei circulatii a capitalurilor, drepturile de proprietate intelectuala, servicii
(nu numai cele traditionale, de telecomunicatii, dar si cele educationale si
sanatate etc.), emigrarea, ac%izitii guvernamentale, etc. Aceste teme ajung sa
ncorporeze o serie de aspecte legate de dezvoltarea nationala si limiteaza
actiunile guvernamentale. 2ub umbrela @drepturilor investitorilorA de transfer al
capitalurilor si al @tratamentului nationalA, orice masura sociala, ambientala sau
de pe piata muncii poate fi acuzata ca limiteaza libera circulatie a
capitalurilor sau ca ar genera tratament diferentiat investitorilor.
Analiza recenta a negocierilor dintre 2)A si natiunile andine a demonstrat,
spre exemplu, ca acest tip de acorduri de liber sc%imb erodeaza puternic rolul
statului natiune, dar nu ca o cedare a atributelor suveranitatii catre structuri
supranationale (cum se ntmpla n cazul )niunii *uropene), ci catre mecanismele
private.
$olitica e%terna si de securitate si comertul
Actiunea 2)A de a exercita presiuni asupra Americii <atine n scopul nc%eierii
de acorduri de liber sc%imb este influentata de factori interni (interesele
transnationalelor de asi extinde pietele, controlul asupra economiilor din jur,
limitarea emigratiei, etc.) si externi (prezenta )niunii *uropene n America
<atina si existenta unor grupari integrationiste autonome n regiune). +n acest
context de factori, 2)A a utilizat o serie de instrumente de control# presiunile asupra
-exicului pe parcursul negocierilor 7A8&A, interzicerea participarii unor
reprezentanti din America <atina ca observatori n cadrul rundelor de
negocieri, relansarea negocierilor cu '%ile pentru zona de liber sc%imb, dupa ce
acesta a anuntat intentia de a deveni membru cu drepturi depline n cadrul
-*!',2)!. Aceste masuri fac parte dintrun plan mai amplu al 2tatelor )nite ale
Americii, cel al @2trategiei de 2ecuritate 7ationalaA, care ncorporeaza ca piloni
principali 8&AA si acordurile de liber sc%imb, n calitate de instrumente de promovare
a procesului de expansiune teritoriala si a influentei marii puteri.
1&'&( Integrarea economica )n Asia si )n A#rica
!.D.'.! Asociatia *arilor din Asia de Sud-Est 7ASEAN"
Asociatia &arilor din Asia de 2ud*st I A2*A7 (Association of 2out%*ast
Asian 7ations) I este una dintre cele mai vec%i si mai importante formule de
integrare economica din Asia si c%iar din lume. Asociatia a fost nfiintata pe 6
august 093?, ca un for de cooperare economica si politica ntre statele Asiei
de 2ud*st. Printre membrii fondatori sau numarat# "ndonezia, -alaezia,
8ilipine, 2ingapore si &%ailanda.
+nca de la crearea sa, A2*A7 sa declarat a fi o grupare careia i se poate alatura
orice tara doritoare din sudestul asiatic, care ar fi gata sa respecte principiile care
stau la baza existentei sale. &ensiunile politice din zona au blocat acest
deziderat. Amenintarea pe care o reprezenta ;ietnamul, puternic sustinut de
colosul sovietic, a facut ca statele A2*A7 sa ncerce sa mentina un oarecare
ec%ilibru politic n regiune, desi suspiciunile le erau alimentate de elemente ct se
poate de reale, precum conflictul dintre ;ietnam si 'ambogia.
!abdarea de care statele membre A2*A7 au dat dovada n ncercarea lor de
a neutraliza influenta negativa potentiala a ;ietnamului n regiune a dat roade si, n
099:, toate ta rile din grupare au reusit sa ajunga, dupa ./ de ani, la o normalizare a
relatiilor cu acest stat.
Astfel nct, tara care cu .. de ani n urma (n 09?B) se opusese ferm largirii
A2*A7, grupare pe care o considera un bastion anti comunist, devine, n iulie
0991, n urma summitului A2*A7 din ;ietnam, cel deal ? membru al acestei
grupari. Acum, din A2*A7 mai fac parte, alaturi de cele cinci state fondatoare
("ndonezia, -alaezia, 8ilipine, 2ingapore si &%ailanda) si =runei, 'ambogia,
-Wanmar, <aos si ;ietnam.
Populatia celor 0/ tari care intra n prezent n component a A2*A7 este de
circa 1// milioane de persoane, ceea ce transforma, potential, zona, ntruna
din cele mai mari piete ale lumii. Alte atuuri ale tarilor din regiune se refera la faptul
ca poseda resurse naturale bogate, se ntind pe o suprafata considerabila si se
afla n apropierea rutelor strategice care leaga ,ceanul Pacific de ,rientul
-ijlociu, Africa si *uropa. +n ultimii ani ai deceniului al 9lea al secolului trecut, a
nceput sa se dezvolte ideea unor Szone economice subregionaleA, care ar fi putut,
dupa opinia autoritatilor de atunci din statele A2*A7, sa contribuie la adncirea
integra rii economice n zona, fara a necesita modificarea radicala a politicilor
comerciale nationale. Au aparut astfel, o serie de minigrupari, Atriung%iuri ale
cresteriiA, care nsa au avut un impact minor.
'onstatnd lipsa de consistenta a tuturor ncercarilor de pna atunci, tarile
membre A2*A7 siau legat sperantele de crearea unei zone de liber sc%imb
(A8&A). &arile membre au stabilit un calendar de reducere a protectiei tarifare n
interiorul zonei, pna la nivelul de /14 la produsele manufacturate n urmatorii
01 ani, ncepnd cu 0 ianuarie 099B.
'riza financiara din anii 099?0996 a ncetinit dezvoltarea impetuoasa a
tarilor din Asia de sudest. 2tatutul de cea mai dinamica regiune a lumii a
fost pus sub semnul ntrebarii. 2a spus ca miracolul asiatic a fost
suprasolicitat, ca rapida crestere economica a SipotecatA viitorul acestor
economii. -ulte tari sau ncarcat de datorii, au recurs la masuri de restructurare
pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar, au urmat concedieri,
perioade de instabilitate politica si sociala.
,ricum, partea buna, daca se poate vorbi de asa ceva, a crizei asiatice a fost, din
punctul de vedere al statelor A2*A7, constientizarea vulnerabilitatilor comune, a
necesitatii unui efort staruitor pentru consolidarea pietei comune alcatuite din pietele
economiilor respective.
!.D.'.' Cooperarea Economica Asia-Paci.ic 7APEC"
+n deceniile ce au trecut de la sfrsitul celui deal doilea razboi mondial,
tarile din Asia de *st sau caracterizat printro crestere economica puternica
si constanta.
<a nceput a fost >aponia. +n perioada imediat postbelica, niponii sau lansat, cu
determinarea specifica, spre o reconstructie economica n masura sa uimeasca
ntreaga lume si sa i propulseze ntre primele puteri economice ale planetei.
Au urmat @dragoniiA asiatici I Kong Cong, 'oreea de 2ud, &aiVan si 2ingapore I
care, c%iar daca nu pot aspira la statutul de superputere economica, au reusit sa
recupereze, n mare masura, ramnerile n urma si sa intre n categoria @noilor tari
industrializateA.
)n al doilea val de dragoni, alcatuit din "ndonezia, 8ilipine, -alaezia si
&%ailanda, dupa o perioada caracterizata de o evolutie economica ezitanta si mai
putin spectaculoasa, pare a se fi trezit la viata si este n masura sa recupereze
decalajele n viitorul apropiat. , evolutie similara nregistreaza n ultimul deceniu
si ;ietnamul, urmat I n mai mica masura I de celelalte tari ale Peninsulei
"ndoc%ina.
+n fine, sc%imbarile ideologice intervenite n cercurile ce conduc cel mai
populat stat al lumii I !epublica Populara '%ineza I au descatusat
energii nebanuite, ce au condus la cresteri economice spectaculoase,
menite sa transforme semnificativ raportul de forte n plan regional si c%iar
mondial.
&oate aceste evolutii, coroborate cu interesul pe care 2tatele )nite ale
Americii lau acordat acestui fenomen, au facut ca polul de dezvoltare
economica sa se mute, practic, din zona Atlanticului n cea a Pacificului.
Dinamismul exceptional al acestei zone nu putea ramne fara efect n planul
cooperarii regionale pentru sustinerea mutuala a dezvoltarii. 'a raspuns la
cresterea interdependentei dintre economiile din zona AsiaPacific si ca urmare
a nevoii acestor economii de a fi dinamizate si de asi dezvolta spiritul comunitar,
a fost nfiintata, n urma cu aproape un deceniu si jumatate, Or'"n6"t" APEC
3As"n P"cfc Econo(c Coo*er"ton4. -embrii AP*' au un P"= reunit de
aproape 03 trilioane de dolari si ntrunesc aproximativ :.4 din comertul mondial. +n
ultimul deceniu, AP*' a fost principala organizatie economica din zona care a
promovat comertul desc%is si cooperarea economica. !olul AP*' a crescut n
ultimii ani si acum aceasta se implica att n c%estiuni economice
(liberalizarea comertului, facilitarea afacerilor, colaborare economica si
te%nica), ct si n rezolvarea unor probleme sociale (protectia mediului
nconjurator, educatie, drepturile femeilor n societate). ,rganizatia si propune ca sa
se constituie ntro zona de liber I sc%imb ntrun orizont de timp de mai ndelungat.
Aparitia organizatiei este consemnata n 0969, cnd a avut loc n Australia ntrunirea
ministrilor comertului si afacerilor externe din 0. tari de pe ambele maluri ale
Pacificului, pentru a stabili diverse mijloace de nlesnire a coopera rii internationale
n aceasta regiune ce se dezvolta att de rapid. Atunci sa decis nfiintarea
organizatiei AP*', ai carei 0. membri fondatori au fost Australia, 'anada, =runei,
"ndonezia, >aponia, 'oreea de 2ud, -alaezia, 7oua Eeelanda, 8ilipine, 2ingapore,
&%ailanda si 2)A.
+n 099B, 2)A au gazduit prima ntrunire anuala a liderilor tarilor membre AP*', la
=laJe "sland, lnga 2eattle, cu scopul declarat de a da un nou imbold liberalizarii
comertului, a promova spiritul de comunitate, cresterea economica si dezvoltarea
ec%itabila. +ntre 0969 si ntrunirea din 2)A din 099B, AP*' a acceptat sase noi
membri. +n noiembrie 0990, trei noi membri au fost primiti n organizatie# !epublica
Populara '%ineza, Kong Cong si &aiVan. +n noiembrie 099B, organizatia a acceptat
ca noi membri -exicul si Papua 7oua (uinee, deciznd ca '%ile va deveni membru
cu drepturi depline n 099:. Peru, !usia si ;ietnam au fost ultimele tari incluse n
organizatie, n noiembrie 0996.
Astfel, AP*' cuprinde n prezent .0 de membri. +nca de la nfiintarea organizatiei,
AP*' nu sa considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii,
acest termen subliniind faptul ca obiectul de activitate al organizatiei este
preponderent economic, nu politic. Aceasta grupare constituie un forum de
consultari libere, fara o structura organizationala complicata sau o birocratie
dezvoltata care sa l sustina.
,rganizatia pentru 'ooperare *conomica n zona AsiaPacific opereaza prin
consens. +n anul 0990, statele membre sau angajat n conducerea activitatilor
lor si a programelor lor de munca pe baza unui dialog desc%is, n care se pune
accent pe respectul reciproc n ceea ce priveste punctele de vedere ale tuturor
participantilor. ,rganele de conducere ale organizatiei sunt 'onsiliul de -inistri,
'onsiliul 'onsultativ si 2ecretariatul.
+n cadrul 'onsiliului de -inistri, functia de conducere este asigurata
anual, prin rotatie, de un reprezentant al statelor membre. 2tatul care detine
presedintia este si responsabil cu gazduirea ntrunirilor anuale ministeriale (ntre
ministrii afacerilor externe ai celor .0 de state).
&arile membre ale AP*'ului au gazduit o serie de ntruniri la nivel nalt pe teme
privind educatia, energia, mediul, finantele, resursele umane, cooperarea
te%nologica, sprijinirea ntreprinderilor mici si mijlocii, telecomunicatii, transporturi.
*conomiile AP*' au ales calea desc%iderii, integrarii, reformei institutionale si
a unei mai bune guvernari si cooperari. 2e pare ca aceasta a reprezentat
alegerea potrivita, daca se iau n considerare evenimentele din ultimul
deceniu. 2ingurul obstacol major I criza financiara asiatica I a provocat o
panica financiara, care a condus la o scadere a investitiilor n zona, datorata n
special ngrijora rilor cu privire la calitatea guvernarii unor tari. Pentru a face
fata provocarilor ce vor urma si pentru a construi economii robuste, capabile
sa depaseasca riscuri imprevizibile este necesara mai multa desc%idere,
integrare, colaborare regionala si o mai buna guvernare.
!.D.'.+ 1ntegrarea economica n A.rica
"deea unei Africi integrate a aparut nca din anii 51/53/, de la cucerirea
independentei cvasitotalitatii tarilor de pe acest continent. "ntegrarea ar fi trebuit
sa cuprinda att aspectele comerciale, ct si cele ale politicilor economice,
infrastructura, libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca, astfel nct sa se
valorifice toate oportunitatile oferite de o regiune cu nebanuite bogatii. Din pacate,
aceasta idee a ramas la acelasi stadiu si foarte putine lucruri au fost facute n acest
sens.
Procesul de integrare n Africa nregistreaza cele mai scazute performante.
Co(unt"t$e econo(ce re'on"$e "frc"ne au multi membri, care fac parte din
mai multe organizatii n acelasi timp (din cele 1B de tari, .? de tari fac parte din
doua grupari, 06 din B grupari, !.D. 'ongo c%iar din patru, iar cele mai multe din
doua organizatii), sunt subapreciate de guverne, insuficient finantate si, n ciuda
unor succese izolate, nu siau atins obiectivele. 'resterea productiei la nivelul tarilor
membre, ca si intensificarea sc%imburilor comerciale au ramas doar la stadiul
de deziderate, ponderea Africii, ca un ntreg continent n comertul international
fiind sub nivelul unor tari ca -area =ritanie sau ,landa.
'ontinentul african este @gazdaA a nu mai putin de 0: grupari economice
intraregionale, din care jumatate au o importanta relativa mai mare#
A-) I )niunea Araba -agrebiana, cu 1 membri, Z
',-*2A I Piata 'omuna a Africii de ;est si de 2ud, cu ./ de membri,
*''A2 I 'omunitatea *conomica a 2tatelor 'entral I africane, cu 01 membri,
*',DA2 I 'omunitatea *conomica a 2tatelor din ;estul Africii, cu 01 membri,
2AD' I 'omunitatea de Dezvoltare a Africii de 2ud, cu 0: membri,
"(AD I Autoritatea "nterguvernamentala de Dezvoltare, cu ? membri,
'*72AD I 'omunitatea 2tatelor Africane din 2a%el, cu 06 membri,
Alaturi de acestea, n Africa mai functioneaza nca alte ? grupari economice
intraregionale#
)*-,A I )niunea *conomica si -onetara ;est Africana, cu 6 membri, toti
apartinnd *',DA2,
-!) I -ano !iver )nion, cu B membri, apartinnd *',DA2, Z
'*-A' I 'omunitatea *conomica si -onetara 'entralAfricana, cu 3 membri,
apartinnd *''A2,
'*P(< I comunitatea *conomica a &arilor din Eona -arilor <acuri, cu B membri,
apartinnd *''A2,
*A' I 'omunitatea *stAfricana, cu B membri, . apartinnd ',-*2A si unul
2AD',
",' I 'omisia ,ceanului "ndian, cu 1 membri, : apartinnd ',-*2A si unul 2AD',
2A') I )niunea ;amala a Africii de 2ud, cu 1 membri, Zapartinnd att 2AD' ct si
',-*2A (. tari).
Analiza gruparilor economice africane arata ca, din punct de vedere
organizatoric, ele nu sunt cu nimic mai prejos dect @colegeleA lor mult mai
performante, ca )* sau 7A8&A. Au secretariate operationale, ntlniri la nivel
ministerial si al grupurilor de lucru, aranjamente institutionale complexe,
declaratii politice, dar le lipsesc rezultatele. 'ele mai multe dintre masurile de
integrare cuprinse n protocoale, decizii si acorduri nu sunt transpuse n practica la
nivel national, ca urmare a lipsei unor mecanisme de planificare, organizare,
coordonare si urmarire a deciziilor luate. Acest lucru explica esecurile
nregistrate pna acum n ceea ce priveste respectarea angajamentelor luate,
lipsa de vointa a guvernelor de a subordona interesul politic national scopurilor pe
termen lung ale gruparilor economice regionale, monitorizarea rezultatelor
obtinute att n plan comercial, ct si al stabilizarii macroeconomice.
7erealizarile statelor membre ale diverselor grupari sunt reflectate c%iar de
incapacitatea de a colecta fondurile necesare pentru transpunerea n practica a
obiectivelor propuse. De exemplu, ',-*2A si '*-A' au nregistrat o scadere a
ratei de colectare a contributiilor de la 0//4 n 099B, la 1/4 n 0996. -ai mult
dect att, contributiile actuale ale statelor abia acopera costurile de operare
ale gruparilor regionale, ceea ce face ca atingerea scopurilor propuse, din
punct de vedere financiar, sa depinda ntro foarte mare masura de asistenta
straina.
'u toate aceste dificultati, integrarea pe continentul african nu este o batalie
pierduta. 'u multa energie si mult sprijin se pot obtine rezultatele asteptate.
!ezultate mai vizibile au fost obtinute n domeniul integrarii comerciale. Pentru
atingerea stadiului unei uniuni economice sunt necesare eforturi considerabile.
Poate ca mai mult dect n oricare alta regiune a lumii, integrarea pe continentul
african este singura solutie de a iesi din conul de marginalizare n care se afla
acum. <ipsa resurselor financiare, a infrastructurii, problemele sociale cu care se
confrunta sunt doar cteva dintre coordonatele ce definesc situatia grea a
acestui continent. 2uccesul va depinde ntro masura covrsitoare de
cooperarea si angajamentul gruparilor regionale n redefinirea rolului lor.
%#$o'r"fe se$ect!"
0. =A<A22A, =., European Economic 1ntegration, Amsterdam, 7ort% Kolland,
09?1.
.. D*7&, -. '., *,e European EconomI, &%e (lobal 'ontext, <ondon, !oudledge,
099?, p. B:.
B. D*;<"7, !., *2&*;AD*,!DA<, A., J,atKs NeL in t,e NeL 3egionalism in t,e
Americas, "7&A<"&D2&A, DorJing Paper 3.
:. ()DG7A2, *., <os caminos distintos: tratados de libre comercio I procesos de
integraciMn
1. K*!2'K*<, -., 5KNconomie de la CommunautN europNenne, Paris, Armand
'olin, 099..
3. <,D*7&KA<, A., >s Estados 0nidos e a America 5atina na virada do seculo,
Politica *xterna, vol. 9no.BdezRjanRfev.///, !io de >aneiro Paz e &erra,.
?. 7*(*2'), D., Spre o tripolarizare a comertului mondial, &ribuna *conomica
nr. 01R0991, p. .6.
6. !"-=A)<D, (., 5KEurope des Ouinze, Paris, >;D2, 0991.
9. !,=2,7, P., *,e Economics o. 1nternational 1ntegration, <ondon,
Allen)nVin, 096?.
0/. !,<<*&, P%., K)A!&, 8l., Du (rand -arc%\ ] l5)nion *conomiLue
et -on\taire, 'ujas, Paris, 0991.
00. %ttp#RRVVV.integracionsur.comRamericalatinaR(udWnasDesafios&<'s
[uito.//:.pdf
0.. %ttp#RRenet.iadb.orgRidbdocsVebservicesRidbdocs"nternetR"AD=PublicD
oc.aspxHdocnum^:0?6:6
0B. 8&AAR 2ummits of t%e AmericasR Puebec Plan o. Action#
%ttp#RRVVV.summit americas.orgRDocuments4./for4./[uebec4./'itW
4./2ummitR[u ebecRPoA4./8"7A<4./public4./April4./.04./(eng).doc
0:. QNA;*A E a <ecade o. Success,,ffice of t%e )2 &rade !epresentative:
%ttp#RRVVV.ustr.govRDocumentT<ibrarWR8actT2%eetsR.//:R7A8&ATAT
DecadeTofT2uccess.%tml
01. NA;*A E a decade o. strengt,ening and a dInamic relations,ip, ,ffice of t%e )2
&rade !epresentative#
%ttp#RRVVV.ustr.govRassetsR&radeTAgreementsR!egionalR7A8&ARasse
tTuploadTfile3/3TB191.pdf
03. 2ummit of t%e Americas 'enter, ;*AA bac?groundA
%ttp#RRVVV.americasnet.netRtradeRftaa.%tm
P"rte" " II-"
POLITICI SI INSTRUMENTE COMERCIALE
+.& Po$tc" co(erc"$". Conce*t9 tr"s"tur9 nstru(ente
+.+ Instru(ente de *o$tc" co(erc"$" de n"tur" t"rf"r"
+.- Instru(ente de *o$tc" co(erc"$" de n"tur" net"rf"r"
+.. Po$tc" co(erc"$" *ro(oton"$" s de st(u$"re " e8*ortur$or
+./ Indc"tor de ("sur"re " 'r"du$u de nte'r"re ,n co(ertu$ ntern"ton"$
+./.& Gr"du$ de desc2dere "$ econo(e res*ect!e
+./.+ ?nc$n"t" c"tre e8*ort
+./.- R"t" de *enetr"re *e *"t" ntern"
+./.. R"t" de sc2(#
+././ Indc"tor " 'r"du$u de s*ec"$6"re ntern"ton"$"
+.& Po$tc" co(erc"$". Conce*t9 tr"s"tur9 nstru(ente
$olitica comerciala se poate defini ca repezentnd acea conceptie coerenta cu
privire la mijloacele pe care o tara le poate utiliza n relatiile comerciale cu
exteriorul n scopul maximizarii beneficiilor care pot deriva din aceste sc%imburi.
Departe de a se putea desfasura independent, politica comerciala se supune unei
duble constr%ngeri#
pe de o parte, ea va depinde de toate celelalte mZasuri de politica economica
decise la un moment dat la nivel national$
pe de alta parte, va fi influentata si de masurile de politica economica
decise de alte tari, n acest domeniu suveranitatea nationala nefiind
niciodata intacta.
+n relatiile cu exteriorul, statele pot adopta diferite tipuri de politici economice#
Autar,ice I regim caracteristic unei economii nc%ise, n care tara Zrespectiva
consuma ceea ce produce, fara a recurge la importuri.
Daca, conform definitiei, sistemele autar%ice nu au nici un fel de legaturi cu alte tari,
n realitate, autar%ia nu poate fi nici totala, de vreme ce nici o natiune nu
dispune de toate resursele, naturale si umane, pentru a produce ceea ce e
necesar pentru locuitori, si nici permanenta, deoarece dezvoltarea autar%ica
duce n timp la necesitatea dezvoltarii contactelor cu exteriorul (vezi cazul fostului
"mperiu 2ovietic, al 'ubei, 'oreei de 7ord etc.).
Speci.ice protectionismului I doctrina economica care consta n protejarea
economiei nationale prin limitarea sau interzicerea importului de produse
straine. +n acest caz, tara filtreaza sc%imburile cu exteriorul prin intermediul a
diferite modalitati protectioniste, tarifare (presupun utilizarea barierelor
vamale) si netarifare (utilizarea unor bariere de natura netarifara, precum
contingente, norme te%nice, formalitati administrative etc.)
Speci.ice liberului sc,imb I doctrina economica liberala caracterizata prin
libera circulatie a marfurilor, capitalurilor si persoanelor, respectiv prin absenta
barierelor n calea relat iilor economice internationale.
'onform teoriilor liberale, o tara va fi avantajata de participarea la sc%imburile
internationale n masura n care se va specializa (legea avantajelor
absolute, legea avantajelor comparative etc.) si si va desc%ide frontierele.
+.+ Instru(ente de *o$tc" co(erc"$" de n"tur" t"rf"r"
<e.initie# Politica vamala reprezinta acea componenta a politicii comerciale care
se realizeaza cu ajutorul unor reglementari adoptate de stat si care vizeaza intrarea R
iesirea marfurilor din tara.
;unctiile politicii vamale#
0. 8iscala I taxele vamale sunt o importanta sursa de venit la buget
.. Protectionista I taxele vamale de import, ridicnd pretul marfurilor importate,
protejeaza astfel produsele auto%tone
B. De negociere I statele pot negocia, n cadru bilateral sau multilateral, diferite
concesii vamale, reciproce sau nereciproce.
1nstrumente ale politicii vamale#
&arifele vamale, care cuprind taxele vamale percepute asupra marfurilor "R*
<egile vamale, codurile si regulamentele vamale
T"8e$e !"("$e
De#initie@ &axele vamale sunt impozite indirecte percepute de stat asupra marfurilor
care trec granitele vamale ale unei tari.
Clasi#icare@
!. <upa scopul impunerii vamale:
taxele vamale cu caracter fsc"$ I au un nivel redus, fiind percepute numai cu
scopul procurarii de venit la bugetul statului$
taxele vamale cu caracter *rotectonst I au un nivel mai ridicat, fiind
percepute pentru a reduce forta concurentiala a produselor importate.
'. <upa obiectul impunerii:
taxele vamale de (*ort I percepute asupra marfurilor importate, au o larga
raspndire, vizeaza un nomenclator larg de produse, se practica pe termen
lung, au un nivel mai ridicat dect taxele vamale de export sau tranzit.
taxele vamale de e8*ort I percepute asupra produselor auto%tone la export,
nu au o larga raspndire, vizeaza un nomenclator restrns, pe perioade
scurte. 2e folosesc, de regula, pentru a limita anumite exporturi, mai ales
de materii prime, pentru a favoriza prelucrarea lor n tara, n perioade de
criza sau n cazul n care tara exportatoare este principalul exportator pe
piata internationala, pentru a determina cresterea pretului.
taxele vamale de tr"n6t I se percep asupra marfurilor straine care
tranziteaza teritoriul vamal al tarii. 7u au o larga raspndire, fiind
percepute cu scop fiscal$ au un nivel scazut, majoritatea tarilor
ncurajnd tranzitul, ca importanta sursa de venit (utilizarea cailor,
mijloacelor de transport, porturi, depozite etc.)
+. <upa modul de percepere:
taxele vamale "d-!"$ore( I se percep asupra valorii vamale a
marfurilor "R*$ se stabilesc sub forma unor procente care se raporteaza la
valoarea vamala a marfurilor (ex# ./4 din valoarea vamala a unui
autoturism, a unei tone de cereale etc.). 2unt cele mai vec%i taxe
vamale si cele mai raspndite. Avanta9e# sunt mai usor de stabilit si nu
presupun un tarif vamal detaliat. <ezavanta9e# sunt sensibile la oscilaZtiile
valorii marfurilor (scaderea preturilor duce la reducerea ncasarilor vamale si
reduce efectul protectionist). Pentru aceasta, temporar se percep taxele
vamale suplimentare, sub forma taxelor vamale specifice. Permit sZavrsirea
de abuzuri, prin facturarea marfii la un pret mai mic dect valoarea reala
(vezi prevederile 'odului de evaluare vamala !unda &oJio, 09?9, !unda
)ruguaW, 099:).
taxele vamale s*ecfce I se percep pe unitatea de masura fizica a marfurilor
"R* , sub forma unei sume absolute exprimata n moneda tarii respective (ex#
0//./// lei pentru o tona gru, pentru un tractor de 1/ cai putere,
automobil marca !enault etc.) Avanta9e# nu sunt influentate de variatiile
preturilor de pe piata externa$ nlatura n mare parte posibilitatea fraudarii
deoarece taxa se raporteaza la cantitatea de marfa importata. <ezavanta9e#
folosirea lor este greoaie deoarece presupune un tarif vamal foarte
detaliat, mereu completat si revizuit, cu fiecare tip de produs.
taxele vamale (8te Iinclud att taxele vamale advalorem ct si pe cele
specifice.
:. <upa modul de stabilire de catre stat#
taxele vamale "utono(e 3'ener"$e) I sunt stabilite de catre stat n mod
independent si nu pe baza unor conventii, bi sau multilaterale, cu alte tari. De
regula, se percep asupra marfurilor care provin din tari cu care nu sau
nc%eiat acorduri comerciale si nu se aplica clauza natiunii celei mai
favorizate, de aceea sunt considerate a fi taxe vamale aplicate n a.ara
regimului clauza nat iunii celei mai .avorizate. *le au, de regula, un nivel
ridicat si nu fac obiectul negocierilor.
taxele vamale con!enton"$e 3contr"ctu"$e4I sunt stabilite de stat n nt
elegere cu alte state, conform clauzelor din contractele bi si
multilaterale. De regula, se percep asupra marfurilor ce vin din tari care si
acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate (se aplica n regimul
clauza natiunii celei mai .avorizate). Au un nivel mai redus ca taxele vamale
autonome si fac obiectul negocierilor n cadrul (A&&R,-'.
taxele vamale *referent"$e 3de f"!o"re4I sunt taxe reduse (uneori
zero), care se aplica marfurilor care provin din anumite tari, fara a se
extinde si asupra marfurilor din alte tari. !eflecta un regim de favoare si sunt
considerate a reprezenta o derogare de la clauza natiunii celei mai .avorizate.
*xemplu de asemenea taxe# taxele vamale practicate n cadrul gruparilor
economice integrationiste, n cadrul 2(P, 2(P' etc.
taxele vamale de retorsune 3de r"s*uns4 I se aplica de catre state ca
raspuns la politica comerciala considerata neloiala a altor state. +mbraca
doua forme, taxe vamale antidumping si taxe vamale compensatorii,
ambele categorii percepnduse ca taxe vamale suplimentare, peste
taxele vamale n vigoare. Au un nivel prestabilit (pe care nul pot
depasi)# taxele vamale antidumping nu pot depasi marja de dumping (pret
international I pret de dumping), iar cele compensatorii nu pot depasi nivelul
subventiei la export (sau al primei la export). 2e pot percepe numai n
urma unei proceduri de anc%eta, care sa faca dovada prejudiciului.
-asura de raspuns se poate lua n spiritul acordurilor negociate n
(A&& (codul antidumping si codul privind subventiile la export si
taxele compensatorii). Acest lucru face ca cele doua categorii de taxe sa aiba
un dublu caracter, tarifar si netarifar.
+.- Instru(ente de *o$tc" co(erc"$" de n"tur" net"rf"r"
De#initie@ suma de masuri si reglementari de politica comerciala prin care se
mpiedicaRlimiteazaRdeformeaza fluxul bunuri si servicii, cu scopul apararii
pietei interne de concurenta straina siRsau ec%ilibrarea balantei de plati.
Clasi#icare@
bariere netarifare care implica $(t"re" c"ntt"t!" a importurilor
bariere netarifare care implica limitarea importurilor prin (ec"ns(u$
*retur$or
bariere netarifare care deriva din for("$t"t$e !"("$e s "d(nstr"t!e
bariere netarifare care deriva din *"rtc*"re" st"tu$u $" "ct!t"te"
co(erc"$"
bariere netarifare care deriva din st"nd"rde$e "*$c"te *roduse$or (*ort"te
s nd'ene
Po$tc s nstru(ente co(erc"$e
!" )ariere netari.are care implica limitarea cantitatia a importurilor
7restrictiile cantitative la import"
1nterdictii sau pro,ibiri la import # reglementari adoptate de stat prin care se
interzice totalRpartial, pe perioade determinateRnelimitate, importul anumitor
produse. 2e pot utiliza fie din ratiuni economice (protejarea unor
ramuri economice sau ec%ilibrarea balantei de plati), fie politice (discriminarea
unei tari) sau sanitare (protejarea sanatatii populatiei). 2e realizeaza prin
refuzul organelor de stat de a elibera licenta la import. *xemplu# n )* se
utilizeaza n mod selectiv si temporar interdictii la importul anumitor
produse agricole.
Contingentele # plafoane maxime, cantitative sau valorice, impuse la importul
anumitor produse pentru o perioada determinata de timp, de regula un an.
2unt# globale (nu implica o repartizare a plafonului pe tari de
provenienta) si bilaterale (implica mentionarea tarii de provenienta)
5icentele # autorizatii acordate de stat firmelor importatoare, pentru un
produsRgrupa de produse, pe perioade rezonabile de timp (., :, 1 luni) n
functie de natura produsului, tara de provenienta, distanta. 2unt# automate I
utilizate pentru produsele liberalizate la import, fiind Zacceptate ntrun
termen prestabilit$ sunt folosite din considerente de ordin statistic$
neautomate I utilizate pentru produsele neliberalizate la import Z(licente pentru
administrarea restrictiilor cantitative) si se acorda selectiv, n functie de
tara, produs etc. <a rndul lor, cele neautomate sunt globale (eliberate
pe baza contingentelor globale) si individuale (eliberate pe baza
contingentelor bilaterale).
5imitari voluntare la e-port 7autolimitari": ntelegeri oficiale(neoficiale, ntre
anumite tari, prin care tara exportatoare, la cererea (sub presiunea)
tarii importatoare, se obliga sa reduca valoarea exporturilor pentru un anumit
produs o perioada determinata de timp. 'u alte cuvinte, reprezinta
diminuari ale exporturilor acceptate c%iar de tarile exportatoare, sub
amenintarea din partea tarii importatoare a recurgerii la masuri restrictive mult
mai dure si pe o perioada mai mare de timp.
Acorduri privind comercializarea ordonata a produselor # ntelegeri bi sau
multilaterale ntre diferite tari, viznd limitarea negociata si controlata
a comertului international cu anumite produse. "mplica, pe lnga
autolimitarile la export si respectarea unor limite de pret, a unor prevederi
privind clauza de salvgardare (la care pot face apel tarile importatoare
atunci cnd interesele lor economice sunt lezate). 2unt de data relativ recenta
(anii 6/).
.) )ariere netari.are care implica limitarea indirecta a importurilor prin
mecanismul preturilor*
Prelevarile variabile la import: speci.ice Politicii Agricole Comune, sunt taxe
vamale suplimentare, calculate ca diferenta ntre preturile interne mai mari si
preturile mondiale, mai scazute$ deoarece pretul comunitar ramne
nesc%imbat, n vreme ce pret ul mondial oscileaza, diferenta, care se va
modifica si ea, poarta numele de prelevare variabila.
Preturi minime si ma-ime la import: Preturile minime I se folosesc atunci
cnd costurile de productie interne sunt superioare celor din tarile concurente
sau atunci cnd preturile de pe piata mondiala scad astfel nct produsul
respectiv ameninta piata$ au niveluri apropiate de pretul intern cu ridicata$
folosite ncepnd cu deceniul opt al secolului al QQlea de catre 2)A si
'** n cazul produselor siderurgice japoneze, de )* pentru produsele
agricole etc. Preturile ma-ime I se folosesc atunci cnd anumite tari
ncearca o crestere artificiala a preturilor pentru anumite produse$ se
stabilesc la niveluri apropiate de pretul produselor similare indigene. Ambele
categorii de preturi pot fi folosite numai de tari cu rol important de importator
pe piata mondiala.
A9ustarile .iscale la .rontiera: 2e refera la cea mai mare parte a
impozitelor la care sunt supuse marfurile importate. Ajustarile reprezinta un
regim fiscal conform caruia produsele de export sunt exonerate de plata
impozitelor indirecte, iar cele de import sunt supuse acelorasi impozite ca si
marfurile indigene. Practica discriminatorie fata de marfurile importate deriva
din evaluarea diferentiata a bazei de impunere# pentru marfurile indigene,
impozitele se percep la pretul cu ridicata, pentru marfurile importate, la pretul
'"8, la care se adauga taxele vamale si alte taxe. ;orme ale a9ustarilor .iscale:
*@A I impozit general de consum perceput la fiecare stadiu al
circulatiei marfurilor, nu la ntreaga valoare, ci la valoarea adaugata. *a-a n
cascada I impozit de consum calculat la fiecare stadiu al circulatiei
marfurilor, la ntreaga valoare$ are caracter cumulativ. *a-a de acciza I
impozit perceput asupra produselor care sunt fie monopol al statului
(tutun, bauturi, %idrocarburi), fie asupra bunurilor considerate de lux
(autoturisme, aparate video etc.). Alte categorii de ta-e# portuare, sanitare,
consulare, statistice etc.
*a-e de retorsiune (antidumping si compensatorii) I au o dubla natura,
tarifara si netarifara$ se pot aplica, conform celor doua 'oduri
(antidumping si privind subventiile la export si taxele compensatorii)
trebuie declansata o procedura de anc%eta prin care se face dovada
prejudiciului, pe perioada careia sunt sistate relatiile comerciale.
<epozitele 7depunerile" prealabile de valuta la import I masura conform careia
firmele importatoare sunt obligate sa depuna n contul organelor vamale o
cota n valuta din viitorul import, cu cel putin 3 luni nainte de efectuarea lui$
sumele depuse nu sunt purtatoare de dobnzi, ca atare, pentru recuperarea
pierderii, va fi necesara cresterea pretului la bunurile importate.
+" )ariere netari.are care deriva din #ormalitatile amale si administratie
Aceste formalitati, desi sunt simple cerinte de ordin te%nic, pot genera discriminare
fie n urma evaluarii incorecte n vama, fie prin obligatia completarii unor
documente suplimentare, complicate. 'onform regulilor (A&&, stabilirea valorii n
vama se face pe baza pretului din factura, daca este un pret real, sau a unuia
calculat conform metodologiilor n vigoare. Pentru depasirea obstacolelor legate
de documentatia ceruta, se recomanda simplificarea si tipizarea documentelor.
:) )ariere netari.are care deriva din participarea statului la actiitatea
comerciala
Ac,izitiile guvernamentale 7piata publica": Ac%izitiile de bunuri si servicii
realizate de catre stat (departamente, ministere, institutii centrale etc) se
transforma n bariere netarifare atunci cnd, pe baza unor reglementari n
vigoare, firmele nat ionale au prioritate n raport cu cele straine n
aprovizionarea organelor de stat. !eglementarile internationale, respectiv
Acordul privind ac,izitiile guvernamentale (n vigoare din 0960), stabilesc
faptul ca orice ac%izitie guvernamentala care depaseste o anumita suma
trebuie sa se faca prin licitatie, la care sa participe att firmele nat ionale
ct si cele straine (reglementarile respective nu se aplica n cazul
produselor militare, al celor considerate a avea caracter strategic etc.).
Comertul de stat, format dintro suma de operatiuni de vnzare
cumparare efectuate prin intermediul firmelor proprietate de stat. 2e
transforma n bariere netarifare atunci cnd firmele de stat beneficiaza de
anumite avantaje (de pilda, avantaje de ordin fiscal) n raport cu cele private.
&onopolul de stat asupra importului anumitor produse permite limitarea
importului si stabilirea unor preturi mai mari n cazul produselor care fac
obiectul acestui monopol.
G" )ariere netari.are care deriva din standardele te,nice aplicate produselor
importate si auto,tone 7obstacolele te,nice"
>bstacolele te,nice sunt reglementari n vigoare pe plan international
(standarde internationale) si national (standarde nationale) cu privire la diferitele
caracteristici te%nice si de calitate ale produselor interne si importate. 2unt pe
deplin justificate, dar se transforma n bariere netarifare atunci cnd fie exista
standarde internationale dar nu se respecta de catre anumite tari, fie nu
exista iar tarile adopta reglementari proprii, diferite si neuniforme.
;orme:
7orme sanitare si fitosanitare I reglementari destinate consumului uman si
animal$
7orme de securitate I reglementari care vizeaza bunurile destinate
consumului productiv$
7orme privind ambalarea, marcarea si etic%etarea.
+.. Po$tc" co(erc"$" *ro(oton"$" s de st(u$"re " e8*ortur$or
&asuri promotionale
-Zasuri luate la nivel macroeconomic, prin care se urmareste influentarea potentialilor
clienti externi.
;orme concrete:
7egocierea si nc%eierea de tratate de comert si navigatie, acorduri
comerciale si de plati, acorduri de cooperare economica, care includ
clauza natiunii celei mai favorizate sau clauza regimului national$ ele
reprezinta baza juridica a sc%imburilor comerciale, asigurnd stabilitate si
continuitate.
Participarea la trguris i expozitii internationale sau organizarea lor n tara,
pentru o mai buna cunoastere a concurentilor.
,rganizarea de agentii si reprezentante comerciale n strainatate pentru o mai
buna cunoastere a pietei partenerilor$ n prezent, reteaua de
reprezentare economica oficiala cuprinde sectiile economice din cadrul
ambasadelor si consulatelor. Pe lnga reprezentarea oficiala, firmele si pot
crea n ta rile partenere propria retea de promovare a sc%imburilor, prin filiale,
sucursale, comisvoiajori, societati mixte etc.
Asigurarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi,
consultanta si asistenta de specialitate, pentru o mai buna informare cu privire
la potentialul de export al tarii care acorda asistenta.
8olosirea diverselor modalitati de publicitate externa.
&asuri de stimulare a e-porturilor cuprind masuri care se pot lua la nivel
macroeconomic si care au ca scop cresterea competitivitatii marfurilor destinate
exportului, cresterea gradului de cointeresare a productiei si exportului. De regula
se considera ca numai masurile luate la nivel macro fac parte din politica
comerciala a unei tari, cele la nivel micro (de ntreprindere), de reducere a
costurilor, crestere a calitatii, fiind legate numai n mod indirect de politica
comerciala a unui stat.
-asurile de stimulare la nivel macro pot fi mpartite n patru categorii#
!. <e natura bugetara:
Su#!ent$e drecte $" e8*ort ^ sume de bani acordate de stat
anumitor ramuri economice pentru a le rentabiliza activitatea, n cazul n care
costurilor lor depasesc preturile de pe piata mondiala. 2e acorda selectiv, de
regula pentru# ramurile aflate n declin (industria carboniferZa, siderurgica,
textila), ramuri sensibile la concurenta straina$ pentru ramuri considerate
de interes pentru economia nationala (n cazul carora pierderea pietelor ar
putea dezec%ilibra balanta de plati)$ n majoritatea tarilor, pentru agricultura.
Pr(e$e drecte de e8*ort I se acorda acelor exportatori care
realizeaza un volum mare de desfacere pe piata externa sau exporta
produse ale unor industrii importante pentru economia nationala$ ele nu
urmaresc rentabilizarea unitatilor exportatoare, ci cresterea volumului
vnzarilor si, eventual, influentarea structurii pe marfuri si a orientarii
geografice, n functie de interesele urmarite la un moment dat.
Su#!ent$e ndrecte $" e8*ortI vizeaza stimularea ntreprinderilor mici
si mijlocii pe linia cresterii exporturilor, prin preluarea de catre stat, total sau
partial, a c%eltuielilor ocazionate de diferite actiuni, manifestari, etc. precum#
facilitati oferite n domeniul informational, al asistentei te%nice de
specialitate, pentru participarea la trguri si expozitii internationale,
pentru realizarea de catre institute de specialitate de studii si cercetari de
piata cu pret redus sau gratuite etc.
'. &asuri de stimulare de natura .iscala
)rmaresc cresterea competitivitatii exporturilor prin reducerea sau eliminarea acelor
componente de cost datorate diferitelor taxe si impozite si, prin aceasta,
cresterea cstigului net al exportatorilor.
F"c$t"t fsc"$e "cord"te *entru ("rfur$e e8*ort"te apar sub forma
scutirii, reducerii sau restituirii impozitelor pe circulatia marfurilor. 2e
acorda selectiv, n functie de importanta exportului pentru economia
nationala respectiva, de regula fiind direct proportionale cu gradul de
prelucrare al produselor. +n aceasta categorie se include si importul cu
scutire conditionata de plata taxelor vamale sau regimul de draLbac?#
se refera la importul acelor produse (materii prime sau componente) care
urmeaza sa fie ncorporate sau prelucrate n vederea obtinerii de produse
destinate exportului.
F"c$t"t fsc"$e "cord"te drect e8*ort"tor$or I pot sa apara sub forma
scutirii sau reducerii impozitelor pe venitul provenit din export.
+. &asuri de stimulare de natura .inanciar-bancara
2e realizeaza prin intermediul sistemului bancar national si R sau al unor
institutii publice sau private, specializate n acordarea, asigurarea si garantarea
creditelor de export.
Acord"re" credte$or de e8*ort poate mbraca mai multe forme# Credtu$
cu(*"r"tor ^ creditul acordat de catre o banca din tara Ze-portatorului
importatorului strain sau bancii acestuia. De regula, valoarea acestui
credit acopera ?19/4 din valoarea tranzactiei, restul fiind platit de
importator (din capitalul propriu sau dintrun alt credit) sub forma de avans.
Aceste credite se acorda de catre institutii specializate n finant area
exporturilor din tara exportatorului, pentru aceasta nc%einduse o
conventie de credit ntre importator (banca sa) si banca exportatoare.
Asigurarea creditelor cumparator este obligatorie si se realizeaza de
catre banca exportatorului, la o institutie de asigurare din tara sa. 'ostul
asigurarii este suportat, de regula, de importator. Ln$e de credt ^ sunt o
forma a creditului cumparator, se desc%id de catre o institutie financiara din
tara exportatorului n favoarea unei institutii financiare din tara
importatorului, n baza unor acorduri interguvernamentale nc%eiate
ntre cele doua tari (exportatoare si importatoare), prin care guvernul
tarii se obliga sa garanteze creditul acordat importatorilor. Credtu$
furn6or A credit comercial acordat de v%nzator Z7.urnizor"Re-portator
cumparatorului strain$ se foloseste n cazul unor exporturi de valoare mai
mica si pe perioade reduse de timp. 8inantarea acestui tip de credite# cea mai
mare parte a furnizorilor care ofera facilitati de plata cumparatorilor nu
dispun de resurse suficiente pentru a astepta sfrsitul perioadei de
creditare, de aceea, n practica, furnizorii finanteaza creditele acordate
mprumutnduse (lund credit) de la o institutie de credit, n general o banca
comerciala R specializata n finant area exporturilor. =ancile respective
conditioneaza acordarea acestor credite catre exportatori de asigurarea
acestora la o institutie de asigurare. 'ostul asigurarii, sub forma primei
de asigurare platita de exportator, va fi suportat de importator (direct,
prin evidentierea ei separat n contract sau indirect, prin includerea ei n
pret).
As'ur"re" credte$or de e8*ort I urmareste acoperirea riscului
exportatorului de a nu ncasa la scadenta contravaloarea marfurilor
livrate pe credit. -ajoritatea tarilor au creat institutii specializate de asigurare,
de regula cu o dubla functie# institutie de asigurare si institutie
specializata de finantare a exporturilor. Aceste institutii, direct sau
indirect, sunt controlate si sprijinite de statul respectiv. Asigurarea se face
ntrun anumit procent n raport cu valoarea creditului acordat,
cealalta parte din risc suportndo furnizorul sau cumparatorul, dupa caz
(de regula, riscurile economice se acopera ?19/4, cele politice, 61
9/4). 7ivelul primei de asigurare, suportat de regula de catre importator, este
n funct ie de categoria de risc asigurata si de calitatea beneficiarului
creditului.
G"r"nt"re" credte$or de e8*ort I se face de catre o institutie bancara din
tara importatorului (cumparatorului) care se obliga fata de banca
creditoare din tara exportatorului sa ac%ite contravaloarea marfurilor
livrate pe credit, n cazul n care debitorul devine insolvabil. +n orice
contract comercial international, obligatia principala a partilor e
reprezentata de obligatia contractantilor de asi ndeplini obligat iile
asumate. (arantia, ceruta suplimentar, da nastere unei a doua relatii
obligationale, secundara, dar egala ca valoare si forma, atunci cnd
obligatia asumata initial nu a fost ndeplinita.
$. &asuri de stimulare a e-porturilor de natura valutara
Pr(e$e !"$ut"re ^ sume suplimentare acordate exportatorilor n
momentul presc%imbarii valutei, prin oferirea unui curs de sc%imb mai
avantajos dect cursul de sc%imb oficial, respectiv cursul de sc,imb cu prima.
2e acorda diferentiat, pe grupe de marfuri, zone geografice.
De*recere" (onet"r" I este favorabila exportatorilor numai pe termen
scurt si numai daca reducerea cursului de sc%imb al monedei nationale
este mai accelerata dect reducerea puterii de cumparare interne a
acesteia. Diferenta ntre gradul de depreciere si reducerea puterii de
cumparare reprezinta un fel de prima pentru e-port, care poate permite
reducerea pretului de export, fara diminuarea cstigului n moneda
nationala. Acest fenomen este cunoscut drept dumping valutar. Politica
de depreciere si poate atinge scopul numai atunci cnd cererea pentru
produsele de export este elastica fata de pret.
+./ Indc"tor de ("sur"re " 'r"du$u de nte'r"re ,n co(ertu$ ntern"ton"$
+./.& Gr"du$ de desc2dere "$ econo(e res*ect!e
De vreme ce statele lumii au dimensiuni si forte diferite, ar fi nerelevant sa
comparam, n valoare absoluta, volumul comertului exterior al 2)A cu cel, sa zicem
al =ulgariei sau !omniei. Pentru a obtine un rezultant relevant si comparabil se
poate raporta valoarea acestuia la volumul productiei tarii.
8radul de desc,idere ^ _(QRP"=) x 0//
'u ct gradul de desc%idere al unei economii este mai ridicat, cu att tara respectiva
este mai integrata n '" si, n consecinta, mai dependenta de pietele de
desfacere externe. 8acem observatia ca, n cazul anumitor tari industrializate, care
dispun de o importanta piata interna, capabila sa absoarba mare parte din
productie, gradul de desc%idere al economiei nu este foarte ridicat (vezi, de
pilda, cazul 2)A sau al 8ederatiei !use). Pe de alta parte, n cazul tarilor
dezvoltate de dimensiuni teritoriale reduse (cazul tarilor europene), gradul de
desc%idere este foarte ridicat, ca urmare a unei piete interne insuficiente n raport cu
capacitatea de productie.
+./.+ ?nc$n"t" c"tre e8*ort
Pentru fiecare economie, cautarea ec%ilibrului ntre exporturi si importuri
eprezinta o preocupare permanenta, fiecare stat cautnd sasi acopere, pe ct
posibil, importurile printrun nivel ec%ivalent al exporturilor. Pozitia de ec%ilibru se
masoara cu ajutorul ratei de acoperire a importurilor prin exporturi, care se
determina ca raport ntre nivelul exporturilor (exprimate n preturi 8,=) si cel
al importurilor (exprimat n preturi '"8).
3ata de acoperire ^ `(Q(fob) R -(cif)a x 0//
Acest indicator se poate calcula fie pentru ansamblul balantei comerciale, fie pentru
o anumita categorie de produse (autoturisme etc). &eoretic, o rata#
superioara valorii de 0//4 semnifica existenta unui excedent
Zcomercial,
o rata inferioara lui 0//4 semnifica existenta unui deficit comercial. Z8acem
de asemenea observatia ca, de regula, valoarea exporturilor si
importurilor va fi calculata n mod diferit ceea ce nseamna ca exporturile vor
fi subevaluate n raport cu importurile. +n aceste conditii, punctul de
ec%ilibru va fi atins la un nivel inferior valorii de 0//4. Pentru a evita acest
inconvenient, anumite statistici ofera valoarea importurilor exprimata n
preturi 8,= pentru a permite masurarea mai exacta a ratei de acoperire.
+./.- R"t" de *enetr"re *e *"t" ntern"
Acest indicator permite masurarea partii ocupate de produsele straine
consumate sau utilizate n total bunuri consumate pe piata interna
considerata.
Piata interna (P
i
) ^ G b (- I Q),
unde P
i
^ piata interna, G ^ productia interna, Q ^ exporturi, - ^ importuri
3ata de penetrare ^ (-RPi) x 0//
+./.. R"*ortu$ de sc2(#
Acest indicator 7*erms o. *rade sau 3apport dKNc,ange) ilustreaza conditiile n care o
tara sc%imba produse cu o alta tara. 7otiunea a fost n special utilizata de clasicii
englezi care doreau sa utilizeze preturile reale, de pilda pretul n gru pentru o tona
de otel. +n prezent se utilizeaza pentru a aprecia nivelul de trai dintro anumita tara (o
masina reprezinta x salarii), n care exista un curs de sc%imb oficial.
3aportul de sc,imb ^ cantitatea R valoarea bunurilor exportate pentru a obtine o
unitate de bunuri importate, ntro anumita perioada de timp.
3aportul de sc,imb ^ Lx R L m
Raportul de sc+im" )ntre produse, "rut si net
Raportul "rut al sc+im"urilor # raport ntre indicele volumului exporturilor si cel al
importurilor
3aport brut al sc,imburilor ^ ("x R "m) x 0//
;aloarea exporturilor si importurilor este corectata prin aplicarea indicelui
corespunzator preturilor. , rata superioara valorii de 0//4 indica o
deteriorare a raportului de sc%imb, ceea ce arata ca tara importatoare trebuie
sa finanteze acelasi volum de importuri printro crestere a exporturilor. Asa
de pilda, o valoare de 00/4 n raport cu anul anterior arata ca tara trebuie sa
exporte un volum de 00/ unitati pentru a importa acelasi volum de 0// unitati.
!aportul brut a fost utilizat de !icardo si de clasicii englezi, dar nu mai este la fel de
mult utilizat astazi.
Raportul net al sc+im"urilor ^ raportul dintre indicele relativ al preturilor la
export si import.
3aportul net al sc,imburilor ^ ("px R "pm) x 0//
"ndicele este considerat a fi net pentru ca ia n consideratie variatia preturilor
si nu a cantitatilor. *l analizeaza evolutia puterii de cumparare externe a unei
natiuni, respectiv capacitatea sa de a finanta ntro proportie mai mare sau mai
mica importurile. )n indice egal cu 0//4 semnifica faptul ca preturile la export
si import au variat n aceeasi proportie, marcnd o stabilitate la nivelul raportului
net al sc%imburilor, un indice superior lui 0// indica o ameliorare a conditiilor de
sc%imb, n timp ce unul inferior lui 0//, o nrautatire.
+././ Indc"tor " 'r"du$u de s*ec"$6"re ntern"ton"$"
Daca luam ca valoare de referinta o anumita zona geografica, putem calcula
gradul de specializare relativa al acelei tari. Astfel, daca un produs ocupa o parte
importanta din exporturi n raport cu un ansamblu de referinta (lumea, )*
etc.), aceasta caracteristica reflecta existenta unui avantaj comparativ pentru
tara respectiva, valoarea indicatorului fiind mai mare ca 0.
1ndicatorul avanta9elor comparative relevate
"ndicatorul avantajelor comparate relevate sau al specializarii interna
tionale compara marimea relativa a unui sector dintro anumita tara n totalul
exporturilor realizate de acea tara cu marimea relativa a exporturilor unui sector
anume dintro anumita zona fata de exporturile zonei respective.
"A!' ^ (QijRQj) R (QirRQr) c 0,
unde i ^ produsul, j ^ tara, r ^ ansamblul de referinta
1ndicatorul avanta9elor comparative globale
Deoarece o tara poate exporta si importa acelasi produs, ca urmare a dezvoltarii
sc%imburilor intraramura ntre tarile dezvoltate, se poate determina, de o
maniera similara, un indicator al dependentei de importuri ("D"), respectiv#
"D" ^ (-ijR-j) R (-irR-r) x 0//
1ndicatorul avanta9elor comparative globale reprezinta raportul dintre indicatorul
avantajelor comparative relevate si cel al dependentei de importuri.
"A'( ^ d `(QijRQj) R (QirRQr)a R `(-ijR-j) R (-irR-r)a e x 0//
Acest indicator sintetic este semnificativ n determinarea gradului de
competitivitate al aparatului productiv al unei tari. Daca indicatorul este
superior unitatii, tara poseda un avantaj comparativ global pentru acel produs.
1ndicatorii specializarii intra-ramura
Au devenit necesari pentru a explica de ce tari dezvoltate, precum cele din )* de
exemplu, nu sau specializat n producerea unor bunuri anume, dar si pentru a
depasi analizele simpliste, di%otomice, reductioniste privind diferentele ntre
sectoarele intensive n munca R capital sau n bunuri de productie R consum.
1ndicatorul )ela )elassa
*xprima raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse i sau ramuri n
total sc%imburi comerciale.
1)) ^ ` (Qi I -i) R (Qi b -i) a x 0//
'u ct acest raport este mai redus, cu att specializarea intraramura este mai
importanta.
1ndicatorul lui 8rubel sau indicatorul comertului intra-industrial
&ine cont si de gradul de desc%idere al pietelor si masoara specializarea intra
ramura ca diferenta ntre balanta comerciala (Qi I-i) si volumul sc%imburilor
comerciale ale ramurii (Qi b -i), ajustata cu volumul sc%imburilor ramurii.
d ` (Qi b -i) I (Qi I -i) a R (Qi b -i) e x 0//
%#$o'r"fe se$ect!"
0. (*KA77*, >. '. <ictionnaire t,NmatiOue de sciences NconomiOues et sociales,
Dunod, 0991
.. C,!CA, -. ,&)2A, * Statistica pentru a.aceri internationale, =ucuresti, *ditura
A2*, .//B
B. <"7D*!&, P. 1nternational Economics, "rVin, 0996
:. -"!,7, D. Politici comerciale, =ucuresti, *ditura <uceafarul, .//B
1. 2A7D!*&&,, !. 5e commerce international, Armand 'olin, 0991
3. 2)&A, 7. Comert international si politici comerciale contemporane, =ucuresti,
*ditura *conomica, .//B
?. 7*-*, '. Economie internationale. ;ondements et politiOues, <itec, 0993