www.referat.

ro

Motor electric

Motorul de inducie trifazat este cel mai rspndit motor electric

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce transform energia
electric n energie mecanic. Transformarea n sens invers, a energiei mecanice n energie
electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferente de principiu semnificative
ntre cele dou tipuri de masini electrice, acelasi dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n
situatii diferite.
Principiul de functionare
Majoritatea motoarelor electrice functioneaz pe baza fortelor electromagnetice ce actioneaz
asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat n cmp magnetic. Exist ns si motoare
electrostatice construite pe baza fortei Coulomb si motoare piezoelectrice.
Utilizare
Fiind construite ntr-o gam extins de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe
aplicatii: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimant) pn la actionri
electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).
Clasificare
Motoarele electrice pot fi clasificate dup tipul curentului electric ce le parcurge: motoare de
curent continuu si motoare de curent alternativ. n functie de numrul fazelor curentului cu care
functioneaz, motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau motoare polifazate (cu mai multe
faze).
Motoare de curent continuu
Functioneaz cu curent ce nu-si schimb sensul, curent continuu. n functie de modul de
conectare al nfsurrii de excitatie, motoarele de curent continuu se mpart n patru categorii:
Cu excitatie derivatie
Cu excitatie serie
Cu excitatie mixt

Cu excitatie separat
Motoare de curent alternativ
Motoare asincrone
Masinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate masini n actionrile cu masini de curent
alternativ. S-au dat mai multe definitii n ceea ce priveste masina electric asincron. Dou dintre
cele mai folosite definitii din domeniul actionrilor electrice sunt:
1.O masin asincron este o masin de curent alternativ pentru care viteza n sarcin si frecventa
retelei la care este legat nu sunt ntr-un raport constant.
2.O masin este asincron dac circuitului magnetic i sunt asociate dou sau mai multe circuite
ce se deplaseaz unul n raport cu cellalt si n care energia este transferat de la partea fix la
partea mobil sau invers prin fenomenul inductiei electromagnetice.
O caracteristic a masinilor asincrone este faptul c viteza de rotatie este putin diferit de viteza
cmpului nvrtitor, de unde si numele de asincrone. Ele pot functiona n regim de generator (mai
putin rspndit) sau de motor. Cea mai larg utilizare o au ca motoare electrice (n curent trifazat),
fiind preferate fat de celelalte tipuri de motoare prin constructia mai simpl (deci si mai ieftin),
extinderea retelelor de alimentare trifazate si prin siguranta n exploatare.
La aceste motoare, viteza scade putin cu sarcina; din acest motiv caracteristica lor mecanic se
numeste caracteristic tip derivatie. Motoarele asincrone se folosesc n actionrile n care se cere
ca turatia s nu varieze cu sarcina: masini-unelte obisnuite, ventilatoare, unele masini de ridicat,
ascensoare, etc
Elemente constructive
Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din dou prti componente: stator si rotor.
Statorul este partea fix a motorului, n general exterioar, ce include carcasa, bornele de
alimentare, armtura feromagnetic statoric si nfsurarea statoric. Rotorul este partea mobil a
motorului, plasat de obicei n interior. Este format dintr-un ax si o armtur rotoric ce sustine
nfsurarea rotoric. ntre stator si rotor exist o portiune de aer numit ntrefier ce permite
miscarea rotorului fat de stator. Grosimea ntrefierului este un indicator important al
performantelor motorului.
Motorul de curent continuu a fost inventat n 1873 de Znobe Gramme prin conectarea unui
generator de curent continuu la un generator asemntor. Astfel, a putut observa c masina se
roteste, realiznd conversia energiei electrice absorbite de la generator. Astfel el a constatat, c
generatorul "initial" era de fapt o masin electric reversibil, care putea lucra ca un convertizor
de energie bidirectional.
Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici si bobinele polare concentrate care
creeaz cmpul magnetic de excitatie. Pe axul motorului este situat un colector ce schimb sensul
curentului prin nfsurarea rotoric astfel nct cmpul magnetic de excitatie s exercite n
permanent o fort fat de rotor.
n functie de modul de conectare a nfsurrii de excitatie motoarele de curent continuu pot fi
clasificate n:

motor cu excitatie independent - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric sunt

conectate la dou surse separate de tensiune

motor cu excitatie paralel - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric sunt legate
n paralel la aceasi surs de tensiune

motor cu excitatie serie - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric sunt legate n
serie

motor cu excitatie mixt - unde nfsurarea statoric este divizat n dou nfsurri, una
conectat n paralel si una conectat n serie.

nfsurarea rotoric parcurs de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici
echivalenti. Rotorul se deplaseaz n cmpul magnetic de excitatie pn cnd polii rotorici se
aliniaz n dreptul polilor statorici opusi. n acelasi moment, colectorul schimb sensul curentilor
rotorici astfel nct polaritatea rotorului se inverseaz si rotorul va continua deplasarea pn la
urmtoarea aliniere a polilor magnetici.
Pentru actionri electrice de puteri mici si medii, sau pentru actionri ce nu necesit cmp
magnetic de excitatie variabil, n locul nfsurrilor statorice se folosesc magneti permanenti.
Turatia motorului este proportional cu tensiunea aplicat nfsurrii rotorice si invers
proportional cu cmpul magnetic de excitatie. Turatia se regleaz prin varierea tensiunii aplicat
motorului pn la valoarea nominal a tensiunii, iar turatii mai mari se obtin prin slbirea
cmpului de excitatie. Ambele metode vizeaz o tensiune variabil ce poate fi obtinut folosind
un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin nserierea unor rezistoare n circuit
sau cu ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate, choppere).

Motor universal folosit la rniele de cafea

Cuplul dezvoltat de motor este direct proportional cu curentul electric prin rotor si cu cmpul
magnetic de excitatie. Reglarea turatiei prin slbire de cmp se face, asadar, cu diminuare a
cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelasi curent strbate nfsurarea de excitatie si
nfsurarea rotoric. Din aceast consideratie se pot deduce dou caracteristici ale motoarelor
serie: pentru ncrcri reduse ale motorului, cuplul acestuia depinde de ptratul curentului electric
absorbit; motorul nu trebuie lsat s functioneze n gol pentru c n acest caz valoarea intensittii
curentului electric absorbit este foarte redus si implicit cmpul de excitatie este redus, ceea ce
duce la ambalarea masinii pn la autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie
se folosesc n tractiunea electric urban si feroviar (tramvaie, locomotive).
Schimbarea sensului de rotatie se face fie prin schimbarea polarittii tensiunii de alimentare, fie
prin schimbarea sensului cmpului magnetic de excitatie. La motorul serie, prin schimbarea
polarittii tensiunii de alimentare se realizeaz schimbarea sensului ambelor mrimi si sensul de
rotatie rmne neschimbat. Asadar, motorul serie poate fi folosit si la tensiune alternativ, unde
polaritatea tensiunii se inverseaz o dat n decursul unei perioade. Un astfel de motor se numeste
motor universal si se foloseste n aplicatii casnice de puteri mici si viteze mari de rotatie
(aspirator, mixer).
Motorul de curent alternativ

Motoarele de curent alternativ functioneaz pe baza principiului cmpului magnetic nvrtitor.

Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla n 1882. n anul urmtor a proiectat un motor de
inductie bifazat, punnd bazele masinilor electrice ce functioneaz pe baza cmpului magnetic
nvrtitor. Ulterior, sisteme de transmisie prin curent alternativ au fost folosite la generarea si
transmisia eficient la distant a energiei electrice, marcnd cea de-a doua Revolutie industrial.
Un alt punct important n istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de ctre Michael
von Dolivo-Dobrowlsky n anul 1890 a rotorului n colivie de veverit.
Motorul de inductie trifazat
Motorul de inductie trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit motor electric n
actionrile electrice de puteri medii si mari. Statorul motorului de inductie este format din
armtura feromagnetic statoric pe care este plasat nfsurarea trifazat statoric necesar
producerii cmpului magnetic nvrtitor. Rotorul este format din armtura feromagnetic rotoric
n care este plasat nfsurarea rotoric. Dup tipul nfsurrii rotorice, rotoarele pot fi de tipul:

rotor n colivie de veverit (n scurtcircuit) - nfsurarea rotoric este realizat din bare de
aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de dou inele transversale.

rotor bobinat - capetele nfsurrii trifazate plasate n rotor sunt conectate prin interiorul
axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin intermediul a 3 perii.

Prin intermediul inductiei electromagnetice cmpul magnetic nvrtitor va induce n nfsurarea

rotoric o tensiune. Aceast tensiune creeaz un curent electric prin nfsurare si asupra acestei
nfsurri actioneaz o fort electromagnetic ce pune rotorul n miscare n sensul cmpului
magnetic nvrtitor. Motorul se numeste asincron pentru c turatia rotorului este ntotdeauna mai
mic dect turatia cmpului magnetic nvrtitor, denumit si turatie de sincronism. Dac turatia
rotorului ar fi egal cu turatia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inductie
electromagnetic, nu s-ar mai induce curenti n rotor si motorul nu ar mai dezvolta cuplu.
Turatia motorului se calculeaz n functie alunecarea rotorului fat de turatia de sincronism, care
este cunoscut, fiind determinat de sistemul trifazat de curenti.
Alunecarea este egal cu:

, unde

n1 este turatia de sincronism si

n2 este turatia rotorului.

, unde
f este frecventa tensiunii de alimentare si
p este numrul de perechi de poli ai nfsurrii statorice.
Turatia masinii, n functie de turatia cmpului magnetic nvrtitor si n functie de alunecare este:
.
Se observ c alunecarea este aproape nul la mers n gol (cnd turatia motorului este aproape
egal cu turatia cmpului magnetic nvrtitor) si este egal cu 1 la pornire, sau cnd rotorul este
blocat. Cu ct alunecarea este mai mare cu att curentii indusi n rotor sunt mai intensi. Curentul
absorbit la pornirea prin conectare direct a unui motor de inductie de putere medie sau mare
poate avea o valoare comparabil cu curentul de avarie al sistemelor de protectie, n acest caz
sistemul de protectie deconecteaz motorul de la retea. Limitarea curentului de pornire al

motorului se face prin cresterea rezistentei nfsurrii rotorice sau prin diminuarea tensiunii
aplicate motorului. Cresterea rezitentei rotorului se face prin montarea unui reostat la bornele
rotorului (doar pentru motoarele cu rotor bobinat). Reducerea tensiunii aplicate se face folosind
un autotransformator, folosind un variator de tensiune alternativ (pornirea lin) sau conectnd
initial nfsurarea statoric n conexiune stea (pornirea stea-triunghi - se foloseste doar pentru
motoarele destinate s functioneze n conexiune triunghi) sau prin nserierea de rezistoare la
nfsurarea statoric. La reducerea tensiunii de alimentare trebuie avut n vedere c cuplul
motorului este proportional cu ptratul tensiunii, deci pentru valori prea mici ale tensiunii de
alimentare masina nu poate porni.
Turatia masinii de inductie se modific prin modificarea alunecrii sale sau prin modificarea
turatiei cmpului magnetic nvrtitor. Alunecarea se poate modifica din tensiunea de alimentare si
din rezistenta nfsurrii rotorice astfel: se creste rezistenta rotoric (prin folosirea unui reostat la
bornele rotorice - doar la motoarele cu rotor bobinat) si se variaz tensiunea de alimentare
(folosind autotransformatoare, variatoare de tensiune alternativ, cicloconvertoare) sau se
mentine tensiunea de alimentare si se variaz rezistenta din rotor (printr-un reostat variabil).
Odat cu cresterea rezistentei rotorice cresc si pierderile din rotor si implicit scade randamentul
motorului. O metod interesant de reglare a turatiei sunt cascadele de recuperare a puterii de
alunecare. La bornele rotorice este conectat un redresor, iar la bornele acestuia este conectat un
motor de curent continuu aflat pe acelasi ax cu motorul de inductie (cascad Krmmer cu
recuperare puterii de alunecare pe cale mecanic). Tensiunea indus n rotor este astfel redresat
si aplicat motorului de curent continuu astfel nct cuplul dezvoltat de motorul de curent
continuu se nsumeaz cuplului dezvoltat de motorul de inductie. Reglarea turatiei motorului de
inductie se face prin reglarea curentului prin nfsurarea de excitatie. n locul motorului de curent
continuu se poate folosi un invertor cu tiristoare si un transformator de adaptare (cascad
Krmmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale electric). Tensiunea indus n rotor este
astfel redresat si prin intermediul invertorului si a transformatorului este reintrodus n retea.
Reglarea vitezei se face din unghiul de aprindere al tiristoarelor.
Turatia cmpului magnetic nvrtitor se poate modifica din frecventa tensiunii de alimentare si
din numrul de perechi de poli ai masinii. Numrul de perechi de poli se modific folosind o
nfsurare special (nfsurarea Dahlander) si unul sau mai multe contactoare. Frecventa de
alimentare se modific folosind invertoare. Pentru frecvente mai mici dect frecventa nominal a
motorului (50 Hz pentru Europa, 60 Hz pentru America de Nord) odat cu modificarea frecventei
se modific si tensiunea de alimentare pstrnd raportul U/f constant. Pentru frecvente mai mari
dect frecventa nominal la cresterea frecventei tensiunea de alimentare rmne constant si
reglarea vitezei se face cu slbire de cmp (ca la motorul de curent continuu).
Sensul de rotatie al motorului de inductie se inverseaz schimbnd sensul de rotatie al cmpului
nvrtitor. Aceasta se realizeaz schimbnd dou faze ntre ele.
Motorul de inductie cu rotorul n colivie este mai ieftin si mai fiabil dect motorul de inductie cu
rotorul bobinat pentru c periile acestuia se uzeaz si necesit ntretinere. De asemenea, motorul
de inductie cu rotorul in colivie nu are colector si toate dezavantajele care vin cu acesta: zgomot,
scntei, poluare electromagnetic, fiabilitate redus si implicit ntretinere costisitoare. Motoarele
de curent continuu au fost folosite de-a lungul timpului n actionrile electrice de vitez variabil,
deoarece turatia motorului se poate modifica foarte usor modificnd tensiunea de alimentare ns,
odat cu dezvoltarea electronicii de putere si n special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu
frecvent variabil, tendinta este de nlocuire a motoarelor de curent continuu cu motoare de
inductie cu rotor n colivie.
Motorul de inductie monofazat

n cazul n care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil, cum este n aplicatiile casnice, se
poate folosi un motor de inductie monofazat. Curentul electric monofazat nu poate produce cmp
magnetic nvrtitor ci produce cmp magnetic pulsatoriu (fix n spatiu si variabil n timp).
Cmpul magnetic pulsatoriu nu poate porni rotorul, ns dac acesta se roteste ntr-un sens, atunci
asupra lui va actiona un cuplu n sensul su de rotatie. Problema principal o constituie deci,
obtinerea unui cmp magnetic nvrtitor la pornirea motorului si aceasta se realizeaz n mai
multe moduri.
Prin atasarea pe statorul masinii la un unghi de 90 a unei faze auxiliare nseriat cu un
condensator se poate obtine un sistem bifazat de curenti ce produce un cmp magnetic nvrtitor.
Dup pornirea motorului se deconecteaz faza auxiliar printr-un ntreruptor centrifugal. Sensul
de rotatie al motorului se poate schimba prin mutarea condensatorului din faza auxiliar n faza
principal.
n locul fazei auxiliare se poate folosi o spir n scurtcircuit plasat pe o parte din polul statoric
pentru obtinerea cmpului nvrtitor. Curentul electric indus n spir se va opune schimbrii
fluxului magnetic din nfsurare, astfel nct amplitudinea cmpului magnetic se deplaseaz pe
suprafata polului crend cmpul magnetic nvrtitor.
Servomotorul asincron monofazat
Servomotorul asincron monofazat este o masin de inductie cu dou nfsurri: o nfsurare de
comand si o nfsurare de excitatie. Cele dou nfsurri sunt asezate la un unghi de 90 una fat
de cealalt pentru a crea un cmp magnetic nvrtitor. Rezistenta rotorului este foarte mare pentru
a realiza autofrnarea motorului la anularea tensiunii de pe nfsurarea de comand. Datorit
rezistentei rotorice mari, randamentul motorului este sczut si motorul se foloseste n actionri
electrice de puteri mici si foarte mici.
Motorul sincron trifazat
Motorul sincron trifazat este o masin electric la care turatia rotorului este egal cu turatia
cmpului magnetic nvrtitor indiferent de ncrcarea motorului. Motoarele sincrone se folosesc
la actionri electrice de puteri mari si foarte mari de pn la zeci de MW.
Statorul motorului sincron este asemntor cu statorul motorului de inductie (este format dintr-o
armtur feromagnetic statoric si o nfsurare trifazat statoric). Rotorul motorului sincron
este format dintr-o armtur feromagnetic rotoric si o nfsurare rotoric de curent continuu.
Pot exista dou tipuri constructive de rotoare: cu poli necati si cu poli aparenti. Rotorul cu poli
necati are armtura feromagnetic crestat spre exterior si n cresttur este plasat nfsurarea
rotoric. Acest tip de motor are uzual o pereche de poli si functioneaz la turatii mari (3000 rpm
la 50 Hz). Rotorul cu poli aparenti are armtura feromagentic sub forma unui butuc poligonal pe
care sunt plasate miezurile polilor rotorici si bobine polare concentrate. n unele situatii n locul
bobinelor polare concentrate se pot folosi magneti permanenti. Motorul sincron cu poli aparenti
are un numr mare de poli si functioneaz la turatii mai reduse. Accesul la nfsurarea rotoric se
face printr-un sistem inel-perie asemntor motorului de inductie. Motoarele sincrone cu poli
aparenti pot avea cuplu chiar si n lipsa curentului de excitatie, motorul reactiv fiind cel ce
functioneaz pe baza acestui cuplu, fr nfsurare de excitatie si fr magneti permanenti.
nfsurarea rotoric (de excitatie) a motorului parcurs de curent continuu creeaz un cmp
magnetic fix fat de rotor. Acest cmp se lipeste de cmpul magnetic nvrtitor statoric si
rotorul se roteste sincron cu acesta. Datorit inertiei, cmpul magnetic rotoric nu are timp s se
lipeasc de cmpul magnetic nvrtitor si motorul sincron nu poate porni prin conectare direct la
retea. Exist trei metode principale de pornire a motoarelor sincrone:

pornirea n asincron - pe tlpile polare rotorice este prevzut o colivie asemntoare

coliviei motorului de inductie si motorul porneste pe acelasi principiu ca al motorului de
inductie.

pornirea la frecvent variabil - este posibil doar atunci cnd este disponibil o surs de
tensiune cu frecvent variabil sau un convertor cu frecvent variabil. Cresterea
frecventei se face lent, astfel nct cmpul nvrtitor s aib viteze suficient de mici la
nceput pentru a putea permite rotorului s se lipeasc de cmpul magnetic nvrtitor.

pornirea cu motor auxiliar - necesit un motor auxiliar ce antreneaz motorul sincron

conectat la retea. Cnd motorul ajunge la o turatie apropiat de turatia de sincronism
motorul auxiliar este decuplat, motorul sincron se mai accelereaz putin pn ajunge la
turatia de sincronism si continu s se roteasc sincron cu cmpul magnetic nvrtitor.

Motorul sincron monofazat

Este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fr magneti permanenti pe rotor. Asemntor
motoarelor de inductie monofazate, motoarele sincrone monofazate necesit un cmp magnetic
nvrtitor ce poate fi obtinut fie folosind o faz auxiliar si condensator fie folosind spir n
scurtcircuit pe polii statorici. Se folosesc n general n actionri electrice de puteri mici precum
sistemele de nregistrare si redare a sunetului si imaginii.
Motorul pas cu pas
Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparenti pe ambele armturi. La aparitia
unui semnal de comand pe unul din polii statorici rotorul se va deplasa pn cnd polii si se vor
alinia n dreptul polilor opusi statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol n
pol, de unde si denumirea sa de motor pas cu pas. Comanda motorului se face electronic si se pot
obtine deplasri ale motorului bine cunoscute n functie de programul de comand. Motoarele pas
cu pas se folosesc acolo unde este necesar precizie ridicat
Bibliografie

Constantin Ghit - Masini electrice, Ed Matrix Rom, Bucuresti, 2005, ISBN 973-685919-3

Ion Mihai - inginer, Dorin Merisca - inginer, Eugen Mnzrescu - inginer -Manual pentru
autorizarea electricienilor instalatori Centrul de Informare si Documentare pentru
Energetic, Bucuresti 1998