Sunteți pe pagina 1din 3

Varlaam

Cel dintai dintre carturarii afirmati intr-un context cultural caracterizat prin incercarile tot mai insistente de introducere a limbii romane in biserica a fost mitopolitul Varlaam. Principala sa contributie in domeniul culturii religioase este Cazania, lucrare in care limba romana dobandeste un stil propriu, departandu-se astfel de modelele slavone. Cazania lui Varlaam contine cele dintai pagini cu valente literare din cultura noastra. Primele accente ale prozei artistice pot fi intalnite in pasaje remarcabile prin valoarea expresiva a cuvintelor, prin utilizarea repetitilor(striga celor surzi, striga celor lenesi, striga cu scripturile, striga tuturor, striga sa isi aduca aminte) si a enumeratiilor( striga tuturor de toata varsta: batranilor, tinerilor,sanatosilor,bogatilor, saracilor). O alta lucrare al lui Varlaam este Raspuns impotriva Catehismului Calvinesc(1645).

Dosoftei
Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din secolul al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. Eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov. Dosoftei era de origine macedoromana, a stat mult timp in Moldova si ulterior a trecut in Polonia orientala. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adanca in viata religioasa a Moldovei, dandu-I acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc. Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea in versuri, care apare in anul 1673. Importanta Psaltirii in versuri a mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastra veche este foarte mare. Cu toate defectele de limba si de forma, Psaltirea a avut o circulatie mare ; ca dovada ca a fost citita, este faptul ca unul din psalmii versificati, in spcial acei scrisi in ritmul cantecelor poporului nostrum, au patruns in literature noastra populara sub forma de cantece de stea. La sfarsitul Psaltirii, Dosoftei tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc. Este necesar sa mentionam ca neobositul carturar al Moldovei, in ultimii ani vietii sale petrecuti in Polonia, desfasoara o activitate mare pe terenul culturii religioase din Moscova si Ucraina.

Antim ivireanu
Cel mai de seam ierarh al rii Romneti, deopotriv pastor i nvtor, a fost i rmne Mitropolitul Antim Ivireanul . Dei n-a fost romn de neam, prin harul cuvintelor i al vieii lui, Mitropolitul Antim a fost iubit i preuit de poporul nostru. Mitropolitul demonstreaza calitatile sale teologice dar si rolul de indrumator in arta oratoriei in cuvantarile religioase sau predicile grupate sub titlul Didahii. Antim a tiprit 63 de cri, 39 cu mna sa, 21 n romnete, 4 fiind scrise de el nsui. Multe cri sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de mna lui, de o miestrie i frumusee deosebit. De asemenea, preocupat de grija romnilor din Transilvania n 1699, trimite un ucenic la Alba Iulia s tipreasc unele lucrri i cri de cult ortodoxe.

Mentalitatea religioasa a avut influenta si asupra umanismului. Ureche


Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romaneasca si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Acesta este autorul letopisetului tara moldovei de la descalecat pana la sfarsitul secolului al 16. Cronicarul a incercat sa respecte adevarata istorie si sa surprinda aspecte ale limbi romane pornind de la originea latina, pentru aceasta recurge la exemple lexicale. In centru atentiei acestuia se afla domnitorul Stefan cel Mare, caruia ii realizeaza un portret succint in care identificam inversiunea, epitete, antiteza, eufemismul. Din acest fragment se desprinde imaginea domnitorului ideal si perspectiva obiectiva a cronicarului. Un alt portret este cel al domnitorului Alexandru Lapusnanu, care a fost valorificat mai tariziu de Costache Negruti in nnuvela istorica Alexandru Lapusneanu.

Costin
Miron Costin (1633-1691), continuatorul cronicii lui Grigore Ureche, este un carturar de tip renascentist, cu o insemnata cultura. Poemul filozofic "Viata lumii" a fost scris intre 1671 si 1673, avand o tema cunoscuta inca din antichitate, "desertaciunea desertaciunilor si toate sunt desarte". Poemul debuteaza cu ideea vietii ca o ata subtire: "A lumii cantu cu jale viiata,/ Cu griji si primejdii, cum ieste si ata,/ Prea subtire... Dintre cronicarii moldoveni, Miron Costin este considerat cel mai erudit iar in letopiset consemneaza evenimente istorice la caer a fost martor. Miron Costin concentreaza teme literare de mare raspandire si rasunet, reluate mai tarziu de poetii romantici romani si indeosebi de Mihai Eminescu in motivul ruinelor si in marea poezie a destramarii domului universal al lumilor. Cronicarul a manifesta aceeasi preocupare pentru enuntarea ideii de spatiu national a origini latine a limbi si poporului roman.