Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(index.php)
Unul dintre textele ce au stat la baza constituirii spiritualităţii umane, Biblia a fost o
sursă prolifică de inspiraţie pentru teologi, filologi, filozofi şi oameni de artă în general.
Scriitori din toate epocile şi curentele şi-au manifestat tentaţia de a pătrunde misterul
textului biblic, valorificându-i straturile de profunzime. Scriitorii români nu au făcut
excepţie în acest sens. Atestăm această întoarcere spre textul biblic din cele mai vechi
epoci, atât în texte epice, dramatice, cât mai ales în cele lirice.Poezia de inspiraţie
biblică îşi are sursele în imnurile religioase ale Bisericii primare, deoarece „din
epistolele Sfântului Apostol Pavel vedem că în adunările de cult se citeau Psalmii,
Cântări din Biblie”1.
Aşadar, punctul de pornire al literaturii de inspiraţie biblică îl constituie opere lirice
precum Cântarea Cântărilor, Psalmii, creaţii care vor deveni sursă de inspiraţie pentru
poeţii Dosoftei, Varlaam, Tudor Arghezi, Alexandru Macedonski, Ştefan Aug. Doinaş
ş.a.
Literatura română este, prin esenţa ei, una de sorginte religioasă, întrucât primele texte
reprezintă „traduceri şi adaptări ale marilor Cărţi ale umanităţii creştine”, iar „primii
dascăli de limbă şi simţire românească au fost slujitori ai amvonului”2.
Primul poet creştin din părţile noastre, Roman Melodul, creează poeme inspirate din
viaţa Mântuitorului, a Maicii Domnului şi a Sfinţilor Apostoli.
Poezia religioasă română îşi are rădăcinile atât în cărţile sacre (redimensionând artistic
teme, motive, imagini, simboluri), cât şi în literatura populară, în colindele de stea, din
care transpare sentimentul religios, la evocarea Naşterii Mântuitorului. Colindele
având conţinut biblic ilustrează scene din viaţa Mântuitorului, în special Naşterea Sa,
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1715 1/8
5/6/23, 8:28 PM Biblia ca sursă de inspiraţie pentru scriitorii români - LimbaRomana
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1715 2/8
5/6/23, 8:28 PM Biblia ca sursă de inspiraţie pentru scriitorii români - LimbaRomana
ascetico-mistică constituie cel mai înalt grad al poeziei de factură religioasă. Este
punctul în care omul, curăţindu-se pe sine prin asceză, se întâlneşte cu Dumnezeu,
participă la această comuniune în mod conştient şi, mai mult, îl experiază pe
Dumnezeu, ajungând să spună precum psalmistul David «gustaţi şi vedeţi ce bun este
Domnul».”10
Cert este că poezia de inspiraţie biblică nu este una minoră, atâta timp cât ea constituie
o parte integrantă întinsă a literaturii române şi mărturia că „singura adevărată
dimensiune ontologică a omului este religiozitatea, raportarea la divinitate”11. În mod
regretabil însă, de cele mai multe ori, poezia religioasă n-a beneficiat de lectura
adecvată şi de ceea ce numeşte critica actuală orizont de aşteptare.
Recent, o tânără autoare, Maria-Daniela Pănăzan, a publicat un volum monografic cu
titlul Poezia religioasă românească, dovedind cu pertinenţă că inspiraţia biblică este o
constantă în istoria lirismului românesc. Autoarea arată că poezia română (din epoca
daco-romană) începe cu o capodoperă a liricii religioase româneşti, direcţionând una
dintre căile lirismului – imnul religios – pe care vor merge urmaşii lui Dosoftei
Mitropolitul, poeţii generaţiei paşoptiste, până la contemporanii noştri, Ştefan Aug.
Doinaş, Ioan Alexandru şi Daniel Turcea.
Despre Dosoftei, spre exemplu, criticul Nicolae Manolescu remarca faptul că prin
Psaltirea sa oferă „întâiul monument de limbă poetică românească”12. Este primul poet
al literaturii vechi care „îmbină fondul popular şi religios al limbii într-o prelucrare de
un rafinament robust, în imagini sugestive”13.
Un nume mai puţin popular care abordează literatura de inspiraţie religioasă, cunoscut
mai mult prin fabulele sale, este Grigore Alexandrescu: Candela, Rugăciunea, Un preot
cuvios. Divinitatea, legătura omului cu Dumnezeu reprezintă temele care l-au
preocupat. Despre poezia Rugăciunea, spre exemplu, Nichifor Crainic spunea că, „prin
ideile dogmatice şi mai ales prin cele morale, constituie o chintesenţă a spiritului
Evangheliei”14.
În lirica românească există numeroase poezii intitulate Rugăciune (cf. O. Goga, Şt. O.
Iosif, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu ş.a.). Cele mai multe corespund sensului
originar, etimologic al cuvântului latinesc rogationem – „cerere”, „mulţumire”, sau
„laudă adresată de credincioşi divinităţii”. Altele, mai puţine la număr, sunt profesiuni
de credinţă sau arte poetice, de pildă, poezia Rugăciune de O. Goga, cu care se
deschide volumul de Poezii din 1905. Rugăciune de Mihai Eminescu corespunde
primului sens şi este „un act de implorare al celor bântuiţi de valul istoriei, al celor ce
plutesc pe marea vieţii, dar nu ca nişte naufragiaţi, ci înlăuntrul unei Nave ce-şi
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1715 3/8
5/6/23, 8:28 PM Biblia ca sursă de inspiraţie pentru scriitorii români - LimbaRomana
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1715 4/8
5/6/23, 8:28 PM Biblia ca sursă de inspiraţie pentru scriitorii români - LimbaRomana
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1715 5/8
5/6/23, 8:28 PM Biblia ca sursă de inspiraţie pentru scriitorii români - LimbaRomana
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1715 6/8
5/6/23, 8:28 PM Biblia ca sursă de inspiraţie pentru scriitorii români - LimbaRomana
3
Petru Ursache, Cuvânt-înainte, în Poezie creştină românească (antologie), Editura
Institutului european, Iaşi, 1996, p. 4.
4
Ion Negoiţescu, Mai aproape de îngeri, în „Dialog”, Caiet de literatură, 1988, nr. 1-2,
martie.
5
Poeziile creştinilor români (antologie), coordonator Mircea Ciobanu, Editura Casa
Şcoalelor, Bucureşti, 1994.
6
Poezie creştină românească (antologie), coordonatori Magda Ursache şi Petru
Ursache, Editura Institutului European, Iaşi, 1996.
7
Poezie română religioasă (antologie), texte alese, cuvânt înainte şi note bibliografice
de Florentin Popescu, Editura Minerva, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Bucureşti,
1999.
8
Rugăciunile poeţilor (antologie), studiu introductiv de Irina Nicolaescu şi Sergiu I.
Nicolaescu,Editura Paralela 45, Piteşti, 2000.
9
Maria-Daniela Pănăzan, Poezia religioasă românească. Eseu monografic, Editura
Reîntregirea, Alba Iulia, 2006, p. 21.
10
Cristina Gabriela Nemeş, Poezia religioasă românească, în „Ecoul”, 2011, nr. 9, p. 3.
11
Maria-Daniela Pănăzan, op. cit., p. 22.
12
Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Minerva, Bucureşti,
1990, p. 8.
13 Iulian Boldea, Istoria didactică a poeziei româneşti, Editura Aula, 2005, p. 12.
14
Nichifor Crainic, Spiritualitatea poeziei româneşti, Editura Muzeul Literaturii
Române, Bucureşti, 1998, p. 28.
15
Cf. Valeriu Anania, Din spumele mării, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995, p. 170.
16
Maria-Daniela Pănăzan, op. cit., p. 13.
17 Cf. Valeriu Anania, Din spumele mării, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995, p. 170.
18
Idem, p. 150.
19
Nichifor Crainic, op. cit., p. 28.
20
Cf. Valeriu Anania, Din spumele mării, p. 172.
21
Idem, p. 177.
22
Dan Zamfirescu, Postfaţă, în Univers simfonic, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti,
1994.
23
Sergiu Grossu, M-am luptat lupta cea bună, Editura Vremea, Bucureşti, 2007, p. 150.
24
Maria-Daniela Pănăzan, op. cit., p. 31.
25
John Breck, Cum citim Sfânta Scriptură? Despre structura limbajului biblic, Editura
Reîntregirea, Alba Iulia, 2005.
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1715 7/8
5/6/23, 8:28 PM Biblia ca sursă de inspiraţie pentru scriitorii români - LimbaRomana
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1715 8/8