Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEMA I
ACTIUNEA CIVIL
I.1.Notiune
I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile
I.2.1.Afirmarea unui drept
I.2.1.1. Conditii
I.2.1.2. Exceptii de la cerinta actualittii dreptului
I.2.2.Interesul
I.2.2.1.Noiune
I.2.2.2.Condiiile interesului:
I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului
I.2.3.Capacitatea procesual
I.2.3.1.Notiune
I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta
I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu
A.Reprezentarea
B.Asistarea
C.Autorizarea
I.2.4.Calitatea procesual
I.2.4.1.Transmiterea calitatii procesuale
A.Transmisiunea legala
B.Transmisiunea conventionala
I.3.Clasificarea actiunilor civile
I.3.1 Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea cererii de
chemare n judecat
I.3.1.1.Actiuni in realizare
I.3.1.2.Actiuni in constatare
I.3.1.3.Actiuni in constituire de drepturi
I.ACTIUNEA CIVILA
I.1.Noiune
V.M.Ciobanu, G.Boroi,Drept procesual civil, Curs selectiv, Ed.CH Beck, 2009, p.1
3.calitatea procesuala
4.capacitatea procesuala
I.2.1.Afirmarea unui drept
Acesat condiie presupune existena unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat sau
a unui interes legitim care trebuie ocrotit.
I.2.1.1.Dreptul subiectiv civil afirmat, pentru a se bucura de protecie juridic, trebuie s
ndeplineasc anumite condiii:
a. s fie recunoscut i ocrotit de lege;
b.
s fie exercitat n limitele sale externe ( care pot fi de ordin material sau juridic) i n limitele
sale interne (adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost stabilit sau creat
de lege).
dreptul subiectiv pretins de reclamant nu exist sau c, dei exist, acesta nu ndeplinete condiiile
de validitate impuse de lege pentru a putea fi exercitat (altele dect cerina de a fi actual), atunci
cererea de chemare n judecat va fi respins ca nentemeiat (nefondat, netemeinic);
ns, dac se constat c dreptul subiectiv pretins nu este actual, mijlocul procesual de
invocare a lipsei acestei condiii fiind excepia de prematuritate a cererii (excepie de fond,
absolut i peremptorie), cererea de chemare n judecat va fi respins ca prematur (soluie
generic de inadmisibilitate).
Mijlocul procesual de invocare a prematuritatii cererii este exceptia de prematuritate, care
este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie, putand fi invocata de oricare dinte parti, de
procuror, daca participa sau de catre instanta din oficiu.
I.2.1.2. Exceptii de la cerintaactualittii dreptului
Exista insa anumite situatii, expres prevazute de lege, in care, desi dreptul subiectiv civil nu este
actual, cererea este admisibila.
Astfel, exista excepii de la cerina actualitii dreptului in urmatoarele situatii expres prevzaute de
dispozitiile art.110 C.proc.civ.:
- cererea pentru predarea unui imobil, la mplinirea termenului de locaiune, poate fi fcut chiar
nainte de mplinirea acestui termen(alin.1);
- se poate solicita, nainte de termen, executarea la termen a unei obligaii alimentare sau altei
prestaiuni periodice (alin.2)
- preedintele instanei poate ncuvina, n general, nainte de mplinirea termenului orice cereri
pentru executarea la termen a unei obligaii, dar numai cnd socotete c cererile sunt ndreptite
pentru ntmpinarea unei pagube nsemnate (alin.3).
De mentionat este faptul ca hotararea obtinuta in conditiile art.110 C.proc.civ nu va putea fi
pusa in executare decat la momentul la care dreptul subiectiv civil va deveni actual.
I.2.2.Interesul
I.2.2.1.Noiune
Interesul reprezint folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil.
Interesul poate fi:
material, de natur patrimonial (de exemplu: atunci cnd se urmrete revendicarea unui
bun, recuperarea unei creane, repararea unui prejudiciu, obligarea prtului la restituirea
unui mprumut sau a unui bun etc.)
moral, de natur nepatrimonial (de exemplu: n cazul punerii sub interdicie etc.).
I.2.2.2.Condiiile interesului:
-
s fie personal i direct n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma
procedural i nu pe altcineva; i n cazul n care acioneaz alte persoane sau
organe n locul titularului, folosul se resfnge asupra lor;
-Mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei condiii de exerciiu a aciunii civile l constituie
excepia lipsei capacitii procesuale de folosin (excepie de fond, absolut i peremptorie).
-Soluia instanei n cazul n care va admite excepia ca fiind ntemeiat, va fi anularea cererii ca
fiind introdus de o persoan care nu are capacitatea procesual de folosin sau mpotriva unei
persoane fr capacitate procesual de folosin.
i interziii judectoreti (persoane n privina crora s-a pronunat o hotrre irevocabil de punere
sub interdicie judectoreasc;
capacitate procesual de exerciiu restrns pentru minorii cu vrstele cuprinse ntre 14 i
18 ani ;
capacitate procesual deplin de exerciiu pentru: persoanele care au mplinit 18 ani sau, n
mod excepional, dac legea prevede, chiar anterior mplinirii acestei vrste.
Potrivit art.42 C.proc.civ.: persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata
decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care
randuiesc capacitatea sau organizarea lor. Prin urmare, articolul citat, face referire la trei
situatii:
A.Reprezentarea intervine n cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub
interdicie judectoreasc (lipsa total a capacitii de exerciiu). Aceste persoane nu stau
personal n judecat, ci prin reprezentanii lor legali. Art. 44 C. proc. civ. dispune c instana poate
numi un curator special care s reprezinte interesele celui lipsit de capacitate de exerciiu pn la
numirea reprezentantului legal, ori de cte ori exist urgen n soluionarea pricinii sau exist
contrarietate de interese ntre reprezentant i cel reprezentat.
Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o
parte din aceste acte. Asadar, nulitatea nu intervine in mod automat, potrivit art.161 alin.1
C.proc.civ.: instanta putand acorda un termen pentru ca partea sau reprezentantul sau sa faca
dovada capacitatii de exercitiu. Daca lipsurile nu se implinesc in termenul acordat de instanta in
acest sens, judecatorul va anula cererea (art161 alin.2 C.proc.civ.).
I.2.4.Calitatea procesuala
Noiune. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si
persoana care se pretinde (este) titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus judecatii
(calitate procesuala activa) si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic (calitate
procesuala pasiva).
Regul: reclamantul este cel care trebuie s justifice att calitatea sa procesual activ, ct
i pe cea pasiv; ulterior sesizrii, la rndul su, instana trebuie s verifice ex officio, ndeplinirea
condiiei calitii procesuale
Regula determinarii calitatii juridice procesuale a partilor cu ajutorul raportului juridic
litigios nu este exclusiva, existand si o serie de exceptii. Astfel, legea recunoaste legitimare
procesuala activa sau pasiva si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca subiecte
in raportul juridic litigios.
Exemple:
A. Calitate juridica procesuala activa:
- autoritatea tutelara;
- procurorul conform art.45 C.proc.civ.
- creditorii chirografari pe calea actiunii oblice art.974 c.civ.
B. Calitatea procesuala pasiva:
ipoteze n care transmiterea calitii procesuale nu este posibil: n materia cererilor strict
personale.Exemplu: atunci cnd n timpul unui proces de divor pendinte decedeaz unul
dintre soi, cstoria va nceta prin deces, circumstan special de care instana va lua act,
fiind inadmisibil continuarea procesului dintre soul supravieuitor i motenitorii celuilalt
so.
B.Transmisiunea conventionala : are loc ca efect al ncheierii anumitor categorii de acte juridice, n
urma crora cel care preia calitatea procesual este subdobnditorul acelui drept sau bun litigios,
cum ar fi: contractul de vnzare sau donare a dreptului litigios (cumprtorul sau donatarul
dobndind calitatea procesual deinut n proces de cel care a cedat dreptul su), cesiunea de
crean (cesionarul prelund poziia procesual deinut de cedent)
Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi:
- universala;
- cu titlu universal;
- cu titlu particular.
Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in starea in
care se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-i opozabile.
Sanctiunea lipsei calitatii procesuale
Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie (care este o excepie de fond,
absoluta si peremptorie) de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a
procesului, iar in caz de admitere atrage respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoan fara
calitate procesual activ sau impotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Daca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia cu
fondul, iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate
sau impotriva unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare a admiterii
exceptiei lipsei de calitate. In acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie redeschis de o
persoana care ar justifica legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care are calitate
procesuala pasiva.
executare) acelea prin care reclamantul, pretinzndu-se titularul unui drept subiectiv solicit
instanei obligarea prtului la respectarea acelui drept, iar n cazul n care nu mai exist aceast
posibilitate, la despgubiri pentru prejudiciul creat. Aceast categorie de aciuni conduce
ntotdeauna la hotrri susceptibile de executare silit.
Caracteristici:
Restabilirea sau valorificarea interesului se pretinde a se face direct, iar daca acest lucru nu mai
prin care reclamantul solicit aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, n scopul de a crea
o situaie juridic nou ntre pri (se vizeaz schimbarea sau desfiinarea unui raport juridic
existent i crearea unui nou raport juridic, ca efect al hotrrii ce se va pronuna).
Astfel art 111 prevede ca: partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea
existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere
realizarea dreptului.
Caracteristici:
Dispozitia de mai sus se aplica in cazul constatarii existentei sau inexistentei unui drept, nu si a
actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu a unui bun
dobndit de ambii soti in timpul cstorie (pentru motive temeinice),
Nu trebuie confundat cererea in constatare existentei sau inexistentei unui drept cu cererea
privind constatarea unei anumite situatii de fapt. In acest caz, cererea adresat instantei prin care
se solicit constatarea unei situatii de fapt va fi respins ca inadmisibil. Sunt astfel de cereri:
aceea prin care se solicit instantei s constate ca un inscris s-a pierdut n anumite imprejurri.
Din obiectivul limitat - constatarea existentei sau inexistentei dreptului rezulta o particularitate
1.aciuni n constatare pozitive se solicit constatarea existenei unui drept (unui raport juridic
ntre reclamant i prt);
2.aciuni n constatare negative constatarea inexistenei unui drept al prtului (de exemplu, s
se constate inexistena unei anumite datorii a reclamantului fa de prt, creana acestuia din urm
fiind stins prin prescripie sau prin compensare etc.)
- declaratorii se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic, pentru a
se inlatura o situatie de incertitudine (spre exemplu, partile supun instantei interpretarea unei
clauze contractuale in conformitate cu vointa lor; beneficiarul unui legat cere instantei sa constate
caracterul ilicit al conditiei puse de testator etc.)
-
interogatorii sunt acelea prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care ar
putea, eventual sa-i conteste dreptul, obligand-o imediat sa opteze pentru una din
conduitele posibile, in situatia juridica data (actiunea prin care mostenitorii legali cer
paratului sa exhibe testamentul in baza caruia el se pretinde legatar universal; actiunea
prin care mostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang preferabil sa
declare daca accepta succesiunea sau renunta la ea; actiunea prin care partea dintr-un
contract susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de
nulitate sau a invoca nulitatea etc).
provocatorii acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care ii
cauzeaza o tulburare importanta in exercitarea dreptului sau aceasta persoana este astfel
determinata sa-si valorifice dreptul pe care pretinde ca l-ar avea, sub sanctiunea de a nu-l
mai putea invoca daca nu si-l demonstreaza.
tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor
raporturi juridice noi intre parti;
in principiu, hotararile pronuntate produc efecte numai pentru viitor, ex nunc (sunt
exceptii, hotararile pronuntate in materie de desfiintare a casatoriei, stabilirea filiatiei fata
de mama si fata de tata, tagaduirea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc.).
Exemple:
-plata unei sume de bani,
- predarea unor bunuri fungibile, etc.
A.2.Actiuni personale imobiliare cand dreptul personal valorificat are ca obiect un bun imobil
Exemple:
-obligarea locatorului la predarea bunului imobil ctre locatar
B.Cererile reale sunt cele prin care se urmareste valorificarea unui drept real sau dup caz,
aprarea posesiei unui bun.
Exemple:
-actiunea in revendicare;
-actiunea confesorie sau negatorie;
-aciunea n grniuire
-actiunea prin care vnztorul solicit rezolutiunea contractului de vnzare-cumprare;
-petitia de ereditate
-actiunea de partaj, etc.
La rndul lor, actiunile reale se mpart n:
B.1.Cereri reale mobiliare atunci cand dreptul real valorificat prin actiune are ca obiect un bun
mobil
Exemplu:
-revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea-credint
B.2.Cereri reale imobiliare dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil.
Pe lng clasificarea mai sus expus, cererile reale se mai mpart n:
-cereri petitorii;
-cereri posesorii.
B.a.Cererea petitorie este aceea prin care se tinde la apararea unui drept real
B.b.Cererea posesorie are ca obiect apararea posesiei asupra unui bun imobil impotriva oricaror
tulburari de fapt sau de drept, ori, dupa caz, redobandirea posesiei, daca ea a fost pierduta.
C.Cererile mixte sunt acele actiuni prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un
drept de creanta, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se afla intrun raport de conexitat.
In acest caz, cum s-a remarcat deja in literatura de specialitate, ne aflam practic in prezenta
unui cumul obiectiv de actiuni: una personala si una reala. In mod conventional au fost incluse in
aceasta notiune doua categorii de actiuni:
actiunile in executarea unui act juridic prin care s-a transferat ori a fost creat un drept real
imobiliar, dand nastere totodata unei obligatii personale (se considera ca in aceasta situatie
reclamantul exercita doua drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul
real avand ca obiect remiterea bunului).
actiunea in rezolutiune, in revocare, in resciziune, in reductiune si cea in anularea unui act
translativ sau creator de drepturi reale imobiliare, daca reclamantul solicita si repunerea partilor
in situatia anterioara, respectiv restituirea bunului
I.3.2.2.1.Importana clasificrii cererilor patrimoniale
Aceasta clasificare prezinta importanta n raport de trei aspecte, si anume:
-calitatea procesual,
- competenta teritorial;
- prescriptia
In ceea ce priveste calitatea procesuala, in cazul actiunilor pesonale nu poate fi chemat in
judecata ca parat decat subiectul pasiv al raportului obligational, pe cand in cazul actiunilor reale,
poate fi chemat in judecata orice detinator al lucrului, deoarece reclamantul urmareste dreptul
asupra bunului sau chiar bunul in mainile oricui s-ar afla, titularul avand si dreptul de urmarire.
Actiunea reala confera si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai paratului, in timp ce
actiunea personala nu exclude concursul celorlalti creditori privilegiati. Actiunea reala urmareste
obtinerea bunului in natura, pe cand actiunea personala nu duce la acest rezultat decat atunci cand
este vorba de executarea unei obligatii de a da; in cazul obigatiei de a face sau a nu face pentru
neexecutarea obligatiei se pot obtine numai daune-interese.
Exemple:
-repunerea prtilor n situatia anterioar incheierii contractului dac prin cererea principal s-a
solicitat anularea contractului;
-pstrarea numelui dobndit n timpul cstoriei de ctre cellalt sot n cadrul procesului de
divort, etc.
C.Cererile incidentale acelea care pot avea o existen independent (precum cererea
principal), dar care sunt formulate ntr-un proces deja iniiat.
Exemple:
-cererea reconventional prin intermediul creia prtul invoc drepturi proprii impotriva
reclamantului;
-cererea de interventie voluntar;
-cererea de chemare n garantie, etc
I.3.3.1.Interesul clasificrii
Clasificarea prezinta interes sub mai multe aspecte:
Sub aspectul competentei - actiunile accesorii si incidentale sunt in sarcina instantei care
judeca cererea principala (art.17);
Anumite actiuni se pot formula numai pe cale principala (de exemplu, actiunea in tagada
paternitatii) sau numai pe cale accesorie (de exemplu, cererea de incuviintare a pastrarii
numelui din casatorie dupa divort), alte actiuni se pot formula atat pe cale principala, cat si
pe cale accesorie sau incidentala (incredintarea copiilor minori).
Exista actiuni accesorii sau incidentale care trebuie solutionate din oficiu de instanta
investita cu solutionarea cererii principale (incredintarea copiilor minori intr-un proces de
divort, pensia de intretinere, numele pe care sotii urmeaz s-l poarte dup desfacerea
cstoriei);
Persoana care formuleaza o actiune incidentala dobandeste calitatea de parte, astfel inct
hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila;
Hotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidentale este supusa acelorasi cai de atac
si termene prevazute pentru actiunea principala, chiar daca in situatia in care ar fi exercitate
separat ar fi supuse altor cai de atac sau altor termene.
Rezumat
Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor
procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective
civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege.
Sunt conditii de exercitare ale actiunii civile: afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice
ocrotite de lege, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual.
Bibliografie
Gabriela Rducan, Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european, ediia a 2-a
revizuit i adugit
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Drept procesual civil. Teste gril i spee pentru
examene
V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril.
V.M. Ciobanu, T. Briciu, Claudiu Dinu, Drept procesual civil. ndreptar pentru
seminarii si examene.
I.4.ntrebri si exercitii:
I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme
1.Mentionati care este diferenta intre cererea de chemare in judecat si actiunea civil.
2.Enumerati conditiile de exercitare a actiunii civile.
3.Cnd o actiune in constatare va fi respins de ctre instana de judecat ca inadmisibil in
temeiul art.111 C.proc.civ.?
4.Care sunt situatiile in care, desi dreptul subiectiv pretins de reclamant nu a devenit actual,
instanta va solutiona cererea pe fond?
5.Enumerati dou cazuri de transmitere legala a calittii procesuale.
6. Actiunea prin care reclamantul solicit instantei s constate nulitatea contractului de
vnzare-cumprare ncheiat intre el si parat, este o actiune in constatare sau in realizare?
Argumentati.
I.4.2. Rezolvati urmtoarele grile:
1. Excepia lipsei de interes a cererii de chemare in judecat:
a.poate fi invocat doar de ctre instanta de judecat;
b.este o exceptie relativ;
c.poate fi invocat de oricare dintre prti, de procuror sau de instant din oficiu
2.Asistarea intervine:
a.n cazul minorilor intre 14-18 ani;
b.in cazul minorilor sub 14 ani;
c.n cazul minorilor intre 16-18 ani
3.Sunt conditii de exercitare a actiunii civile:
a. prtile, obiectul, cauza;
b.afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual
c. cauza, capacitatea procesual, calitatea procesual
4. Reclamantul poate solicita nainte de mplinirea termenului, executarea la termen a unei
obligatii alimentare?
a.da, ntruct reprezint o exceptie de la cerinta actualittii dreptului;
b.nu, ntruct dreptul reclamantului nu este actual;
c.da, dac prtul renun la invocarea exceptiei de prematuritate a cererii