Sunteți pe pagina 1din 8

TRAUMATOLOGIE OCULARA

I. CONTUZIILE OCULARE
- CONTUZIILE PLEOAPELOR
- escoriatii
- echimoe
- hematoame palpebrale
- emfizem palpebral
2. CONTUZIILE CONJUNCTIVEI
intereseaza mai ales conjunctiva bulbaraCHEMOZIS- HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA

3. CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR


A. Contuziile inchise Sindromul traumatic al
segmentului anterior
Simptome subiective: durere, tulburare vizuala
Simptome obiective: in functie de structurile
lezate:

Corneea- keratita postraumatica


- fine rupturi ale mb. Bowman (biomicroscop)
- cute sau rupturi ale mb. Descemet
- impregnari punctiforme hematice endoteliale
Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei
hipeme persistente, a unei hipertensiuni oculare si a unor
discrete leziuni endoteliale. Corneea eate colorata brun.

Hematocorneea
Camera anterioara- poate fi mai profunda datorita

subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros, fie datorita


ocuparii ei cu sange sau vitros.
HIPEMA- are nivel variabil, uneori poate ocupa
intreaga camera anterioara.
Irisul - poate prezenta:
- rupturi
- hemoragii
-reactii inflamatorii

rupturi iriene radiare


iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului
aniridia traumatica
iridoschizisul

- separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar)


hemoragiile iriene

reactii inflamatorii ale irisului

PupilaMidriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin


ruptura sfincterului irian. Dispare reflexul fotomotor.
Mioza traumatica- mai rara, are caracter pasager.
Cristalinula) Deplasarea cristalinului- in functie de rezistenta
zonulei lui Zinn.
b) Subluxatia cristalinului- anterioara, preseaza irisul si
blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este

insotita de recesul unghiului. In ambele situatii apare


glauomul secundar.
c) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera
anterioara sau in vitros.hipertensiune intraoculara
durere, cefalee.
AV = percepe miscarile mainii.
d) Cataracta datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor
cristaliniene sau unor microleziuni capsulare
posterioare.
Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei
anterioare- masele cristaliniene opacifiate herniaza in
camera anterioara.
e) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa
contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa.
Hipertonia poate fi provocata de:
prezenta hipemei
modifcarile contuzive ale unghiului camerular
modificarile de pozitie ale cristalinului
Hipotonia oculara este mai rara, apare fie prin
stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale
unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere.
SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI
POSTERIOR
cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona
retroecuatoriala a globului ocular. Include leziuni la
nivelul retinei, coroidei si vitrosului.
Retina- edem, hemoragii, distructii tisulare,
dezlipire.

Coroida- hemoragii, rupturi, corioretinopatii.


Vitrosul- hemoragii

B. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular


Contuzia deschis a sclerei fara interesarea
conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si
depaseste rezistenta peretelui scleral.
- hipotonie marcata
- accentuarea profunzimii camerei anterioare
- hipema importanta
- hemoftalmia

Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de


obicei in sectorul opus celui traumatizat.
Frecvent e
lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul
temporal (partea cea mai expusa a globului ocular)
In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar
si/sau de vitros.
Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult
mai grava, poate fi lezata si papila NO.

II. PLAGILE PALPEBRO-OCULARE


1. Pleoape
pot fi intepate, taiate, smulse.
Plagi orizontale
Plagi verticale si oblice
Plagi smulse
2. Conjunctiva
daca sunt mici nu necesita sutura.
3. Plagile globului ocular
- Plaga a perforat sau nu ochiul?
- Exista sau nu corp strain intraocular?

- Plagile corneene neperforante


Diagnostic cu:
-coloratie cu floresceina
examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului
Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei
reactii iridociliare.
b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar
necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate
de hemoragia subconjunctivala.

d) Plagi corneene perforante- cele mai frecvente


durere oculara vie
scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe
fata
reducerea profunzimii camerei anterioare
inclavarea irisului intre buzele plagii
hipotonie oculara
scaderea acuitatii vizuale

Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a


cristalinului, umorul apos patrunde in interiorul cristalinului
declansand cataracta traumatica directa.
Tratament:- daca e o plaga punctiforma sau liniara cu

buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si se


administreaza tratament medicametos similar cu cel din
keratite.
-daca buzele sunt neregulatesutura

e) Plagile sclerale perforante


- hipotonie oculara
- camera ant. Mai profunda
- scaderea AV
Tratament chirurgical.
Examinarea

sange sau exudat

Corpii straini
pot fi mascati de

fibros

Examenul radiografic
Examenul echografic
TRATAMENT:
- extractia chirurgicala. Daca sunt magnetici, se extrag cu
magnetul dupa o localizare radiografica prealabila .
- urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii.

ARSURILE OCULARE
1. Arsurile oculare fizice
Clasificare:
- arsura grd. I : hiperemia tegumentelor palpebrale, hiperemie
conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene, fara modificari
de transparenta. Se vindeca fara sechele.
- arsura grd. II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale,
dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a
transparentei corneei.

- arsuri grd. III - la nivelul pleoapelor prezinta leziuni

profunde necrotice, conjunctiva necrotica, dezepitelizata,


corneea lipsita de transparenta si dezepitelizata. Sclera
poate prezenta leziuni necrotice.
Uneori poate perfora corneea sau sclera.
Vindecarea se face cu cicatrici- simblefaroame,
corneean se vindeca cu leucoame dense, vascularizate.

Tratament:
- evitarea suprainfectiilor
- asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde
- asigurarea unei cicatrizari suple

2. Arsurile oculare chimice


Arsuri cu substante acide- provoaca necroza de coagulare prin
distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care
limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor. Sunt
considerate mai benigne decat cele cu baze.

Arsurile cu substante bazice

- rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea


tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare.
- au actiune extinsa, durabila in timp
- leziunile cele mai grave se produc la
pH > 11.
Exemple de baze periculoase:
soda caustica, varul, cimentul, mortarul,amoniacul.
Evolutia arsurilo= 3 faze:
- faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare,
reactii inflamatorii importante.
- faza intermediara = risc de infectie, hipertensiune
intraoculara,
- faza cronica = leucoame corneene vascularizate, false

pterigioame, simblefaroame, cicatrici palpebrale, uneori atrofia


globului ocular.
TRATAMENT
- indepartarea cat mai rapida a causticului
- calmarea bolnavului
-dezinfectante oculare
- unguente cu antibiotice in sacul conjunctival
- atropina
-autohemoterapie
- acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt. prevenirea
hipertensiunii intraoculare.
- general: antibiotice si antiinflamatoare
- debridare zilnica
ACID
ACID
ACID

ALCALINA