Definitie: sincopa este un sindrom clinic, caracterizat prin pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei si

functiilor vitale, datorita opririi trecatoare si reversibile a circulatiei cerebrale. Lipotimia sau lesinul este o pierdere
de cunostinta usoara, incompleta, care apare la persoane emotive, cu labilitate psihica, dupa emotii puternice.

Etiopatogenie: sincopa apare in bolile cardiace cu scaderea debitului cardiac (sincopa cardiaca): stenoza
aortica, sau mitrala, insuficienta aortica infarctul miocardic, cardiopatiile congenitale cianogene, tulburarile de ritm
rapid, blocul A-V, miocardopatia obstructiva, in sindromul ortostatic (hipotensiunea ortostatica, droguri
hipotensive), ia bolnavi cu ateroscleroza cerebrala (sincopa cerebrala),bronhopneumopatii obstructive cu
insuficienta respiratorie marcata (sincopa respiratorie), dupa emotii puternice, punctii, dureri intense,
compresiuni pe sinusul carotidian(sincopa reflexa). Factorii etiologici actioneaza prin oprirea inimii, diminuarea
severa a frecventei sale sau prin prabusirea T.A., cu micsorarea debitului cardiac. Oprirea inimii este urmata, dupa
aproximativ 30 de secunde, de oprirea respiratiei. Consecinta cea mai grava a opririi inimii sau arespiratiei este
suprimarea aportului de O2 la creier. Daca lipsa O2 depaseste 4-5 minute, apar leziuni ireversibile.

Simptome: in forma sa minora - lipotimia -, bolnavul se afla intr-o stare de obnubilare, fara pierderea completa a
cunostintei si fara abolirea totala a functiilor vegetative; pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt perceptibile, iar
T.A. masurabila; este precedata de ameteli, sudori reci, tulburari vizuale, bolnavul avand timp sa se aseze inainte
de
a
se
prabusi;
dureaza
cateva
minute
sau
mai
mult
si
se
termina
tot
progresiv.
Sincopa, este forma majora, debuteaza brutal, uneori subit, in plina sanatate aparenta. Bolnavul este inert, imobil,
palid, livid, nu reactioneaza la excitatie, nu respira, nu are puls, nu se aud bataile inimii. T.A. este scazuta sau
prabusita, pupilele sunt midriatice. Bolnavul se afla intr-o stare de moarte aparenta - moarte clinica -, care se
termina fie prin revenirea cunostintei, fie prin moarte reala, moarte biologica. Daca isi revine, fata se coloreaza,
pulsul si zgomotele inimii reapar, cunostinta revine. De obicei, dupa 5 secunde apar tulburari de vedere, dupa 15
secunde bolnavul isi pierde cunostinta si dispar reflexele, iar dupa 20 - 30 de secun de se opreste respiratia, apar
convulsii generalizate, pierderea urinei si a materiilor fecale, turgescenta jugularelor; peste 4 - 5 minute urmeaza
moartea.
Tratament: primul gest terapeutic este asezarea pacientului in decubit, cu picioarele usor ridicate. Se combate
mecanismul de producere - hipotensiunea, rarirea ritmului, ortostatismul - si se trateaza boala cauzala - infarctul
miocardic, tulburarile de ritm sau conducere etc. Nu se administreaza lichide pe cale orala. Se poate incerca
excitarea reflexelor cutanate (lovituri scurte si vii, frictiuni energice, umezirea fetei cu apa rece). Tratamentul de
reanimare consta in aplicarea a 2 - 3 lovituri de pumn violente pe regiunea precordiala si, daca inima nu-si reia
activitatea, se incepe masajul cardiac extern, insotit de respiratie "gura-la-gura". In sincopa Adams-Stockes se
instituie perfuzie cu izoproterenol (Isuprel) 0,2 mg in 250 ml glucoza 5%, iar in caz de insucces, injectarea i.m., i.v.
sau intracardiac de Adrenalina 0,3 - 0,5 ml. Daca nu se obtin rezultate, se face defibrilare electrica. in sincopele
reflexe se administreaza sedative si antalgice, iar in caz de hipersensibilitate a sinusului carotidian, atropina (0,5
mg la 6 ore), efedrina (25 mg x 3/zi), Isuprel (5 mg x 3/zi).

Sincopa este pierderea brusca, partiala sau completa a constientei, urmata in scurt timp de revenirea spontana si
totala a aptitudinilor. Sincopa este responsabila pentru una din 30 de solicitari ale serviciului de urgenta.

Sincopa se datoreaza unei reduceri temporare a circulatiei sangvine si deci a oxigenarii cerebrale. La randul ei,
diminuarea temporara a aportului de sange la creier poate fi cauzata de unele afectiuni cardiace.

Cauzele sincopei:
Stenoza aortica
Deshidratare

Diabet
Hipotensiune arteriala
Migrena
Boala Parkinson
Hipertensiune arteriala pulmonara
Accident vascular cerebral

Alte cauze ale sincopei:

Sincopa este cel mai adesea cauzata de afectiuni care nu sunt legate direct de inima:
Hipotensiunea ortostatica -Diminuarea tensiunii arteriale determinate de schimbarea brusca a pozitiei corpului in
pozitia verticala.
Afectiuni ale nervilor, in special la varstnicii care sufera de diabet sau de boala Parkinson
Altitudinea
Sincopa se produce frecvent in anumite situatii:
- recoltarea de sange
- mictiune
- defecare
- deglutitie
- tuse
Toate acestea declanseaza un reflex al sistemului nervos involuntar care incetineste activitatea inimii si dilateaza
vasele de sange ale membrelor inferioare, provocand greturi, transpiratii si slabiciune inainte de pierderea constientei
(sincopa vagala).
Cardiopatii -bolile de inima care pot provoca o pierdere temporara a constientei sunt:
Tulburari de ritm cardiac (accelerarea sau incetinirea anormala a activitatii inimii)
Anomalii ale valvelor cardiace (stenoza aortica sau stenoza valvei pulmonare)
Tensiune arteriala crescuta in artera pulmonara (Hipertensiune arteriala pulmonara)
Disectie aortica (ruptura aortei)
Cardiomiopatie
Unele medicamente pot provoca o sincopa modificand tensiunea arteriala sau afectand inima.

Sincopa
Generalitati
Sus

Sincopa este termenul medical ce descrie clasicul lesin, adica pierderea temporara a cunostintei si imposibilitatea
de a mentine rectitudinea. Pacientii isi pierd tonusul musucular si cad. Spre deosebire de pacientii cu convulsii, cei
cu sincope isi recapata starea de alerta imediat dupa ce devin constienti. Termenul de sincopa exclude prin definitie

notiunile

de

convulsie,

coma,

soc

sau

orice

alta

stare

ce

evolueaza

cu

alterarea

constientei.

Sincopa este mai frecventa decat se crede. Specialistii estimeaza ca peste jumatate din populatia va dezvolta un
episod sincopal la un moment dat in viata. In Statele Unite, de exemplu, 6% din internarile de la camera de garda
se datoreaza sincopelor. Desi exista numeroase cauze de aparitie a sincopelor, cel mai util pentru intelegerea lor
este clasificarea acestora in cardiace si noncardiace. Sincopele cardiace asociaza cea mai mare mortalitate. In
general, sincopele sunt benigne, insa exista si un procent de pacienti in cazul carora sincopa este un simptom al
unei
boli
mult
mai
grave,
putand
avea
chiar
impact
letal.
Sincopele apar de obicei cand fluxul sangvin catre creier este intrerupt si cand se instaleaza
hipoperfuzia cerebrala. Parechimul cerebral are nevoie permanenta de aport sangvin deoarece astfel se
aprovizioneaza cu oxigen si glucoza, principalul sau substrat metabolic. Creierul nu este capabil sa depoziteze
energie, ca urmare, o deprivare de oxigen si glucoza mai mare de 3 - 5 secunde determina aparitia clinica a
sincopei.
Sincopa poate sa apara in general la orice varsta, insa este mai rar intalnita in cazul pacientilor pediatrici (unele
studii au raportat o incidenta de 0.1% a sincopelor la copii). Specialistii recunosc insa ca daca sincopa apare la
varste inaintate, prognosticul pacientilor este mai rezervat deoarece in aceste cazuri exista si o patologie cronica
intricata
ce
poate
complica
foarte
mult
evolutia.
Aproximativ 3% dintre adultii cu varsta intre 30 si 62 de ani ajung sa aiba un episod de sincopa, in timp ce
procentul pacientilor peste 75 de ani este mai ridicat (6%). Sincopa este responsabila pentru 1-3% din totalul
prezentarilor la camerele de garda ale spitalelor de urgenta, si este foarte periculoasa mai ales in cazul pacientilor
cu afectuni cardiacecronice si boala coronariana ischemica.

Cuprins articol
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Generalitati
Cauze
Simptomatologie
Consultarea unui specialist
Investigatii paraclinice
Tratamentul

Controale ulterioare
Preventie
Prognostic

Cauze
Sus

Pentru a imbunatati managementul si abordarea generala a pacientului cu sincopa specialistii au impartit cauzele
de aparitie a acesteia in cauze cardiace, non cardiace si idiopatice. Anterior acestei clasificari sincopa era impartita
in
functie
de
etiologie
in
vasovagala,
situationala,
ortostatica,
aritmogenica.
Sincopa cardiaca poate fi determinata de boli vasculare, cardiomiopatii, artimii sau disfunctii valvulare, insa poate
sa
apara
si
in
cadrul
unui infarct
miocardic acut
sau
unei
disectii
de
aorta.
Cele
mai
frecvente
cauze
care
duc
la
aparitia
acetui
tip
de
sincopa
sunt:
1. Aritmii, in principal aritmiile ventriculare (tahicardia ventriculara sau torsada varfurilor), tahiaritmiile
supraventriculare. Tulburarile de ritm cardiac interfera cu functia de pompa a inimii, ceea ce duce la scaderea
fluxului sangvin prin intregul arbore circulator. In astfel de situatii sincopa apare brusc si nu exista nici un semn
promonitor,
de
avertizare;
2. Obstructii cardiace care apar in cadrul unor procese foarte variate: embolism pulmonar, hipertensiune
pulmonara,
tamponada
cardiaca,
cardiomiopatii;
3. Insuficienta cardiaca - in aceasta situatie apar sincope deoarece forta inimii este scazuta, ea nu mai poate face
fata necesitatilor, nu mai poate pompa sange cu o viteza crescuta astfel incat sa asigure necesarul de nutrienti ai
tuturor organelor si tesuturilor. Forta coloanei de sange este foarte scazuta iar creierul are foarte mult de suferit.
Sincopa noncardiaca poate fi determinata de raspunsul vasovagal accentuat la durere, deshidratare, ortostatism,
disfunctie vegetativa, tulburari psihiatrice sau poate sa apara in cadrul unor boli neurovasculare.
Sincopa vasovagala este cea mai frecventa sincopa. Apare in special la adultii tineri, insa este descrisa la
orice varsta. Ea este de fapt, lesinul clasic. Se datoreaza unui reflex circulator anormal: inima pompeaza sange cu
mai multa putere, vasele sangvine se relaxeaza, insa frecventa cardiaca nu se adapteaza si nu poate mentine

coloana de sange. Sincopa vasovagala apare mai ales in pozitie ortostatica si este precipitata de anxietate, temeri
intense,
stress
emotional
sau
durere.
Sincopa vasovagala poate sa apara si in cadrul unor boli cronice, sau in timpul unor episoade
de hipoglicemie,deshidratare, oboseala intensa. O astfel de sincopa este dominata de fenomene
vegetative : greata, varsaturi, diaforeza, disconfort epigastric sunt doar cateva din elementele clinice care preced
sincopa. Acest tip de sincopa nu are un risc vital si apare ocazional, doar in prezenta triggerilor amintiti.
Sincopa situationala - denumirea este sugestiva pentru momentul aparitiei: in anumite situatii si doar la pacientii
susceptibili.
Sincopa
situationala
are
un
factor
precipitant
foarte
bine
stabilit.
Cele
mai
frecvente
situatii
descrise
au
fost:
Tuse
puternica
la
pacientii
cu
afectiuni
pulmonare
care
tusessc
foarte
violent;
Deglutitie
a
unor
boluri
alimentare
mari
la
pacientii
cu
afectiuni
esofagiene;
- Mictiune la golirea unei vezici prea pline. Apare mai frecvent la barbatii intoxicati cu alcool;
- Presiune exagerata asupra sinusurilor carotice prin gulere si cravate prea stramte, mai ales la pacientii in varsta.
Postprandial, mai ales la batrani, cand presiunea arteriala scade dupa un pranz consistent.
Toti acesti stimuli sunt capabili sa declanseze reflexe vegetative si o stare de vasodilatatie generala care duce la
hipotensiune cerebrala tranzitorie. O astfel de sincopa nu pune viata pacientului in pericol, insa este periculaosa
prin
morbiditatile
asociate.
Sincopa posturala apare in momentul in care o persoana se ridica brusc din clinostatism in ortostatism. In aceasta
situatie organismul nu are timp sa isi regleze fluxul sangvin si nici tonusul vascular pentru a asigura perfuzia
cerebrala adecvata si se instaleaza o hipotensiune ortostatica atat de importanta incat pacientul lesina.
Cele
mai
frecvente
cauze
de
aparitie
a
sincopei
posturale
sunt:
1. Hipovolemie aparuta
prin
deshidratare,
hemoragii
(interne
sau
externe)
2. Reflexe si tonus vascular anormale: pot sa apara in urma administrarii unor medicamente, in afectiuni ale
sistemului
nervos,
atat
central
cat
si
periferic,
si
in
anomalii
congenitale.
Sincopa neurologica apare prin diverse mecanisme. Ea are de obicei un sindrom prodromal care avertizeaza
pacientul si care include: vertigo, disartrie, disfagie, diplopia si ataxie. Prin diminuarea fluxului sangvin cerebral
pacientul isi pierde cunostinta. Uneori sincopa neurologica apare si in urma unor procese grave: atacuri ischemice
tranzitorii,
sau
obstrucii
ale
unor
vase
intracraniene
mari.
Sincopa din cadrul accidentelor vsculare cerebrale este insotita de dureri foarte intense de cap, in timp ce sincopa
din atacul ischemic este acompaniata de tulburari de echilibru, si tulburari de vorbire. Convulsiile sunt si ele
caracterizate prin pierderea tranzitorie a cunostintei, insa difera de sincopa. In convulsii este vorba de un alt
mecanism, nu de sistarea sau diminuare fluxului sangvin cerebral ci de modificarea activitatii electrice a creierului
in anumite regiuni. Convulsiile sunt caracterizate prin activitate motorie intensa a bratelor si picioarelor pentru mai
mult de 8 secunde, tremur intens, alterarea statusului mental dupa trezire, confuzie si dezorientare.
Sincopa psihogenica apare la pacientii cu afectiuni anxioase in faza de hiperventilatie a atacului de
panica.

Simptomatologie
Sus

Cel mai sugestiv simptom al sincopei este pierderea tranzitorie a cunostintei si prabusirea datorita pierderii
tonusului postural normal. In cazul indivizilor care isi pot aminti momentul premergator sincopei se poate stabili si
existenta sau nu a unor stari prodromale ce pot sa il avertizez in cazul unor sincope recurente, dar care pot ajuta si
clinicianul
in
stabilirea
unui
diagnostic
sigur.
In general simptomele sincopelor variaza foarte mult in functie de tipul particular al acesteia, astfel:
- Sincopa vasovagala are drept simptome pincipale: existenta unor semne prodromale de natura digestiva (greata,
varsaturi), tulburari vizuale, acufene. Tegumentele sunt foarte palide, pupilele sunt dilatate si pacientul transpira
foarte mult (diaforeza). In timpul sincopei pulsul este foarte redus, uneori chiar sub 60 batai /minut. Pacientul isi

revine
destul
de
repede
din
inconstienta
si
isi
recapata
starea
anterioara;
- Sincopa posturala apare in urma unor pierderi sagvine sau hidrice pe care pacientul le poate cunoaste sau ale
caror semne poate ca le-a observat: hemoragii exteriorizate, melena, rectoragii, hematemeza, menstruatii
abundente, deshidratari. Anterior sincopei pacientul se poate simti mai ametit, este mai palid, transpirat;
Sincopa
situationala
are
triggeri
cunoscuti,
pacientul
isi
revine
relativ
repede;
- Sincopa cardiaca se manifesta prin: aritmii, palpitatii, dureri retrosternale, dispnee. Pulsul pacientului este slab,
lent, tegumentele sunt palide si transpirate. Nu exista semne premonitorii iar sincopa poate avea caracter recurent;
- Sincopa neurologica se caracterizeaza prin tulburari de echilibru, vertij, diplopie, tulburari de vorbire. Tegumentele
sunt normal colorate in timpul sincopei (spre deosebire de celelalte tipuri) iar pulsul este normal sau chiar crescut.
Convulsiile trebuie amintite deoarece este importanta diferentierea lor de sincope. Convulsiile sunt stari de pierdere
a constientei ce au aura (un complex de semne si simptome care anunta aparitia lor si care avertizeaza pacientul).
In cadrul convulsiilor apar frecvent incontinentele sfincteriene iar pacientii pierd involuntar urina si materii fecale.
Convulsiile se caracterizeaza printr-o activitate motorie generalizata care are o durata de peste 8 secunde.
Pacientul este confuz pentru cateva minute dupa ce isi revine, nu stie unde este, ce se intampla cu el si este apatic
si obosit. Este foarte important ca in timpul convulsiilor pacientul sa fie pus intr-o pozitie de siguranta pentru a nu
isi musca limba sau a se asfixia.

Consultarea unui specialist

Sus

Pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze unui medic in cazul in care au avut un episod de pierdere a cunostintei
deoarece cauza acestuia trebuie investigata si tratata. Sincopele sunt in general benigne, insa nu trebuie neglijate.
Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte de urgenta la spital in cazul in care :
- Pacientul a fost diagnosticat anterior cu o afectiune cardiaca, are factori de risc pentru aparitia trombembolimului
pulmonar;
- Exista sincope recurente cu afectarea starii de constienta si cu alterarea statusului mental;
Nu
exista
stimuli
sau
triggeri
ce
pot
fi
evidentiati;
Sincopa
are
o
durata
mai
lunga
iar
pacietnul
este
confuz
dupa
ce
isi
revine.
In urmatoarele situatii prezentarea la camera de garda nu este urgenta, insa este indicata:
- Sincopa vasovagala evidenta si triggeri recunoscuti si identificati de catre pacient sau de catre persoanele din jur;
Sincopa
unica,
fara
antecedente
sugestive
pentru
afectiuni
cardiace
sau
neurovasculare;
- Pacient tanar (cu varsta sub 30 de ani), sanatos, fara patologii cronice sau status hipercoagulant cunoscut.

Investigatii paraclinice
Sus

Cauzele sincopelor raman, in peste 50% dintre situatii, necunoscute. Cu toate acestea, pacientul care se prezinta la
camera
de
garda
in
urma
unei
sincope
trebuie
investigat
complet
si
amanuntit.
Anamneza poate furniza informatii utile cu privire la debutul sincopei, la existenta unor simptome premergatoare
pierderii cunostintei, dar si la existenta unor factori precipitanti, printre care: astenie, deprivare de somn, mediu
inconjurator
cald,
spatii
aglomerate,
consum
de
alcool,
durere,
emotii
puternice.
Medicul trebuie sa incerce sa adune cat mai multe informatii cu privire la simptomele care au precedat
sincopa:
- Ameteala, cefalee, vertij, disconfort epigastric, tulburari vizuale, paloare, parestezii sunt doar cateva dintre
manifestarile
perioadei
presincopale
- Simptome de tipul greturilor si diaforezei sunt sugestive mai degraba pentru o sincopa decat pentru o convulsie
(in care pacientul a fost singur si nu exista o alta persoana care sa descrie aspectul din cadrul pierderii de
cunostinta)
Este foarte important de precizat si durata simptomelor care au precedat sincopa deoarece pot fi sugestive pentru
cauza. De exemplu, simptomele din sincopa vasovagala dureaza aproximativ 3 minute, in timp ce cele din sincopa
cardiaca
indusa
de
aritmii
dureaza
3
secunde.
Istoricul medical al pacientul este de asemenea important. Pacientii trebuie rugati sa precizeze ce alte boli au, si
care este tratamentul pentru acestea. Anumite medicamente sunt recunoscute pentru implicarea lor in declansarea
sincopelor.
Acestea
-Agenti
-Agenti

care

antihipertensivi
influenteaza

debitul

cardiac

diuretice,
beta-blocante,

sunt:
nitrati;
digitalice;

-Agenti
-Agenti

care alungesc intervalul QT - antidepresive tricilice,

care
modifica
echilibrul
hidroelectrolitic

fenotiazine, amiodarona, chinidine;

al
organismului
- diuretice.

Examenul fizic trebuie efectuat complet si cu atentie sporita, mai ales daca pacientul se prezinta la camera de
garda imediat dupa sincopa. Se efectueaza un examen neurologic atent. Pacientii cu sincope necomplicate ar trebui
sa aibe un status mental nealterat. Sincopa obisuita nu este insotita de modificari de comportament, de cefalee,
oboseala,
somnolenta.
Daca pacientul prezinta astfel de simptome trebuie cautata o alta cauza de pierderea a cunostintei, iar cel mai
adesea
sunt
incriminate
agresiunile
toxice
asupra
sistemului
nervos
central.
De asemenea, la examenul fizic medicul trebuie sa caute si eventuale semne ale caderii si posibil ale unor
traumatisme, perforatii, fracturi. Daca pacientul si-a muscat limba in cursul episodul poate sa fi fost vorba de o
convulsie
si
nu
de
o
sincopa.
Investigatiile paraclinice sunt generale si isi propun sa analizeze starea de sanatate a pacientului.
Ele
pot
include:
- Electrocardiograma pentru investigarea ritmului si frecventei cardiace. Daca aspectul EKG este normal,
prognosticul pacientului este bun. La EKG se pot observa infarcte miocardice, disritmii, sau tulburari de conducere;
- Ecocardiografia este indicata in cazul pacientilor cu afectiuni cardiace diagnosticate si este testul de prima
intentie
daca
se
suspecteaza
o
sincopa
cardica
prin
cauza
mecanica;
Electroencefalograma
este
realizata
doar
daca
medicul
neurolog
o
considera
necesara;
Radiografie
simpla;
- Rezonanta
magnetica nucleara
cerebrala:
se
realizeaza
ipentru
investigarea
vaselor
cerebrale.
Investigatiile de laborator indicate in cazul pacientilor cu sincopa pot fi foarte numeroase si sunt in general ghidate
de
cauza
presupusa
de
aparitie
a
sincopei.
Cel
mai
- Hemograma completa;
Determinarea
functiei
Determinarea
- Glicemia.

adesea

se

renale

si
enzimelor

efectueaza:
nivelul

electrolitilor;
cardiace;

Tratamentul
Sus

Tratamentul

la

domiciliu

Recomandarile specialistilor pentru tratamentul la domiciliu sunt adresate in special persoanelor care sunt langa
pacient
in
momentul
in
care
acesta
lesina.
Astfel
ele
trebuie
sa:
Sa
acorde
imediat
primul
ajutor
si
sa
cheme
ambulanta;
Sa
plaseze
pacientul
intr-o
pozitie
de
siguranta;
Sa
ii
verifice
periodic
pulsul
si
daca
este
cazul
sa
il resusciteze;
- Dupa ce pacientul isi revine, sa il aseze pe un scaun si sa stea langa el pana soseste ambulanta. Chiar daca
sincopa pare inofensiva si nu exista factori de risc, pacientul trebuie sa evite sa se ridice timp de 15- 20 de minute
sau
pana
cand
soseste
ajutorul
de
specialitate.
Persoanele de langa pacient il pot intreba pe acesta, dupa ce si-a recapatat cunostinta daca are boli cronice de
inima, patologie neurologica, daca anterior sincopei a simtit dureri retrosternale, dispnee, cefalee, deoarece
acestea
pot
fi
sugestive
pentru
diverse
afectiuni
ce
pot
pune
viata
in
pericol.
Tratamentul

de

specialitate

Scopul tratamentului de specialitate este de a preveni aparitia complicatiilor si a reduce morbiditatea. Tratamentul
depinde in functie de tipul sincopei. Sincopa vasovagala se trateaza medicamentos doar daca pacientul are
episoade recurente care ii afecteaza calitatea vietii. Altfel, aceasta sincopa rasunde favorabil la modificarea stilului
de viata si la evitarea triggerilor. Pacientii sunt sfatuiti sa consume cat mai multe lichide, sa evite ortostatismul
prelungit
si
sa
creasca
cantitatea
de
sare
din
dieta
(strict
sub
supraveghere
medicala).
Sincopa
posturala
1.
Inlaturarea
cauzei,
2.

are
in

o
serie
special
daca
Evitarea

de
aceasta

indicatii
fost

terapeutice:
medicamentoasa;
deshidratarilor;

3.
Ridicarea
lenta
din
pat;
4. Evitarea meselor bogate, in special in cazul pacientilor varstnici cu tulburari ale tensiunii (hipotensiune arteriala).
Sincopa cardiaca are un tratament articular, in functie de cauza exacta. Poate fi vorba de tratamentul
tahiartmiilor,bradicardiilor,
blocajelor
atrioventriculare
sau
intraventriculare,
a
disectiei
de
aorta,
a trombembolismului pulmonar si multe altele. Indiferent de cauza, insa, tratamentul isi propune sa optimizeze
functionarea cordului astfel incat acesta sa poata face fata necesitatilor tuturor organelor si tesuturilor.
Tratamente specifice includ montarea unui pacemaker (care poate regulariza ritmul inimii in anumite tipuri de
tahiaritmii), sau implantarea unui defibrilator pentru controlul aritmiilor cu potential letal. In anumite cazuri se
poate indica chiar si interventia chirugicala: angioplastie, valvuloplastie sau bypass coronarian.

Controale ulterioare
Sus

Daca pacientul se prezinta la camera de garda insa cauza exacta de aparitie a sincopei nu este stabilita si nu este
indicata spitalizarea, specialistii recomanda prezentarea la control peste cateva zile. Pacientul trebuie educat si
invatat sa isi ia singur pulsul, sa fie atent la eventualele semne premonitorii si chiar sa isi invete membrii familiei
cum sa actioneze in cazul in care sincopa se va repeta. Sincopele nu au caracter recurent decat daca procesul care
le cauzeaza este cronic si nu este tratat corespunzator. De aceea, daca apare suspiciunea de sincopa cardiaca
pacientii sunt trimisi pentru a fi investigati de catre un medic cardiolog.

Preventie
Sus

Masurile preventive depind si ele de cauza exacta a sincopei precum si de gravitatea acesteia. Unele sincope pot fi
prevenite
prin
modificarea
stilului
de
viata,
evitarea
expunerii
la
triggeri:
Evitarea
incaperilor
suprapopulate
si
supraincalzite;
Evitarea
ridicarii
bruste
din
clinostatism
in
ortostatisn;
Hidratarea
corespunzatore,
mai
ales
in
sezonul
cald;
Evitarea
meselor
bogate.
In alte cazuri, sincopa poate nu are o etiologie usor de stabilit. Pacientii sunt sfatuit sa isi consulte medicul de mai
multe ori, pana cand, impreuna, reusesc sa stabileasca motivul de aparitie a acesteia. Odata ce cauza a fost
determinata, tratamentul poate fi si el initiat. Prevenirea sincopei cardiace este dificil de realizat. Se poate face doar
prin tratarea corecta a tulburarii care sta la baza hipoperfuziei cerebrale. Unii pacienti trebuie sa fie foarte precauti
si sa evite sa conduca un autovehicul pana cand se stabileste cauza de aparitie a sincopei si se initiaza tratamentul.

Prognostic
Sus

Cauza de aparitie a sincopei este cea care stabileste si prognosticul pacientului. Intr-un studiu recent publicat, 25%
din pacientii de peste 65 de ani cu sincopa de cauza cardiaca au decedat intr-un an de la acel episod. Multi dintre ei
au murit subit. Sincopele care nu au o cauza grava sau cardiaca au un prognostic favorabil, iar starea pacientului se
amelioreaza daca respecta recomandarile medicului si evita factorii de risc, indiferent de natura lor.
Sincopa reprezint pierderea de scurt durat a contienei i a tonusului muscular.
Lipotimia este o alterare a strii de contien care nu ajunge ns pn la pierderea complet a contientei.
Se apreciaz c aproximativ 25% din indivizii sntoi sau aparent sntoi au avut cel puin un episod de sincop sau lipotimie n
viaa lor. Aproximativ 3% din internrile de urgen sunt determinate de o sincop sau o lipotimie.
Sincopa e determinat de o scdere brusc i sever a irigrii cu snge a creierului. Sistemul nervos nu dispune de rezerve
energetice depinznd aproape exclusiv de oxigenul i glucoza furnizate de snge. Scderea sub 30% a perfuziei creierului duce n
10 secunde la pierderea strii de contien.
Sincopele reflexe, reprezentnd mai mult de jumatate din cazurile de sincop, pot apare chiar i la un individ aparent sntos
datorit unor emoii puternice, dureri puternice, a unor puncii, a unor extracii dentare sau la ridicarea brusc n picioare. Diverse
afeciuni cardiace pot determina scderea debitului sangvin al inimii ctre creier determinnd sincopa cardiogen.

Sincopa metabolic este determinat de scderea oxigenrii creierului, de scderea glicemiei sau de diveri ageni toxici.
Manifestari clinice:
Sincopa se produce ntotdeauna n poziie ortostatica (vertical) i poate avea 2 faze:
1.faza prodromal - precede cu 20-30 secunde apariia sincopei. Se manifest printr-o stare de ru general, tulburri de vedere,
transpiraii, amoreli, senzaia de cap gol, paloare, grea i vrsturi.
2.faza de stare - pierderea contienei se produce brusc, bolnavul cznd sau prbuindu-se uor.
Datorit simptomelor premonitorii cderea nu produce de obicei accidentarea bolnavului cum se ntmpl n epilepsie. Bolnavul
prezint paloare, pupile mrite, pielea este umed i rece, stare de slbiciune muscular, de imobilitate. Pulsul e slab sau absent,
tensiunea arterial este sczut, uneori dificil de msurat, iar respiraia e imperceptibil. Dac sincopa dureaz mai mult de 15-20
secunde pot aprea convulsii.
n lipotimie bolnavul nu i pierde complet cunotina, iar afectarea funciilor vitale e mai atenuat dect n sincop. Lipotimia apare
de obicei la indivizi cu labilitate neuro-vegetativ, n condiii de aglomeraie, cldur, stat n picioare prelungit, suprasolicitare sau
stres emoi onal.
Pentru a putea preciza cauzele sincopei sunt necesare diverse investigaii precum electroencefalograma, dozarea glucozei n
snge, ionograma (analiza mineralelor din snge), electrocardiograma pe 24 sau 48 ore (Holter), ecocardiografie, examenul
Doppler al arterelor carotide, tomografie computerizat etc.
Tratament:
Bolnavul trebuie scos cat mai repede din criz deoarece prelungirea acesteia peste 4 minute poate afecta ireversibil creierul.
Bolnavul va fi aezat cu membrele inferioare deasupra nivelului corpului i cu capul la nivelul corpului sau chiar mai jos. Capul
trebuie ntors ntr-o parte pentru a preveni cderea limbii i astuparea cilor respiratorii. Se verific permeabilitatea cilor
respiratorii, iar la nevoie se trece la eliberarea lor. Se ncearc stimulri uoare prin stropire cu ap rece sau lovirea uoar a
obrajilor. Dac bolnavul nu i revine n 15-30 secunde se ncepe resuscitarea cardio-respiratorie.
Pentru a preveni crizele viitoare, n cazul sincopelor reflexe, se vor evita stresurile, aglomerrile, cldura excesiv, manevrele
dureroase, ridicarea brusc din pat. Medicul poate recomanda folosirea ciorapilor elastici, poate administra medicamente cu aciune
asupra venelor sau medicamente antiaritmice n sincopele datorate tulburrilor de ritm cardiac.

Sincopa, manifestri i cauze

email print
0

Autor: Dr Dana Tinic06 Oct 2009 - 00:00

/STOCKEXPERT
Vezi galeria foto

Clinica medical poate fi uneori paradoxal: boli grave se nsoesc de simptome banale sau, din contr,
afeciuni benigne se manifest zgomotos. Deseori ns este i ambigu, pentru c acelai simptom poate
fi semnul unei boli grave sau al unei stri nesemnificative.

Este i cazul sincopei, o pierdere brusc, temporar a strii de contien, nsoit de dispariia tonusului
postural (cdere) i afectarea pn la suspendare a funciilor vitale (tensiune arterial, frecven

cardiac, respiraie), n absena unor leziuni organice locale specifice. Revenirea este spontan i n
general rapid, n cteva secunde sau minute.
Cauzele apariiei
Producerea unei sincope este o consecin a particularitilor metabolismului i fiziologiei creierului uman.
Acesta are nevoie de un aport constant de glucoz i oxigen pe care nu le poate ns stoca, de aceea
este dependent de un flux sangvin regulat. n condiii normale, acesta reprezint circa 15% din valoarea
debitului cardiac, adic 700-750 ml de snge pe minut. Dac din diferite motive acest flux se oprete,
chiar i pentru cteva secunde, se produce sincopa. Aceasta poate aprea n diferite afeciuni cardiace,
neurologice sau metabolice. De notat c lipotimia sau leinul, cu care sincopa se confund deseori,
reprezint scderea sau pierderea strii de contien, dar fr afectarea funciilor vitale. Aritmiile afeciunile cu afectarea ritmului fiziologic al inimii - att prin scderea frecvenei cardiace (bradiaritmii),
ct i prin creterea acesteia (tahiaritmii) pot genera sincope prin reducerea debitului cardiac (cantitatea
de snge pompat ntr-un minut). Bolile cardiace care evolueaz cu obstrucia fluxului sangvin: diferite
afeciuni valvulare (aortice sau mitrale) ori cardiomiopatia cronic obstructiv (maladie n care muchiul
cardiac se ngroa i i pierde capacitatea eficient de contracie) se nsoesc de sincope care apar mai
ales la efort. Hipotensiunea arterial ortostatic (cu scderea brusc i notabil a tensiunii arteriale la
ridicare) se poate nsoi i ea de sincope. Acelai lucru se ntmpl i n situaiile n care scderea
tensional e cauzat de pierderi lichidiene, prin hemoragii (chiar mici, neexteriorizate, dar persistente,
cum ar fi cele digestive sau genitale) sau diaree, vrsturi, abuz de diuretice. n fine, numeroase alte
maladii cardiace - infarctul miocardic i strile postinfarct, unele cardiopatii congenitale, pericarditele,
trombozele vaselor pulmonare - se pot nsoi i ele de acest simptom. Sincopa vasovagal este foarte
frecvent mai ales la adolesceni i persoane tinere i se produce n diferite circumstane (fric, emoie,
vederea sngelui, durere puternic, mici intervenii medicale etc.), printr-un mecanism reflex
vasodepresor. Sincopa carotidian apare mai ales la vrstnici, cu leziuni aterosclerotice difuze, la care
sinusul carotidian este stimulat uor i se caracterizeaz prin apariia acestei stri la diferite manevre
simple (rs, ncheierea gulerului la cma, ntoarcerea capului). Alteori, o sincop se poate produce la
oboseal, dup meninerea forat a poziiei n picioare, fr micare sau n timpul unor accese de tuse,
n timpul urinrii sau defecaiei, ori dup expunerea prelungit la temperaturi nalte. Insuficiena cerebrovascular generat prin obstrucia unei artere care irig creierul, cel mai frecvent prin leziuni
aterosclerotice, se poate nsoi de sincop. i alte afeciuni neurologice - migrenele, epilepsia, nevralgia
glosofaringian (afectarea nervului cu acelai nume, ce genereaz dureri violente n zona cervical),
unele accidentele vasculare, mai ales atacul ischemic tranzitor, neuropatiile (mai ales diabatice), boala
Parkinson - se pot manifesta prin sincope. Exist i situaii n care fluxul sanguin este normal, dar se
nregistreaz o scdere a glicemiei sau oxigenrii sngelui care pot duce la sincop. Aa se ntmpl n
strile hipoglicemice, n suferinele pulmonare cronice (emfizem, bronit, fibroz pulmonar, tromboze
sau embolii, pneumonii). Strile de nervozitate sau stres, cu creterea frecvenei respiratorii, pot de
asemenea declana o sincop. Acest lucru se poate ntmpla i la copiii mici, la care respiraia se oprete
n timpul crizelor de plns sau ipete, la furie sau durere.
Manifestri
Unele medicamente pot produce sincope prin diferite mecanisme: vasodilatatoare, diuretice, alfa sau beta
blocante, digitalice, antiaritmice, sedative, antidepresive triciclice, neuroleptice etc. Sincopa se poate
instala brusc sau dup o perioad premergtoare de cteva secunde sau zeci de secunde. Sincopa
vasovagal, de pild, este precedat de o stare de disconfort, grea, ameeal, nceoarea privirii,
transpiraii. n sincopele cardiace instalarea acestora se face brusc sau dup cteva secunde de dispnee,

durere toracic, palpitaii. n afeciunile neurologice, sincopa poate fi anunat de cefalee, vertij, ameeal,
tulburri de echilibru. Sincopa propriu-zis dureaz cteva secunde pn la 2 minute. Persoana n cauz
i pierde contiena, se prbuete, rmne nemicat, inert, fr s rspund la stimuli, dar cu
meninerea controlului sfincterelor. Este palid sau uneori cianotic, cu extremitile reci, cu pulsul slab,
respiraia abia perceptibil, tensiunea arterial sczut.
Dup ce i revine, i recapt complet starea de contien i memoria. n timpul cderii se poate lovi,
de aceea trebuie investigat i tratat ulterior pentru eventuale rni, fracturi, traumatisme craniene.
Investigaiile ulterioare, obligatorii
Fie c sincopele apar ntr-un context clinic, de exemplu boli cardiace sau neurologice, fie c ele se repet
fr a exista nite afeciuni preexistente cunoscute, ele necesit investigaii. Se ncepe cu examenul clinic
fcut de medicul de familie, care v poate recomanda n continuare teste suplimentare:
hemoleucogram, glicemie, electrolii, EKG, radiografia toracic etc, alteori se impune un examen
cardiologic sau neurologic de specialitate, care poate fi completat cu alte investigaii, mai amnunite
(ecocardiogram, electroencefalogram, tomografie computerizat sau RMN). Dac simii c v vei
pierde cunotina ntindei-v pe pat sau, dac nu e posibil, aezai-v pe un scaun cu capul ntre
genunchi.
Sfaturi de urmat. Dac asistai cnd alt persoan lein, paii pe care trebuie s-i facei sunt urmtorii:
ntindei-o pe spate, cu picioarele ridicate cu 30 cm; desfacei-i gulerul, haina, cureaua; ncercai s i
vorbii pe un ton ridicat, s o stimulai scuturnd-o sau plmuindu-i obrajii. De asemenea, dup ce i
revine, este bine s rmn culcat un sfert de or sau pn la sosirea medicului. Tratamentul de fond se
face dup precizarea diagnosticului.