Psaltirea

Este cunoscuta si sub numele de Psalmii lui David sau Cartea Psalmilor.
Este cartea ce contine cei 151 de psalmi in Vechinul Testament si a fost printre cele mai
raspandite carti bisericesti si printre primele traduse in limba romana.
Psalitirea este impartita in 20 de catisme. Fiecare catisma este la randul ei impartita in trei
stari. Fiecare stare continad 1- 3 capitole. Psalmul 118 face exceptie datorita lungimii sale,
constituie intreaga catisma a 17a.
Traducerea si tiparirea Psaltirii in limba romana s-a realizat in anul 1570.
Ea contine imne si poeme acordate profetului si regelui David, stramos al lui Isus Hristos.
A fost folosita in biserica, dar si ca abecedar in scolile intemeiate pe langa biserici.
Definitie:
Psalmul este o specie a liricii religioase
Ea este o poezie imnica. Originea ei o constituie Psalmii lui David din Vechiul Testament.
Traducerea psalmilor biblici a favorizat adevarate monumente de limba si incercari de
consituire a limbajului poetic in diferite literaturi.
Jean Calvin, a versificat cativa psalmi intr-o forma adecvata cantarii in biserica. El a fost un
reformator religios francez.
Alaturi de Martil Luther a fost unul dintre initiatorii Reformei protestante, in opozitie cu
anumite dogme si rituali ale bisericii catolice romane.
Inainte cu un secol, Clement Marot, poet al perioadei renascentiste, a tradus in versuri in
limba franceza a secolului 14.
Jan Kochanowski, poet polonez si secretarul regal ai Regatului Poloniei intre 1564 si 1584, a
fost denumit si tatal poeziei poloneze a tradus in franceza, ce urma sa fie model al
mitropolitului Dosoftei pentru limba romana.
Au existat mai multi factori care au determinat biserica crestina sa faca din Psalmi carte de
rugaciune.
-

Au continut religios si devotional( comportamentul religios plin de veneratie si

recunostinta si comunicarea cu Dumnezeu, parerea de rau pentru pacatele comise si
cautarea perfectiunii, umilinta si penitenta
Psalmii au alcatuit cartea de rugaciuni a lui Isus in singoga si cartea de cantari la
praznicele din Templu, aceasta a fost carte de invatatura cand predica. Isus a citat din
Psalmi cand se afla rastignit pe cruce, i-a avut pe buze cand a murit.
Psalmii i-au inspirat pe apostoli in timpul persecuitilor, fiind folositi sa raspandeasca
invatarura crestina.

Majoritatrea Psalmilor provin din perioada ulterioara exilului

Psalmi apar in mai multe religii (egipteana, babiloniana) cu sensul comun de cantece
religiooase. Originea lor este in religia israelita.
Psalmii sunt imnuri, plangeri, rugi sau multumiri aduse Domnului. Acestia pot fi
individuali sau colectivi.
Organizarea si paternitatea Psalmilor:
-

73 de psalmi ii sunt atribuiti lui David

Asaf (50, 73-83)
Fii lui Core 42-49 si 84 si 87
Hamman 88
Solomon 72 127
Etan 89
Moiese 90
De la 120 pana la 134 = cantarile treptelor

Psalmul devine o specie cultivata si in lirica moderna.

Au scris psalmi: Alexandru Macedonski, Lucian Blaga si Tudor Arghezi.
Alexandru A. Macedonski a fost un poet, prozator, dramaturg i publicist romn.
Alexandru atrage atentia criticilor cu psalmii moderni.(in numar de 11) Singuratatea si
suferinta il determina sa caute intelesuri intr-o alta lume.
Psalmii lui nu respecta structura clasica. Acestea nu au versete, ci sunt alcatuiti in general
din trei catrene cu versuri scurte de cateva silabe.
Tudor Arghezi, pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, a fost un scriitor romn cunoscut
pentru contribuia sa la dezvoltarea liricii romneti sub influena baudelairianismului.
La 19 ani a intrat la mnstirea Cernica, unde a stat patru ani, pn n anul 1904. n
romanele sale, poetul a mrturisit c nu era foarte atras de cariera de clugar, desi unul din
unchii si a fost un nalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romne. n romanul Cimitirul Buna
Vestire a parodiat cu sarcasm lumea monahal.
Creatia sa, Psalmii, evidentiaza marea diferenta dintre spiritualitatea crestina si
mentalitatea moderna.
Predica
Este cuvantarea rostita de un cleric in biserica, in care se explica si se comenteaza un text
biblic si se dau credinciosilor indrumari morale.

Predica indeplineste deseori functiile pe care la are astazi presa: informeaza si

comenteaza, critica si sanctioneaza abaterile de la norma, impune schimbari de atitudine si
comportament.
Accentul este pus pe latura moralizatoare si se recurge, pentru convingere, la multiple
strategii persuasive (sa convinga pe cineva).
n tradiia ortodox, omilia sau predica este o parte esenial a Liturghiei Euharistice i
face parte din caracterul sacramental al Liturghiei.
Predica este inut, de obicei, de cel care slujete, dar poate cdea i n sarcina
unui preot co-slujitor sau a unui diacon, ns niciodat nu este ncredinat unui laic (care
nu face parte din biserica). Cnd slujete un episcop, predica se ine la sfrit.
De obicei, predica prezint i explic coninutul citirilor acea zi sau uneori ale
srbtorii respective sau poate fi despre Sfntul zilei.
Unele predici au devenit parte din Sfnta Tradiie a Bisericii aa cum sunt Omiliile
Pascale ale Sfntului Ioan Gur de Aur, citite la sfritul Utreniei de Sfintele Pati.