SUB1:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal, meninerea constant a compoziiei corpului

uman.
Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea unor necesitati:
- sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare
- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii
- contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede;
- activitatea de secretie si excretie;
- mentinerea temperaturii constante a corpului;
- repararea uzurilor.
Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in calorii. Kcal=
cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. KJoule=
energia cheltuita pentru deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta de 1 m cu o forta necesara de 1
Newton= forta care transmite unei mase de un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ)
In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor metabolice
vitale. Aceasta cheltuiala minima de E= metabolismul bazal; cnsumul de E depaseste valorile metab.bazal
in functie de activitatea indeplinita.
a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h ;
b. Copii si adolescenti valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h; scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la
adolescenti; ramane constant(1 cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani metabolismul scade din
nou, la 55-60ani fiind cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.
c. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada de negraviditate, iar lactatie
creste cu 10-20%.
Sexul- MB scazut cu 8-10% fata de barbate cu aceeasi greutate corporala.
Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB , cu valori mai mari la copii.
Subalimentatia prelungita scadere a cheltuielilor de energie=>o incercare de adaptare a organismului la
un aport alimentar redus.
SUB2.Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica specifica,activitatea musculara.
ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente -> se realizeaza pentru fct. De digestie, are ca scop
eliberarea substantelor nutritive din alimente ce sunt indispensabile pt. desfasurarea in conditii normale a
functiilor organismului.
EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma alimente ce aduc cant. de E respective si ulterior se
determina din nou metabolismul se constata ca e superior valorii anterioare->1850 Kcal/24h. Surplusul de
150 Kcal, det. de ingestia de alimente = ADS.
Surplusul de calorii e det. de travaliul digestiv secretor si mai ales de met. intermediar al substantelor
nutritive.
Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a cresterii consumului de energie.Intensitatea
efortului depinde de numarul de grupe musculare angajate in effort, de volumul grupelor musculare,de masa
corporala, de valoarea raportului intre efort si pauza.
Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in:
-profesii cu cheltuiala mica de energie:profesorii,medicii,inginerii, avocatii,vanzatori-consum calorii-2400
femei si 3000 barbati.
-profesii cu cheltuiala medie de energie:lucratori din ind usoara(textile,confectii), ,studentii,gospodineconsum caloric-2700 femei si 3300 barbati.
-profesii cu cheltuiala mare de energie:strungari,frezori,mecanici, lacatusi, tractoristi, sudori, militariconsum caloric-3000 femei si 3700 barbati.
-profesii cu cheltuiala foarte mare de enrgie:munc forestieri, sapatori, mineri-consum caloric 4100 barbati.
Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 ani.Pt.barbatii intre 41-65 se scade aportul caloric cu
200cal, iar pt femei intre 41-60 ani cu 300 cal.
SUB3.Factorii ce conditioneaza consumul energetic al organismului:varsta, climatul,cresterea, sarcina,
alaptarea.
Graviditatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul femeii din punct de vedere
energetic,datorita dezv fatului, placentei si anexelor sale si prin sporirea masei corporale a mamei.Intreaga
1

perioada necesita suplimentarea aportului energetic cu 80000cal, repartizate diferit pe parcursul

sarcinii:150kcal/zi in primul trim si 350kcal/zi urmatoarele 2.
Alaptarea pe o perioada de 6 luni cu o secretie de lapte de 850ml/zi corespunde unel valori energetice de
612 cal.Femeia trebuie sa primeasca echivalentul in calorii al acestie cantitati de lapte(612kcal+150kcal pt
efortul secretor=cca 750kcal/zi).Pt ca femeia acumuleaza in timpul sarcinii o rezerva de tesut adipos, se
recomanda 200kcal din rezervele proprii sis a primeasca 550kcal din alimente.
Varsta.Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al adultilor mai crescut.Ei pierd mai multa
caldura prin procesul de termoreglare, fac mai multa miscare ca adultul si de aceea necesita un aport caloric
mai crescut:1-3 ani-1360 kcal,10-12 ani baieti 2600kcal si fete 2350.De aseameanea, copii si adolescentii
necesita un aport caloric suplimentar datorita cresterii si dezvoltarii.
Climatul.In zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce pierderile de caldura si isi intensifica
termogeneza, procese ce au loc cu consum crescut de energie.Se recomanda ca pt fiecare scadere cu 10 grade
C a mediei termice anuale sa creasca aportul energetic alimentar cu 3%, iar in cazul cresterii acesteia, ratia
alimentara sa fie diminuata cu 5% pt fiecare 10 grade.
SUB4.Malnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si biochimice.
Malnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate redusa de principii alimentare, in
special scaderea aportului proteic, cu aparitia de modificari morfo-functionle in organelle si tesuturile de
importanta vitala.
Exista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult.
La copil exista mai multe stadii:
-std I- tulb de crestere, intarziere in dezv psihica, intarziere in instalarea pubertatii, rezistenta scazuta la
infectii, cresterea mortalitatii infantile.
-stdII-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor(scaderea CA si P sanguin, acidoza accentuate, Ksanguin
crescut, edem), scaderea proteinemiei(a albuminei), hepatomegalie cu infiltratie grasa difuza, tulb
tegumentare(piele uscata, marmorata, eritem, descumatii)
-stdIII-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a tulb electrolitice si se foloseste o
alimentatie corespunzatoare.
Kwashiorkorul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale peste 1 an si a ablactarii improprii, fara
produse almentare de origine animala.Simptome:edeme declive sau generalizate, hipotrofie musculara,
diaree, infectii cutanate, apatie, hepatomegalie, anemie,hipopotrinemie.
La adult exista 3 stadii:
-stdI: disparitie tesutului adipos, hipotrofie musculara, astenie marcata.Testele de laborator sunt in limite
normale datorita posibilitatilor de adapatare.
-stdII:edemul hipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate(eritem, piele uscata, hiperpigmentarea,unghii
friabile),manifestari digetstive,anemie hipocroma si microcitara, proteinemie sub 6%.
-stdIII:de vindecare.
SUB5.Proteine:clasificare
Proteine simple:-protamine si histone-in cel seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine.
-prolamine si gluteine-seminte de cereale
-albumine
-globuline-miozina,lactoglobulina,glicina
-sclero proteine-colagenul,elastina,keratina.
Proteine conjugate:-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina
-glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic Castle
-lipoproteine
-cromoproteine-hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza
-metaloproteine-siderofilina,hemosiderina,feritina
-nucleoproteine
SUB6.Rolul proteinelor in organism
1.rol plastic-formeaza matricea care asigura mentinrea str celulare
-rol in transp O2,contractie,transmiterea influxului nervos,secretia glandelor
2.rol enzimatic-toate enzimele au str proteica
2

3.rol in apararea organismului-Ig au structura proteica

4.rol endocrine-hormonii au str proteica
5.rol in mentinerea ech hidric-apa intra si iese din celula,iar proteinele raman in celula si retin apa la acest
nivel.
6.rol in in sistemul tampon-mentin ph-ul constant primind si cedand H+ cand este necesar
7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal
8.rol antitoxic-ajuta la detoxifierea organismului prin asigurarea echipamentului enzimatic necesar,prin
mentinerea integritatii organismului.
SUB7.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor
1.proteine cu valoare biologica superioara(clsI)-contin toti aa esentiali in proportii adecvate org
uman;majoritatea prot de origine animala.
2.proteine cu valoare biologica medie(clsII)-contin toti aa esentiali, dar unii in proportii insuficiente;alimente
de origine vegetala(legume,fructe,cereale.
3.proteine cu valoare biologica inferioara(cls aIIIa)-lipsesc unul sau mai multi aa esentiali(zeina din porumb,
collagen,lizina,treonina).
SUB8.Necesarul de proteine ale organismului si sursele
Mentinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.Aportul de proteine trebuie sa fie in legatura cu
costul de azot.1kcal2mg N2
1700kcal3400mgN23,4gN2
1gN26.25 g proteine
3,4gN221.25 g proteine.
La adult-0.8-1gproteine/kg
La copii-2 g prot/kg
La adolescenti-1-1,1gprot/kg
La gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de alaptare.
Exprimat in procente aportul de proteine trebuie sa reprezinte 10-14%din valoarea energetica a ratiei, din
care 30-40%trebuie sa fie de orogine animala.
Surse de proteine:carnea alba, pestele,oua, branza, lapte,cereale integrale,leguminoase,ciuperci.
SUB9.Lipidele:clasificare
1.lipide simple-gliceride
-steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-ficat,creier,ou,icre,lapte
-ceride
2.lipide complexe-fosfatidele-lecitinele,cefaline,serinfosfatide-ficat,lapte,galbenus
-sfingolipide-sfingomieline,
-sfingoglicolipide(gangliozide,cerebrozide)
SUB10.Rolul lipidelor in organism
1.rol energetic-1glipide-9kcal
2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organelle
3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica pierderile de caldura
4.rol in transportul unor substante necesare organismului-acizii grasi esentiali transp vitaminele
liposolubile(A,B,K,E)
5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei celulare
6.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare
-intra in structura membranei celulare
-scad nivelul colesterolului
-intervin in procesele de oxidare
-stimuleaza activitatea enzimatica
-acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si tromboxanilor care influenteaza tonusul vaselor
sanguine
7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii, scad motilitatea gastrica, sunt alimente
care tin de foame
3

8.colesterolul-intra in str cailor biliare

-rol in formarea hormonilor sexuali
-intra in str vitaminei D, a celulei cerebrale.
SUB11.Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, surse
Necesar:20-35%din valoarea energetica a ratiei(20%pt varstnici,sedentary,gravide.pt cei cu afectiuni
hepatice, pancreatice.cu boli de malabsorbtie si 35% pt copii, adolescenti, cei ce fac un efort mare in
microclimat).Jumatate sau 1/3 trebuie sa fie grasimi ca atare(ulei,margarina,unt).Raportat la necesarul pe kg
corp:
-0.7-1 glipide/kg copr/zi-adulti sedentari
-1-1.5 glipide/kg corp/zi-adulti active
-2glipide/kgcorp/zi-copii,adolescenti.
Acizii grasi trebuie sa reprezinte 2% din aportul energetic total,iar raportil acizi grasi esentiali pe acizi grasi
neesentiali trebuie sa fie mai mare ca 1 pt a preveni ATS.
Surse:ulei vegetal, peste, ulei masline,margarina,unt,untura,smantana.
Efectele consumului neadecvat:scaderea consumului duce la dislipidemii cu tulburari metabolice si
biologice, iar cresterea consumului favorizeaza aparitia aterosclerozei si a obezitatii.
SUB12.Glucide: clasificare
1.monozaharide-pentoze-riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza
-hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
2.dizaharide-zaharoza,lactoza,maltoza
3.polizaharide-amidon-amiloza+amilopectina
-celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate crude,piersici,prune;
-glicogenul-forma de rezerva a glucozei;
-mucopolizaharidele;
-polizaharide vegetale insulina,gumele,pectinele,mucilagiile.
SUB. 13 Glucidele: rolul n organism i efectele carenei.
- principalele furnizoare de enrgie, 1g->4 Kcal.
- Pot lua urm. cai metabolice:
o Sunt oxidate imediat, eliberand energie pt. tesuturi;
o Sunt convertite in glicogen,, care este stocat inficat si muschi, fiind o rezerva de energie rapid
metabolizata;
o Folosite in sinteza de grasimi, la care org. apeleaza cand rezervele de glicogen se epuizeaza
- creierul, SN periferic, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de energie si sunt foarte sensible la
scaderea glicemiei
- pantru o metabolizare normala a lipidelor si a proteinelor este necesar ca ratia alimentara sa asigure
un minim de 50-80 g de proteine
- glucoza este un tonic pt. celulele hepatice, extreme de solicitate in multe reactii anabolizante si
catabolizante
- in starile de hipoxie si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari, tesuturile prefera
glucoza fata de acizii grasi, pt. ca aceasta contine in structura ei maim ult oxygen;
- intra in structura acidului glucuronic, hialuronic, condroitin si mucoitinsulfonic, heparinei, ac.
nucleici, galactolipidelor (SN), imunopolizaharidelor (rezistenta la infectii), factorului intrinsec
Castle.
SUB. 14. Fibrele alimentare: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.
Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, hemicelulozele, pectinele, gumele si mucilagiile); ligninapolimer neglucidic
- Aceste glucide raman nehidrolizate in intestinal subtire si au efecte biologice:
o Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul;
o Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie golirea gastrica si intestinala;
o Leaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca, Mg);
4

o Absorb sau inglobeaza substante organice(saruri biliare, colesterol), produsi de secretie si de

descuamare ai tubului digestive, microorganisme;
o Prin accelerarea tranzitului si formarea unor pereti greu de patruns de catre enzimele digestive,
scad coeficientul de absorbtie al substantelor digestive
o Ajunse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie la sintetizarea vit. din
grupul B)
o efecte nefavorabile: pot agrava afectiunile inflamatorii sau iritative ale tubului
digestive(gastrite, ulcere,duodenite, enterite, colite de fermentatie), favorizeaza volvulusul de
sigmoid
o Lipsa din alimentatie: creste incidenta constipatiei, si a unor maladii associate cu aceasta:
diverticuloza colonului, colite spastice, hemoroizi, cancer de colon)
o Nevoia de fibre: 15-25g
SUB.15 Acoperirea necesarului de glucide n funcie de tipul surselor alimentare
Glucidele trebuie sa acopere 50-68% din ratia alimentara . Pe masura ce standardul economic creste, exista o
tendinta de scadere a procentului de glucide din ratie, in avantajul proteinelor si a lipidelor. In cadrul
glucidelor se remarca o diminuare a cantitatii aduse prin cereale, leguminoase, legume si crestrea proportiei
de zahar si a produselor indulcite cu zahar. Produsele de faina alba si orez decorticat inlocuiesc aproape total
pe cele preparate din seminte integrale sau faina neagra. Consumul sporit de zahar si produse zaharoase
favorizeaza caria dentara.
Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de albine..70-80, faina, arpacas, orez, paste fainoase..70-75,
dulceturi, gemuri, jeleuri..55-75 zaharoza, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine alba..53,
paine integrala..48, prajituri..20-40, cartofi..19, struguri..17, fructe proaspete..8-15, legume proaspete..4-8,
lapte..4,8
SUB.16 Calciul: absorbia
-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din care 95% se concentreaza in oase si dinti;
calcemia N= 9-11 mg%;
Absortia variaza in functie de nevoiele organismului- 10-40%. Copii in perioada de crestere, femeile gravide
si cele care alapteaza absorb 40% sau mai mult din Ca adus de alimente. Sarurile de Ca sunt mai solubile in
mediu acid=>aciditatea gastrica este importanta pentru absorbtia Ca. Cresterea motilitatii GI scade cantitatea
de Ca absorbita din intestin. Imobilizarea prelungita a baolnavilor reduce absorbtia Ca si favorizeaza
pierderea acestuia din oase. Emotiile prelungite, stresurile nervoase duc la o balanta negativa.
Factori alimentari care cresc absorbtia Ca: Vit D si C; raportul egal dintre Ca si P, lactoza si ac. Lactic.
Factori alimentari care diminua absorbtia Ca: ac. Oxalic sin ciocolata, cacao, spanac, ac. Fitic din cereale,
excesul de grasimi, de fosfati, de fibre alimentare.
Referitor la proteine- unii autori: ratii bogate sporesc absorbtia de ca, alti autori: cresc excretia si duc la
instalarea osteoporozei.
Glandele paratiroide (in conditii de scadere a concentratiei plasmatice) secreta PTH, care creste absorbtia de
Ca, mobilizeaza Ca din oase si este restabilit nivelul normal circulant al acestuia. De asemenea mentine
raportul normal Ca/P in sange. Calcitonina tiroidiana scade calcemia (efect antagonist PTH).
70% din Ca ingerat se elimina prin fecale.
SUB. 17 Calciul: rolul n nutriie i efectele carenei.
- intra in compozitia scheletului;
- intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina)
- activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, colinesteraza;
- activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absobtia vit. B12;
- participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare.
- Efecte simpaticomimetice, in antagonism cu K (act. parasimpaticomimetic);
- +Mg diminua excitabilitatea neuromusculara; scaderea Ca det. Spasmofilie, tetanie, convulsii;
- Participa la ment. Ech. A-B.
Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea osoasa e mult scazuta) la adulti si
varstnici. Frecvent apare postmenopauza(osteoporoza senila). apare din cauza tulb. GI si endocrine.
5

Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI si tulburari de crestere. La adult poate
apare dat. Hipertiroidismului sau a dozelor excesive de vit. D si la ulcerosii care consuma mult lapte si
alcaline: HTA, varsaturi, hemoragii GI.
SUB. 18 Calciul: necesarul organismului i sursele alimentare
-mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza. Laptele matern-30-40 mgCa/100ml (cauza
de spoliere a organismului mamei in acest mineral).
-zilnic: 0,8g/zi-adult, copii-10-12 ani- 1,2g/zi; 14-18 ani- 1,4g(Baieti), 1,3g(fete)
-FAO/OMS
SURSE:
-lapte si branzeturi (principal)- conditii favorabile pt. absorbtie (raport Ca/P supraunitar), prez. Vit.D3,
absenta fitatilor, oxalati.
-lapte de vaca: 120mg/l
-branzeturi: 200mg/100g-branza proaspata de vaca, 500mg/100g-telemea, 900-1000mg/100g in branzeturi tip
Olanda si Schwaiter.
-legumele si fructele- cantitati mici de Ca;
-derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca. exceptie: conserve de peste in sos tomat, in care, datorita
mediului acid,Ca din oase se solubilizeaza.
Sub19. Magneziul: rolul n nutriie i efectele carenei.
-sub forma ionizata activeaza enzimele ce intervin in metabolismul glucidelor si respiratia celulara.
-rol in ech, A-B
-deprima excitabilitatea neuro-musculara;
-reglarea secretiei PTH;
-hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si hipercalcemia;
-ech. Ca/Mg trebuie respectat;
-Mg se mobilizeaza mai lent din oase.
Simptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii. Sunt asemanatoare cu cele din
hipocalcemie, de aceea diferentierea se face din determinarea serica a celor 2 cationi. Diareea prelungita
poate duce la hipomagnezemie.
Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in greutate, diminuarea tonusului muscular si
a excitabilitatii nervoase, depresie, fibrilatie atriala.
SUB20.Mangneziul:ratia si sursele alimentare
Ratia-nevoi zilnice-350mg barbati si 300mg femei
40-70mg copii 0-1an
150mg copii prescolari
250mg copii scolari
Surse alimentare-legume verzi-salata, spanac,urzici,patrunjel
-toate alimentele contin Mg mai putin zaharul si grasimile
SUB 21 Potasiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.
- in fenomene electrice de membrane
- contractia musculara
- influenteaza presiunea osmotica
- excitabilitate
- ech. A-B
- metabolismul glucidelor
- influenteaza transmiterea nervoasa si a dinamicii cardiace
Scaderea K: astenie musculara marcata; areflexie osteotendinoasa; apar modificari ECG specifice,
somnolenta, stare depresiva, confuzionala, aritmii.
Cresterea K: diminuarea capacitatii intelectuale, scade memoria, stare depresiva, modificari ECG.
SUB. 22 Sodiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.
Na e element care domina extracelular.
6

- influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul extracel. In mediul intracel. si invers
- mentine ech. A-B;
- excitabilitatea neuro-musculara;
- favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei.
Scaderea Na: manifestari neurologice=>edem cerebral, crampe musculare, anorexie, greturi, varsaturi, stare
de agitatie, scad reflexele osteotendinoase.
Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTA
SUB. 23 Sulful: rolul n organism i efectele carenei
- intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina.
- Sub forma de mucopolizaharid (condroitinsulfat) ia parte la formarea cartilajelor, oaselor, tendoanelor,
pielii.
- Sunt bogate si sulf, keratina din par, unghii, piele, sulfolipide concentrate in substanta alba a SN;
- Ia parte la multiple reactii de oxidoreducere;
- Ac.sulfuric ajuta la conjugarea unor metaboliti (H. steroidieni) si a multor substante chimice cu potential
toxic (benzen, fenoli) transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai putin toxici
SUB. 24 Fosforul: rolul n nutriie i efectele carenei
- este un element plastic care contribuie la formarea oaselor si a dintilor, a unor lipide (cefaline, lecitine si a
unor proteine);
- este un constituent al ac. Nucleici (ADN si ARN), care intervin in sinteza proteinelor, in multiplicarea
celulara si in transmiterea caracterelor ereditare;
- ATP, ADP, GTP, GDP- esentiale pt. Stocarea si eliberarea energiei necesare activitatilor vitale;
- Este oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in multe etape ale absorbtiei si metabolizarii glucidelor, ac.
Grasi si AA.
- Vit. Din grupul B sunt active dupa combinarea cu ac. Fosforic;
- Fosfatii anorganici participa la formarea sistemelor tampon prin care se asigura mentinerea constanta a
PH-ului.
SUB. 25 Fierul: absorbia i eliminarea
Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)
Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in stomac si
ileon.
Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului.
Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe
2+.
Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala, cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt
putin absorbite.
Ac fitic, ac. Oxalic, contin cantitati exagerate de fosfati si celuloza, scad coeficientul de utilizare a Fe prin
formare de compusi putin solubili sau accelerarea tranzitului.
Conc. Fe plasmatic: 100-140g/100ml(B) si 80-120 g/100ml(F).
Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.
SUB. 26 Fierul: rolul n nutriie i efectele carenei.
2 functii principale:
- 4 atomi de Fe din molecula de Hb se combina cu O2, in cant. Var. Dupa presiunea gazului; O2 atasat la
atomul de Fe din mioglobina este depozitat in muschi;
- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni =>parte esentiala a procesului de
oxidare a multor substante.
Zilnic se folosesc pt. Sinteza Hb 20 mg Fe.
Carenta de Fe se manifesta zilnic prin: anemie hipocroma microcitara. Niv. Hb este cel mai utilizat indicator.
SUB 27. Vit A: rolul in nutritie si efectele carentei
- intra in structura pigmentilor retinieni (sub forma de retinol); in structura cel.cu bastonase si conuri;
- celulele cu bastonase favorizeaza vederea in lumina slaba;
7

- celulele cu conuri participa la distingerea culorilor;

- vit. A participa la formarea smaltului dentar, la buna functionare a ficatului, tiroidei si a altor organe;
- mentine integritatea celulelor epiteliale ale tegumentelor si mucoaselor;
- controleaza diferentierea celulara;
- reduce incidenta cancerului (in special caroteni);
- rol in troficitatea epiteliului genital
Efectele carentei:
- carenta primitiva de vit. A exista numai in tarile subdezvoltate ;
- prima cauza de cecitate definitiva din lume;
- carentele sec. Apar in caz de icter obstructiv, ciroza, sprue.
Efectele carentei secundare:
- scade vederea la lumina slaba (=hemeralopie);
- keratinizarea cel. Epiteliale;
- uscarea conjunctivelor si tegumentelor;
- afecteaza proteinogeneza si osteogeneza;
- crestere lenta la copil ;
- la gravide, carenta de vit. A poate duce la moartea embrionului, avortarea lui, nasterea unor copii cu
malformatii.
SUB 28. Vitamina A: necesarul zilnic i sursele alimentare.
1. necesar zilnic: 4000 U.I. pt. Femeia adulta; 5000 U.I. pt. B si F care alapteaza, 1000-2500 U.I. pt.
copii si adolescenti (in functie de greutate).
2. surse alimentare:
- Vit. A: doar in alimente de origine animala: ficat(mai ales de peste), lapte nedegresat, produse de
lapte gras, galbenus de ou, peste gras
- carotenii: in alimente de origine vegetala: morcovi, frunze verzi(spanac, urzici, marar, salata
verde, patrunjel), ardei gras, gogosari, tomate, sfecla rosie, caise, piersici, capsuni, pepene galben,
porumb galben, banane
SUB 29. Vitamina D: rolul n nutriie i efectele carenei.
- regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand mucoasa intestinala mai permeabila pt. acesta;
- contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor mineral al osului;
- intervine in depozitarea de Ca si P in tes. Osos;
- creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului.
Efectele carentei:
- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale;
- absorbtie defectuoasa a P;
- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor;
- la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia;
- intarzieri in cresterea staturo ponderala;
- hipotonie musculara;
- transpiratii, spasmofilie;
- tendinta la convulsii in stari febrile.
SUB. 30 Vitamina D: necesarul zilnic i sursele alimentare.
1. necesar zilnic: 100 U.I. pt. adulti, 400 U.I. pt. sugari si copii mici, 800 U.I. sugarul alimentat artificial
si cu expuneri limitate la soare, 100-200 U.I. pt. copii si adolescenti, 600 U.I. in sarcina, 600-800 U.I.
in perioada alaptarii.
In intoxicatii cu vit. D => anorexie, tulb.digestive, slabire, cefalee, modificari de comportament, sete,
poliurie, hiperCa cu depunere de Ca in tendoane; rinichi, artere mari
2. Surse alimentare: ulei din ficat de peste, peste gras, galbenus de ou, ficat de vita, unt, branzeturi grase.
31)Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei: E absorbita 50-70%,transport-tata prin caile limfatice si
raspandita in tesuturi. Stocarea se realiz.in tes.miscular,adipos, testicu-lar,uter,pancreas,splina,ficat.Efec.
carentei sunt reprez.de: -modif.degenerative ale cel. din tubii seminiferi;-reducere nr.si cresterea mortalitatii
spermatozoizilor ducand la sterilitate;-la femei embrionul moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza
8

peroxizi si scade cantit.de retinol.Roluri:-asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-e entioxidant
protejand vitam.A si ac.grasi polinesaturati de oxidare;-rol in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,protejeaza
eritrocitele de hemoli-za;-prevenirea imbatranirii cel.,a aterosclerozei, protectie hepatica; -anticancerigen.
32)Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori
ai coagularii: protrombina(II),proconvertina(VII), fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xidoreducerile tisulare si fosforilarea oxid. Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt antivit.K.Organul de
stocare e ficatul. Deficienta sa se poate intalni la adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza
intest.a vitam.K. 38)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in
me-tabolismul intermediar al hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarboxilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in
decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta
vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in urina.Are rol in
transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole
boabe.
33)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul
intermediar al hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-xilaze)producand
decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea
oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se
acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului nervos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe.
34)Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na este constituientul a 2 enzime: flavinmononucleotid si favin-adenin-dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la NAD,NADH
si ii transfera la citocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si
hidroxiacizi la alfa-ce-toacizi si a xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e 0,6mg/1000kcal,iar
in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Sursele alim.sunt reprez.de fi-cat,rinichi vita,lapte,oua,peste,soia, varza.
35)Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei: Roluri:-metabolic in reactia de decarboxilare,de dezaminare,transaminare,etc;-convertirea triptofanului in niacina,a ac.linoleic in arahidonic;-desfacerea glicogenului in glu-fosfat;-biosinteza unor horm.hi-pofiz.si gonadali;-in metab.lipidelor prin actiunea ac.grasi
nesat.in prevenirea ATS;-in prezenta B6 glucidele sunt rapid asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in trat.cu
anticonception.;-tulb.de glico-reglare;-apare la copii mici hraniti cu lapte praf.
36)Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu
el e transportata in ileon unde e absorbita.Participa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la
functia normala a cellule-lor maduvei spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic
participa la for-marea si transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si
pirimi-dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs.
acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin
modificarile atrofice ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.
37)Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E trans-portata de sange in creier si suprarenala.Participa la reactiile
de oxidoreducere tisulara.Protejeaza vitam.A si E de oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Ac-tiveaza ac.folic in
ac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidici
corticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii subperiostale,intramusculare,gingivalle,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba cresterea tumorilor maligne.La adult avitaminoza C
det.astenie,dureri musculare,hemoragii gingi-vale si perifoliculare
38)Vitam.PP:rol in nutr.,ratia si sursele alimentare:Sub forma de nicotinamida intra in struct.coenzimelor
niacinice care participa la re-actii de oxido-reducere.In lantul respirator preiau ionii de H din ciclul Krebs si-l
trec enzimelor flavinice.Prin intrarea acestei vitam.in struct.a numeroase enzyme are rol in
metab.glu.,lip.,prot. si alcoolului etilic.Ratia: un echivalent-niacina e egal cu 1mg de vitam.PP sau cu 60mg
triptifan;pt adult 6,6echivalenti-niacinici pt.1000calorii/zi sau 16-20mg/zi si 23mg/zi pt.femeile insarcinate.
9

Sursele alimentare sunt reprez.de carne,ficat,pes-te;laptele,branzeturile si ouale au cantit.mai mici de

vitamPP,dar cantit.mari de triptofan;legumi-noasele uscate,fructele si derivatele cerealiere cu exceptia
porumbului.
39)Compoz.ch.a laptelui de vaca:-normal alb-galbui,gust usor dulceag,miros caracteristic, dens1026-1034,
ph 6,33- 6,59.1)Proteine-caze-ina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-lactoglobuline-le(0,05%);lactotransferina(0,02%);-cazeina e o fosfoproteina combinata cu saruri min sub forma de fosfocazeinat de ca
si mg;-precip.la ph 4,6, formand micelii mari;-cazeinat acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae jumatate sunt beta-lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina
reprez.aprox. 20%, contin mult triptofan si alti aa esentiali
2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-7%;3)Glucide:-neutre(lactoza);-azotate(glucozamina, galactozami-na);-acide(ac sialici);-lactoza(4,9g%) se desc in gluc si
galactoza;-la 110-130 grade lactoza pierde apa de cristalizare si incepand cu 150 se ingalbe-neste, la 175
devine bruna;-sufera fenom.de fermentatie cu form ac lactic, diacetilul si acetil-metilcarbinolul.3)Lipidele:trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-0,075%);-steride(colesterol si leci-tina);-grupate in 3 faze
distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura aceste globule, plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfabutiric,capro-nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic 4)Saruri minerale:- 9-9,5%;-fosfati(CA, K,
Mg)
-citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod; -factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit D
sub f activa, lactoza si ac lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel uman;-conc na, k, mai mare in
laptele de vaca 5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza,
catalaza -act optima la 40-50 grade;-inceteaza catre 70 sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca de vitD;-ac ascorbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii alimentati la san;-sursa sraca de vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A30%;-C-29%;-PP-6%;-pigmenti: carote-nul, xantofila, lactoflavina
40)Laptele:neces.zilnic si indicatiile folosirii: -1-12 ani-400-600ml;-adolesc-300-500ml;-ma-tern-400600ml;-adulti-250-300ml;-pers expuse-500ml;-varstnici-300-500ml.Branza:20-60g.
-con. insuf: cresterea incompleta,rahitism, intarz dezv staturo-pond, diminuarea rezist.la infectii si stari
toxice;-regim lactat sau lacto-fainos prelun-git duce la anemie feripriva si hipovit C;-contra-ind: gastrite hipo
si anacide, enterocolite de ferm, colite ulceroase-se recomanda branz cu cheag.
SUB. 41 Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva
-una din componentele principale ale ratiei alim. Si absolut necesara in alim. copiilor si adolescentilor ;
-sursa imp. de prot cu val nutritiva mare
Proteinele
se gasesc in carne intre 15-25 %, in medie de 20 % si contin toti AA. Esentiali
- tes muscular este componentul principal al carnii
- tes conjunctiv este diferit de cel muscular, prin perzenta in compozitia sa a colagenului si elastinei care sunt
sarace in AA esentiali (metionina, izoleucina, lizina, histidina) si lipsite de triptofan. Prin fierbere prelungita,
cea mai mare parte a colagenului se hidrolizeaza in gelatina, usor digerabila ; elastina rezistenta la aceasta
prelucrare termica, nu este digerata si se elimina prin fecale
- au rol deosebit in procesele de aparare ale org, marind rezistenta fata de infectii si substante toxice
Lipidele
- difera in functie de animal ( aprox. 5-24%)
- cea mai redusa propotie se gaseste in carnea de iepure, pui
- carnea de vita, oaie contine mai multi AG saturati comparativ cu cea de porc, pasare, peste
- colesterolul variaza de la un organ la altul, cea mai mare parte se gaseste in creier
Glucidele
- prezente in carne sub forma de urme
Elem Minerale
- carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe
- spre deosebire de Fosfor si Potasiu, continutul de sodiu si de calciu este mairedus
- cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de peste in care sunt incluse si oasele
- iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata
- carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai
10

Viataminele
- in special, Riboflavina si Acidul Nicotinic
- carnea de porc Vit. B1
- Vit. A, D ficat, plamani , rinichi, carnea grasa
- Cobalamina, Acid folic, Acid ascorbic carnea imbibata in sg
Datorita continultul ridicat de Lizina poate completa val nutritive a produselor cereale
Substantele extractive ( carnozina, creatinina, bazele purinice, urea ) se gasesc in speciala in carnea pregatita
si produc o puternica secretie de suc gastric si de suc pancreatic, ceea ce asigura o activitate digestiva buna.
SUB.42 Ouale : str anatomica
Ouale prez 3 parti anatomice: coaja, albusul si galbenusul
Coaja
- reprez aprox 10,9 % din greut oului
- compusa din carbonati de Ca (94%), fosfati si subst organice (3%), insolubile in apa si prez pori de
diferite dimensiunu dupa specia lor
- prin ei se realiz schimbul de gaze, dar se pot infiltra si unii microbi
Sub coaja se afla membranele cochilifere parielala captuseste fata interioara a cojii
- viscerala acopera albusul
Pe masura ce oulu se invecheste, spatiul se umple cu are prin partea rotunda a oului, unde coaja are mai
putini pori.
Albusul
- reprez 57% din greut oului
- contine apa (85,8%), subst proteice (12,7% ) sub forma de ovoalbumina 8%,ovoglobulina 4,7%,
gliprot sub forma de ovomucoide si ovomucina.
- Lipidele se gasesc in cant mici 0,3%
- Glucidele 0,32 0,55%
- Sarurile minerale (K, Na, Cl, Ca, Fe, P) si Vitmaine( B2) sunt reprez in cant mici
Galbenusul
- reprez 32% din greut oului
- este situat in centrul oului datorita a 2 cordoanede albus numite salaze, care se prin de membrana
cochilifiera, la cela e 2 extremitati ale oului. La oule vechi, salazele sunt slabit, inact galbenusul nu
mai este mentinut in centru
- contine intr-o masa coloidala toate subst azotate necesare dezvoltarii organismului, globule fine de
lipide, vitamine, saruri minerale, enzime intr-um mediu apos de 50,8%
- subst proteice (16,8% ) ovovitelina si globuline in cant mici
- lipidele 31,7%din compozitia galbenusului, din care TG-63%, Lecitina-33%, Cefalina-8-15%,
Steride- cu prezenta relativ mare a colesterolului-0,2%
- elem minerale cele mai imp din albus : P, Ca, Fe, S
- oligoelemente
SUB.43 Ouale: valoare nutritive si consumul zilnic
- proteinele bogate in tioaminiacizi, in special tirozina
- fosfoproteinele-ovovitelina-au o mare importanta biologica
- proteinele din albus( in special albuminele ) au valoarea biologica ceam mai ridicata pt adulti si copii
- grasimi de calitate (lecitine ), AG nesaturati
- actiune acidifianta prin predominanta niliechivalentilor acizi ( combinatii de fosfor, sulf, clor )
- sursa de Fe(~1,5 mg/ou)
- Ca (~30mg/ou )
- Galbenusul sursa de Vit A, contine cant mici de tiamina, acid nicotic, riboflavina. Nu contine acid
ascorbic
- Colesterol ( ~ 250mg/ou )
- Albusul crud contine o subst antitriptica antitriptidaza care scade digestibilitatea proteinelor
- In albus exista o subst glicoproteica avidina care se combina cu biatina (Vit H) rezultand un
produs rezistent la actiunea enz digestive
Consumul zilnic :
11

Sugar galbenus -amestec cu piure de legume, din luna a IV-a

Prescolari jumatate de ou/zi
Scolari si adolescenti 1 ou / zi
Femaia gravida 4-5 oua /zi, iar in per de lactatie 1 ou/zi
Adult muncitor 6-7 oua/ sapt
Varstnici 2-4 oua /sapt
SUB.44 Legumele : compozitia si valoarea nutritiva
Compozitia
- apa 3-96% determina gradul de peristabilitate al legumelor
- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu exceptia lactozei
si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza, sorboza-se gaseste
in unele legume, zaharoza cea mai imp sursa este radacina sfeclei de zahar
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul
- hemicelulozele-polizaharide mixte ( varza, gulii, salata) insotesc celuloza
- alte polizaharide : insulina ( gulii, napi, cicoare, papadie ) pectinele (in produsele horticole )
- lipidele au rol plastic si constituie substante de rezerva
- proteinele legumina in mazare si linte, faseolina in fasole, glicina in soia
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul lactic, acidul
piruvic, acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust
specific
- Vit C, Betacaroten , acid folic, Vit B ( exceptie Ribaflavina ); vegetalele frunze sunt surse bune de
riboflavina
- Fitosterolii provitaminele D2 spanac, varza si in frunzele mai multor legume
- Tocoferoli telina, spanac, canopida, varza alba, morcovi, varza rosie
- Pigmentii : porfirinele ( clorofila ), carotenoidele si xantofilele
- Glicoizii : cianidina ( morcov, varza, ceapa , rosii ), betadina (sfecla rosie )
- Alcaloizii : capsaicina ( ardei iuti )
- Fitoncidinele subst antibiotice produse de palntele superioare : alicilina din usturoi, tomatidina din
tomate, pisantina din mazare
Valoare nutritiva
- sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate de vitamine, saruri minerale, acizi
organici, uleiuri aromatice
- reprez surse de oligielemente
- predomina miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea acidifianta a altor produse
alimentare
- factori calorogeni : maslinele
- prezenta substantele fitoncide ( usturoi, ceapa, hrean, morcovi ) inhiba dezvoltarea unor
microorganisme ( bacili, protozoare, helminti ) aflate in tractul intestinal
SUB. 45 Fructele : compozitia chimica si necesarl zilnic
- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu exceptia lactozei
si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza, sorboza-se gaseste
in sucul de mere, cirese, in numeroase fructe fiind raspandita sub forma de sorbitol
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul, gumele si mucilagiile,
asemanatoare cu pectinele (aflate pe coaja unor pomi sau in unele fructe sau samburi )
- lidele rol plasmatic si constituie subst de rezerva; se gasesc in cant mici ( 0,1 0,6%) ajungabd in
cant mariin alone si nuci ( 51-57% )
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul lactic, acidul
piruvic, acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust
specific
- glicoizii: amigdalina ( samburii de piersici, caise, cirese, visine, prune ), mertilena ( affine )
- vitamine
12

Necesar zilnic
- se stabileste proportional cu alte alimente, in raport cu cerintele calorice si trofice ale organismului
SUB. 46 Cerealele : str bobului de grau si compozitia chimica
Invelisul ( pericarpul )
- din care rezulta taratele
- reprez ~ 14,5% si contine aproape toata cantitatea de celuloza impregnata cu lignine, gime si
mucilagii, cant mici de proteine, unele minerale (P, Ca, Mg etc) si complexul de Vit B
Miezul ( endospermul)
- format din celule voluminoase cu membrana subtire si protoplasma incarcata cu amidon contine
aproape tot amidonul din bobul de grau - , mici cant de proteine si urme de minerale si Vit
- stratul periferi este format din celule cubice si contine cant mai mari de proteine si vit
Germenele (2,5% )
- contine aproape toata cant de lipide si Vit E
- continut bogat de proteine si unele Vit de complexul B, saruri minerale si enzime
- este atasat la bob printr-o str speciala scutelum ( contine foarte multa tiamina )
1. proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
2. se poate pregati in forme usor digerabile
3. proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe aluat
porozat
4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
5. fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in alimentatie cu
laptele, carnea, ouale, branza, legumele si fructele
SUB. 47 Faina de grau: valoare nutritive a fainii cu diferite grade de extractie
- proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
- se poate pregati in forme usor digerabile
- proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe aluat
porozat
- se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
- fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in alimentatie cu
laptele, carnea, ouale, branza, legumele si fructele
SUB. 48 Painea: ratia si efectele consumului neadecvat
Copii 1-12 ani 100-300g/zi
Adolescenti 290-370g/zi
aaaAdulti barbati 350-540g/zi
Adulti femei 280-360g/zi
Batrani 970-1590g/zi
- painea integrala este ami greu suportata de persoanele cu un intestin mai sensibil, fiind mai greu
digerabila
- prezenta acidul fitic,care antreneaza prin eliminare lui Ca si fe din intestin, fac ca consumatorii de
paine integrala sa necesite un supliment de ca si fe
- painea neagra, avand mai multa celuloza scade coeficientul de absortie al substantelor calorigene si
antreneaza in fecale si colesterolul adus de alimente
Sb.49:Influenta variatiei presiunii partiale a N ( azotului ):
- in aerul atmosferic are o concentratie de -78,09%
- este considerat ca un diluent al oxigenului pana la proportia la care sunt adaptate organismele
- la presiunea normala nu are actiune nociva, dar inhalat la presiune poate produce unele tulburari
- submarine,chesoane,scafandri
- in timpul activitatii sub apa, organismul uman este supus la presiuni crescute care determina concomitent si
cresterea presiunii partiale a azotului =>azotul in tra in organism in cantitati mari intr-un interval foarte scurt
de timp
Prin scufundare,N2 inspirat trece in sange,se depoziteaza in tesuturi,
13

mai ales in cele bogate in lipidenarcoza hiperbarbara sau betia adancurilor

-prima faza - de excitatie cu: reflexe exacerbate, neliniste, agitatie, tulburari senzeriale
-a doua faza- de inhibitie cu adinamie ,somnolenta ,bradicardie, bradipnee, hiporeflectivitate lipotimie
Sindromul de decompresiune:revenirea la suprafata
-decompres rapidaembolii gazoase-creier,cord,pulmon
-semne prodromale:dureri articulare, musculare, hiperestezie cutanata, emfizem subcutanat, pareze
-prevenirea:decompresiune lenta in trepte,
-selectia pers:se evita obezitatea,afectarile cardiace,pulmonare
SB 50:Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului:
- in aerul atmosferic are o concentratie de 20-21% e indispensabil organ; conc e cst:echilibru intre producere si
consum
Surse de oxigen: asimilatia clorofiliana, respiratia nocturna a plantelor
Consumul de oxigen:respiratie,descompunerea substantelor organice,arderi industriale
- variatii ale concentratiei de oxigen din aerul atmosferic, in sensul scaderii sau cresterii se pot intalni in cazul
in care oxigenul atmosferic scade in incaperi aglomerate cu aer viciat, fantani, adaposturi contra gazelor sau
submarine, in mine adanci sau in urma exploziilor de mine
- concentratia oxigenului scade proportional cu altitudinea si cu gradul de rarefiere a aerului
- cresteri ale cantitatiii de oxigen din aer sunt foarte rare, numai in administrarea artificiala ( in scop
terapeutic, aviatori, cosmonauti, la scafandri)
Raul de munte:2500 3000 m
-oboseala ,tahipnee,dispnee,tahicardie,cefalee,vertije,
somnolenta,cianozaepsitaxis hemoptizie chiar deces
pp O2 scade cu altitudinea PpO2= (concO2 x pres atm)/100
Deficitul de oxigenare la nivelul plamanului produce starea de hipoxie, anoxemie, anoxie, care desemneaza
scaderea mai mult sau mai puitn accentuata a oxigenului in intreg organismul si in unele organe si tesuturi
- scaderi ale oxigenului in aerul atmosferic pana la 18% nu prod tulburari
- intre 18-15% - accelerarea ritmului cardiac, cresterea presiunii arteriale, marirea nr de hematii in sangele
periferic, vasodilatatie periferica
- 15-20% - alcaloza, dispnee, excitatie nervoasa
- in conditii de hipoxie intensa afectarea centrului respirator, bradicardie, in final colaps respirator si
cardiovascular
SB51:Influenta variatiei presiunii partiale a CO2
- concentratiile de CO2 in aer - 0,03-0,04%
Producerea CO2 se realizeaza prin:
- transformarile biochimice naturale din sol ( procesele de descompunere a materiilor organice)
- transformarea bicarbonatilor in carbonati la suprafata marilor si aceanelor
- degajari provenite din procesele tehnice, in dustriale
- activitatea vulcanica
- respiratia nocturna a plantelor
- respiratia umana si animala
Consumul de CO2 se realizeaza prin:
- procesul de asimilatie clorofiliana
- transformarea carbonatilor din apa marilor si aceanelor in bicarbonati
In ultimul timp s-a observat o crestere a CO2 in atmosfera, ca rezultat al utilizarii considerabile a combustibilului
pt producerea de energie.
Concentratii reduse se pot intalni in:
- spatii inchise ( locuinte aglomerate, Sali publice )
- in mediul in dustrial
- in industria extractiva mineriera, metalurgica si chimica
- in adaposturi, submarine, fantani adanci
Cocentratii crescute de CO2:
- 1-2% - polipnee
- 2-3% - creste ritmul si amplitudinea respiratorie
14

- 4-5% - dispnee accentuata, constrictie toracica, tulburari senzoriale, cresterea TA

- 6-8% - cefalee, vertije, greata, varsaturi, adinamie, somnolenta
- 9-10% - lipotimie
>16%CO2-paralizia centrilor respiratori
SB52:Influenta aeroionizarii asupra organsimului:
Factorii ionizanti agreseaza molecula neutracaptarea sau pierderea unui electron.
Ei se impart in :
- factori cosmici - radiatii corpusculare solare, electromagnetice ( infrarosii, UV, X, gama)
- factori telurici - roci radioactive ce emit radiatii alfa,beta,gama, descarcari electrice, pulverizarea
apei,furtuni,combustii
Clasificare:
- mici(predomina in zonele curate:munte,caderi de apa,litoral)
- mari(locuri poluate) pozitivi/negativi
Semnificatia biologica:
- transferul de sarcini electrice din aer in organismul umancreste stabilitatea particulelor coloidale din plasma
si elementele figurate
- modifica echilibrul hidro-mineral al organismului;
- modifica ph-ul mediului interngradient bazic sau acid
- modific neurohormonale
- ionii+ imprima caracterul acid mediului intern, stimuleaza metabolismul serotoninei, cresc frecventa
respiratorie siactivitatea sistemului nervos simpatic
- ionii (- ) imprima caracterul bazic mediului intern ,inhiba metabolismul serotoninei, au efect sedativ pt
sistemul nervos central, favorizeaza parasimpaticotonia.
Terapia cu ioni mici negativi: eficienta in afectiuni ale aparatului respirator (catar, astm, bronsita cronica), HTA,
tulburari neuropsihice, gastrita, ulcer duodenal
SB53:Presiunea atmosferica- importanta pt organism:
Organismul uman este adaptat fiziologic la variatiile mici de presiune diurne sau sezoniere. Variatiile de
presiune mari, neregulate, cu amplitudini de 20-40mmHg, survenite la intervale scurte de timp, nu produc
dezechilibre la persoanele sanatoase. Ele sunt considerate ca factori cauzali in dezechilibrele care survin la
persoanele meteosensibile ( accentuarea crizelor de astm, cresterea tensiunii arteriale )
- persoanele care fac ascensiuni pana la altitudinea de 2000-2500 m,
- calatorii cu aeronavale
Manifestari patologice apar datorita hipoxiei celulare, alcalozei, dilatarii gazelor din organele cavitare.
Simptome:
- circulatorii(tahicardie,HT,cianoza)
- repiratorii ( creste frecventa si amplitudinea respiratiei)
- gastro-intestinale (meteorism,greturi, varsaturi,dureri abdominale)
- nervoase (ameteli,cefalee,vedere neclara oboseala placutapierderea cunostintei)
Contraindicatii:
- zbor cu avioanele, cabine nepresurizate
- ATS, infarct, afectari valvulare decompensate, angina, HTA, pneumotorax, AB, ulcer
Populatia ce locuieste la inaltime- aclimatizare:poliglobulie, cresterea Hb si circulatiei sangvine,creste volumul
respirator, torace globulos, reactii rapide-formarea si disocierea oxiHb
SB54:Poluarea aerului:surse de poluare:
-naturale:eroziunea solului, incendii, descompun materiilor organice, eruptiile vulcanice
-artificiale: - procese de combustie ( oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon, aldehidele si acizii organici,
hidrocarburile, funinginea, pulberile)
- transporturi,diverse procese industriale
Combustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi de N si oxid de C,aldehide,acizi organici, hidrocarb
aromatice)
-carbune si petrol:pulberi,gaze(oxizi de S,de C, de N,aldehide,hidrocarburi)
Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,acizi organici
15

Procese industriale: poluantii depinde de profilul industriei:

-industria cimentului-pulberi
-azbociment- azbest
-industria sticlei si ceramicii- HCl,Pb,anhidrida aresenioasa
-industria chimica foarte poluanta.
SB 55:Autopurificarea aerului:
Def:reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia
lor completa din aer
Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele
de apa, fact urbanistici.
Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza
poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat.
atm curentii orizontali disperseaza)
2.Temperatura: diferentele de temp-curenti de aer
3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in
suspensieceataimpiedica difuziunea poluantilor.
-ac lucru se intampla cu oxizii de Nploi acide.
Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului;
-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza aer rece,apare inversia termica.
-S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi
-vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2
Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba de :amplasarea corecta a z
ind.,instituirea z de protectie sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de aer,asigurarea de
spatii verzi conform normelor sanitare.
SB56:Poluanti iritanti:actiunea cronica asupra org
Ex: Sox,Nox,subst oxidante,Cl si compusii,NH3,pulberi
Efecte cronice: *modificari functionale:alterari functionale la nivelul ap respirator.Modif functionale:
-suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar
-cresterea secr de mucoasa ce fixeaza poluantii,cilii deplaseaza mucusul spre faringe.In expuneri prelungite ,
secretia mucoasa scade.
-poluantii iritanti scad miscarea cililor;
-scade lizozimul si Ig A.
*modificari mecanice urmeaza modific morfologice (hipertrofia gld.mucoase, hiperplazia celul caliciforme)
Conc.la care apar modif sunt variabile.
Scade clearencul mucoasei nazale traheale,bronsice.
La nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt gaze si vapori,sunt mai active procesele imunitare.
Eliminarea pulberilor retinute: *cele din caile aeriene- se deplas cu lama de mucus in faringe-inghitite sau
expector
*cele din alveole- solubile- circ gener.-se fix in tes, org
-insolubile-fagocite(coniofage)-travers stomatele alveolarecai limf cantonate in ggl
intrahilar-> nodulifibrosidificultati in circul limfatica
-posibil in ggl mezenterici
*declansarea infect resp ac. Ale cailor resp sup si profunde in special in z cu oxizi de N ce inhiba mai mult
proc imunitare nespecifice.Sunt implicati in special copiiise pregateste terenul pt bronsita cronica.
*alte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, gena respiratorie la concentratii ce nu influent
patologia pulmonara, migrena, cancer pulmonar.
SB57:Poluanti asfixianti:actiunea asupra org:
Def:produc hipoxia(anoxia)tesuturilor.
Ex:CO, H2S,HCN, cianuri,nitriti.
Hb + COCOHb (VN: COHb- 0,5%din Hb)
Efecte acute: < 2 % - nu apar simptome;
2 10 % - tulb senzoriale
16

- tulb psihomotorii- scade acuitatea vizuala, dexteritatea manuala si randamentul intelectual

-10 20 % - se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif ritmului cardiac si respir
-20-40 %- intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb senzoriale
-40 % - pierderea cunostintei
- 60% - moarte
Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z pol
SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate,ameteli,tulb de somn
Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb)alterari miocdecompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc.
-5-10% COHb timp indelungatATS prin modificari enzimatice si de permeab vasculara;
-CO strabate bariera fetoplacentarecopii subdezvolt.
SB58:Poluantii alergizanti:tipuri si actiunea asupra org
Clasif: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg
-de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, blana
-de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn,tutun
1)Alergeni de orig vegetala:Polenul reprez dupa praful de casa si fungi,cea mai frecv cauza a alergiilor
respirat.
Alergozele cauzate de polen apar vara si primavara.Este vorba de : febra de san,rinita periodica,astm br.
polenic.
Polenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen(sa contina principiu activ),sa apartina plantelor cu
distributie mare in reg respectiva, sa apara in cant mari in aerul atm, sa fie usor transportabil la mari distante.
-sezonul alergogen polenic:15 mai 15 iulie.
Plantele incriminate:alge,licheni,ciuperci,muschi,ferigi, plante cu
flori,furaje,plopii,tei,artar,salcam,stevia,lucerna, patlagina,trifoi,sulfina
Polinozele sunt prototip de boli alergice,in general monoetiologice,cu simpt caract(nazala,bronsica,conjunct)
2)Alergeni de orig animala:peri,blanuri,descuamatii
Praful de casa:f raspandit si f imp: contine fibre,bumbac, lana,fulgi,peri,scuame,mucegaiuri,bacterii.
Agentii fizici:caldura,lumina,frigurticarie
-mecan de act insuficient clarificat;
-se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare masiva de mediatori de tip histamina
-alergia la caldura imbraca o f generurticarie colinergicaraspuns anormal la acetilcolina;
-alergia la lumina- pers hipersensib la lumina solaraurticarei,edem,eczema
3)Alergii ind: Beriliure granulomatoasa, Coafect pulm, Parafenilen diaminaastm br.,dermatoze
SO2- hiperiritabilit a muc.bronsice sau bronhiale ce se manif la expuneri anter la ac gaz.Posibil ca microorg
prezente in tractul resp sa gaseasca in muc lezata de gaz un med prielnic pt o rata mare de multiplicare.
SB59:Poluarea aerului cu Pb si Cd: ef asupra org
*PLUMB:surse-topitorii Pb,ind metalelor neferoase, ind sticlei, a cauciucului, circul auto, fabrici de
coloranti;
Efecte cronice: 1/3 patrunde pe calea respir si 2/3 pe cea digestiva (calea resp e mai periculoasa).
-de la nivel perete alveolarcirc sghematii si plasma
-se depoz in sist osos + par, dinti, tesuturi moi
Eliminarea:urina( 79%) si prin fecale
Efecte: perturba fixarea Fe in porfirine, scade activ ala-dehidrazei, creste coproporfirinele urinare si ac.delta
aminolevulinic seric si urinar,afecteaza hematopoieza (hematii cu granul bazofile,scade Hb,creste
reticulocite),
infl SN, ap CV si tractul GI.
-cel mai frecv e abs cresc de Pb- simpt: iritabilit,cefalee insomnie,inapetenta, greturi,tulb de tranzit,dureri
articul.
*CADMIU- pulberi; surse:ind aliajelor,ingrasaminte, fumat,fotocelule de raze UV,coloranti.
-abs e mai mare pe cale resp(30-40%)decat pe cea digest
Putine partic de Cd se fix in plam,marea majorit trece in circ gener,special in hematii. Se fixeaza de asem
in rinichi,tiroida,splina,ficat.
-act toxica se exercita:metab proteic,liposteroizi.
-intoxicatia apare in ind:afect CRS,bronhopneumopatii, emfizem. In popul afect rinichiul,ap CV( ATS, HTA)
17

-prez in org gener afect CV, renale, pulmon, neoplazice.

SB60:Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org:
MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara
-pericol scazut pt popul; Surse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi cu vapori de Hg,fungicide,vopsele
-Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp
(70-80%).Din circ sg trec in tesuturi.
-sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier
-in par se conc f mult
-eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera placentara; riscul intoxic la val > 40 ug/100 ml
-simpt:astenie,cefalee,tulb de somn,anxietate,manif renale si CV,hiperiritabilitate
ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea carbunelui,pesticide,ind metalurg,extractia si rafinarea
metalelor neferoase
-calea resp e predom ca abs 40 50 %; act: inhiba respir celul.prin blocarea gr SH; alte efecte: iritante,
cancerig
-transp in org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi, capilare,piele,fanere;
elimin:urina,fecale,lapte,transpir
Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative (conjunctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan,
hiperpigmentaredegenerari maligne
SB 61: Infl.poluarii aerului asupra factorilor de mediu:
In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin estetic pana la alterari ale
microclimatului,florei, faunei,constructiilor sau altor obiecte.
A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv precipitatiile,cresc cu 15-20% nr zilelor
inorate;
-cresterea conc de CO2 din aerefectul de sera;
-e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si refectarea lor de catre impurit din aer.
Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin modific conc de ozon din atm,ceea ce
permite o permeabilit mai mare pt rad UV.
B)Efecte asupra florei si faunei:
*plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la poluarea atm:flori,conifere,pomi
fructiferi,vita de vie,lichenii si plante rezist precum salcam si stejar
*animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de matase,animale domestice
-poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd,
-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a poluarii aerului.
C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte:
-ex de poluanti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante, pulberi;
-produc degradarea peretilor cladirilor,monumentelor, picturilor precum si a ob metalice(acoperisuri,burlane,
garduri metalice,autovehicule.
SB62:Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in raspandirea bolilor infectioase:
*Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa apa,mucus si germeni(virusi,bacterii,micete)
si care sunt eliminate prin stranut
-au dimens variabile si au grd de contaminare de 100%
*Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu
stabilit mare ce raman un timp mai lung in aer;
-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii deplasabilitati) desi grd lor de
contamin e de 50 %.
*Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs ag.biol.microbieni ce provin din pic
Flugge,nl de picatura sau din prod patolog.
-vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil Koch,bacili
difterici,streptococi,stafilococi.
Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin inhalarea suspensiilor contaminate
(picaturi, nl de pic,praf bact).Exista ag patog ce act asupra naso-faring (strept hemolitic,bacil difteric) si altii
ce act asupra traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos).
18

De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul ca partic pe care adera germ sunt de
regula mari si nu patrund in profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la nivelul cailor
resp( mucus,cilii)
Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:
-inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningitE.coli, Streptoc
pyogenes,Micobacteriumtuberculosis
-conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomonas aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella
pneumoph,
stafilococ aureus, strept faecalis,clostridium
-accidental patog:Citobacter,Micrococcus,strept salivaris,
stafilococ epidermidis,Aeromonas Hydrophyla.
SUB. 63 Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase : boli transmise pe calea aerului
- Principalul mecanism de imbolnavire pe cale aerogena este inhalarea suspensiilor contaminate ( ricaturi,
nuclei de picatura, praf bacterian ), care vor produce imbolnaviri ale aparatului respiratior
- agenti patogeni cu putere de agresiune asupra nazo-faringelui ( Streptococ hemolitic, bacil difteric )
- agenti patogeni care actioneaza asupra traheii ( B. pertusis, B tuberculos )
- In general, alveola si tesutul pulmonary sunt protejate contra agentilor agresivi, prin faptul ca particulele pe
care adera germenii sunt de regula cu dimensiuni mai mari, care nu patrund in profunzimea aparatului
respirator si sunt retinute la niv cailor resp superioare. Un alt factor protector este functionare normala a
mecanismelor si mijloacelor de retinere la niv cailor resp ( lama de mucus, cilii vibratili, integritatea
mucoasei )
I n producerea bolii intervin modificari si in virulenta agentilor patogeni.
- Bolile transmise pe calea aerului pot ave aca agenti etiologici bacterii, virusuri, fungi, paraziti.
SUB. 64 Contaminarea aerului : masuri de combatere si profilaxie
- VENTILATIA
- asigura aer de buna calitate in spatiile inchise
- asigurarea cubajului necesar incaperilor, in functie de nr de persoane si de activitatile care se desfasoara
- aerul trebuie schimbat periodic prin introducere de aer curat, necontaminat, nepoluat si in departarea celui
existent in incapere incarcat cu microorganisme si diversi agenti chimi
- asigurarea volumului ventilatiei si a multiplului de schimb conform gradului de aglomerare a incaperii
- in spitale, ventilatia ar trebui sa fie amia mare
- utilizarea sistemelor de aer conditionat, in care aerul este debrasat de microorganisme anterior introducerii in
incaperi, este una din cele mai bune metode
- aerisirea organizata a incaperilor prin deschiderea usilor si ferestrelor, prin aerisire in curent continuu
( deschiderea ferestrei si a usii concomitent ), timp de 15 min
- CURATENIA
- indepartarea microorganismelor, prafului si subst organice de pe suprafetele obiectelor din incapere
- aplicarea corecta a metodelor de curatenie realiz o decontaminare de 95-98%
- spalarea cu apa calda, la 35-40%C, la care se adauga1-2% carbonat de sodiu sau sapun, detergenti anionici
sintetici
- curatenia se intretine prin stergerea umede a suprafetelor cu carpe curate
- curatenia prin aspirare este recomandata numai cu aspiratoare umede
- DEZINFECTIA
- distrugerea in mediul fizic inconjurator, a formelor vegetative microbiene, in scopul prevenirii infectiilor si
bolilor transmisile
- Metode fizice
- se bazeaza pe efectul bactericid al temperaturilor inalte si al radiatiilor UV
- dezinfectia prin spalare , la temperaturi de 60-95 grade C
- radiatii UV in unitati sanitare, industria medicamentelor, industria alimentara
- Metode chimice
- Cele mai importante substante chimice utilizate sunt :
- cloramina, var cloros, hipoclorit de sodiu
- formol,
19

beta-propiolactona, solutii de ulei de pin

- glicol : trietilen glicol, propilenglicol, solutii de alcool propilic
SB65:Poluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac asupra organ: *Zg.industr (17%)-ind
metalurg,turnatoriile,cazangerii ind construct de masini;
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, autobuze,tramvaie,metrou,transp feroviare,transp
aerian (in fc de tip de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii)
*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a cailor
publice(asfaltare,pietruire,macarale)
*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de apa si canaliz,ascensor,si zg
prod de locatari prin vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol masini de
scris,convorbiri telef
-in rap su sursa si distrib terit exista:
*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe locuri de munca
*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate
*Zg de intens > 90 dBsect de product f zgomotoase
Efecte asupra organ:
*Efecte asupra analiz auditiv:
-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion
-obos.auditcrest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii la un Zg intens; este
reversibila.
-traumatism sonoral timpanului,urechii medii,interne; se manif prin imfundarea sau perfor
timpan,hemor otice.
-surdit.profespierdere def si irevers a auzului in urma expuneii indelung la zg; se prod leziuni la
nivel melcului.
*Efecte extraauditive:
a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije
-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala
-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la trezire,somnolenta diurna
-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia, depresiunea),iritabilit psihica.
b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale
pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif tonusului vaselor coronariene.
c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.
d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,
-modific endocrine ale gld cu secr interna.
e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi
SB66 Poluanti cancerigeni: tipuri si actiune asupra organismului
Riscul mbolnavirii prin cancer creste proportional cu intensitatea poluarii. Populatia este expusa la
poluantii din aerul exterior ( poluarea prin intermediul mijloacelor de transport, industrie, combustii), din
aerul interior ( aerul poluat provine din exterior) si din fumul de tigara. Substantele cancerigene sunt
reprezentate de:

hidrocarburile policiclice aromatice ce se formeaza n urma proceselor de

combustie; cel mai cunoscut compus este 3,4 benzpirenul;

compusii N nitrozo ce se formeaza prin combinarea compusilor de azot cu amine

sau amide ( nitrozamine, nitrozamide);

pesticide organice cele organo-clorurate au cea mai importanta actiune cancerigena;

anestezici volatili ( hidrocarburi si eteruri halogenate);

tutun;

substante anorganice ( metale plumb, beriliu, nichel, cadmiu si metaloizi bor, arsen,
siliciu);

amine aromatice..
Efectele asupra organismului: fenomenele fundamentale ce reprezinta punctul de plecare al procesului
canceros nu sunt cunoscute. Initial apare o dereglare la nivel molecular, intracelular, la nivelul acizilor
nucleici. Aceste anomalii vor fi transmise celulelor urmase. Elementul ce determina dezordinea este
20

necunoscut, dar se pare ca intervin multi factorii, unii legati de mediul ambiant ( responsabila n circa
80% din cancerele populatiei). Poluarea aerului este considerata un factor cancerigen deoarece:
substantele poluante sunt frecvent izolate si au concentratii mari n mediu; morbiditatea si
mortalitatea prin cancer cresc n zonele poluate; prin demonstratii experimentale.
SB 67Poluanti fibrozanti: tipuri si actiune asupra organismului
Acesti poluanti sunt reprezentati de suspensii ce se depoziteaza n plamni si determina modificarea
tesutului conjunctiv ( proliferarea lui fibroza pulmonara) sau redistribuirea acestuia ( emfizem).
Procesele de fibroza sunt frecvente si determina aparitia nodulilor, a placilor, a granuloamelor pe
peretele alveolar. n mediul profesional au fost descrise peste 150 substate ce au efecte fibrozante. n
mediul populational principalele substante fibrozante sunt azbestul, siliciu, beriliu si poluantii iritanti.
Expunerea la azbest duce la formarea corpilor azbestozici, a calcificarilor si a placilor pleurale. Siliciu
reprezinta o problema pentru populatia din desert. Expunerea la nisip duce la aparitia nodulilor fibrosi
diseminati pe arii pulmonare extinse. Berilui determina aparitia leziunilor granulomatoase. Poluantii
iritanti, n concentratii mai au si discrete efecte fibrozante. Expunerea populatiei la aceste substante
este mica, grupa cea mai sensibila este reprezentata de copii ce pot prezenta discrete modificari
fibroase si usoare restrictii pulmonare. Modificarile produse de poluantii fibrozanti au un caracter
relativ benign, totusi n timp exista riscul transformarilor maligne.

SB68:Surse de apa potabila si caract lor:

Surse de apa potabile:
1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol
-din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii;
- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric.
-caracter:-au multe saruri minerale(Fe,Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol; -prin descomp materiei org
sub infl florei autohtoneCO2,ce face apa oxigenta fata de sarurile minerale din sol.
-sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapidapa nu e buna.
Clasif:-ape freatice-2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor contaminabile;
-ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub pres,debit cst,propriet const, O2
scazut-NO3 trece in NH3SO4, SO4 H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate.
2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea zapezilor,izvoare
-caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme
Lacuri naturale:-bazine de sedimentare;
-apa are curenti verticaliMari si oceane:- saruri 3,5 % ;desali.
SB69:Poluarea apei:surse de poluare si caract lor:
I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice
-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din apa.Ac proc au loc cu cons de
O2 din apa det modific la nivel faunei si florei acvatice
-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomeeapa isi modif culoarea,mirosul.
II.Surse artificiale:
*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloidmenajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc); - ape uzate
industriale(contin subst chimice in cant crescuta); -ape reziduale zootehnice (contin multe subst
chim:antibiotice,pesticide, materii organice si agenti biologici)
-sunt sub supraveghere continua
*surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de irigatii incarcate cu cubst chim
si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de
reziduri solide (gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor
SB70:Poluarea apei:autopurificarea:
Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor anter
poluarii.
21

-eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei poluate.

*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a
suspensiilor din apa pe fundul albiei; e infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita
o act bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai scazuta se ditrug mai
repede germ patog).
*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org
acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se multiplica pe bact omologe det
distrug lor); - interv bacter in proc biochim din apa( microorg din apa realiz un continuu proc de
biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org
nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-litice,feruginoase.
SB 71:Tratarea apei de S in scop potabil:sediment(simpla si
cu coagulare)si filtrarea:
-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.
*Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de apa cu o v redusa,timp in care partic in
suspens se depun; Sedim partic e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp apei,marimea partic
-prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa
*Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin suspensii fine coloidale,greu
sedimentabile
-se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs coagulante:sulfat de Al,sulfat feros,clorura ferica,sulfat
feric
-coagul ridica eficienta sedim cu 60-80%.
Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din apa; indepartarea lor se face prin act mecan
si oxid biologica
-filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat mec cat si biol,in mb biol form din
microorg veg si anim;
-eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici
-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form rapid si e mai saraca in micoorg oxidante;
retinerea e in special mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95%
SB72:Dezinfectia apei:met chim curente(avant si dezavant)
-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor saprofiti pana la limita potabilitatii.
*Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit
prin boli gastro-intest scazand f mult.
-dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor)
-efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr
-efecte cancerigene ale halometanilor;
-met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz.
*Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea
-nu prod miros sau gust
-act sa nu e infl de pH sau temper;
-dezav: cost ridicat.
*dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai
mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;
-propr bactericide puternice
-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa
SB73:Dezinfectia apei:clorinarea la pct de rupere :
-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida).
-mec de act a Cl e un proc de oxidare:
Cl2 + H2O HOCl + HCl
HOCl H + Ocl
-la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7apare HOCl si dezinf se realiz prin ambii compusi.
In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus
de Cl liber sub f de HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l)
22

Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul microorgan.

Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.
Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup SH.
Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.
Virusurile necesita concentr mai mari de Cl.
SB 747Efectele specific ale poluarii sonore asupra organismului
Efectele auditive sunt reprezentate de oboseala auditiva, traumatismul sonor si surditatea profesionala;
oboseala auditiva se manifesta prin cresterea pragului de perceptie dupa expunerea la zgomote fenomenul
este reversibil dupa minute, ore, zile de la ncetarea expunerii; traumatismul sonor apare la expunerea la
zgomote de intensitate foarte mare chiar pentru perioade scurte de timp apare perforarea timpanului,
surditate, hemoragia otica; surditatea profesionala reprezinta pierderea definitiva si ireversibila a auzului
dupa expunerea ndelungata la zgomote;
SB 75:Protectia sanit a surselor de apa si a instal centr de aproviz cu apa:
Perim de prot sanitara-z amplasate in jurul surselor sau instal de alim cu apa,in inter carora se impun
interzicerea sau limitarea poluarii.
Rol:asigurarea calit apei potabile.
1.Ape de supraf: la locul de captare
-z de regim sever: marcata cu borne, 100 m in amonte depriza si 25 m aval si later.Se interzic deversari de
reziduri oraginiz sau neorganizate.
-z.de restrictie:in exter perim de regim sever,cu dimens var,fct de partic hidrogeolog ale bazin natural resp.
2.Ape subterane: Perim de reg sever are f circulara,limita ext la o dist de captare incat o eventuala poluare sa o
parcurga in min 20 zile(max de suprav a germ enterici)
-in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 50 m
-se protej: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs fitofarmac,a pasunatului,a forajelor,a depozit mater
chim.
-perim de restrictie: o sursa de poluare bacteriolog sau chim,sa aiba o durata de parcurgere de 50 zile pana la
limita z deregim sever
3.Instaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu o raza de 20 m,ingardit cu un zid exter.
-pt conducte de aductiune:30 m de la orice sursa de contam.
SB76:Boli bacteriene transmise prin apa.:
Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze minore; -febra tif nu mai reprez o probl maj de
sanat dat masurilor de igiena gener si a vaccin;
- apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;
- contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape menajere.
Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E. Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas
aerug,yersinia
-rezervorul: pasari,ovine,porcine.
Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella tiphy; -incid mare se explica prin
contamin med ambiant inclusiv bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;
-receptivit e mare prin lipsa de vaccin
Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El Torr.; -propagarea bolii e legata de apa de
baut, apa contam utiliz la irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa potabila
Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez de sobolani,soareci, alte anim cu rol
de rezervor elim leptospire prin urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin imbaiere,trecerea
prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa potabila,irigatii;
Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina si dejectele anim bolnave si prin
cadavre; -omul se contam prin imbaiere.
TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii tbc;- omul se contamin prin imbaiere.
Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele anim bolnave; -suprav in apa timp
var.
23

77)Boli virale si parazitare transmise prin apa

Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de imortanta sanitara cele in-talnite mai
frcvent enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase , cutanate ...Exista o discordanta
intre prezenta virusului in apa (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare afectiuni produse de
protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza , balantidioza , trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode
( fas-cioloza det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de nematode ( geohel-mintiazele ,
filariozele , dracunculoza dracun-culus medinensis )
78)Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra sanatatii Sub denumirea de subst pesticide
intra subst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare a
surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate provenite din industria unor produsi ,
antrenarea pesticidelor din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide
depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe
abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-fecte cornice efecte :
hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea
proprietatilor orga-noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catre organismele acvatice
79)Poluarea apei cu detergenti D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici .
Poluare surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si industriale
precum si tratrarea agricola cu insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte ale
poluarii apei cu detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si organoleptice. Conc de 2-3 mg / l
confera apei un gust si un miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se modifica
permeabilitatea tubului dig ,ceea ce favorizeaza patrunderea altor subst toxice.In apa potabila detergentii
sunt in mod normal intre : 0,2 -0,3 mg / l
80)Efectele carentei si excesului de fluor is iod din apa asupra organismului:Apa repezinta o sursa
importanta de fluor pt organism deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de
fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare
acida a suprafetei externe a dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea cariei .
Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu dif subs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSuplimentarea orala de fluor prin comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale fluorul
poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor
alim.Alimentatia echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi-catia acuta
( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ) , intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la
conc de peste 1,5-2 mg / l apa. Iodul este singurul oligoelement inte-grat in structura unui hormone, majorit
iodului din org este in tiroida15 mg din totalul de 25 mg. Carenta de iod gusa endemica
81)Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre: Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu
cea mai amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu de ceselor .Etiopatogenia BCV este
incomlpet elucidate dar unul din afctorii de risc este reprezentat de aportul de subst minerale in
organism.Opiniile privind importanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai
duritatii apei au efect protector im-potriva BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure
au efect protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente chi-mice cu efecte nefavorabile asupra sist
circulator Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza , considerand ca duritatea apei sau componentii
acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu in proportii inalte astfel se
exercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de MG det modif EKG , aritmii
, HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca apele dure cont o cant mai mare de
oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de ATS,Cr se
gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipo-trop,Vanadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului.
Zincul effect lipolitic , se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale ) HTA.
82)Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din
mineralizarea materiei orga-nice propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati din
apa din soluri intens mineralize.2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu reziduri
organice.3.antrenati din apa din soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu nitrati in conc
24

mari det intoxicatia cu nitrati , met-hemoglobinemie saucianoza infantilea . Me-canismul de formare

are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numia acestia fiind implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in
circul. gen. se combina cu henoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul este astfel legat
in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-lor.Sdr.de methemoglobinemie se manifesta:cia-noza
fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai mare incidenta a bolii e la copii 0-1 an
si cu alim. artificiala. PROFILA-XIE :-stab. conc max admise de nitrite in apa , cunoasterea cont de nitrati a
tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc de nitrite, ins-truirea medicilor in recunoasterea bolii ,
alaptarea naturala , reg;ementarea utilizarii de ingrasaminte
83)Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont subst chimice care exercita a-supra
organismlui efecteprobabilcancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene poate avea loc in urmatoarele
sit : 1. poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor
de apa3.vop-sirea sau tratarea conductelor de apa Cele mai arspandite si cunoscute subst : hidrocarburile
policiclice aromatice ( HPA), compusii N-nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA sursele pp de
impurificare sunt devarsarile de ape uzate urbane, menajere si industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele
+ nitrozamidele au o raspandire mare in mediul inconjurator si effect puternic cancerigen.Trhalometanulcuprinde o fam de compusi chimici din care cloroformul este cel mai reprezentativ,Expuneera lmamiferelor
la THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. Subs radioactive radioactivitatea naturala se
datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile traversate de sursele de apa;-radioactv
artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati
84)Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de
microclimat: temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp radianta.Punctul de netralitatea
termica = val temp mediului pt care procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.Punctul de
neutralitae termica are valoare diferita in fct de microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ;
20-22 pt indiv cu acticit usoare, 12-14 pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la
pct de neutralitate termica pana la o temp critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si
cresterea pierderilor de caldura din partea org prin termoliza: prin conductie, convectie , rediatie si evaporare.
Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu care org vine in contact .Convectie =pierderea de caldura
care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate obiectele din mediu.Pierderile de caldura au loc
prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei, scade prod de caldura care se traduce pirn
anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului.
85..Poluarea apei cu substante pesticide si implicatiile asupra sanatatii
Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor
neproductive modalitati de poluare a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate
provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele
de precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte acute sunt
accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.Efecte cornice efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesti-cide in apa
det deteriorarea proprietatilor orga-noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catre
organismele acvatice
86)Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra organismului Temperat aerului dintr-un
loc sau regiune este det de radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat soluluide unde e cedata
aerului atmospheric.Temperatura aerului variaza in cursul zilei in functie de intemsitatea radiatiei solare, mai
exista si variatia sezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai e influentata
de : altitudine , caracteristicile solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor
poluante. Temp aerului are multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor determinant in procesul de
termoreglare al orgamismului;-este factor de terminant in stabilirea caracterului climatic;-este determinanta in
stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei zone sau al unui climat este factor determinant in
stabilirea unu anumit tip de morbiditate
SUB. 87. Radiaiile ultraviolete: efectele asupra organismului.
-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm;
25

- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)- efct eritematos; C- (sub 280 nm)- efect
bactericid.
-efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se exercita la niv.teg., Ochilor precum si
asupra mediului
Tegumente:
-efecte imediate:
pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului la iradiere. Initial se manifesta o
pigmentare usoara precoce ce dureaza 8-10 zile si acre apare dat. Pigmentului melanic preexistent, nu e
insotita de eritem. Dupa a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce atinge un maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3
luni si apare dat. Pigmentului melanic de catre melanocite.
Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a cresterii celulare;
Fav. Sinteza Vit. D
Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata
-Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer cutanat
Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie, blefarospasm;
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni
ale cel. senzoriale bazale
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect bacteriostatic, mare- bactericid
88)Radiatii infrarosii efecte asupra organismului:Pielea are o mare acpacitate de adsorbtie a RIR ,
datorita continutului sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min timp
nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu
papule , vezicule , sau chiar necroza.Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau
chiar inflamatia cronica a pleoapelor.Efecte asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si
declansarea reflexului de inchiderea a ochilor
- iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte efecte: asupra meningeluiinsolatia, paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata ,
convulsii.Expunerile prelungite det 1.sca-derea reactivitatii imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu
polipi de hiperplazie a mucoa-sei. 3. reducerea spermatogenezei
89)Radiatii ionizante conditii de expunere:IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup.
totalit. radiatiilor emise de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului ambient(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad de origine solara , cu enrgii ridicate.Radiatii
terestre,provin din elem. radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele
radioactive din sol sia apa migreaza in plante si de aici in organismele animale , reali-zand radioactivitatea
naturala a alimentelor. IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale , centrale nuclearoelectrice, ac-tivitati industriale , exploatarile miniere radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in
cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa artificiala de iradiere a populatiei este
utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-diagnostic(utilizarea razelorX);radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte);-Curietera-pia;-meicina
nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza
vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profe-sionala: mineri, muncitori de la
uzinele de tratare a minereurilor, personal medico sanitarindustria constructoare de masini.
90)Radiatii ionizante ef.somatice preco.:Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expunse la
radiatii ionizan-te in doze ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari celulare
grave.Cea mai grava manif. esteboala de iradiere acuta , a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad(
alfa,beta,gamma,X ). Principalele modificari sunt de natura hematological( leucopenie),afectiunea putand sa
dureze2-3 ani.Pot sa apara tulb car-diovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala
de iradiere in forma grava a acesteia.STADIUL1(faza prodromala):soc, greturi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-psita de manif. clinice obiectiveSTADIUL3: manifestari
generale (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.
91)Rad ionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul
teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile
26

transf cel norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a cel nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare
numai cand cel cancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de
iradiere cronica:mai frecv in expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr
hematologic(leucopenie,modi-fic morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau fct ale
trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e sdr neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee,
diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) *Efect teratogen:- act asupra embrionului,moarte
fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare
92)Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii, planificarea interioara:Locuinta= mediu
complex su elem artificiale si psiho-soci-ale .Ac mediu trebuie sa asigure conditii pe pro-gresul si
desavarsirea individului in cadrul unie vieti de familie sa-I asigure refacerea dupa solicitarile legate de
munca.Recomandarile OMS pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale
( asigurarea spatiului sufficient , o ambianta tremica corespunzatoare
-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, provizionarea cu apa
potabile , existenta unor instalatii sanitare corespunzatoare;-protectia impotriva accidentelor in
locuinta( utilize de materiale de constructie rezistente si neinflamabile, evitarea alunecarilor, caderilor);asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti
familiale armonioase. AM-PLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia populatie impotriva surparilor si
alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol , emanatiilor. Plat-formele pt colectarea reziduurilor , gunoiului
me-najer se amplaseaza la min 5 m distanta de locu-inta.Unitatile de munca industriale, comerciale ce pot
crea discomfort dat prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la min 15 m fata de casa
MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat san u polueze aerul interior( formaldehida,
azbest), se asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie preferate :
caramida BCA . Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie de 10 m2.Temperatura optima in locuinta = 1822 grade , umiditatea aerului 35-65 %.
93)Fact.med.int.care influ.dezv. copiilor si tinerilor:Fact. materni :deficitele morfologice cuprind
insuficientele morfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei(malfor-matii sau tumori
uterine,bazin ingust);-tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm de insulina
,hormoni sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce la embrio sau fetopatii;- reducerea aportului de
oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare ,anemii ale mamei;-adm de medicamente in timpul
graviditatii -mai ales in primele 3 luni de sarcina poate det malformatii :antibiotice,sufamide ,su-pradozajul
vit. c., sedative...;-boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis ,rubeola...;-tulb de
nutritie;-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv fizica.Factori individuali:
genetici-ritmul cresterii este controlat de f geneticise; transmit genetic caracterele de rasa, nanismele ,gigantismele,condrodistrofiile, factori metabolici mo-dificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari ale sist
nervos, ale proteinelor plasma-tice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici ,
defecte in sinteza unor hormoni .a hemoglobinei, defecte in metabolismul unor elem minerale,
factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de centrii nervosi hipotala-mici
,hipofiza ant ,tiroida,suprarenale si pancreas.
h tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei, dezv
intelectuala si evol sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea
proteinelor( h este activ doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada
prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h gonadici ,indeo-sebi testosteronul, stimuleaza
dezv scheletica , a masei musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra proceselor de
crestere datorita rolului sau metabolic
94)Fact.med.ext.care influ. dezv.copiilor si tinerilor:Clima si mediul geo-grafic=temperatura mediului
ambiant infl.vit.re-actiilor chimice , a proceselor biologice si enzi-matice . Inaltimea si greut sunt mai reduse
in cli-matul cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, ina-ltimea si
greut copiilor din zonele montane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici. Variatia sezoniera
influenteaza dezv staturala si pondera-la a sugarilor:mai redusa in oct-martie si mai in-tensa in aprilieiulie.Conditiile de habitat=o locu-inta insalubra influienteaza neg dezv si starea de sana a copiilor
prin:supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gazec toxice,bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste
suprafata de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.Spatiul insuficient tulbura
27

somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a fatului prin
alterarea sanatatii femei gravide.Ali-mentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia si
malnutritia (mai ales in tarile slab dezv). Alimentatia rationala infl hormonoge-neza ,imunogeneza si functiile
enzimatice.Urba-nizarea= s-a obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul
urban ,fata de cel rural.Totusi poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai serios.Activitatea = dezv
neuro-psihica a copilului este influentata de actiunea formativa a mediului social,activi-tatea de instruire si
educatie.Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit este mai rezistent la
agresiunile mediului.Atitu-dinea de indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului
conditii social economice=exista corelatii semnificative intre greut la nastere a copilului si venitul anual al
parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuro-psihica a copilului factorul hotarator e cultura
parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic si de trai.
95)Le-gile dezv. copiilor si tinerilor:RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in
per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere inte-nsiva intre 10-15 ani,ritmul
se reduce dupa pu-bertate ca la 22-25 ani sa inceteze).RITMUL DEZV.NU ESTE UNIFORM-se creste in
greut. toamna si iarna ,iar in inaltime primavera si varaRITMUL DEZV. DIFE. ORG., TES., SIST.SI APAR.
E DIFERIT PT ACEEASI PER. DE TIMP IN DEZV COPI-LULUI;DEZV FIE-CARUI TES. SAU ORG. SE
FACE IN STRAN-SA CORELATIE CU
DEZV TUTUROR TES. SI ORG.IN CRESTERE(dezv SN
coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul dezv.DEZV FIZICA A CELOR
2 SEXE ARE PRTICULA-RIT.CARE LE DIFERENTIAZA(la nastere inal-timea si greut.F e mai redusa ca
la B,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii staturale si ponderale este dif., in
per. prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat laB,capa-cit.de
lucru si ef. musc. e mai cresc.la Bca la F.
96)Cond. igienico-sanitare in scoli:Capacitate : nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele
mari.Amplasarea : cat mai aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fat de calea
ferata.Terenul :sunt indicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa1,5-2,5 mp \ elev.Banca scolara : sa realizeze un raport corespiunzator intre dimen-siunile si particularitatile
fizice ale elevilor, sa permita o pozitie igienica,sa nu expuna la traumatisme.Microclimatul : temperatura de
18 grade, umiditate intre 30-70%, Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de
tereacota.Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei ore.Iluminatul natural : coe-ficientul de
iluminare 1\4-1\6 Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.Apa potabila :in mediul
urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala , in mediul rural apa se va pastra in recipiente de
lemn sau metal inchise cu lacatprevazute cu un jet ascendent sau robinete.Grupul sanitar : W.C la orase si
latrine in mediul rural .latrinele vor fi prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili
.
97)Igiena programului instructive educativ in scoala:Igiena scolara se ocupa cu studiul in-fluentei
factorilor exogeni (naturali,sociali,fizici , chimici si biologici)si endogeni (ereditari, meta-bolici
,endorcini)asupra starii de sanatate a colec-tivitatilor de copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii
factorilor patogeni in vederea preve-nirii bolilor ,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii
sanatatii.Igiena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat prescolara;-igiena copiilor si adolescentilor de
varsat scolara;-igiena tineretului din invatamantul superior.Igiena sco-lara are ca obiect urmatoarele
probleme:-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copii-lor ,adolescentilor,tinerilor;-influenta
factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;-igie-na institutiilor pt copii;-igiena procesului de
invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;-pro-filaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala; -educatia
sanitara a celor ce participa la procesul instructive educativ;-organizarea activit medico-sanitare in
colectivitatile de copii.Normele pre-ved organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori.Structura unei
scoli se refera la : cir-culatia elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ( vestibule , holuri ,
culuare).Sali de invatamant ( Sali , laboratoare , ateliere).Sali pt activit extrascolare( biblioteca , sala festiva)
Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie ,
uscatorie)
98) Radiatiile ionizante: efectele somatice tardive
28

-carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carcinogeneza- se prod dat
acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20 rad.
Radiatiiile transforma cel normala in cel canceroasa. Dar simpla transf a cel nu inseamna deja proces de
cancerizare. Acesta apare numai cand celulele canceroase au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de
aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in expuneri profesionale; -poate fi interna sau
externa; - se poate manif sub f de sdr hematologic(leucopenie,modific morfol a leucocit,trombocitopenie
moderata, anomalii morfologice sau fct ale trombocit sau hematiilor).O alta forma de irad cron e sdr
neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de
munca) *Efect teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilitate scazuta cu cat
sarcina e mai mare.
99) .Locuinta: amplasarea, orientarea, materialele de constructie, planificarea interioara
Locuinta= mediu complex cu elem artificiale si psiho-sociale.
Ac mediu trebuie sa asigure conditii pt progresul si desavarsirea individului in cadrul unei vieti de familie sai asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.
Recomandarile OMS pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilor fizice, nevoi fundamentale (asigurarea
spatiului suficient, o ambianta termica corespunzatoare
-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, aprovizionarea cu apa
potabila, existenta unor instalatii sanitare corespunzatoare;
-protectia impotriva accidentelor in locuinta (utilizare de materiale de constructie rezistente si neinflamabile,
evitarea alunecarilor, caderilor);
-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti
familiale armonioase. AMPLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia populatiei impotriva surparilor si
alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol , emanatiilor. Platformele pt colectarea reziduurilor , gunoiului
menajer se amplaseaza la min 5 m distanta de locuinta. Unitatile de munca industriale, comerciale ce pot
crea discomfort datorita prafului,fumului, zgomotului trebuie sa fie la min 15 m fata de casa
MATERIALELE DE CONSTRUCTIE folosite se aleg astfel incat sa nu polueze aerul interior( formaldehida,
azbest), se asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie preferate :
caramida BCA . Suprafata minima a unei camere trebuie sa fie de 10 m2. Temperatura optima in locuinta =
18-22 grade , umiditatea aerului 35-65 %.
100) .Factorii mediului intern care influenteaza dezvoltarea copiilor si tinerilor
Fact. materni: -deficitele morfologice cuprind insuficientele morfologice ale organelor genitale sau ale
oaselor bazinului mamei(malformatii sau tumori uterine,bazin ingust);
-tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni sexuali sau
suprarenalieni la gravide poate duce la embrio sau fetopatii;
-reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare ,anemii ale mamei;
-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de sarcina poate det malformatii:
antibiotice,sufamide ,supradozajul vit. c., sedative;
-boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis ,rubeola;
-tulb de nutritie;
-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv fizica.
Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f genetici: se transmit genetic caracterele de
rasa, nanismele ,gigantismele,condrodistrofiile, factori metabolici
modificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari ale sist nervos, ale proteinelor plasmatice, ale
hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici, defecte in sinteza unor hormoni: a hemoglobinei, defecte in
metabolismul unor elem minerale,
factori endocrini : cresterea ,maturitatea si pubertatea sunt controlate de centrii nervosi hipotalamici,hipofiza,
tiroida,suprarenale si pancreas.
h tiroidieni influenteaza: cresterea , stimuland dezv staturala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei, dezv
intelectuala si evol sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea proteinelor
(h este activ doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada prepubertara
stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h gonadici ,indeosebi testosteronul, stimuleaza dezv
scheletica, a masei musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra proceselor de crestere
datorita rolului sau metabolic.
29

101. 101.Factorii mediului extern care influenteaza dezvoltarea copiilor si tinerilor

Clima si mediul geografic=temperatura mediului ambiant influenteaza reactiile chimice , a procese biologice
si enzimatice . Inaltimea si greutatea sunt mai reduse in climatul cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol
favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, inaltimea si greutatea copiilor din zonele montane sunt mai reduse
decat la altitudini mai mici. Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si ponderala a sugarilor: mai redusa
in oct-martie si mai intensa in aprilie-iulie.
Conditiile de habitat= o locuinta insalubra influenteaza neg dezv si starea de sanatate a copiilor din:
supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gaze toxice, bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata
de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.
Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv
embrionului si a fatului prin alterarea sanatatii femei gravide.
Alimentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile slab dezv).
Alimentatia rationala infl hormonogeneza ,imunogeneza si functiile enzimatice. Urbanizarea= s-a obs.
cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul urban, fata de cel rural. Totusi
poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai serios.
Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de actiunea formativa a mediului
social,activitatea de instruire si educatie.
Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit este mai rezistent la agresiunile
mediului.Atitudinea de indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului conditii social
economice=exista corelatii semnificative intre greut la nastere a copilului si venitul anual al parintilor,
profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuro-psihica a copilului factorul hotarator e cultura parintilor,niv dezv
somatice este strans legata de niv social economic si de trai.
102. 102.Legile dezvoltarii copiilor si tinerilor
RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta
intre 3-10 ani, per. de crestere intensiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce dupa pubertate ca la 22-25 ani sa
inceteze).
Ritmul dezvoltarii nu este uniform - se creste in greut. toamna si iarna ,iar in inaltime primavera si vara
RITMUL dezvoltarii diferitelor organe, tesuturi, sisteme si aparate e diferit pt aceeasi perioada de timp in
dezvoltarea copilului;
DEZV FIECARUI TESUT SAU ORGAN SE FACE IN STRANSA CORELATIE CU DEZV TUTUROR
TESUTURILOR SI ORGANELOR IN CRESTERE (dezv SN coordoneaza direct si prin intermediul sist
endocrin si umoral intreg procesul dezv.
DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULARIT. CARE LE DIFERENTIAZA(la nastere inaltimea si
greut.F e mai redusa ca la B,la F se observa o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii staturale si
ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare
decat la B,capacit. de lucru si ef. musc. e mai cresc.la B ca la F.
103. 103.Conditiile igienico-sanitare din scoli
Capacitate: nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele mari. Amplasarea: cat
mai aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fata de calea ferata. Terenul:
sunt indicate solurile poroase, igienice, cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de
clasa-1,5-2,5 mp \ elev.
Banca scolara: sa realizeze un raport corespunzator intre dimensiunile si particularitatile
fizice ale elevilor, sa permita o pozitie igienica, sa nu expuna la traumatisme.
Microclimatul: temperatura de 18 grade, umiditate intre 30-70%,
Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota.
Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei ore.
Iluminatul natural : coeficientul de iluminare 1\4-1\6
Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.
Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala, in
mediul rural apa se va pastra in recipiente de lemn sau metal inchise cu lacat prevazute cu
un jet ascendent sau robinete.
Grupul sanitar : W.C la orase si latrine in mediul rural. Latrinele vor fi prevazute cu sist
30

de ventilatie , cu pereti impermeabili.

104..Igiena programului instructive-educativ in scoala
Igiena scolara se ocupa cu studiul influentei factorilor exogeni (naturali,sociali,fizici, chimici si biologici) si
endogeni (ereditari, metabolici ,endorcini) asupra starii de sanatate a colectivitatilor de copii ,adolescenti si
tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea prevenirii bolilor, reducerii morbiditatii si
mortalitatii, promovarii sanatatii.
Igiena scolara cuprinde: - igiena copiilor de varsta prescolara;
-igiena copiilor si adolescentilor de varsta scolara;
-igiena tineretului din invatamantul superior.
Igiena scolara are ca obiect urmatoarele probleme:
-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copiilor ,adolescentilor,tinerilor;
-influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;
-igiena institutiilor pt copii;
-igiena procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;
-profilaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala;
-educatia sanitara a celor ce participa la procesul instructive educativ;
-organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile de copii.
Normele prevad organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori. Structura unei scoli se refera la: circulatia
elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ( vestibule , holuri , culoare). Sali de invatamant (Sali,
laboratoare, ateliere). Sali pt activit extrascolare (biblioteca , sala festiva)
Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie ,
uscatorie)
105) 105.Factorii care influenteaza capacitatea de munca a elevilor
Capacitatea de adaptare a copiilor si adolescentilor la efortul cerut de activitatea intructiv-educativa din
scoala este influentata de :
-varsta - modificarile fiziologice sunt cu atat mai intense cu cat varsta elevilor este mai mica;
-sex - forta musculara este mai redusa la fete, indeosebi la pubertate;
-intensitatea, durata si caracterul solicitarilor - organismul copiilor se adapteaza mai usor la activitatatile
dinamice decat la cele statice; in cazul activitatilor de durata, intensitatea solicitarilor nu trebuie sa depaseaca
15 - 20 % din efortul maximal; antrenamentul creste randamentul activitatii;
-starea emotional - afectiva - teama, tristetea, nelinistea stressul, constangerea, dezinteresul pot produce
reducerea capacitatii de lucru;
-conditiile de lucru - discomfortul termic, zgomotul, praful, poluarea aerului cu substante toxice, mobilierul
scolar inadecvat, iluminatul si incalzitul neigienic, microclimatul neorespunzator, ventilatia insuficienta a
incaperilor de lucru actioneaza negativ asupra organismului tanar, reducand capacitatea de munca intelectuala
si fizica a copiilor;
-starea de sanatate - in perioada de incubatie a unor boli acute sau in convalescenta scade capacitatea de lucru
fizic si intelectual; de asemenea bolile cu evolutie cronica ( endocrine- hipofiza, tiroida, suprarenalereumatism poliarticular acut, tulburari de nutritie, boli cardiace etc.) pot reduce capacitatea de adaptare la
efort.
OBOSEALA sCOLARa
Dupa o activitate intensa apare femomenul de oboseala manifestat prin reducerea randamentului in ceea ce
priveste cantitatea si calitatea activitatii desfasurate.
Oboseala este o stare complexa cu manifestari subiective si obiective neuro-osihice si neuro-senzoriale,
motorii si cu modificari functionale viscerale si endocrino-metabolice.
Starea de oboseala se manifesta prin: scaderea capacitatii de intelegere a problemelor mai abstracte,
reducerea posibilitatilor de generalizare, comparare, diferentiere, tulburari de atentie, memorare dificila,
aparitia unui dezechilibru intre dificultatea sarcinii de indeplinit si efortul voluntar necesar pentru aceasta.
Uneori apar fenomene psihofiziologice subiective si obiective reprezentate de depresie, iritabilitate, neliniste,
apatie, schimbarea atitudinii fata de munca, modificarea comportamentului in clasa si in familie.

31

in oboseala mai intensa pot apare tulburari la nivelul unor organe reprezentate de :cefalee, palpitatii, dureri
precordiale, hipertensiune arteriala trecatoare, senzatii de sufocare, dureri abdominale, anerexie, flatulenta,
cresterea volumului tiroidian cu semne de hipertiroidie, anemie, dureri musculare, pierdere in greutate.

32