Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs AMTU II 2011 6 Parcelar
Curs AMTU II 2011 6 Parcelar
CURS 6
SISTEMUL PARCELAR
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
B I B L I O G R AF I E
MORFOLOGIE SI TIPOLOGIE URBANA
CULLEN , Gordon- Townscape (III 1941)
ALEXANDER, Christopher- A Pattern of Languages, MIT Press, 1983 (I 9657)
KRIER, Robert - Urban Space
LAURIAN, T.- Urbanismul ( II1858)
CHIARA, V. - Larte narativa tipologica ( II 4882)
NORBERG- SCHULZ, Christian - Genius Locci
CHOAY, Francoise - Lurbanisme, utopie et realites ( I2132)
GIEDION, S.- Espace, temps et architecture
DERER, Petre- Locuirea urbana
HARHOIU, Dana- BUCURESTI- Intre occident si orient
ELEMENTE TIPOLOGICE PARTICULARE
SITTE, Camillo - Arta construirii oraselor, (II 5276)
CASTEX, A. - Formes urbaines- de lilot a la barre ( I34T)
LYNCH, Kevin - Imaginea orasului (I 2849)
RYKVERT, J.- The seduction of Place, 2000, (II 5731)
TINTORI, Silvano - Lindividualita urbana
ZELLNER,P.- Hybrid space, 1999 (II 5738)
PARCELAR
MERLIN, Pierre, CHOAY, Francoise, Morphologie urbaine et parcellaire (I 8628)
LYNCH, Kevin Good city form (II 5325)
***
Regulament parcelare (III 3799)
GALLION, A., EISNER, S.- The urban pattern City Planning and design (II 5086)
ANALIZA TESUTULUI URBAN
LYNCH, K, HACK, G. - Site planning (II 5096)
SZCZOT, Frederic - Elements analitiques de lespace urbain
BOTEZ M., CELAC, M. - Sistemele spatiului amenajat (I 6444)
PIETONALE
***
Spatii urbane pietonale (II 4432)
***
Urban design street and square(I 8033)
***
Pedestrian areas (III 2512)
***
Accomodating the pedestrians (II 4957)
***
Les espace pietons, 1991 (III 75T)
SISTEMUL PARCELAR
e compus din:
Parcela
Insula urbana (grupare
de parcele delimitata
de strazi)
Relatiile dintre
parcele/ tipuri de
parcele/ grupari de
parcele
PARCELA
CARACTERISTICI GENERALE
Suprafata
Deschidere la strada
Accesibilitate
Adancime
Forma, proportii
Dimensiuni
Utilizare (folosinta,
functiuni)
Aliniament
Limita trotuar
Carosabil
Limite laterale
Limite laterale
Limita posterioara
PARCELA
Din punct de vedere spatial- parcela este suprafata orizontala
(planul)
Din punct de vedere morfologic - parcela este unitate primara in cadrul
tesutului urban (urbigena = generatoare de alte elemente urbane mai
complexe- ex. insula urbana, vecinatatea, etc )
Din punct de vedere perceptiv - parcela este un ansamblu de linii
limite garduri, imprejmuiri
Din punct de vedere juridic- parcela materializeaza proprietateateritoriul aflat sub o anume jurisdictie* proprietatea in sensul dat de Codul Civil - TITLUL II
DESPRE PROPRIETATE
INSULA URBANA
Delimitarea insulelor
Factor de evolutie
Matrice a formei urbane
ulterioare
Linia mediana de
subimpartire initiala a
parcelelor
- Caracter agrar perioada
medievala, pre-moderna
Bucuresti
1854
Planul Boroczyn
INSULA URBANA
Bucuresti
1911
DINAMICA SISTEMULUI
PARCELAR
Diversitatea intereselor
individuale/ colective
Diversitatea formelor de
ocupare/utilizare a teritoriului
DIVERSITATE A
FORMEI URBANE
DIVERSITATE
CULTURALA
Fragmentare
Divizare
Subdivizare
Parcelare
Reparcelare
1. ACCESIBILITATEA CAROSABILA
2. ACCESIBILITATEA PIETONALA
CONCEPTUL DE ARHITECTURA
Caracteristici:
Tipuri de asezari
rurale care duc la
structuri parcelare
diferite:
sate de intemeiere,colonizare:
structura ordonata pe baza
unor planuri prestabilite
Tipologie
Dupa ocupatia dominanta
- satele cu functii predominant agricole - specializate fie in
cultura cerealelor si a plantelor tehnice, fie in viticultura, fie in
cresterea animalelor etc.
- satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturii
se disting si unele activitati - industriale: prelucrarea lemnului,
exploatarea resurselor minerale s.a.
-satele cu functii agricole si de servicii (comert, transporturi,
turism).
Tipologia geografica
Dupa tipul de organizare:
Tipologia morfo-spatiala
Dupa tesut / texura:
parcelar
tentacular
Sat
adunat
parcelar
compact
Sat adunat
parcelar mixtorganic si
proiectat
Sat rasfirat:
parcelar
linear alungit
Sat alungit, rasfirat
Parcelar
dispersat
Sat risipit
-satele devlmae
- fiecare familie avea un lot egal n folosin
- dar lotul (delni n ara Romneasc, jirebie n Moldova, sesie n
Transilvania) se trgea la sori n fiecare an.
- pdurea, apele, punile erau folosite n comun.
- cu timpul, obtile steti au nceput s se diferenieze, loturile
devenind ereditare i inegale ca ntindere. Astfel a nceput s se
formeze o ptur mai nstrit care avea s joace rol conductor n
perioada feudala.
Totui, n perioada feudal i chiar pn n perioada modern, s-au pstrat, n
special n regiunile de munte i de deal, sate libere deinute razesii din
Moldova, mosnenii (sau moteni) din ara Romneasc, iar n Transilvania i
Banat funcionau liber comunitati de avere.
BIBLIOGRFIE RECOMANDATA:
Stahl, Henri H., Contribuii la studiul satelor devlmae
romneti, Editura Cartea Romneasc, Bucureti,
1998