Taxele vamale

Locul si rolul lor in cadrul resurselor finantelor publice in contextul

aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Management - Administraie Public

Anul II, IDD

Cuprins
Capitolul I Introducere..............................................................................3
Capitolul II Prezentarea particularitatilor sistemului de taxe vamale in
perspectiva integrarii in Uniunea Europeana...........................................................8
2.1 Renuntarea la taxele vamale: o conditie pentru integrarea in
Uniunea Europeana...........................................................................................8
2.2 Scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor importate
prin servicii postale si in regim de curierat rapid de catre persoanele juridice
(OUG nr. 88 din 11 iunie 1999).......................................................................18
2.3 Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale (ordinul M.F. nr.
1046 din 21 septembrie 1999).........................................................................23
2.4 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice.........28
2.5 Libera circulatie a marfurilor........................................................33
2.6 Reduceri, exceptari, scutiri si preferinte........................................33
2.7 Furnizarea de servicii intre comunitate si Romania......................38
2.8 Plati curente si miscarea capitalului..............................................39
2.9 Concurenta si alte prevederi cu caracter economic.......................39
2.10 Armonizarea legislatiei................................................................41
2.11 Cooperarea economica................................................................42
Capitolul III Studiu de caz......................................................................53
Cazul I aplicarea regimului tarifar de baza......................................55
Cazul II aplicarea regimului tarifar preferential pe baza depunerii
unui certificat de circulatie a marfurilor valid.................................................57

Capitolul I Introducere
In organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul
ei primordial, fiscal, indeplineste functia de instrument de protectie a economiei
nationale

si,

indirect,

un

rol

social

si

de

aparare

natiunii.

Cea dintai lege care a organizat in mod unitar vamile romane este Legea generala
a vamilor, elaborata la 1 iulie 1875.
Atat regimul vamal cat si organizarea serviciilor vamale au suferit de
atunci o serie de modificari, datorate in primul rand schimbarilor sociale survenite
in Romania la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns
ca, in perioada interbelica, vamile sa fie administrate de Directia Vamilor,
integrata in Ministerul de Finante, conform unei legii organice. Tot in aceeasi
perioada a fost emisa o lege privind regimul vamal si organizarea serviciilor
vamale si a fost elaborat Tariful vamal.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Administratia vamala romana a
intrat intr-un proces de reorganizare, aceasta cuprinzand infiintarea in 1973 a
Directiei Generale a Vamilor si, ulterior, a Directiilor Regionale Vamale.
Romania a aderat la Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare
vamala, incheiata la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de
Stat nr.980/1968, devenind efectiv membra a Organizatiei Mondiale a Vamilor in
anul 1969.
Incepand cu data de 13 octombrie 2003 Directia Generala a Vamilor a
devenit Autoritatea Nationala a Vamilor, functionand in subordinea Autoritatii
Nationale de Control.
In prezent, Autoritatea Nationala a Vamilor este organizata si functioneaza
in conformitate cu prevederile H.G. nr. 366/2004, avand sarcina de a infaptui
politica vamala a Guvernului. Autoritatea Nationala a Vamilor are in subordine 10
Directii Regionale Vamale.
Institutia vamala din Romania, chiar daca sub forme diferite de-a lungul
secolelor, a avut un rol important in structura generala a statului, fie in cazul
3

formatiunilor statale antice, fie in cadrul statului medieval, modern sau in epoca
noastra. Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vama este
chemata sa le indeplineasca, economice si financiare, administrative, dar si de
protectie a patrimoniului national sau cu importante functii in sistemul national de
aparare.
Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de
marfuri si produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a
comertului exterior.
Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in
atributiile ei administrarea tuturor serviciilor de vamuire, control si incasare a
impozitelor si taxelor de import si export, precum si autoritatea care reprezinta
puterea executiva in chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control,
functionarii vamali si politia vamala, institutia amintita participa la efortul de
aparare a teritoriului si a populatiei Romaniei.
Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramura a dreptului
public, care cuprinde normele si regulile dupa care se reglementeaza si se
stabilesc raporturile juridice intre persoane si stat sau intre state diferite, privind
circulatia marfurilor la intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatii unui stat;
este sanctionatorul conflictelor izvorate din exercitarea dreptului de a impune si
incasa drepturile vamale, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte.
De-a lungul edificarii statului national roman, institutia vamala a jucat un rol
esential in politica generala a statului indreptata in directia protectiei economiei
nationale, in diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicata direct in punerea
in aplicare a tratatelor de comert, de vama si de navigatie ale Romaniei cu terti si,
uneori, in adevarate "razboaie" comerciale, pe care tara noastra a fost nevoita sa le
sustina la un moment dat.
In conditiile in care, in ultimii ani, Romania se indreapta tot mai mult spre
integrarea in structurile euro-atlantice, iar problema integrarii economice este de
prim ordin, vama va juca un rol important in transferul spre structurile europene
4

si, nu in ultimul rand, va avea rolul de a contribui la protejarea granitei rasaritene

a Europei unite.
In prezent, Directia Generala a Vamilor este organizata si functioneaza in
conformitate cu prevederile HG nr. 498/1994 si ale HG nr. 147/1996, modificata
si completata cu HG nr. 939/1998, avand sarcina de a infaptui politica vamala a
Guvernului, in numele Ministerului Finantelor Publice. Directia Generala a
Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale Interjudetene si 107
birouri vamale.
Directia Generala a Vamilor functioneaza ca institutie de specialitate a
administratiei publice centrale, asigurand aplicarea strategiei Guvernului in
domeniul vamal. Directia Generala a Vamilor reprezinta tara noastra in relatiile cu
administratiile vamale ale altor state si organizatiile internationale, in problemele
cu specific vamal.
Principalul obiectiv al autoritatii vamale din Romania dupa 1990 a fost
reforma in plan legislativ. Astfel, in cursul anului 1997 a fost redactata forma
finala a Codului vamal al Romaniei, care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei,
devenind Legea nr. 141/1997. Acest act a intrat in vigoare la data de 01.10.1997 si
reprezinta, din punct de vedere juridic, o realizare care se inscrie in activitatea de
armonizare a legislatiei din domeniu cu legislatia comunitara. De asemenea, a fost
redactat si publicat Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei,
aprobat prin HG nr. 1114/2001. Prin aprobarea acestui act, aplicarea normelor de
natura vamala a fost aliniata cerintelor comunitatii europene, pe teritoriul
Romaniei. Exista la aceasta data toate conditiile necesare aplicarii unitare a
legislatiei vamale europene, indiferent de subiectii carora se adreseaza si de
raporturile juridice reglementate.
In ceea ce priveste sistemul informatic vamal, baza acestuia este aplicatia
ASYCUDA, ce permite implementarea intregului pachet legislativ, care este in
vigoare pentru procesarea declaratiilor vamale.
Programul de informatizare a vamilor, cofinantat de UE (RO 9304), a fost
finalizat in 1998. Obiectivul implementarii programului a fost realizat o data cu
5

crearea Sistemului Informatic Vamal Integrat ICIS. Scopul a fost informatizarea

tuturor functiilor activitatii vamale, incluzand procesul de vamuire, contabilitate,
supraveghere si control, operatiuni de tranzit si sisteme de raportare si de a instala
tot echipamentul si aplicatiile necesare in birourile vamale. Astfel, munca de zi cu
zi a vamesilor a fost adaptata la procedurile automatizate, in acest fel ridicandu-se
semnificativ eficienta comunicarii informatiilor si a procedurilor de lucru.
Pornind de la principiile enuntate in Declaratia de aprobare a strategiei de
pregatire pentru aprobare a administratiilor vamale si fiscale din Romania,
elaborata de U.E., de la avizul Comisiei Europene exprimat in Agenda 2000 si
tinand cont de stadiul actual al administratiei vamale, Directia Generala a Vamilor
a elaborat strategia de pregatire pentru preaderare a Administratiei Vamale
Romane. Obiectivele strategiei vamale din Romania si masurile de realizare a
acestora au fost cuprinse in Programul National de Adoptare a Aqcuis-ului
Comunitar (PNAAC).
Eforturi considerabile a depus autoritatea vamala romana in ultimii ani cu
privire la incheierea de acorduri la nivel guvernamental, respectiv asistenta
reciproca pentru combaterea fraudelor vamale. Astfel, incepand cu 1997 au fost
incheiate acorduri vamale bilaterale intre Romania si Turcia, Iugoslavia, SUA,
Bulgaria,

Armenia,

Grecia,

Moldova,

Ucraina

si

Georgia.

O alta realizare importanta a autoritatii vamale romane o reprezinta inaugurarea la

data de 16 noiembrie 1999 a Centrului Regional SECI de Combatere a
Infractionalitatii Transfrontaliere, initiativa care se inscrie in cadrul programului
de combatere a coruptiei si crimei organizare, lansat de domnul Emil
Constantinescu, Presedinte al Romaniei intre anii 1996-2000, crearea centrului
fiind materializata prin eforturile considerabile ale Directiei Generale a Vamilor si
Ministerului de Interne din Romania.

Capitolul II Prezentarea particularitatilor

sistemului de taxe vamale in perspectiva integrarii in
Uniunea Europeana
Privite in ansamblu, masurile de eliminare a taxelor vamale si modificarea
aplicarii TVA ridica in fata producatorilor romanii mult mai multe probleme decat
pana acum. Prin noua lege a TVA-ului se termina scutirea de TVA pentru
produsele la care nu se aplicau taxele vamale, se intrerup facilitatile acordate prin
legi speciale si nu se mai acorda scutirea de TVA pentru IMM si firmele din
zonele defavorizate. Aceasta situatie, cumulata cu faptul ca produsele industriale,
produse in cadrul UE vor intra in Romania fara taxe vamale va pune si mai multa
presiune asupra producatorilor romani. Se spera, insa, ca concurenta cu produsele
Uniunii, care ii va sili pe producatorii romani sa fie mai competitivi, precum si
facilitatile care vor decurge din intrarea Romaniei in UE, vor ajuta producatorii
romani sa faca fata situatiei in care se vor gasi.

2.1 Renuntarea la taxele vamale: o conditie pentru integrarea in

Uniunea Europeana
Pentru alinierea la cerintele UE, mai precis in conformitate cu Acodrul de
Asociere a Romaniei la UE, taxele vamale pentru importul produselor industriale
vor fi suprimate. Reducerea taxelor vamale se desfasoara in mod gradual, procesul
urmand sa fie finalizat la data de 1 ianuarie 2002. Potrivit aceluiasi Acord,
eliminarea taxelor vamale sau diminuarea acestora la importul din UE de produse
agro-alimentare se realizeaza numai partial, avand in vedere sensibilitatea
deosebita a acestui sector. Aderarea la UE va implica insa, in final, o suprimare
totala a taxelor vamale pentru intreaga gama a produselor agro-alimentare
importate din tarile membre ale Uniunii. Alinierea Romaniei la taxele vamale, pe
baza clauzei natiunii celei mai favorizate, prevazuta de Tariful vamal comun al
Uniunii Europene, implica, in principal, diminuarea protectiei vamale a productiei
nationale, atat la produsele agricole, cat si la cele industriale. In opinia
7

reprezentantilor Ministerului Afacerilor Externe efectele eliminarii taxelor vamale

nu vor constitui un soc pentru economia romaneasca. Contrar unor interpretari
eronate, trebuie precizat ca in anul 2002, nu se pune problema eliminarii totale a
unor taxe vamale ca atare, ci aceea a incheierii ultimei faze din calendarul de
reducere esalonat pe ultimii 9 ani, care propune desfiintarea cotei reziduale din
taxele vamale la importurile de produse industriale, sustin surse din MAE. In
privinta amanarii deciziei de eliminare a taxelor vamale, asa cum cer unii
producatori interni, printre care si cei reprezentati de ANEIR, Ministerul
Afacerilor Externe are o pozitie ferma: Amanarea reducerii taxelor vamale ar
insemna in primul rand o incalcare a angajamentelor asumate de Romania prin
acordurile incheiate. In plan comercial aceasta ar putea determina UE sa aplice
contramasuri, cum ar fi, de exemplu, reintroducerea taxelor vamale la principalele
produse de export ale economiei romanesti. Consecintele ar putea, insa, sa
depaseasca planul comercial si sa se rasfranga si asupra procesului de aderare a
Romaniei la UE prin redeschidera unor capitole care au fost deja negociate si
amanarea inchiderii altora. Economia romaneasca se poate apara in fata noilor
reglementari vamale chiar prin aplicarea prevederilor Acordului European si a
celorlalte acorduri de liber schimb incheiate de Romania. Fiecare din aceste
acorduri contine prevederi referitoare la protectia producatorilor autohtoni.
Utilizarea instrumentelor comerciale de aparare se poate face insa numai cu
respectarea regulilor internationale. Practic, in cazul aparitei unui deficit al
balantei comerciale, Guvernul Romaniei are la indemana o gama restransa de
masuri de protectie. Aplicarea acestora este conditionata de luarea altor masuri
pentru restructurarea si eficientizarea ramurii sau ramurilor industriale care
conduc la deficitul comercial. Avand in vedere ca de zece ani se tot incearca acest
lucru la nivelul intregii economii cu rezultate departe de asteptari, eficacitatea
unui astfel de tratament economic, de care ramurile economiei romanesti vor avea
aproape sigur nevoie, este pusa sub semnul intrebarii.
In privinta produselor agricole, un sector sensibil al economiei Romaniei,
concesiile acordate atat de Romania cat si de partenerii sai au un caracter limitat,
8

pentru un numar mai redus de produse, si nu se pune problema liberalizarii

importurilor de la 1 ianuarie 2002. Concesiile imbraca forma unor reduceri sau
eliminari de taxe vamale, fie in cadrul unor contingente, fie pentru cantitati
nelimitate. Protectia la frontiera Romaniei, a acestor produse este inca ridicata.
Raportul Comisiei Europene din anul 2000 privind progresele Romaniei pe calea
aderarii reliefeaza diferente majore intre nivelul de protectie al UE si cel al
Romaniei. Astfel, media taxelor vamale aplicate de UE la importul de produse
agricole este de 9,4%, fata de 32,8% cat este media Romaniei. Aceasta concluzie
nu face decat sa sublinieze si mai mult necesitatea sprijinirii sectorului agricol,
care, chiar si in conditiile actuale, nu face fata concurentei externe. Cu toate
acestea, prognozele Ministerului Prognozei si Dezvoltarii pentru perioada 20012005, arata ca ritmul de crestere al exporturilor ar devansa ritmul de crestere al
importurilor, respectiv 10,3% fata de 9,3%.
Romania, pe de o parte, si Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei,
Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica
Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul
Olandei, Republica Portugheza, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
parti contractante la Tratatul de Instituire a Comunittii Economice Europene, la
Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui i Otelului i la Tratatul
de Instituire a Comunittii Europene a Energiei Atomice, denumite n continuare
"State Membre", i Comunitatea Economic Europeana, Comunitatea Europeana
a Energiei Atomice si Comunitatea Europeana a Carbunelui i Otelului, denumite
n continuare "Comunitatea", pe de alta parte, luand n considerare importanta
legaturilor traditionale existente intre Romania, Comunitate, Statele sale Membre,
precum i valorile comune pe care le impartasesc, recunoscand vointa Romaniei si
Comunitatii de a ntari aceste legaturi si de a stabili relatii stranse si durabile,
bazate pe reciprocitate, care sa permita Romaniei sa ia parte la procesul de
integrare Europeana, intarind si amplificand, in acest fel, relatiile stabilite in trecut
indeosebi prin Acordul de comert si cooperare comerciala si economica, semnat la
22 octombrie 1990, luand in considerare oportunitatile pentru o relatie de o noua
9

calitate, oferite de aparitia unei noi democratii in Romania, luand in considerare

angajamentul Romaniei, al Comunitatii si al statelor sale membre de a intari
libertatile politice si economice, care constituie insasi baza asocierii, recunoscand
necesitatea de a continua si finaliza, cu asistenta din partea Comunitatii, procesul
de tranzitie al Romaniei spre un nou sistem politic si economic care sa respecte
regulile statului de drept si drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor
apartinand minoritatilor, sa practice un sistem pluripartid, bazat pe alegeri libere si
democratice si sa asigure liberalizarea economica, in scopul instituirii unei
economii de piata, luand in considerare angajamentul ferm al Romaniei, al
Comunitatii si al statelor sale membre privind aplicarea deplina a tuturor
principiilor si prevederilor continute in Actul final al Conferintei pentru Securitate
si Cooperare in Europa (C.S.C.E.), in documentele finale de la Viena si Madrid, in
Carta de la Paris pentru o Noua" Europa", in Documentul final al reuniunii
C.S.C.E. de la Helsinki, intitulat "The Chalanges of Change" si in Carta
Europeana a Energiei,constiente de importanta acestui Acord in stabilirea si
intarirea unui sistem de stabilitate in Europa, bazat pe cooperare, avand
Comunitatea ca una din pietrele unghiulare ale acestui sistem, convinse ca trebuie
stabilita o legatura intre deplina aplicare a asocierii, pe de o parte, si continuarea
in Romania a reformelor politice, economice si juridice in curs de realizare, pe de
alta parte, ca si introducerea factorilor necesari pentru cooperarea si apropierea
reala intre sistemele partilor, mai ales in lumina concluziilor Conferintei C.S.C.E.
de la Bonn, dorind sa stabileasca si sa dezvolte un dialog politic regulat in
probleme bilaterale si multilaterale de interes comun, tinand seama de vointa
Comunitatii de a acorda un sprijin decisiv pentru realizarea reformei si de a ajuta
Romania sa faca fata consecintelor economice si sociale ale reajustarii structurale,
tinand seama, de asemenea, de vointa Comunitatii de a stabili instrumente de
cooperare si de asistenta economica, tehnica si financiara pe o baza globala si
multianuala, luand in considerare angajamentul Romaniei si al Comunitatii de a
liberaliza comertul, in concordanta, in special, cu drepturile si obligatiile care
decurg din Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert, constiente de
10

necesitatea de a stabili conditiile necesare pentru libertatea de stabilire, pentru

libertatea de a furniza servicii si pentru libera circulatie a capitalurilor, tinand
seama de disparitatile economice si sociale dintre Comunitate si Romania si
recunoscand astfel ca obiectivele acestei asocieri trebuie realizate prin prevederi
adecvate ale Acordului, convinse ca acest Acord va crea un nou climat pentru
relatiile lor economice si in special pentru dezvoltarea comertului si a investitiilor,
instrumente indispensabile pentru restructurarea economica si modernizarea
tehnologica", dorind sa stabileasca o cooperare culturala si sa dezvolte schimbul
de informatii. Concluzionand,

obiectivul final al Romaniei este sa devina

membru al Comunitatii, iar aceasta asociere va ajuta Romania sa realizeze acest

obiectiv.
Obiectivele asocierii dintre Romania si Comunitatea si Statelor Membre
sunt urmatoarele:
sa asigure un cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti, care sa
permita dezvoltarea unor legaturi politice strinse;
sa promoveze dezvoltarea comertului, precum si relatii economice
armonioase intre parti, sprijinind astfel dezvoltarea economica in Romania;
sa asigure o baza pentru cooperarea economica, sociala, financiara si
culturala;
sa sprijine eforturile Romaniei de dezvoltare a economiei, de desavarsire a
tranzitiei intr-o economie de piata si de consolidare a democratiei;
sa stabileasca institutii adecvate pentru a face asocierea efectiva;
sa asigure un cadru pentru integrarea graduala a Romaniei in Comunitate.
In acest scop, Romania va actiona pentru indeplinirea conditiilor necesare.
Intre parti se va institui un dialog politic regulat pe care ele intentioneaza
sa-l dezvolte si sa-l intensifice. El va insoti si va consolida apropierea dintre
Romania si Comunitate, va sprijini schimbarile politice si economice in curs de
desfasurare in aceasta tara si va contribui la stabilirea de noi legaturi de
solidaritate si de noi forme de cooperare. Dialogul politic: va facilita integrarea
11

deplina a Romaniei in comunitatea natiunilor democratice si apropierea

progresiva intre Romania si Comunitate.
Apropierea economica va conduce la o mai mare convergenta politica; va
conduce la o convergenta crescanda a pozitiilor in probleme internationale, in
special in cazul celor de natura a avea efecte substantiale asupra uneia sau alteia
dintre parti; va contribui la apropierea pozitiilor partilor in probleme de securitate
si va intari securitatea si stabilitatea in intrega Europa.
Aalte proceduri si mecanisme pentru dialogul politic vor fi stabilite intre
parti, in special in urmatoarele forme:
intalniri la nivel oficial superior (directori politici) intre oficiali ai
Romaniei, pe de o parte, si Presedintia Consiliului Comunitatilor Europene si
Comisia Comunitatilor Europene, pe de alta parte;
folosirea deplina a canalelor diplomatice;
includerea Romaniei in grupul tarilor care primesc cu regularitate
informatii in problemele legate de Cooperarea Politica Europeana si efectuarea de
schimburi de informatii
orice alte mijloace care ar contribui la consolidarea, dezvoltarea si
accelerarea dialogului.
Asocierea include o perioada" de tranzitie cu o durata de maximum 10 ani,
impartita in doua etape succesive, fiecare durand in principiu cinci ani. Prima
etapa va incepe o data cu intrarea in vigoare a Acordului. In cursul celor 12 luni
care preced expirarea primei etape, Consiliul de Asociere se va intruni pentru a
decide trecerea la a doua etapa, ca si posibilele modificari de adoptat cu privire la
prevederile care reglementeaza a doua etapa.
Taxele vamale sunt percepute de catre stat asupra marfurilor, in momentul
in care acestea trec granitele vamale ale tarii in scopul importului, exportului sau
tranzitului. Deci, taxele vamale se instituie asupra bunurilor si produselor care
intra si ies in/din tara sau/si asupra celor care tranziteaza teritoriul national. Drept
urmare, in raport cu obiectul impunerii, pot exista trei categorii de taxe vamale si
anume:
12

de import - stabilite asupra marfurilor importate in momentul trecerii

granitelor teritoriului vamal ale statului importator.
de export - stabilite asupra marfurilor interne la exportul acestora. Aceasta
categorie de taxe are o raspndire limitata, fiind utilizate in special de statele care
detin monopolul natural al unor resurse minerale sau materii prime, ori monopolul
tehnologic (de fabricatie) la unele produse manufacturate;
de tranzit - percepute asupra marfurilor straine aflate in trecere pe
teritoriul vamal al unui stat, au o aplicabilitate foarte restrnsa pe plan
international, intruct tranzitul aduce alte avantaje tarilor participante la comertul
international (venituri din tarifele incasate pentru transportul acestor marfuri pe
caile ferate, rutiere sau pe apa). Potrivit legislatiei in vigoare, pe teritoriul vamal
al Romniei nu se aplica taxe de tranzit.
La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate in vama,
autoritatea vamala stabileste un regim vamal. Regimul vamal cuprinde totalitatea
normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul
operatiunii comerciale si de destinatia marfii. Regimurile vamale sunt definitive
sau suspensive.
Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte: importul; exportul;
introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinnd calatorilor sau altor
persoane fizice, necomercianti.
Regimurile vamale suspensive sunt: tranzitul, antrepozitul, perfectionarea
activa, transformarea sub control vamal, admiterea temporara si perfectionarea
pasiva a marfurilor. Aceste regimuri se acorda numai de autoritatea vamala prin
eliberarea unei autorizatii care precizeaza conditiile de derulare a regimului.
Marfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei
declaratii vamale corespunzatoare acelui regim, care se depune la biroul sau
punctul vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale 1, in
vederea acceptarii regimului vamal solicitat.
Avnd in vedere interesul pentru dezvoltarea exportului, tara noastra
aplica numai taxe vamale de import, care sunt stabilite si percepute in
13

conformitate cu Tariful vamal de import al Romniei. Tariful vamal reprezinta un

tabel care cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor, taxele vamale exprimate
in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferentiale
prevazute in reglementarile legale. Tariful vamal este componenta principala a
regimului vamal al unei tari.
Platitori ai taxelor vamale sunt persoanele juridice in al caror obiect de
activitate sunt prevazute operatiuni de import, precum si persoanele fizice
autorizate sa efectueze astfel de operatiuni.
Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea
acestora in circuitul economic.
Autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a
datoriei vamale aferente drepturilor de import (taxe vamale, taxe pe valoarea
adaugata, accizele si orice alte sume care se cuvin statului). Prin exceptie se
acorda scutiri de taxe vamale pentru importul urmatoarelor categorii de bunuri:
a) ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv,
didactic, primite de organizatii si asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau
cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide
politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de
invatamnt, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei
electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala.
Se excepteaza de la regimul de scutire de taxe vamale autovehiculele, altele dect
ambulantele ori autovehiculele destinate mentinerii si restabilirii ordinii publice,
primite din import sub forma de ajutoare si donatii.
b) bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;
c) mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si
documentare;
mostrele fara valoare comerciala reprezinta bunuri sau parti din acestea
sectionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor
operatiuni similare, carora nu li se poate da o alta intrebuintare dect cea de
mostre.
14

materialul publicitar de reclama si documentare, consta in cataloage si

liste de preturi referitoare la marfuri puse in vnzare sau la prestari de servicii
d) alte bunuri prevazute in legi sau in hotarri ale Guvernului.
Pentru ca aceste bunuri sa beneficieze de scutire de taxe vamale, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de
plata;
sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;
sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti aducatoare de venituri;
sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrate in evidenta
contabila proprie.
O alta conditie pentru a putea opera scutirea este aceea a scopului utilizarii
bunurilor. Astfel, bunurile scutite de taxe vamale pot fi utilizate numai in
scopurile pentru care au fost importate, in caz de schimbare a destinatiei,
importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul
marfurilor si sa achite taxele vamale de import. In astfel de situatii, valoarea in
vama se calculeaza la cursul in vigoare in ziua constatarii schimbarii destinatiei
bunurilor, in acest scop, organele de control financiar si ale Garzii financiare sunt
obligate sa urmareasca destinatia data acestor bunuri si sa sesizeze organele
vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel datorate
se stabilesc si se urmaresc pe o perioada de 5 ani de la data intrarii in tara a
bunurilor.
De asemenea, este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii
de bunuri:
bunurile de origine romna;
bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc
bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate;
bunurile din import, destinate a fi utilizate de asociatii familiale si unitati
din sectorul mestesugaresc, agricol si al industriei mici, in cadrul unor programe
15

si actiuni de ajutorare si dezvoltare a activitatilor, finantate de catre guvernele

straine in baza unor acorduri sau tratate incheiate cu Romnia.
Totodata, trebuie aratat ca sunt scutite de la plata drepturilor de import
(taxe vamale, suprataxe vamale, comisioane vamale, accize, taxa pe valoarea
adaugata) bunurile importate prin serviciile postale si in regim de curierat rapid de
catre persoanele juridice, cu o valoare totala pe trimitere a echivalentului in lei de
pna la 12 euro inclusiv. In acest caz, vamuirea se face numai pe baza
documentului de transport.
In cazul bunurilor introduse in tara pentru dotarea si intretinerea
reprezentantelor firmelor comerciale si ale organizatiilor economice straine (care
functioneaza legal in Romnia) se aplica, reduceri sau exceptari de la plata taxelor
vamale, pe baza de reciprocitate.
Bunurile pentru dotarea reprezentantelor si altor persoane juridice romne
cu sediul in strainatate pot fi scoase din tara si readuse, fara plata taxelor vamale,
in baza adresei din care sa rezulte ca bunurile respective sunt incrise in evidentele
sale contabile din tara.
Guvernul, in cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului
Finantelor si a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter
temporar, exceptari sau reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri.
Aceste facilitati fiscale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori
sau de beneficiari, indicndu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.

2.2 Scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor

importate prin servicii postale si in regim de curierat rapid de
catre persoanele juridice (OUG nr. 88 din 11 iunie 1999).
Cotele de impunere sunt prevazute in tariful vamal de import al Romniei
si sunt exprimate in procente (diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri care
fac obiectul taxarii: marfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii
prime etc.) aplicabile la baza de calcul exprimata in lei. Tariful vamal este cel in
16

vigoare la data inregistrarii declaratiei pentru stabilirea valorii in vama. Cotele

cele mai frecvente sunt cuprinse intre 10-30%. In general, taxele vamale de
import pentru produsele finite sunt mai mari dect cele pentru materiile prime si
semifabricate.
La propunerea justificata a Ministerului Industriei si Comertului,
Ministerul Finantelor poate stabili suprataxe vamale de import cu caracter
temporar, in cazurile in care importurile de marfuri pot prejudicia grav productia
interna. De exemplu in perioada l ianuarie 1999 - 31 decembrie 1999, bunurile
importate in Romnia erau supuse unei suprataxe vamale de 4% (HG nr. 984 din
29 decembrie 1998 privind nivelul suprataxei vamale la importul de bunuri in
anul 1999). Suprataxa vamala se calculeaza la valoarea in vama a bunurilor si se
adauga la taxa vamala datorata pentru aceste bunuri.
Baza de calcul a taxelor vamale o reprezinta valoarea in vama a marfurilor
importate. Acestea se determina si se declara de catre importatori, direct sau prin
reprezentantii autorizati ai acestora, care sunt obligati sa depuna la biroul vamal,
impreuna cu celelalte documente necesare vamuirii, o declaratie pentru valoarea
in vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor
pe parcurs extern aferente acesteia, in cazul in care valoarea marfurilor importate
este stabilita, prin reglementari legale, in suma fixa, importatorul nu este obligat
sa depuna la biroul vamal, declaratia pentru valoarea in vama.
Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul
privind aplicarea articolului VII al Acordului General pentru tarife si comert
(G.A.T.T.) incheiat la Geneva la l noiembrie 1979, la care Romnia este parte.
Metoda de baza in determinarea valorii in vama este metoda valorii
tranzactionale", potrivit careia valoarea in vama a marfurilor importate va fi
valoarea de tranzactie", adica pretul efectiv platit sau de platit" pentru marfuri,
cnd acestea sunt vndute pentru export cu destinatia tarii de import.
Pretul efectiv platit sau de platit poate fi ajustat, atunci cnd anumite
elemente specifice care sunt considerate ca facnd parte din valoarea in vama sunt
17

in sarcina cumparatorului, dar nu sunt incluse in pretul efectiv platit sau de platit
pentru marfurile importate.
La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost
cuprinse in pretul marfii, se includ (adauga) urmatoarele:
a) cheltuieli de transport al marfurilor importate pna la frontiera romna
(portul sau locul de import care se afla la frontiera);
b) cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe
transportului marfurilor importate, aferente parcursului extern;
c) costul asigurarii pe parcursul extern.
Deci, valoarea in vama reprezinta pretul efectiv platit sau de platit in
moneda de facturare, respectiv plata totala efectuata de catre cumparator
vnzatorului pentru marfurile importate, care fac obiectul unor tranzactii
comerciale.
Pentru marfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor
tranzactii comerciale, valoarea in vama o constituie valoarea inscrisa in
documentele primite de la expeditorul extern si in declaratia pentru valoarea in
vama depusa de persoana juridica destinatara.
in cazul marfurilor ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de
cotatii bursiere, valoarea in vama se determina pe baza facturii pro forma, emisa
de furnizor, cu preturile cunoscute la data intocmirii acesteia, urmnd ca in termen
de 90 de zile de la data declaratiei vamale sa se depuna factura definitiva, pe baza
careia se fac regularizarile privind obligatiile de plata in vama.
Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit
si comunicat de Banca Nationala a Romniei, in penultima zi lucratoare a
saptamnii. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamnii urmatoare, pentru
declaratiile vamale inregistate in cursul acelei saptamni.
Cnd biroul vamal are indoieli privind exactitatea informatiilor sau a
documentelor furnizate pentru determinarea valorii in vama, acesta poate solicita
importatorului sa prezinte justificari suplimentare, inclusiv documente sau alte
evidente. Daca informatiile si documentele prezentate nu sunt in masura sa
18

dovedeasca exactitatea valorii declarate, biroul vamal are dreptul sa refuze

determinarea valorii pe baza pretului de tranzactie, inainte de a lua o decizie
finala, biroul vamal comunica importatorului, in scris, la cerere, motivele
refuzului. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care importatorul nu prezinta
documentele solicitate de autoritatea vamala.
In situatia in care determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate
efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere,
cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea
vamala. Daca in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu
prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea
vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind
considerata incheiata.
In cazul marfurilor importate pentru care legea2 prevede drepturi de
import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara
cu exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in
momentul inregistrarii declaratiei vamale.
Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale
acceptate si inregistrate de autoritatea vamala. Poate fi debitor vamal, solitar cu
titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate, si persoana care, din culpa a
furnizat date nereale, inscrise in acea declaratie, date ce au determinat stabilirea
incorecta a datoriei vamale. Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri:
-neexecutarea unei obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit
temporar necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;
neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care
au fost plasate;
utilizarea marfurilor in alte scopuri dect cele stabilite pentru a beneficia
de scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.
Momentul nasterii datoriei vamale este acela in care s-au produs situatiile
prezentate mai sus, iar debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter
temporar sau al regimului vamal sub care a fost plasata marfa.
19

Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de

taxare din momentul nasterii datoriei vamale. Daca nu este posibila stabilirea cu
exactitate a momentului in care se naste datoria vamala, momentul luat in
considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este
acela in care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care
face sa se nasca o datorie vamala. Cnd, la data constatarii, autoritatile vamale
dispun de informatii din care rezulta ca datoria vamala s-a nascut, intr-un moment
anterior, cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de
taxare existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza acelor
informatii.
In cazul in care marfa de origine romna este scoasa din tara in regim de
perfectionare pasiva, pentru marfurile de origine straina incorporata in acea marfa,
care nu beneficiaza de un tratament tarifar preferential in Romnia, se naste o
datorie vamala la importul produselor compensatoare. Momentul in care se naste
datoria vamala este momentul inregistrarii in vama a declaratiei vamale de export
initiale a marfurilor de origine romna, iar debitorul este considerat titularul
declaratiei vamale, in acest caz, cuantumul drepturilor de import se determina in
conditiile prevazute pentru marfurile importate provenind din regimul de
perfectionare pasiva.
Pentru asigurarea platii datoriei vamale, autoritatea vamala are dreptul sa
ceara constituirea unei garantii vamale. Garantia se depune de catre debitorul
vamal sau, cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.
Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare
de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia se
realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de
decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.
Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in
care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia, iar in
cazul in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea
mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire.
20

In cazuri temeinic justificate, Directia Generala a Vamilor poate acorda

scutire de Ia obligatia garantarii datoriei vamale 6, pentru urmatoarele categorii de
bunuri, ca de exemplu:
bunuri ce fac obiectul unor acorduri guvernamentale, plasate intr-un regim
vamal suspensiv;
materiile prime, materialele si accesoriile trimise de clientii externi in
vederea executarii de comenzi de export pentru aceeasi clienti, plasate in regimul
vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import;

2.3 Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale (ordinul

M.F. nr. 1046 din 21 septembrie 1999)
navele, aeronavele, elicopterele, locomotivele si vagoanele de cale ferata,
plasate in regim vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de
import, in vederea repararii si retur-narii lor partenerilor externi;
marfurile plasate in regim vamal de tranzit, daca acestea se efectueaza sub
supravegherea brigazilor din subordinea Directiei de supraveghere si control
vamal;
marfurile exceptate de la plata taxelor vamale, conform actelor normative
in vigoare, plasate intr-unul dintre regimurile navale de antrepozit, perfectionare
activa cu suspendarea drepturilor de import, transformare sub control vamal si
admitere temporara cu exonerare partiala de la plata taxelor vamale etc.
Bunurile transportate pe cale rutiera sunt supuse garantarii datoriei vamale
numai daca nu circula sub acoperirea unei conventii internationale care asigura
plata datoriei vamale, iar bunurile transportate pe cale ferata, prin posta, pe calea
aerului si pe apa sunt exceptate de la garantarea datoriei vamale.
Aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se acorda pe
un termen stabilit de autoritatea vamala, in functie de solicitarea titularului si de
conditiile de realizare a operatiunii. Daca titularul operatiunii doreste sa
prelungeasca operatiunea, in cadrul termenului acordat, adreseaza Directiei
21

Generale a Vamilor sau, dupa caz, directiei regionale a vamilor care a acordat
initial scutirea, o noua cerere insotita de documente justificative.
Atunci cnd, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala
constata ca modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale,
aceasta poate cere constituirea unei alte garantii, in caz de refuz, autoritatea
vamala are dreptul sa considere pe cel in cauza ca rau-platnic si sa interzica
efectuarea altor operatiuni de vamuire, pna la achitarea datoriei vamale.
Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acesteia prin
declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala, in cazul unor
diferente ulterioare, sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a
unui regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua
datorie pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala. Declaratia
vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre
societatea bancara, fara accept, poprire si validare.
Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin:
plata sau achitarea acesteia;
renuntarea la incasare, atunci cnd se constata ca este nedatorata;
anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;
implinirea termenului de prescriptie extinctiva;
insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;
confiscarea definitiva a marfurilor;
distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea
acestora in favoarea statului, inainte de acordarea liberului de vama;
distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului
fortuit, inainte de acordarea liberului de vama;
scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru
partea corespunzatoare procentului de scadere, numai daca aceasta s-a produs
inainte de acordarea liberului de vama.
Datoria vamala se achita inainte de acordarea liberului de vama, in cazul
regimurilor vamale definitive, precum si in cazul cnd regimul vamal suspensiv se
22

incheie in termen. Dupa ce datoria vamala a fost achitata, debitorul vamal poate
solicita restituirea garantiei disponibile, sau poate sa consimta ca aceasta sa fie
folosita la alta operatiune de vamuire. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se
incheie la termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de
catre autoritatea vamala a garantiei constituite.
Plata taxelor vamale se face de catre importator, sau de catre comisionarul
in vama, in contul unitatii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor si
instrumentelor de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii
platilor. Plata taxelor vamale constituie, de altfel, conditia obligatorie pentru
acordarea liberului de vama la import.
Liberul de vama se acorda dupa efectuarea operatiunii de vamuire. Pentru
aceasta, importatorii au obligatia sa depuna la birourile vamale (din interiorul tarii
sau de la frontiera) unde au fost prezentate marfurile, o declaratie vamala in
detaliu insotita de urmatoarele documente:
documentul de transport al marfurilor sau in lipsa acestuia alte documente
emise de transportator, cuprinznd date referitoare la marfurile transportate;
factura, in original sau in copie, ori un alt document pe baza caruia se
declara valoarea in vama a marfurilor;
declaratia de valoare in vama;
documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau a altor
masuri derogatorii la regimul tarifar de baza;
orice alt document necesar aplicarii dispozitiilor prevazute in normele
legale specifice care reglementeaza importul marfurilor declarate;
codul fiscal al titularului.
Declaratia vamala cuprinde ca principale informatii: clasificarea tarifara
(codul marfurilor potrivit clasificarii prevazute in Tariful vamal de import), baza
de calcul al taxelor vamale, procentul taxei, cuantumul taxelor vamale, felul,
numarul, greutatea si pretul articolelor precum si informatii financiar-contabile si
bancare.
23

Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze verificari si investigatii att in

momentul vamuirii, ct si ulterior, la vama sau la sediul importatorilor.
Controlul vamal exercitat in momentul vamuirii bunurilor are drept scop
prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta respectare a conditiilor si
termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale. Acesta poate fi
realizat att prin verificarea documentelor necesare vamuirii, ct si sub forma
controlului fizic.
Controlul documentar consta in verificarea:
corectitudinii completarii declaratiei vamale;
existentei documentelor anexate la declaratia vamala;
concordantei intre datele inscrise in declaratia vamala in detaliu si cele din
documentele anexate;
formala a documentelor anexate.
Controlul fizic al bunurilor importate consta in identificarea acestora, pe
baza declaratiei vamale insotita de documentele depuse impreuna cu aceasta.
Pentru efectuarea controlului fizic autoritatea vamala indica marfurile sau partile
din acestea pe care declarantul este obligat sa le prezinte pentru verificare (prin
observare, prin sondaj pe mijloacele de transport etc.).
In situatia in care nu sunt indicii temeinice de frauda, controlul vamal fizic
al marfurilor se efectueaza numai pe baza de documente.
Dupa efectuarea formalitatilor de vamuire, in vederea acordarii liberului
de vama la import, autoritatea vamala verifica daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris in
declaratia vamala;
cantitatea-marfurilor inscrisa in documentele de transport, si in facturi
corespunde cu cea din declaratia vamala;
clasificarea tarifara, taxa vamala, valoarea in vama, felul, numarul si data
instrumentului de plata sunt inscrise corect.
24

Liberul de vama se acorda in scris (cu semnatura si stampila) daca sunt

indeplinite conditiile de mai sus si daca sunt efectuate formalitatile de vamuire si
numai dupa prezentarea documentelor care atesta efectuarea platii datoriei
vamale, in cazul in care regimul vamal prevede plata unor drepturi de import ori
depunerea unei garantii, liberul de vama se acorda numai dupa indeplinirea
acestor obligatii. Pna la aparitia in extrasul de cont al biroului vamal al sumelor
incasate, liberul de vama este revocabil.
Declaratia vamala in detaliu, pe care autoritatea vamala a acordat
liber de vama, constituie titlu executoriu pentru urmarirea si incasarea
datoriei vamale.
Controlul vamal ulterior al operatiunilor, se exercita pe o perioada de 5 ani
de la data acordarii liberului de vama, in scopul prevenirii, combaterii si
sanctionarii fraudei in domeniul vamal.
In cadrul controlului ulterior autoritatea vamala verifica orice documente,
registre si evidente financiar-contabile care au legatura directa sau indirecta cu
bunurile importate. De asemenea, poate fi facut si controlul fizic al marfurilor,
daca acestea mai exista.
Daca in urma controlului ulterior se constata ca s-au incalcat
reglementarile vamale, autoritatea vamala, dupa determinarea taxelor vamale
cuvenite, ia masuri de incasare, respectiv de restituire a acestora. Astfel,
diferentele in plus se restituie titularului in termen de 30 de zile de la data
constatarii, iar diferentele in minus urmeaza a fi achitate in termen de 7 zile de la
data comunicarii.
Neplata diferentei datorate de titularul operatiunii comerciale, in termen de
7 zile, atrage suportarea de majorari de intrziere, precum si interzicerea efectuarii
altor operatiuni de vamuire, pna la achitarea datoriei vamale. Majorarile de
intrziere se calculeaza din ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de
plata si pna in ziua platii taxei datorate, inclusiv, iar cuantumul acestora se
suporta in toate cazurile, de catre importatori.
25

Pentru datoriile constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a

Vamilor poate acorda amnari si esalonari de plata in termenul legal de
prescriptie. Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este
de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.

2.4 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice

Calatorii si persoanele fizice stabilite in Romnia sau cu domiciliul in
strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale
(bagaje insotite sau neinsotite) fara a fi supusi taxelor
vamale, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarre a Guvernului.
Aceasta hotarre tine seama de acordurile si conventiile internationate la care
Romnia este parte.
Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice
prevazute in hotarrea Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar
la export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama.
Valoarea in vama se stabileste de Ministerul Finantelor prin aprobarea
Listei de valori unice in vama ale unor produse sau grupe de produse, deoarece
bunurile introduse sau scoase din tara de calatori si alte persoane fizice stabilite in
Romnia sau in strainatate nu fac obiectul unor operatiuni comerciale.
Biroul vamal este autorizat sa determine prin asimilare valoarea in vama,
lund in considerare valoarea stabilita pentru bunuri cu caracteristici
asemanatoare (potrivit listei de valori unice). Atunci cnd nu este posibila
asimilarea, valoarea in vama este stabilita de Directia Generala a Vamilor, care
poate lua in considerare valorile din facturile externe sau cele comunicate de o
societate comerciala producatoare, de profil, sau de o institutie specializata.
Pot fi introduse sau scoase din tara, fara plata taxelor vamale, in conditiile
stabilite prin conventiile internationale la care Romnia este parte si pe baza de
reciprocitate, bunurile destinate: uzului oficial al misiunilor diplomatice si
oficiilor consulare, folosintei personale a membrilor cu statut diplomatic ai
misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, ct si a membrilor familiilor lor,
26

precum si cele destinate folosintei personale a membrilor personalului

administrativ, tenhic si de serviciu al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare
dar si a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalarii.
Scutirile se aplica in anumite limite pe an calendaristic, ca de exemplu:
pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare - 300 de litri
bauturi alcoolice (peste 22) si 2000 de pachete de tigari (a 20 bucati), iar pentru
folosinta proprie a membrilor familiilor lor - 50 de litri bauturi alcoolice si 500 de
pachete de tigari de familie. La avizarea introducerii in tara a bunurilor respective,
Ministerul Afacerilor Externe tine seama de conditiile de reciprocitate, precum si
de conventiile internationale la care Romnia este parte, pentru a se aplica
reduceri sau majorari corespunzatoare ale limitelor stabilite. Bunurile care
depasesc cantitatile stabilite, pot fi introduse in tara cu plata taxelor vamale
aplicabile bunurilor apartinnd persoanelor fizice.
De asemenea, pot fi introduse temporar in tara, cu scutire de plata taxelor
vamale, autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare, precum si pentru folosinta membrilor personalului acestora si a
familiilor lor. Aceasta este permisa in limitele avizate de Ministerul Afacerilor
Externe, pe baza de reciprocitate sau in conditiile stabilite prin intelegeri
internationale.
Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din Romnia, precum si bunurile
cu caracter artistic, istoric, stiintific, instrumentele muzicale, obiectele din metale
sau pietre pretioase care depasesc uzul personal se pot scoate din tara fara alte
formalitati, daca au fost declarate in scris autoritatilor vamale la intrare.
Pentru autovehiculele si vehiculele introduse sau scoase din tara de
calatori si de alte persoane fizice stabilite in Romnia sau domiciliate in
strainatate valoarea in vama se stabileste diferit, dupa cum acestea sunt noi sau
folosite. Astfel pentru autovehicule si vehicule noi, valoarea in vama se determina
pe baza pretului extern din factura de cumparare emisa de producator sau de o
firma direct reprezentata a acestuia, iar pentru cele folosite, se stabileste pe fiecare
27

categorie de vehicule prin ordin al ministrului de stat, ministrului finantelor,

tinnd seama de vechimea si caracteristicile tehnice ale acestora.
Plafoanele valorice si valorile in vama, exprimate in valuta, se transforma
in lei potrivit reglementarilor vamale referitoare la importul de marfuri.
Cuantumul taxelor vamale se stabileste de autoritatea vamala care le
incaseaza si le varsa la bugetul de stat. Taxele vamale se platesc in lei.
In situatia in care, in cadrul aplicarii reglementarilor vamale, autoritatea
vamala emite acte care pot leza drepturile si interesele legitime ale persoanelor
fizice sau juridice care efectueaza operatiuni supuse vamuirii, acestea se pot
adresa cu plngeri autoritatii vamale care a emis actele respective.
Autoritatea vamala sesizata cu plngerea este obligata sa o solutioneze si
sa comunice petitionarului rezultatul in termen de 30 de zile de la data inregistrarii
plngerii.
In termen de 15 zile de la comunicarea rezultatului plngerii, persoanele
fizice sau juridice nemultumite de solutionarea plngerii, se pot adresa cu
contestatii la directia regionala vamala ierarhic superioara. Aceasta este obligata
ca, in termen de 30 de zile de la inregistrarea contestatiei, sa o solutioneze.
Decizia directorului directiei regionale vamale poate fi la rndul ei
contestata la Directia Generala a Vamilor in termen de 15 zile de la comunicare.
Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor data in termen de 30
de zile de la data inregistrarii contestatiei poate fi atacata la instanta de contencios
administrativ competenta.
Contestatiile si caile de atac in materie vamala sunt supuse unor taxe de
timbru de 1% din cuantumul taxelor vamale, fara a fi mai mici de 10.000 lei.
Cnd incalcarea reglementarilor vamale constituie, dupa caz, contraventie
sau infractiune, autoritatea vamala este obligata sa aplice sanctiunile
contraventionale sau sa sesizeze organele de urmarire penala.
Contraventiile se constata de catre autoritatea vamala in incintele vamale
si in orice alte locuri unde se desfasoara operatiuni sub supraveghere vamala, in
cazul in care contraventiile vamale sunt contestate de organele de politie sau de
28

alte organe cu atributii de control, in alte locuri dect incintele vamale sau locuri
unde se desfasoara operatiunile sub supraveghere vamala, acestea au obligatia de
a prezenta imediat actele constatatoare la autoritatea vamala cea mai apropiata,
impreuna cu bunurile care fac obiectul contraventiei. Dupa verificarea incadrarii
faptei in reglementarile vamale, autoritatea vamala aplica, daca este cazul amenda
si dispune retinerea bunurilor in vederea confiscarii.
Contraventiile se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 100.000 lei si
1.000.000 lei, in functie de gravitatea faptelor.
Infractiunile cuprinse in Legea pentru Codul vamal al Romniei,
referitoare la persoanele juridice sunt:
folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau
comerciale, care se refera la alte marfuri sau bunuri dect cele prezentate in vama.
Aceste fapte constituie infractiune de folosire de acte nereale si se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 5 ani si interzicerea unor drepturi;
prezentarea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport
sau comerciale falsificate. Aceasta constituie infractiune de folosire de acte
falsificate si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor
drepturi.
In privinta persoanelor fizice, constituie infractiune urmatoarele fapte:
trecerea peste frontiera prin alte locuri dect cele stabilite pentru controlul
vamal de marfuri sau de alte bunuri. Aceasta reprezinta infractiune de contrabanda
si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi;
trecerea peste frontiera, fara autorizatie, a armelor, munitiilor, materialelor
explozive sau radioactive, produselor si substantelor stupefiante si pshihotrope,
produselor si substantelor toxice etc. Aceasta infractiune de contrabanda calificata
se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, daca
legea penala nu prevede o pedeapsa mai mare.
Daca faptele calificate drept infractiune sunt savrsite de angajati sau
reprezentanti ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operatiuni de
29

import-export ori in folosul acestor persoane juridice, se poate aplica si interdictia

exercitarii profesiei.
In situatia in care marfurile sau alte bunuri care au facut obiectul
infractiunii nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
In cazul in care trecerea peste frontiera a unor anumite marfuri sau bunuri
constituie infractiuni cuprinse in alte legi, fapta se pedepseste in conditiile si cu
sanctiunile prevazute de acele legi, daca sunt mai aspre.

2.5 Libera circulatie a marfurilor

Pe durata perioadei de tranzitie Romania si Comunitatea vor stabili
gradual o zona de liber schimb bazata pe obligatii reciproce si echilibrate, in
concordanta cu prevederile Acordului European din 1993 si in conformitate cu
cele ale Acordului General pentru Tarife Vamale si Comert (G.A.T.T.).
Nomenclatura combinata a marfurilor va fi aplicata la clasificarea marfurilor in
comertul dintre cele doua parti.
Pentru fiecare produs, taxa vamala de baza la care se vor aplica reducerile
succesive prevazute in Acordul European va fi cea aplicata efectiv "erga omnes"
in ziua care precede intrarea in vigoare a Acordului.
Daca dupa intrarea in vigoare a Acordului European se vor aplica reduceri
tarifare pe o baza "erga omnes", taxele vamale astfel reduse vor inlocui taxele
vamale de baza, incepand cu data de la care asemenea reduceri se aplica. Romania
si Comunitatea vor comunica reciproc taxele vamale de baza respective.

2.6 Reduceri, exceptari, scutiri si preferinte

Unele marfuri sau categorii de marfuri, in functie de prevederile unor
Acorduri sau Conventii pe care Romania le-a incheiat cu alte tari, respectiv este
parte contractanta (Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea
Europeana - UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.),
pot beneficia de tratamente tarifare favorabile fata de nivelul taxelor vamale de
baza prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei. In aceste situatii pentru
30

importurile de astfel de marfuri care provin din tarile respective, nu se aplica

taxele vamale de baza ci taxe vamale reduse sau exceptari de la plata taxelor
vamale, ca urmare a aplicarii acordurilor sau conventiilor incheiate.
In sensul celor precizate, art. 68 din Codul Vamal al Romaniei adoptat prin
Legea nr. 141/1997 stabileste ca unele categorii de marfuri pot beneficia de un
tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica,
potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la
care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau
o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent
tarifar.
Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii
marfurilor prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei sunt cele din
Conventia Internationala a Sistemului Armonizat de Descriere si Codificare a
Marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14-06-1983, la care Romania este parte.
In conformitate cu prevederile Codului Vamal al Romaniei Directia
Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste
regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura
combinata.
Astfel in vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala
constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii:
marfuri produse in intregime intr-o tara;
marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o
tara.
Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de
reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care
Romania este parte.
In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare
pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si
conventiile internationale la care Romania este parte. Art. 69 din Codul Vamal al
31

Romaniei mentioneaza ca prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si

imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri.
Totodata art. 70 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca Guvernul, in
cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului
Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau
reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri. Exceptarile si
reducerile de taxe vamale, aprobate potrivit celor mentionate mai sus, se stabilesc
in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari, indicandu-se in
mod expres codul tarifar al marfurilor.
De asemenea, Codul Vamal al Romaniei stabileste ca importatorii sau
beneficiarii importului de marfuri destinate unei anumite utilizari, in cazul in care,
ulterior declaratiei vamale, schimba utilizarea marfii, sunt obligati sa instiinteze
inainte autoritatea vamala, care va aplica regimul tarifar vamal corespunzator noii
utilizari.
Pentru a putea beneficia de aplicarea unui regim tarifar preferential sau
altor masuri derogatorii la regimul tarifar de baza, este necesar ca - in
conformitate cu prevederile art. 45 lit. d) - in momentul intocmirii formalitatilor
vamale de import sa fie depus un certificat de origine a marfurilor (de exemplu de
tip EUR 1) valabil intocmit potrivit celor stabilite in acordurile si conventiile
internationale la care Romania este parte. Preferintele tarifare stabilite prin
acordurile ori conventiile internationale se acorda la depunerea certificatului de
origine a marfurilor si inscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau
conventie in rubrica corespunzatoare din declaratia vamala in detaliu.
Prin continutul art. 106 din regulamentul de aplicare a Codului Vamal al
Romaniei se stabileste ca pentru aplicarea corecta a tuturor dispozitiilor legale,
biroul vamal poate solicita autoritatii emitente a certificatului de origine a
marfurilor verificarea acestuia.
Totodata art. 107 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al
Romaniei precizeaza ca in toate cazurile in care in urma verificarii dovezilor de
origine rezulta ca acordarea regimului preferential a fost neintemeiata, autoritatea
32

vamala ia masuri pentru recuperarea datoriei vamale prin intocmirea de acte

constatatoare.
Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului Vamal de Import
al Romaniei, care se aproba prin lege. In prezent Tariful Vamal de Import al
Romaniei este elaborat de Departamentul de Comert Exterior - Directia Negocieri
Comerciale Multilaterale, din cadrul Secretariatului General al Guvernului
Romaniei. Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe baza
nomenclaturii combinate a marfurilor. Taxa vamala este exprimata in procente si
se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei.
In continuare sunt prezentate unele Protocoale care contin Reguli de
Origine :
Protocolul 4 referitor la definirea conceptului de produse originare si
metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul European, aprobat prin
OG 192/27.12.2001
Protocolul B referitor la definirea conceptului de produse originare si
metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si statele
AELS, aprobat prin HG 227/07.03.2002
Protocolul aditional 11 privind modificarea Protocolului 7 referitor la
definirea conceptului de produse originare si metodele de cooperare
administrativa anexa la CEFTA, aprobat prin legea 143/01.04.2002
Protocolul D referitor la definirea conceptului de produse originare si
metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si Turcia,
aprobat prin HG 295/28.03.2002
Protocolul 3 referitor la definirea conceptului de produse originare si
metodele de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si Israel.
Protocolul 3 privind definirea conceptului de produse originare si
metodele de cooperare administrativa anexa la Acordul de comert liber dintre
Romania si Republica Lituania.

33

Protocolul 7a referitor la definirea conceptului de produse originare si

metodele de cooperare administrativa anexa la Acordul de aderare a Republicii
Croatia la CEFTA.
Protocolul A anexa la Acordul de comert liber dintre Romania si
Republica Moldova.
Ordonanta Guvernului nr. 26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import
al Romaniei, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993 aprobata prin Legea nr.
102/1993.
Romania si Comunitatea vor aboli progresiv intre ele, cel mai tarziu pina
la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului European,
orice taxa vamala la export, precum si impunerile avand un efect echivalent.
Restrictiile cantitative la exportul in Romania si orice masuri avand un
efect echivalent vor fi abolite de Comunitate la intrarea in vigoare a Acordului.
Comunitatea va aboli, la data intrarii in vigoare a Acordului, restrictiile
cantitative la importul produselor agricole originare din Romania, mentinute in
virtutea Reglementarii (C.E.E.) Nr.3420/1983, in forma existenta la data semnarii
Acordului.
Tinind seama de volumul comertului reciproc cu produse agricole, de
sensibilitatea deosebita a acestui sector, de regulile Politicii Agricole Comune a
Comunitatii, de rolul agriculturii in economia Romaniei, precum si de
consecintele negocierilor comerciale multilaterale, desfasurate in cadrul Acordului
General pentru Tarife Vamale si Comert, Romania si Comunitatea vor examina in
Consiliul de Asociere, produs cu produs si pe obaza ordonata si reciproca,
posibilitatea de a-si acorda noi concesii.
Tinind cont de necesitatea unei armonizari crescande intre politicile
agricole ale Romaniei si Comunitatii, ca si de obiectivul Romaniei de a deveni
membru al Comunitatii, ambele parti vor avea consultari, in mod regulat, in cadrul
Consiliului de Asociere, cu privire la strategia si modalitatile de aplicare a
politicilor lor respective.
34

Romania si Statele Membre vor ajusta progresiv orice monopol de stat cu

caracter comercial astfel incat sa se asigure ca, pina la sfarsitul celui de-al cincilea
an de la intrarea in vigoare a pezentului Acord, nu va mai exista nici o
discriminare intre cetatenii Romaniei si ai Statelor Membre, referitoare la
conditiile in care marfurile se achizitioneaza si se comercializeaza. Consiliul de
Asociere va fi informat in legatura cu masurile adoptate pentru punerea in aplicare
a acestui obiectiv.
Acordul nu va exclude prohibitiile sau restrictiile la import, export sau
tranzit, justificate pe temeiurile: moralitatii publice; politicii sau securitatii
publice; protectiei sanatatii si vietii oamenilor, animalelor sau plantelor; protectiei
resurselor naturale; protectiei tezaurelor nationale de valoare artistica, istorica sau
arheologica; protectiei proprietatii intelectuale, industriale sau comerciale sau
reglementarilor referitoare la aur si argint. Asemenea prohibitii sau restrictii nu
vor constitui, totusi, un mijloc de discriminare arbitrara sau o restrictie deghizata
in comertul dintre parti.

2.7 Furnizarea de servicii intre comunitate si Romania

Partile Acordului European se obliga sa adopte masurile necesare pentru a
permite progresiv furnizarea de servicii de catre companiile si cetatenii din
Comunitate sau din Romania, stabiliti pe teritoriul uneia dintre parti, alta decat
cea a persoanei pentru care sunt destinate serviciile, cu luarea in considerare a
dezvoltarii sectoarelor de servicii ale partilor.
In pas cu procesul de liberalizare partile vor permite circulatia temporara
a persoanelor fizice care furnizeaza servicii sau care sunt angajati ai furnizorului
de servicii in calitate de persoane-cheie, inclusiv persoane fizice care sunt
reprezentanti ai companiilor sau cetatenilor din Comunitate sau din Romania si
care cauta sa dobindeasca intrare temporara in scopul negocierii vanzarilor de
servicii sau antameaza acorduri pentru vanzarea de servicii in numele furnizorului
de servicii, in masura in care respectivii reprezentanti nu sunt implicati ei insisi in
vanzari directe catre publicul larg sau in furnizarea serviciilor.
35

2.8 Plati curente si miscarea capitalului

Partile se obliga sa autorizeze, in valuta liber convertibila, orice plata din
contul curent al balantei de plati, in masura in care tranzactiile referitoare la plati
se refera la circulatia marfurilor, serviciilor sau persoanelor intre parti, care a fost
liberalizata
Pe durata primilor cinci ani urmatori datei intrarii in vigoare a Acordului,
partile vor adopta masuri care sa permita crearea conditiilor necesare pentru
aplicarea graduala, in viitor, a regulilor Comunitatii referitoare la libera circulatie
a capitalului.
Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a
Acordului, Consiliul de Asociere va examina caile care sa faca posibila aplicarea
deplina a regulilor Comunitatii privind circulatia capitalului.

2.9 Concurenta si alte prevederi cu caracter economic

Sunt incompatibile cu buna functionare a Acordului European, in masura
in care ele pot afecta comertul intre Romania si Comunitate:
orice acorduri intre intreprinderi, decizii ale asociatiilor de intreprinderi si
practicile concertate intre intreprinderi avand ca obiect sau efect prevenirea,
restrictionarea sau distorsionarea concurentei;
abuzul din partea uneia sau mai multor intreprinderi de a avea o pozitie
dominanta, pe teritoriul Romaniei sau al Comunitatii, in ansamblu, sau pe o parte
substantiala a acestuia;
orice ajutor public care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze
concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei unor anumite
marfuri.
Fiecare parte va asigura transparenta in domeniul ajutorului public, intre
altele, prin raportarea anuala catre cealalta parte a sumei totale si a distribuirii
ajutorului acordat si prin furnizarea, la cerere, de informatii referitoare la
36

schemele de ajutor. La cererea uneia dintre parti, va furniza informatii privind

anumite cazuri individuale de ajutor public.
Partile se vor stradui sa evite impunerea de masuri restrictive, inclusiv
masuri la import pentru scopurile balantei de plati. In situatia introducerii lor,
partea care a procedat astfel va prezenta celeilalte parti un calendar al eliminarii
acestor masuri.
Daca Romania sau unul sau mai multe State Mmembre se afla in serioase
dificultati ale balantei de plati sau exista o amenintare iminenta a unei astfel de
situatii, Romania sau Comunitatea, dupa caz, pot adopta, in conformitate cu
conditiile prevazute in Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert, masuri
restrictive, inclusiv masuri referitoare la import, care vor avea o durata limitata si
care nu vor depasi ceea ce este necesar in vederea remedierii situatiei balantei de
plati. Romania sau Comunitatea, dupa caz, vor informa cealalta parte despre
aceasta.
Orice masuri restrictive nu se vor aplica transferurilor legate de investitii
si in special de repatrierea sumelor investite sau reinvestite sau de orice alt fel de
venituri care rezulta din acestea.
In privinta intreprinderilor publice si a intreprinderilor carora le-au fost
acordate drepturi speciale sau exclusive, Consiliul de Asociere va asigura ca,
incepand cu cel de-al treilea an de la data intrarii in vigoare a Acordului,
principiile Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene, indeosebi
Articolul 90 si principiile Documentului final din aprilie 1990 al reuniunii de la
Bonn a Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (in special
prevederile referitoare la libertatea de decizie a antreprenorilor) vor fi aplicate.
Romania va continuasa imbunatateasca protectia drepturilor de
proprietate intelectuala, industriala si comerciala, in scopul de a asigura, pana la
sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului, un nivel de
protectie similar cu cel existent in Comunitate, inclusiv mijloace comparabile de
aplicare a acestor drepturi.
37

2.10 Armonizarea legislatiei

O conditie importanta a integrarii economice a Romaniei in Comunitate
este armonizarea legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Comunitatii.
Romania se va stradui sa asigure ca legislatia sa sa devina, gradual, compatibila
cu cea a Comunitatii.
Armonizarea legislatiei se va extinde in special in urmatoarele domenii:
legea vamala, legea societatilor, legea bancara, conturile si taxele societatilor,
proprietatea intelectuala, protectia fortei de munca si a locurilor de munca,
securitatea sociala, serviciile financiare, regulile de concurenta, protectia sanatatii
si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor, impozitarea
indirecta, standardele si normele tehnice, legile si reglementarile in domeniul
nuclear, transport si mediu.
Comunitatea va furniza Romaniei asistenta "tehnica" pentru aplicarea
acestor masuri, care poate include, printre altele:
schimb de experti;
furnizarea ultimelor informatii, indeosebi asupra legislatiei relevante;
organizarea de seminarii;
activitati de formare;
ajutor pentru traducerea legislatiei din Comunitate, in sectoarele relevante.

2.11 Cooperarea economica

Comunitatea si Romania vor stabili relatii de cooperare economica menite
sa contribuie la dezvoltarea Romaniei si la cresterea potentialului sau. O astfel de
cooperare va intari legaturile economice existente, pe cea mai larga baza posibila,
in beneficiul ambelor parti.
Politicile si celelalte masuri vor fi destinate sa produca dezvoltarea
economica si sociala a Romaniei si se vor ghida dupa principiul dezvoltarii
durabile. Aceste politici trebuie sa cuprinda, de la inceput, totalitatea
considerentelor de mediu si sa fie corelate cu cerintele unei dezvoltari sociale
armonioase.
38

In acest scop, cooperarea trebuiesa se concentreze, in special, asupra

politicilor si masurilor legate de industrie, inclusiv de sectorul minier, investitii,
agricultura, energie, transport, dezvoltare regionala si turism.
Se va acorda o atentie speciala masurilor capabile sa stimuleze cooperarea
dintre tarile Europei Centrale si de Est, in scopul unei dezvoltari armonioase in
zona.
Cooperarea industriala va fi menita sa promoveze, in special,
urmatoarele:
cooperarea industriala intre agentii economici ai ambelor parti, avand ca
principal obiectiv intarirea sectorului privat;
participarea Comunitatii la eforturile Romaniei de modernizare si
restructurare a industriei sale, atat in sectorul public cat si in cel privat, ceea ce va
face efectiva tranzitia de la sistemul centralizarii planificate la economia de piata,
in conditii care sa asigure protejarea mediului inconjurator;
restructurarea unor sectoare specifice;
infiintarea de noi intreprinderi in zone care ofera potential de crestere;
transferul de tehnologie si know-how.
Initiativele de cooperare industriala vor lua in considerare prioritatile
stabilite de Romania. Initiativele trebuiesa urmareasca, in special, crearea unui
cadru propice pentru intreprinderi, imbunatatirea know-how-ului in domeniul
managementului si promovarea transparentei in privinta pietelor si a conditiilor
pentru intreprinderi si vor cuprinde asistenta tehnica, atunci cand este cazul.
Cooperarea pentru promovarea si protectia investitiilor va fi menita sa
creeze un climat favorabil pentru investitiile particulare, atat din tara cat si din
strainatate, ceea ce este esential pentru reconstructia economica si industriala in
Romania
Obiectivele speciale ale cooperarii vor fi pentru Romania:
stabilirea si imbunatatirea cadrului legal care favorizeaza si protejeaza
investitiile;
39

incheierea, de catre Romania si statele membre, de acorduri de promovare

si protejare a investitiilor;
punerea in aplicare a unor aranjamente propice transferului de capital;
crearea unei mai bune protectii a investitiilor;
continuarea abrogarii actelor normative invechite si imbunatatirea
infrastructurii economice;
schimbul de informatii asupra oportunitatilor de investitii sub forma de
targuri comerciale, expozitii, saptamani comerciale si al altor asemenea actiuni.
Standardele agroindustriale si aprecierea conformitatii
Partile vor coopera in scopul de a reduce diferentele in domeniul
procedurilor privind standardizarea si aprecierea conformitatii.
In acest scop, cooperarea va urmari:
promovarea alinierii Romaniei la reglementarile tehnice comunitare si la
standardele europene privind calitatea produselor alimentare de origine industriala
si agricola;
promovarea utilizarii reglementarilor tehnice comunitare, a standardelor
europeene si a procedurilor de apreciere a conformitatii;
incheierea, atunci cand este cazul, de acorduri privind recunoasterea
reciproca in aceste domenii;
incurajarea participarii active si regulate a Romaniei la lucrarile
organizatiilor specializate (C.E.N., C.E.N.E.L.E.C., E.T.S.I., E.O.T.C.).
Cooperarea in stiinta si tehnologie
Partile vor promova cooperarea in activitati de cercetare si dezvoltare
tehnologica. Ele vor acorda o atentie speciala urmatoarelor:
schimbului de informatii stiintifice si tehnice, inclusiv informatii privind
politicile si activitatile stiintifice si tehnologice ale fiecareia dintre parti;
organizarii de reuniuni stiintifice comune (seminarii si ateliere);
activitatilor comune de cercetare si dezvoltare menitesa incurajeze
progresul stiintific si transferul de tehnologie si know-how;
40

activitatilor de pregatire profesionala si programe de mobilitate pentru

cercetatorii si specialistii ambelor parti;
dezvoltarii unei atmosfere propice cercetarii si aplicarii de tehnologii noi
si protectiei corespunzatoare a proprietatii intelectuale asupra rezultatelor
cercetarii;
Invatamant si pregatire profesionala
Partile vor coopera, in scopul de a ridica nivelul general de educatie si
calificare profesionala in Romania, atat in sectorul public cat si in cel privat, luand
in considerare prioritatile Romaniei.
Cooperarea se va concentra, in special, asupra urmatoarelor domenii:
reforma sistemului de invatamant si pregatire profesionala in Romania;
pregatirea initiala, pregatirea la locul de munca si recalificarea, inclusiv a
directorilor si a functionarilor superiori civili, atat in sectorul public cat si in cel
privat, in special in domenii prioritare, care urmeaza a fi stabilite;
cooperarea intre universitati, cooperarea intre universitati si firme si
mobilitatea pentru profesori, studenti, administratori si tineret;
promovarea predarii in domeniul studiilor europene, in cadrul unor
institutii adecvate;
recunoasterea reciproca a perioadelor de studii si a diplomelor;
predarea limbilor comunitare;
pregatirea translatorilor si interpretilor si promovarea utilizarii normelor
lingvistice si a terminologiei comunitare si dezvlotarea unei infrastructuri
corespunzatoare pentru traducerea din limba romana in limbile comunitare;
dezvoltarea invatamantului de la distanta si a noilor tehnologii de
pregatire;
acordarea de burse de studii;
asigurarea materialelor si echipamentelor pentru pregatire.
Pentru a promova integrarea Romaniei la nivelul institutiilor comunitare
de invatamant si cercetare, Comunitatea va lua masurile corespunzatoare pentru a
facilita cooperarea Romaniei cu institutiile europene pertinente. Aceasta poate
41

cuprinde participarea Romaniei la activitatile acestor institutii, precum si

infiintarea de filiale ale acestora in Romania. Obiectivele institutiilor mentionate
mai sus trebuie sa se concentreze asupra pregatirii profesorilor, specialistilor si
functionarilor publici care urmeaza a fi implicati in procesul de integrare si
cooperare Europeana cu institutiile comunitare.
Agricultura si sectorul agroindustrial
Cooperarea in acest domeniu va avea drept scop modernizarea,
restructurarea si privatizarea agriculturii si sectorului agro-industrial din Romania.
Se vor depune eforturi mai ales pentru:
dezvoltarea fermelor particulare, a canalelor de distribuire, a metodelor de
depozitare, a marketingului si managementului etc.;
modernizarea infrastructurii rurale (transport, aprovizionarea cu apa,
telecomunicatii);
imbunatatirea planificarii utilizarii terenului agricol, inclusiv planificarea
urbana si in constructii;
imbunatatirea productivitatii, calitatii si eficientei prin utilizarea unor
metode si produse adecvate;
asigurarea pregatirii si indrumarii in utilizarea metodelor de productie
antipoluante;
promovarea complementaritatii in agricultura;
promovarea schimbului de know-how, in special intre sectoarele
particulare din cadrul Comunitatii si Romaniei;
dezvoltarea si modernizarea firmelor de prelucrare si a tehnicilor lor de
marketing;
dezvoltarea cooperarii in domeniul sanatatii animalelor, al sanatatii
produselor alimentare agricole (inclusiv ionizarea), al sanatatii plantelor, in scopul
de a se realiza armonizarea graduala cu standardele comunitare, prin asistenta in
domeniul pregatirii cadrelor si al organizarii controlului;
stabilirea si promovarea cooperarii efective in privinta sistemelor
informationale in agricultura;
42

dezvoltarea si promovarea cooperarii efective in privinta sistemelor de

asigurare a calitatii, compatibile cu modelele comunitare;
schimbul de informatii in privinta politicii agricole si legislatiei;
acordarea de asistenta tehnica si transferul de know-how catre Romania in
privinta sistemului de aprovizionare cu lapte a scolilor.
Energia
In contextul principiilor economiei de piata si a Cartei Europene a
Energiei, partile vor coopera pentru dezvoltarea integrarii treptate a pietelor
energiei in Europa.
Cooperarea va include, printre altele, asistenta tehnica, atunci cand este
cazul, in urmatoarele domenii:
formularea si planificarea politicii energetice;
managementul si pregatirea profesionala pentru sectorul energetic;
promovarea economisirii energiei si a eficientei energetice;
dezvoltarea resurselor de energie;
imbunatatirea distributiei, precum si imbunatatirea si diversificarea
aprovizionarii;
impactul ecologic al productiei si consumului de energie;
sectorul energiei nucleare;
deschiderea intr-o mai mare masura a pietei energiei, inclusiv facilitarea
tranzitului de gaz si electricitate;
sectoarele de electricitate si gaz, inclusiv analizarea posibilitatii de
interconectare a retelelor de aprovizionare;
modernizarea infrastructurilor energetice;
formularea conditiilor-cadru pentru cooperarea dintre intreprinderile din
acest sector, ceea ce ar putea cuprinde incurajarea societatilor mixte;
transferul de tehnologie si know-how, care poate cuprinde, daca este cazul,
promovarea si comercializare de tehnologii energetice eficiente.

43

Cooperarea in sectorul nuclear

Scopul cooperarii este asigurarea unei utilizari in conditii de securitate a
energiei nucleare.
Cooperarea va acoperi, in principal, urmatoarele subiecte:
masuri industriale pentru siguranta in functionare a centralelor nucleare
romanesti;
perfectionarea profesionala a personalului de conducere si a altor categorii
de personal care lucreaza cu instalatiile nucleare;
perfectionarea legilor si reglementarilor romine privind securitatea
nucleara si intarirea rolului autoritatilor de supraveghere si cresterea resurselor
lor;
securitatea nucleara, pregatirea si conducerea in situatii de urgenta
nucleara;
protectia impotriva radiatiilor, inclusiv controlul radiatiilor din mediul
inconjurator;
probleme legate de ciclul combustibilului si securitatea materialelor
nucleare;
gospodarirea deseurilor radioactive;
retragerea autorizatiei si demontarea instalatiilor nucleare;
decontaminarea.
Mediul inconjurator
Partile vor dezvolta si intari cooperarea in domeniul mediului inconjurator
si al sanatatii oamenilor, pe care ele o considera a fi o prioritate.
Cooperarea va avea drept scop combaterea deteriorarii mediului
inconjurator si in special:
controlul efectiv al nivelurilor de poluare;
sistemul de informatii privind starea mediului inconjurator;
combaterea locala, regionala si trans-frontiera a poluarii aerului si a apei;
restaurarea ecologica;
44

productia si utilizarea de energie in mod durabil, eficient si efectiv din

punct de vedere al mediului inconjurator;
securitatea uzinelor industriale;
clasificarea si manipularea in conditii de siguranta a produselor chimice;
calitatea apei, in special a apelor care traverseaza frontiera (Dunarea,
Marea Neagra);
reducerea cantitatii de deseuri, reciclarea si eliminarea lor in conditii de
siguranta, aplicarea Conventiei de la Basel;
impactul ecologic al agriculturii, eroziunii solului si al poluarii chimice;
protejarea padurilor;
conservarea biodiversitatii;
planificarea utilizarii pamintului, inclusiv planificarea urbana si in
constructii;
utilizarea instrumentelor economice si fiscale;
schimbarea climatului global;
instruirea si atentionarea in privinta problemelor mediului.
Cooperarea se va desfasura, in special, prin:
schimbul de informatii si de experti, inclusiv informatii si experti in
domeniul transferului de tehnologii curate si al utilizarii sigure si sanatoase, din
punct de vedere al mediului, a biotehnologiilor;
programe de pregatire profesionala;
activitati comune de cercetare;
armonizarea legilor (standarde comunitare);
cooperarea la nivel regional (inclusiv cooperarea in cadrul Agentiei
Europene a Mediului cand va fi creata de Comunitate) si la nivel international;
dezvoltarea de strategii, in special in legatura cu problemele globale si de
clima;
studii privind impactul ecologic.

45

Gospodarirea apelor
Partile vor dezvolta cooperarea in diverse domenii privind gospodarirea
apelor, in special in ceea ce priveste:
utilizarea cu grija fata de mediu a apei cursurilor trans-frontiera si a
raurilor si lacurilor care traverseaza frontierele;
armonizarea reglementarilor privind gospodarirea apelor si mijloacele de
reglementare tehnica a apei (directive, limite, standarde, normative, logistica);
modernizarea cercetarii si dezvoltarii (R and D) si a bazei stiintifice a
gospodaririi apelor.
Transportul
Partile vor dezvolta si intari cooperarea dintre ele, astfel incat sa dea
posibilitatea Romaniei sa:
restructureze si sa modernizeze transportul;
imbunatateasca circulatia pasagerilor si a marfurilor si accesul la piata
transporturilor, prin inlaturarea obstacolelor administrative, tehnice si de alta
natura;
faciliteze tranzitul comunitar prin Romania, pe cai rutiere, feroviare, pe cai
navigabile interioare si transportul combinat;
realizeze functionarea unor standarde comparabile cu cele comunitare.
Cooperarea va cuprinde, in special, urmatoarele:
programe de pregatire economica, juridica si tehnica;
furnizarea de asistenta tehnica, consultanta si schimburi de informatii;
furnizarea mijloacelor de dezvoltare a infrastructurii de transport in
Romania.
Cooperarea va cuprinde urmatoarele domenii prioritare:
constructia si modernizarea transportului rutier, inclusiv usurarea treptata a
conditiilor de tranzit;
administrarea cailor ferate si a aeroporturilor, inclusiv cooperarea dintre
autoritatile nationale corespunzatoare;
46

modernizarea principalelor rute de interes comun si a legaturilor

transeuropene, a infrastructurii rutiere, a celei de navigatie interioara, feroviare,
portuare si aeroportuare;
planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si a
constructiilor legate de transporturi;
modernizarea echipamentului tehnic pentru a corespunde standardelor
comunitare, in special, in domeniile transportului rutier si feroviar, al transportului
multimodal si al transbordarii;
elaborarea unor politicii consecvente in domeniul transporturilor,
compatibile cu cele aplicate in Comunitate;
Telecomunicatii, servicii postale si transmisiuni
Partile vor extinde si intari cooperarea in acest domeniu si, in acest scop,
vor initia, cu prioritate, urmatoarele actiuni:
schimbul

de

informatii

in

privinta

politicilor

din

domeniul

telecomunicatiilor, serviciilor postale si trasmisiunilor;

schimbul de informatii tehnice si de alta natura si organizarea de
seminarii, ateliere si conferinte pentru expertii ambelor parti;
efectuarea de actiuni de pregatire profesionala si de indrumare;
efectuarea de transferuri de tehnologie;
crearea de organisme adecvate pentru ambele parti care sa elaboreze
proiecte comune;
promovarea standardelor europene, a sitemelor de certificare si a abordarii
reglementarilor;
promovarea noilor facilitati in domeniul comunicatiilor serviciilor si
instalatiilor, in special a acelora cu aplicabilitate comerciala.
Aceste activitati se vor concentra asupra urmatoarelor domenii prioritare:
modernizarea retelei de telecomunicatii din Romania si integrarea sa in
retelele europene si mondiale;
cooperarea in cadrul structurilor europene de standardizare;
47

integrarea in sistemul trans-european; aspectele juridice si de reglementare

in domeniul telecomunicatiilor;
administrarea telecomunicatiilor si a serviciilor postale si de transmisiuni
in noul climat economic; structuri organizatorice, strategii si planificare, principii
privind achizitiile;
planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si in
constructii;
modernizarea serviciilor postale si de transmisiuni ale Romaniei, de
marfuri;

48

Capitolul III Studiu de caz

Taxele percepute de autoritatea vamala se pot clasifica in:
taxe vamale de baza;
taxe vamale preferentiale.
Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale
Romaniei si/sau acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara
(Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comert
(GATT), parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea
Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romania il aplica fara rezerve,
ratificat prin Legea nr.133/1994).
Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb
incheiate de Romania cu tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari
(Uniunea Europeana - UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS,
CEFTA etc.) pentru unele marfuri sau categorii de marfuri.
Pentru a se putea aplica o taxa preferentiala este necesara prezentarea si
depunerea unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de exemplu de tip EUR
1) impreuna cu declaratia vamala de import si a celorlalte documente prevazute de
art. 45 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, aprobat prin
H.G. nr. 1.114/2001.
Atat taxele vamale de baza cat si taxele vamale preferentiale sunt stabilite
pe fel de marfa a carei clasificare se face in functie de regulile generale si notele
explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal
de import al Romaniei, specifice Conventiei Internationale a Sistemului armonizat
de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14-06-1983, la
care Romania este parte.
Potrivit art. 68 din Codul Vamal al Romaniei, adoptat prin Legea nr.
141/1997 unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar
favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica, potrivit
reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la care
49

Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o
exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent
tarifar. (Exemplu un autovehicul fabricat in Uniunea Europeana, pentru care a fost
eliberat un certificat de circulatie a marfurilor EUR1 valid, beneficiaza de
tratament tarifar favorabil la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import
in Romania).
De asemenea art. 69 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca prin lege
se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de
drepturi la importul de marfuri (Exemplu: un autovehicul special echipat pentru
interventii medicale - ambulanta, care este donat unei institutii medicale de profil
este scutit de drepturi de import conform prevederilor O.G. nr. 26/31.08.1993
privind Tariful Vamal de Import al Romaniei, cu modificarile si completarile
ulterioare, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993, aprobata prin Legea nr.
102/1993).
In momentul depunerii unei declaratii vamale de import autoritatea vamala
calculeaza si incaseaza, atunci cand este cazul, si alte drepturi cuvenite bugetului
de stat. Acestea sunt formate din:
Comisionul vamal reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001
privind reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput pentru
prestarea serviciilor vamale si care constituie venit cu destinatie speciala al
bugetului de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1994 privind constituirea si
utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de
control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale,
cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate cu prevederile art. 1
alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special
pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei,
precum si a celorlalte unitati vamale se excepteaza de la plata comisionului
bunurile care fac obiectul importului in baza acordurilor de credit extern, a
acordurilor privind programe de asistenta economica nerambursabila acordata
Romaniei de catre tarile membre ale Grupului "Celor 24" si organismele
50

economice internationale, inclusiv ajutoare umanitare, incheiate intre Guvernul

Romaniei si guvernele altor tari.
Accizele, sau taxe speciale de consum astfel cum sunt ele definite de
O.U.G. nr. 158/2001 aprobata cu modificarile ulterioare prin Legea nr. 523/2002.
Accizele sunt stabilite pe produse sau grupe de produse in cote fixe (de exemplu
cafea verde 850 EURO/tona) sau cote procentuale (de exemplu autovehicule 018% in functie de tipul motorizarii - benzina sau diesel - si gradul de poluare).
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) - reprezinta, potrivit Legii nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adaugata, acel impozit indirect care se datoreaza
bugetului de stat inclusiv la importul de marfuri.
Categoriile de bunuri si servicii scutite de la plata acestui impozit indirect
sunt reglementate prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata si
prin HG. nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare ale Legii nr.
345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata.
Exemplu orientativ a modalitatii de calcul a drepturilor vamale de import
pentru un autovehicul care urmeaza sa fie importat in Romania
Exemplu de calcul al drepturile vamale de import ce trebuie platite pentru
un autovehicul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal
de poluare, care se importa in Romania.

Cazul I aplicarea regimului tarifar de baza

* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in
vama)
Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei,
si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la
cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in
fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare,
pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
51

* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor
vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:
5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama
transformata in lei)
*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al
Romaniei coloana de baza este 30%.
150.000.000 LEI x 30% = 45.000.000 LEI (Txv = Taxa vamala de import
calculata si datorata)
*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a
autovehicolului transformata in lei la cursul BNR.
150.000.000 LEI x 0,5% = 750.000 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat
si datorat)
*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica
2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este 6% ,baza de calcul pentru
calcularea accizei este constituita din:
Vv lei

Txv

Cv (150.000.000 LEI) +

(45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) = 195.750.000 LEI

deci calculul efectiv al accizei este
195.750.000 LEI x 6% = 11.745.000 LEI (Acc = Acciza calculata si
datorata)
*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de
19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:
Vv

lei

Txv

Cv

Acc

(150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) =

207.495.000 LEI
deci calculul efectiv al TVA este :
207.495.000 LEI x 19% = 39.424.050 LEI (Tvac = TVA calculat si
datorat)
52

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat:

Txv

Cv

Acc

Tvac

(45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) + (39.424.050 LEI) =

96.919.050

LEI

(Drd=

Total

drepturi

de

calculate

si

datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa
in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina,
grad normal de poluare este de 96.919.050 LEI.

Cazul II aplicarea regimului tarifar preferential pe baza

depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid
* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in
vama)
Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si
art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la
cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in
fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare,
pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO
Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor
vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:
5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama
transformata in lei)
*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al
Romaniei coloana taxe vamale preferentiale UE (Uniunea Europeana) este ex.
(exceptat).
150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si
53

datorata)
*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului
transformata in lei la cursul BNR. In acest caz, potrivit celor mentionate mai sus
la calcularea si incasarea altor drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul
vamal nu se datoreaza.
150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si
datorat)
*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc,
motor benzina, grad normal de poluare este 6% , baza de calcul pentru calcularea
accizei este constituita din:
Vv lei

+ Txv +

Cv (150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) =

150.000.000 LEI
deci calculul efectiv al accizei este:
150.000.000 LEI x 6% = 9.000.000 LEI (Acc = Acciza calculata si
datorata)
*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de
19%

, baza
Vv lei

de

calcul

+ Txv

pentru calcularea TVA este

+ Cv

constituita

din:

Acc(150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0

LEI) + (9.000.000 LEI) = 159.000.000 LEI

deci calculul efectiv al TVA este :
159.000.000 LEI x 19% = 30.210.000 LEI (Tvac = TVA calculat si
datorat)
Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat:
Txv

Cv

Acc

Tvac (0 LEI) + (0 LEI) +

(9.000.000 LEI) + (30.210.000 LEI) = 39.210.000 LEI (Drd= Total drepturi de

calculate si datorate)
Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care
importa in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor
benzina, grad normal de poluare si care beneficiaza de Regimul Tarifar
54

Preferential pe baza depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de

tip EUR1) este de 39.210.050 LEI.

55