Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filosofia Dreptului
Filosofia Dreptului
4. Practica juridica:
Praxiologia juridica- este ramura a filoxofiei dreptului care pune in centrul sau
actiunea omului in sfera juridica. Importanta acestui palier a filozofiei dreptului este
subliniata si de eforturile din aceste zile privind identificarea criteriilor in masura sa
asigure eficienta maxima a praxiologiei juridice.
5. Deontologia juridica:
Vizeaza stricy domeniul vietii juridice fiind o sfera/ un palier nou in cadrul filozofiei
dreptului. Deon (deontos)- ce trebuie facut, ce se cade sa fie facut. Acest palier
este la granita intre stintele juridice, etica, logica. In esenta sa deontologia juridica
stabileste obligatii morale cele mai generale pentru cele doua categoriide persoane
aflate in sfera juridica: persoanele care desfasoara activitate in sfera juridicului
(teoreticienii/ practicienii), si intre persoanele care beneficiaza de actul de justitie.
Ambelor categorii le revin obligatii morale, obligatii acceptate in egala masura de
practicienii/ beneficiarii dreptului.
Functiile filozofiei dreptului
-de cunoastere/ intelegere a ceea ce este esential/ fundamental/ universal in
domeniul dreptului De accea se impune pentru un jurist aprofundarea stiintelor
juridice particulare.
Metode de cunoastere- observatia, experimentul, comparatia, demonstratia. Un rol
esential in cunoasterea fenomenului juridic il are insusirea limbajului proprie.
- de evaluare si previziune Urmareste formularea anumitor judecati de valoare,
stabilirea unor ierarhii a valorilor juridice si stabilirea de actiuni concrete pentru
stabilirea/perfectionarea justitiei.
- functie practica Filozofia dreptului prin sisemul de valori consacrat ajuta/ contribuie
la identificarea deciziilor corecte in materie de drept in prevenirea erorilor judiciare.
Nevoia de regandire a universului juridic:
Nevoile protejate/ aparate de oricare sistem de drept a avut/ are / si va avea
intotdeauna contestatori.
Cand contestatarii legii a dreptului sunt numerosi apar, se inmultesc
comportamentele deviante, de aceea se pun intrebari precum- care sunt principile de
drept?, care sunt cele mai bune valori juridice ce trebuie aparate?, in ce consta
finalitatea dreptului raportat la conditia umana?
La nivel planetar intotdeauna se nasc asemenea intrebari , apar contestatarii in
societatea umana in statele ce parcurg profunde transformari economice, sociale, si
politice.
De actualitate , rolul Curtii Cinstitutionale, a institutiei de drept in mecanismul aplicarii
legii. Sunt doua situatii:
- juristul aplica litera legii- aplicarea stricto sensu de unde solutii rigide, pericolul
aparitiei erorii judiciare.
- In spiritul legii- interpretare care poate duce la erori judiciare
Filozofia dreptului are in aceasta batalie rolul de a gasi raspunsuri adecvate valorilor
promovate de societate la un moment dat.
Capitolul II
Filozofia din antichitatea timpurie asupra statului si dreptului
Primele actiuni de normare a activitatilor/ primele reglemetari privind conduita
omenirii apar in antichitate.
Ordinea juridica in aceste state antice a asezat in fruntea valorilor pe despot, rege,
imparat. Conducerea societatii incredintata acestuia avea drept fundament vointa
divina.
Vointa divina era izvorul normelor juridice/ regulilor/ reglementarilor juridice in viata
social economica. Dreptul exista datorita religiei/ credintei in divinitate. Regele/
despotul avea doua instrumente la indemana pentru elaborarea regulilor de conduita
- religia
- pedeapsa- stbailita de religie , cunoaste o apreciere deosebita
Egiptul antic:
Mileniul 4 ien.
Este primul stat sclavagist din istoria omenirii. Faonul/ despotul reprezenta statul/
puterea statului. Ordinea de drept era izvorata din puterea divina, respectarea legii
era considerata ca singura cale de acces taramul divin, cetatea divina. Numai in
cetatea divina exista ordine, perfectiune Preotii indemnau oamenii sa se
multumeasca cu ordinea divina imperfecta pentru ca va dovedi adevarata ordine
perfecta.
Ganditorii epocii raman in filozofie prin faptul ca s-au indoit. Au pus semnul intrebarii
spus de preoti privind dreptatea/ adevarul. Concluzia lor omul trebuie sa-si aleaga
un singur drum in viata tinand cont de vorbele preotilor dar si de indoiala spuselor
acestora.
Babilonul antic (intre Tigru si Eufrate/ actualul Irak)
Ramane in drept prin regele Hamurabi codul lui de legi. Sunt prezentate norme de
conduita , codul de legi fiind (spune Hamurabi) primit de la zeul soarelui si luminii
(Samos). Originea regulilor de conduita in zei de aceea este in afara oricarei
indoieli valoarea normativa a codului.
Inteleptii timpului respectarea legii nu-i fereste pe oamenii de nenorociri vezi
erorile judiciare- si apoi regulile judiciare instituite in cod nu sunt piedici in aprecierea
oamenilor abil in a ucide, jefui, supune pe cei slabi. Ideea este azi de actualitate si
respectand legea asistam la abuzuri in aplicarea ei.
India antica:
Legile lui Manu in India au existat doua filozofii, una filozofia brahmanismului, a
subliniat rolul esential a divinitatii in formarea si structura societatii indiene. In fruntea
societatii regale se considera divinitatea formal umana. Societatea impartita in cartecarte reprezentand parti ale corpului omanesti care il intruchipa Brachma.
Al doilea element: divizarea pedepsei, pedeapsa fiind de origine divina- pedeapsa
veghiaza cand totul doarme- este subliniat rolul controlului. Frica de pedeapsa
ingaduie tuturor creaturilor sa-si respecte datoriile. Pedeapsa guverneaza neamul
omenesc, caci om virtuos din fire se gaseste a nevoie.
Buthismul- opusul brachmaliusmului a propovaduit egalitatea oamenilor egalitatea
oamenilor. Toate pe pamant sunt relative din punct de vedere al dreptului a sustinut
ideea respectarii normelor de conduita a ordinii social juridice existente izvorate din
puterea divina. Justificand dreptul prin religie budhismul a fost ridicat la rang de
religie de stat.
China antica:
In sevolul VII-VI i.e.n. cu aparitia primelor state, au aparut si primele coduri de
conduita, elaborate de despoti. Coduri, se spunea izvoare din puterea divina.
Konfutius ganditor chinez in lucrarile caruia apar primele idei rationaliste in ceea ce
priveste societatea umana. Konfutius spune: ordinea sociala reglementat de norme
juridice este posibil numai prin perfectionarea morala a omului. Este subliniata
asadar ideea moralitatii, care precede norma de conduita. Ordinea de drept exclude
conduita omului la extreme. Intotdeauna omul sa urmeze calea de mijloc, idee
discutabila. Idei fundamentale la Konfutius: a justificat ordinea de drept distincta prin
religie, are elemente de rationalitate in formularea regurilor de conduita si se distinge
prin specifism.
Confuzie privind elementele filozofie dreptului in Orientul antic:
- ratiunile teologice si etice stau la baza primelor norme juridice
- doua sunt valorile justitiei in epoca: supunerea si ascultarea
Grecia antica:
Caracteristici: ginditorii pun pe prim plan in filozofia dreptului normele de conduita
( gindire rationalista)
Pitagora, secolul VI este primul ganditor din atichitate, care s-a numit filozof. Pune
semnul egalitatii intre stat si justitie, si subliniaza armonia, care trebuie sa domine in
egala masura in viata sociala, in organizarea statului. Justitia considerate de Pitagora
ca fiind rezultatul de plinei armonii in sociatate care poate fii atinsa numai prin
armonizarea viatii tuturor cetateniilor.
Solon fondatorul democratiei in Grecia antica cu privire la drept subliniaza doua idei:
- legea, rezultatul divinitatii
- norma juridica are rolul sa echilibreze viata in societatea umana
Este fondator al democratiei atheniene pentru ca a subliniat pentru prima data ideea
ca prin legiile omului ne se dobindesc prin nastere, ci prin calitatiile omului
manifesteta de cursul vietii. Viata politica, spunea Solon este posibil numai prin
calitatiile pe care omul ne dezvolta in timpul vietii. Nu se naste magistrat, mobil, ci
devine intruduce criteriul averii in dobandirea functiilor politice.
Din punct de vedere al dreptului legea isi are originea in divinitate, norma juridica se
echilibreaza viata sociala. Elaborarea textului de lege trebuie astfel realizata in cat
prin interpretare diferita sa se mareasca puterea judecatorilor (oameni instruiti in mod
special in acest scop a intuit existenta puterii judecatoresti.
Legea seamana cu o panza de paianjen ca de in transa ceva mai usor si mai slab,
pe cand un lucru mai mare se sparge si trece prin transa.
In lucrarile sale se adreseaza sfaturi pline de moralitate la adresa celor care isi
insotesc legea.
In drept aduce in definitia obligatiei sublinierea ideii de legatura juridica.
Socrate, legea- expresia divinitatii, ordinea sociala aceasi origine divina. Notiunea de
elita alcatuita de intelepti si invatati, singura categorie sociala capabila sa formuleze
legi si sa conduca societatea. In ordinea sociala importanta este supunerea, chiar si
in raport de regurile instruite de stat nedrepte a incercat sa fundamenteze teoretic
notiunea de definitie, subliniem ca intotdeauna aceasta reglementare surprinde ceea
ce este permanent, fundamentala in lucruri morale. Socrate prin cunoscuta expresie
cunoaste-te pe tine insuti a fost privit ca apartinand curentului individualist.
Socrate a propus ca omul sa intoarca privirea, observatia, analiza de exterior de la
lucrurile ce-l inonjoara spre interior, spre puterea individului singurul capabil sa
descifreze valorile care-i guverneaza viata numai indoindu-te de tine insuti poti sa
descoperi adevarul. Este astfel precursorul filozofiei idealiste, dar ramane primul
ganditor grec care pune in valoare dimensiunea omului si nu a cetatii.
Platon, elev al lui Socrate. Lucrari fundamentale : Republica, lucrare in care este
descris statul de aur, Despre legi, alcatuit la fel ca si omul, cu mai multe organe.
Justitia, este, pentru Platon o relatie armonioasa existenta intre organele statului.
Trei componente are statul::
Cicero exclude din compozitia statului pe sclavi. Popor este numai acela care poseda
avere. Prinvipala clasa sociala este aristocrat, posesoare de avere , singurii oameni
valorosi superiori, rationali, capabil sa conduca statul.
O idee valoroasa: analiza formelor de guvernamant i-a permis sa guverneze.
Fiecfare forma de guvernamant are dreptul sa existe fiecare forma distingandu-se
prin parti bune si rele. Da astfel substanta ideii convietuirii formelor de
guvernamant(monarhie, aristocratie, democratie).
In ceea ce priveste statul Cicero subliniaza ratiunea de a exista statului- aceasta este
infaptuirea justitiei.
Teza fundamentala al lui Cicero (precursor al dreptului natural) este acela ca dreptul
nu e un rezultat al vointei omului, ci o expresie a naturii umane, al justitiei, al legilor,
legii facute de oameni, denumite drept pozitiv, legi injuste, arbitrare.
Omul de la natura stie ce este bun, rau, just, injust, drept, abuz.
Dreptul pozitiv trebuie respectate numai daca sunt juste, prin just intelegand numai
daca sunt rationale, adica exprima ratiunea umana.
Maximum de justitie, ratiune umana transpus a lege nu inseamna si maxim de drept,
adica fundamentat pe ratiune, pe interpretarea literala stricta a textului de lege, omul
poate sa obtina un maxim de injustitie.
Jurisconsultii romani erau juristi care acordau consultanta juridica celor care solicitau
acesta in timpul imparatului Augustus.
Meritul Jurisconsultilor: au incercat, si au reusit, sa armonizeze dreptul pozitiv cu
cerintele eticii.
Ulpian (jurisconsult roman) definea dreptul ca fiind esenta eticii.
Dreptul reprezinta norme morale precul: a trai cinstit, a nu face rau nimanui, a da
fiecaruia ce is se cuvine.
Principii de drept formulate de jurisconsultii romani:
- principiul raspunderii personale pentru infractiunea comisa
- principiul ca este mai benefic sa lasi o crima nepedepsita decat sa pedepsesti
un nevinovat
- principiul legitimei aparari
- principiul rolului educativ al pedepsei reale
- principiul bnei credinte in contracte
Concluzie privind filozofoa dreptului in antichitate:
1. s-a incercat justificarea necesitatii dreptului in societatea umana
2. dreptul este just numai daca emana, izvoraste din ratiunea suprema, din
Dumnezeu
3. legile izvorasc din ratiune (legile omenesti). Acestea la randul lor impunand/
propunand conduita de origine divina, iar obligativitatea dreptului rezulta din
vointa celor buni, intelepti, a celor guvernanti.
Capitolul II
Filozofia crestina a statului si dreptului
Crestinismul este:
o doctrina religioasa cu pronuntat caracter etic, de aceea la inceputuri a fost
imbratisat de cei saraci, populatia majoritara in Roma.
Credinta in lumea de apoi, in fericirea de apoi, existente intr-o alta lume, a rezultat
elementul esential in propagarea eztrem de rapida a credintei religioase in imperiul
roman.
Crestinismul n-a avut drept obiectiv dezvoltarea ideii de stat si drept, mai mult cele
doua institutii au fost justificate prin trimiteri la supunere deoarece adevarata
dreptate, conduita perfecta se afla dincolo de viata in lumea de apoi.
Apostolul Pavel a fost aparatorul statului roman. A subliniat necesitatea raportului de
supunere intre oameni, a supunerii servitorilor fata de stapan, al femeii fata de
barbat.
Justificare supunerea omului fata de puterea de stat prin faptul ca s-a considerat
putere de stat puterea divina. Credinciosii sa se supune statului pentru ca si
guvernantii dobandesc puterea de stat datorita puterii divine. Cel ce se supune
statului se supune lui Dumnezeu.
Aureliu augustin 354-430 i.e.n.- lucrare despre cetatea lui Dumnezeu. El spune ca
exista doua cetati- cetetatea lui Dumnezeu alcatuit din cei supusi credinciosi in
functie de biserica, cetate perfecta, eterna. Cea de a doua cetate, statul este cetatea
oamenilor trecatoare, in care oameni buni trebuie sa le arata oamenilor calea spre
bine, fericirea, care se regaseste numai in cetatea lui Dumnezeu. Dreptul pozitiv
(legile facute de oameni):
- legea divina
- legea naturala
Esential ambele legi temporizeaza conduita celor rai, in singura ordine si pace
sociala. Legea oamenilor este elaborata de oameni datorita revelatiei un om spune
asa trebuie alcatuita o lege pentru ca am avut o revelatie( l-am vazut pe Dumnezeu)
Dupa anul 400 asistam timp de 1000 ani in cadrul procesului de feudarizale la o lupta
necontenita ale celor doua forte:
- biserica
- puterea laica
Biserica a pus bazele dreptului canonic, dreptul biserici, un ansamblu de reguli de
conduita, toate considerand ca norma de conduita este justa pentru ca a elaborat o
monarhul/regele/imparatul care reprezinte divinitate pe pamant.
Regurile bisericesti sunt astfel reguli care constituie izvoarele judecatii oamenilor de
rand. Asfel religia/ preotii au propovaduit suprematia puterii bisericesti asupra puterii
laice.
Rezultatul amestecului bisericii in viata laica a fost acela al dobandirii de catre
biserica a unor averii uriase. Acest fapt a condus la aparitia unor voci tot mai
puternice, la inceput de critica, apoi de contestare al dreptului canonic.
Toma daquino
1224- 1274
Idei privind statul si dreptul:
Orice putere, inclusiv puterea statului are originea din Dumnezeu, singurul care a
creat omul, lume, statul.
Legile pozitive se impun respectului, pentru ca ele exprima intotdeauna vointa lui
Dumnezeu. Cine incalca o lege pozitive (eretnicii) pentru ca au incalcat vointa
Dumnezeuluio, trebuie predat bisericii, si condamnat de biserica.
Distinge patru categorii de legi:
- in esenta clasificarea propusa subliniaza caracterul divin al legilor (legea eterna,
naurala, umana, dogmatica).
Aceasta clasificare este denotat pentru ca are in vedere forta juridica al legilor. Legea
eterna cea mai importanta ere forta juridica cea mai mare.
Dante Alligheri
Idei:
Omul poate atinge deplina fericire, pace, libertate numai intr-o ordine in care
monarhul conduce. Monarhul este privit ca fiind garantul infaptuirii justitiei a impartirii
dreptatii, deoarece este cel mai bogat cel mai bun om.
Libertatea omului inseamna posibilitatea omului pentru a trai pentru tine/ binele/
fericirea ta.
Epoca renasterii:
Renasterea: scoala spiritualaeuropeana, care a marcat inceputul declinului/ crizei
feudale.
Esential- doua elemente:
- aparitia, dezvoltarea, amplificarea spiritului critic, manifestarea libertatii de gandire,
elemente opuse dogmatismului, reguli ce se impune.
- redescopera omul, natura umana, universul, subliniaza valorile umane.
In renastere reinvie rationalismul din lumea antica, omul fiind valoarea fundamentala
a renasterii.
Aceste elemente specifice, particulare renasterii au imbracat edesea un vesmant
religios, desprinderea decisisva al religiei nefiind inca posibila.
Demnitatea functiei umane desi subliniata a fost asezata si uneori explicata de
teologii.
Apar in perioada renasterii primele proiecte utopiste privind organizarea sociala.
Proiecte care si-au propus desfiintarea poprietatii private. Apar germenii primelor
modele de societate comunista bazata pe egalitatea deplina intre oameni.
In perioada renascentista se remarca doua interpretari diametral opuse privind
universul uman.
Ordinul dominican:
sec 14,
3 idei:
1. Individul nu poate exista decat in cadrul grupului din care face parte, nu exista un
individ separat de grup.
2. Libertatea personala a individului este limitata de interesele grupului, interese ce
pot anihila, desconsidera libertatea unui individ.
3. Au propovaduit ordinea dominican supunerea severa fata de superiori.
Ordinul franciscanilor a privit diametral opus,
3 idei:
1. Omul are dreptul de la natura sa sa se manifeste liber in afara interesului grupului
din care fce parte
2. omul poate respinge dreptul autoritatii a statului de a se amesteca in viata sa,
consecinta
3. Forta statului nu poate impune individului si respectarea legii, respectare ce poate
fi impusa numai pe calea convingerii individului.
In esenta ordinul franciscanilor afost favorabil libertatii de constiinta, gandirii libere,
lipsa de dogmatism.
Niccolo Macchiavelli
1469-1527
scopul scuza mijloacele
Este exponentul noii forte sociale in devenire, burghezia, si-a consolidat ideile de
filozofia dreptului
2 coordonate al gandirii rationale:
- fin observator
O idee ce se regaseste azi in absentismul politic/ social prin natura lor intelectualii in
genere sunt absenti in implicarea in viata sociala.
In spirit critic fundamentat pe rationalism sublinieaza ambii, rege/papa, odata ajunse
in aceste roluri, abandoneaza orice scrupul si se arunca in desfacarile posibile.
Martin Luther:
2 idei fundamentale:
1. Omul intr-adevar are o libertate deplina/ totala, dar aceasta priveste numai lumea
interioara. Vizeaza numai libertatea spirituala.
Distinge astfel intre:
- libertatea interioara spirituala- care apartine individului
- libertatea sociala, in cetate- care apartine cetatii, subordonate regelui
2. A militat pentru independenta puterii laice. Eliberarea ei de sub dominatia puterii
religioase. In aceasta idee este cunoscuta reforma lui in ceea ce priveste biserica
catolica.
33 edictul din Milano- imparatul din Constantinopol
Jean Bodin
1529-1596
Parintele notiunii de suveranitate.
Lucrarea: Republica
Anarhia regelui se poate realiza numai prin conceptul de suveranitate, care in esenta
vizeaza:
- suveranitatea absoluta a regelui (idee fireasca in lupta continua, caracterele
epocii dintre rege si papa)
- respectul justitiei
Conceptul de suveranitate a statului- regelui a fost pus ca fiind un instrument de lupta
impotriva amestecului papei in viata statului impotriva farimitarii statelor feudale.
Suveranitate
- puterea regelui ( a statului) de a da legi
- puterea de a desfiinta legi
Caracterele suveranitatii:
- unica (apartine regelui
- indivizibila (nu poate fi impartita cu alte autoritati in stat).
- Nelimitata
- Absoluta
Suveranitatea are urmatoarele caracteristici:
- dreptul de a numi inaltii magistrati
- dreptul de a declara starea de razboi si de a incheia pacea
- dreptul la amnistie si gratiere a suveranului
Idei:
Pune problema, pentru prima data, a raportului dintre puterea legislativa si puterea
executiva subliniind faptul ca in aceasta relatie intre ele puterea legislativa este o
putere suverana.
Suveranitatea fiind indivizibila, trebuie exercitata exclusiv de conducator fie monarh,
fie aristocrati, fie popor (in democratie)
Subliniaza faptul ca puterea executiva , adica guvernarea, este o putere distincta,
diferita de cea legislativa. Nefiind putere suverana, neavand caracter indivizibil poate
fi exercitata prin diverse organe.
Limitele suveranitatii:
- legea divina
Baruch Spinoza:
1632-1677
Sustinator al monarhiei.
Lucrarea: Etica
Este rationalist. Se departeaza de divinitate si pune la baza sistemului filozofic
ratiunea umana.
Este determinist, toate fenomenele, actele oamenilor, faptele acestora sunt rezultatul
unor cauze, a unor legi.
Statul si dreptul, idei:
Fiecare om, ce alcatuieste statul, se naste prin antura lui, are o anumita conduita, ce
apartine dreptului natural (precursor al dreptului natural)
Temperamentul, aptitudinile oamenilor ce constituie dat de natura justifica in egala
masura comportamentul rational sau irational.
Ratiunea este printre altele o facultate esentiala a omului.
Intrebare: Ce fel de conduita trebuie sa aleaga omul in viata: conduita dictata de
instincte, de pasiuni, sau conduita dictata, orientata de ratiune?
Raspuns: Singurul reper criteriu valoric ce trebuie avut in vedere de omva fi acela al
utilitatii.
Omul adopta acel comportament care in diverse imprejurarisa-i fie util.Acest lucru
presupune obtinerea a cat mai multor foloase pentru unii, evitarea tot pentru sine a
primejdiilor.Idee cel putin discutabila.
Ideea utilitatii este valoroasa prin faptul ca introduce ratiunea in actiunile omului. Este
util ceea ce este rational dupa om. Exclude fenomene in afara ratiunii.cum ar fi:
impulsurile, pasiunile.
Ratiunea este un fundament sigur al sigurantei sociale.Alegerea rationala a
comportamentelor omului presupune cu necesitate elaborarea de norme de conduita
izvorate din ratiune.
Principiul fundamental in conduita oamenilor, conduita izvorata din ratiune sunt
urmatoarele:
- respectarea a drepturilor aproapelui la fel cum isi respecti propriile drepturi (vom
regasi principiul in Scoala clasica a dreptului natural)
Statul este explicat, isi are originea intr-un contract. Oamenii renunta la proriile
drepturi prin contractul incheiat, le incredinteaza societatii in schimbul garantarii
acesteia de catre societate (este o idee fundamentala ce se regaseste in Scoala
Dreptului natural)
Filozofia dreptului in Scoala Dreptului natural
Caracterele epocii:
secolul 17-18
Consta in teoria potrivit careia exista principii fundamentale rezultat al gandirii
rationale a omului, reguli imuabilem, aceleasi, care fundamenteaza elaborarea
regulilor dreptului pozitiv.
Dreptul natural are astfel un caracter laic/rationalist, se deosebeste de teoria
dreptului divin, a legii naturale, ambele creatie ale divinitatii, teorii existente in evul
mediu.
Dreptul natural, in consonanta cu ratiunea umana a formulat idei precum: libertatea
comertului, circulatia libera a persoanelor, garantarea proprietatii.
Aceste principii rationale, din continutul dreptului rational au fost considerate legi
universale eterne, imuabile, dincolo de existenta dreptului pozitiv, facut de oameni.
Hugo Grotius
1583-1645, olandez
2 merite fundamentale:
- apreciat, considerat ca fiind parintele dreptului international (exponentul puterii
coloniale, a infatisat in reguli juridice relatiile stabilite de statele din
compunerea imperiului
- este parintele fondator a teoriei dreptului natural
Lucrarea : Despre dreptul razboiului si al pacii, De jure belli ac pacis
Primele filozofii ale gandirii lui Grotius
Teoria cunoasterii se bazeaza pe ratiunea omului. Omul, fiinta umana este sociabila,
nu poate trai decat intr-o comunitate/ societate datorita naturii sale/ instinctului social
pe care il poseda.
Intotdeauna omul alege datorita instinctului de sociabilitate, societatea politica in care
sa traiasca (prin incheierea contractului social)
Dreptul natural (ansamblu de reguli de urmat intr-o societate umana este produsul
ratiunii umane si nu a revelatiei).
Dreptul natural
Teologic moral
Sursa este:
Din ratiune umana
De la Dumnezeu
Obiectul este:
Societatea umana guvernata de
Vizeaza viata/ cetatea viitoare, se
fundamentele /principiile din
adreseaza crestinului actual, ca viitor
continutul dreptului natural
membriu al cetatii celeste
Are provenienta laica
Scopul acestora:
Influenteaza actiunea omului,
Vizeazai inima/ sufletul, conduita interna a
conduita exterioara a omului
omului intotdeauna in concordanta cu
vointa lui Dumnezeu
fiind adeptul a ceea ce este injust. Relatiile de aparare a statului agresat azvoraste
din a ceea ce este just.
Despre suveranitate subliniaza caracterul ei teritorial. Puterea, statul o exercita
numai fata de supusii sai intre limitele granitelor teritoriale.
Filozofia rationala a dreptului:
Ce este ratinalismul?
Rationalism:
Secolul 16
Este un curent filozofic care are incredere si propovaduieste rationalismul,
capacitatea rationala a omului de a cunoaste legea.
Rationalistii erau convinsi ca realitatea inconjuratoare se are caracter legic, ordonat,
exista conexiuni necesare intre elementele care ne inconjoara, regularitati, principii.
Cunoasterea atat a omului cat si a realitatii izvorate din rationamentul, gandirea
omului.ii explica caracterul istoric al dreptului. Explica dreptul ca fiind o stare de fapt/
o realitate si nu-l prezinta ca ceea ce ar trebui sa fie dreptul.
Leibnitz Gottfried:
1646-1711, neamt
Primul presedinte si intemeietoral Academiei de Stiinte, Germania.
Gandirea filozofica a intemeiat-o pe individualism. Valoarea suprema a
individualismului fiind independenta.
Nu exista/ nu se poate concepe nici o ordine sociala, si nici o colectivitatecare sa
limiteze actiunea individului.
Dreptul isi are originea in ratiune/ intelepciunea divina (face trimitere la dreptul
natural)
Merit- privind dreptul:
Dreptul este un mijloc de perfectionare a omului, un instrument de realizare a
perfectionarii umane (scopul oricarei societati).
Pentru ca vede in drept un instrument de realizare a unei finalitati este considerat
precursor al teoriei utilitariste a dreptului.
Filozofia engleza- orientare liberala
John Lock
1632-1704
Recunoscut ca fiind atat un filozof al cunoasterii cat si un folozof al dreptului.
Meritul lui:
Pune baza cunoasterii observatia, experienta si metoda inductiva, sunt elemente
fundamentale in cunoasterea stiintifica de azi.
Are meritul pentru ca a parasit deductia matematica, metoda de cunoastere
promovata de Descartes si s-a oprit la metoda inductiva.
A respins teza lui Descartes privind teoriile innascute.
A spus toate cunostintele noastre rezulta din senzatii, observatie , experienta , de
aceea gandirea lui s-a numit empirism/ senzualism.
Este un castig adicerea pe prim plan al observatiei si experientei (pana acum
cunoasterea era impregnata de speculatii ) de idei lipsite de un suport existential
practic.
Spune in sufletul copilului nu se gasesc idei gata facute de ex: plita arde, ci sufletul
de la inceputuri este o tabla stearsa.
Sufletul / gandirea primeste pe parcursul pimpului senzatii care dau nastere ideilor
din care se construieste intreaga conoastere.
Nimeni nu este intelect , care nu a fost mai intai in simturi
Concluzie:
Stabileste in acest mod o limita a cunoasterii, acre consta in limita experientei pe
care o are fiecare individ.
In filozofia dreptului John Lock admite teoria existentei drepturilor si libertatilor
naturale ale omului dobandite de la natura. Principalele calitati ale omului sunt:
toleranta si liberalismul.
Eseul asupra guvernarii civile- lucrarea promoveaza aceasta idee , spune ca omul
din momentul nasterii are dreptul la viata/fericire/proprietate.
Aceste drepturi sunt inalienabile in sensul ca nu pot fi instrainate statului, individul nu
poate renunta la ele.Rolul guvernatilor este numai acela sa protejeze sa le respecte.
Guvernul, guvernantii care le nesocotesc, incalca ignora pot fi inlaturati.
Incepand cu secolul 17, pana azi, drepturile naturale ale omului constituie adevarata
religie. Se regasesc la 1764? In Declaratia de independenta ale Americii., in
Declaratia drepturilor omului si cetateanului, 1768?.
Starea naturala a omului spre deosebire de Hobbes este aceea de buna vointa/ pace
de exercitare nestanjenita a celor 3 drepturi fundamnetale:
- dreptul de proprietate
- dreptul de libertate personala
- dreptul de legitima aparare
Aceste drepturi sunt imprescriptibile.
Ele exista in timp anterior formarii statului. Ele nu sunt creatii ale statului sau
institutiilor acesteia.
John Lock oamenii cand au incheiat contractul social nu au renuntat la drepturile
naturale, au renuntat numai la dreptul la legitima aparare. Numai acest drept a fost
cedat statului, in scopul ca statul sa le respecte, sa le garanteze libertatea
individuala/ personala, si dreptul la proprietate.
La Hobbes statului i s-au cedat toate drepturile naturale, pentru ca statul sa protejeze
viata lor/ valoarea suprema.
John Lock contractul social are o dubla semnificatie:
- s-a incheiat pactum unionis prin care oamenii s-au unit in societate in scopul
protejarii dreptului de prorietate, si libertatea personala.
- Pactum subiectionis prin care majoritatea oamenilor atribuie suveranului
puterea in stat, putere in masura sa asigure protectia oamenilor.
Concluzie:
Statul si dreptul sunt creatii ale omului, mijloace prin care oamenii isi asigura
libertatea individuala, dreptul de proprietate, prosperitate.
Scopul legii este realizarea binelui tuturor prin sporirea libertatilor individuale. Acest
scop permite inlaturarea legilor incorecte ;
John Lock: trebuie inlaturata legea atunci cand societatea va fi mai fericita mai
prospera fara ea. Forta legii sta in faptul ca oamenii au consimtit liber sa aleaga
institutia, autoritatea care il elaboreaza.
Marele merit al lui John Lock:
Aelaborat principiul separatiei puterilor in stat. El distinge trei puteri:
- puterea legislativa, care apartine parlamentului, si consta in elaborarea legilor,
este puterea suprema in stat. Puterea legislativa este limitata de legea naturii,
legiuitorul elaborand legi, nu-l poate plasa pe om prin legile elaborate intr-o
stare mai proasta decat starea naturala/ initiala (bunastare/fericire/egalitate)
Meritul
- desi puterile in stat sunt separate, ele alcatuiesc un tot unitar, se afla in
raporturi de conlucrare.
- Puterile in stat nu pot sa se amestece in activitatea celorlalte puteri (de aici
idee separatia puterilor in stat).
In lucrarea Discurs despre metoda subliniaza ideea ca nimic nu poate exista in afara
de ideea rationalista si pentru ca omul gandeste, exista, inseamna ca omul este
acela care a crea tot ce ne inconjoara.
Omul este subiectul, intreaga cunoastere trebuie centrata pe om. Pune sub semnul
indoielii tot ce exista in afara omului in lumea exterioara spunand, ca tot ce este
urmarea existentei omului care ia la cunostinta ceea ce il inconjoara.
Concluzie: omul nu mai priveste normele, legile potrivit regulilor/ existentei lor
divinitatii. Omul le priveste in primul in primul rand prin vointa si ratiunea lui.
Concluzie: pentru ca omul se indoieste de tot ce exista in afara lui, inclusive de
existenta dreptului, omul actioneaza prin vointa de a gandi. Este ideea izvorul
voluntarismului juridic. Voluntarism, din care apoi se inspira Hegel si teoriile
voluntariste. Dreptul potrivit acestei teorii este rezultatul
T. Backen
1561-1629
Englez, partizanul regelui
Prezinta pentru prima data o noua metoda de cercetare a cunoasterii si anume,
metoda cercetarii experimentale in care observatia si inductia experimentala sunt
fundamentele metodei.
In acest fel ridica gandirea de la faptele observabile la legi si principii.
Militand pentru inductia logica experimentala subliniaza posibilitatea folosirii ei numai
in conditiile eliminarii prejudecatii lor numite de el fantome idol.
Pentru cercetarea unui fenomen propune observatia lui si nu debutul cercetarii prin
mentionarea prejudecatii lor. (ide extreme de actuala)
Accentul pus pe observarea faptelor, fenomenelor, lucrurilor a fost numita in doctrina
observationalism, fapt de preferat in analiza lucrurilor, speculationismului, gandirii
speculative initiate de Aristotel potrivit caruia adevarul se descopera prin logica
deductivista.
Concluzie: este de preferat cercetarea lucrurilor si nu speculatiile gandirii logice.
Precizare: Observatia este insa o cunoastere limitata a realitatii.
Exemplu celebru: - pamantul nu se misca, soarele se misca, pentru ca soarele
rasare/ apune intr-un loc. Concluzie: nu intotdeauna ceea ce spun simturile sunt si
realitati.
In filozofia dreptului cateva idei sustinute de Backen:
Distinge intre dreptul comun se dreptul natural. Dreptul comun este alcatuit din toate
regulile juridice ce se aplica unui raport juridic in lipsa unor prevederi legale expresepractica judiciara.
Dreptul natural bunul simt, ratiunea natural inteligenta/ practica oamenilor. Acest
drept natural este sufficient pentru aplicarea dreptului comun, adica unde nu exista
reguli scrise se aplica dreptul natural, simtul comun inteligenta rational, bunul simt.
Exista domenii ale vietii sociale precum protectia vietii oamenlior, protectia avem
supusilor domenii in care simplul drept natural, practica judiciara a oamenilor, nu sunt
sufficient, este nevoie de o ratiune de o judecata artificial, ce necesita studii
indelungate, experienta practica, culta.
Concluzie: Acorda atentie dreptului artificial pozitiv, cel alcatuit de oameni. Izvorul
acesteia este dreptul natural. Atentie: subliniaza una din calitatile fundamentale ale
judecatorului, si anume, judecatorul trebuie sa protejeze/ apere legile pentru ca legea
il apara pe cetatean.
J. J. Rousseau
1712-1778
Elvetian, activitatile luisi-a desfasurat in mare masura in Geneva
Ideeile lui au influentat covarsitor revolutia franceza (1789) prin teoria contractului
social.
Dezvolta teoria de pe pozitiile liberalismului. Considera libertatea individului ca un
principiu de sine statator, ca valoare suprema a omului pentru ca omul, prin natura lui
este libera.
Liber este omul care- si prescrie singur legile ce-I vor conduce viata.
De aici legea este definite ca fiind vointa rationala a omului ca fiind ceva constituit
potrivit vointei rationale si nu venit de undeva din afara.
Traiul in cadrul unei colectivitati constringe pe om sa alinieze libertatea sa vointei
generale, intereselor a societatii in intregul ei.
Contractul social:
Prin ideea de contract social Rousseau intelege un mod prin care se restituie omului
din societatea civila , drepturile sale naturale : libertatea si egalitatea.
Prin contractul social oamenii se despart de drepturile lor naturale (libertate si
egalitate) si le confera statului, societatii civile.
Ulterior statul I le restituie dar nu sub numele de dreptul natural ci acela de drepturi
civile.
In acest mod exista egalitatea intre oamnei si apoi aceste drepturi naturale acordate
statului sunt garantate/ protejate de acesta.
Drepturile civile intre care cele mai importante sunt libertatile civile, nu sunt
nelimitate, ele se integreaza in vointa generala.
Prin contractul social omul pierde libertatile naturale dar castiga libertatea civila
proprietatea a tot ceea ce are de asemenea, castiga libertatea sociala, notiune
diferita de libertatea naturale.
Libertatea sociala estte necessitate inteleasa.
Libertatea sociala din fundamnetul dreptului. Aceasta libertate sociala care repreznta
vointa tuturor indivizilor, vointa generala este izvorul adevaratei suveranitati.
Suveranitatea spune el, nu apartine unui individ/ unui grup de indivizi ci apartine
numai poporului.
Nu sustine ideea exercitarii suveranitatii prin reprezentantii poporului nu admite ideea
democratiei representative. Fiind elvetian dezvolta ideea democratiei directe, a
suveranitatii directe (prin referendum)
Contractul social nu se refera la formarea statului, nu doreste sa prezinte un stat
ideal care recunoaste Rousseau, nu a existat niciodata.
Deasemenea nici un contract social in sensul contractului din dreptul pozitiv nu a
existat.
Prin formula contractului social Rousseau indica modul cum ar trebui constituita
ordinea juridical, astfel incat omul sa pastreze integral drepturile si libertatile
individuale asa cum erau ele inainte de constituirea statului.
Rousseau dezvolta ideea de lege pozitiva si subliniaza ca acest contract social este
reglementat de lege, prin lege intelegand vointa generala a poporului.
In ideea sublinierii necesitatii pastrarii drepturilor naturale face o privire de ansamblu
in care deosebeste fiinta, omul de aparente care este perceput, diferentiaza omul
natural existent inainte de stat, de omul social existent dupa constituirea statului.
Fiinta/ Om natural
- Este liber/ independent
- Este dominat de instincte fizice
- Traiau izolati/deosebim ideea de
Hobbes-razboi- sociabilitate