Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Invatarea Scolara
Invatarea Scolara
- invatarea prin discriminare, atunci cand facem distinctii fine (de exemplu, deosebirea
dintre o insecta si un paianjen);
- invatarea conceptelor;
- invatarea regulilor (gramaticale, a formulelor matematice);
- rezolvarea problemelor constituie tipul de invatare cel mai complicat.
R. Gagne pastreaza influente din gandirea asociationista. Meritul sau este de a atrage
atentia ca nu putem aborda o anumita tema, daca elevii nu si-au format in prealabil
asociatiile, discriminarile, conceptele pe care ea le presupune. Profesorul trebuie sa
gandeasca analitic un proiect de lectie, obiectivele propuse.
Teoria psihogenezei operatiilor intelectuale (a lui J. Piaget): Piaget a studiat evolutia
gandirii, formarea gandirii abstracte, demonstrand cum gandirea are loc mai intai in planul
actiunilor reale, pentru ca treptat acestea sa poata fi efectuate mental.
Teoria operationala a invatarii: formarea operatiunilor mentale parcurge, cel putin in varsta
scolara mica, urmatoarele etape:
- faza de orientare (in care copiii asista cum invatatorul aduna un grup de 3 bile, apoi altul
de 4 bile, le reuneste si numara din nou, constatand existenta a 7 bile);
- faza actiunii reale, in care elevii insisi executa operatia cu betisoare sau alte materiale;
- faza verbalizarii aduna cu glas tare, fara sa mai foloseasca materiale;
- faza interiorizarii aduna in minte, la inceput mai incet, apoi din ce in ce mai rapid.
Elevul trebuie sa fie activ daca dorim ca gandirea sa se dezvolte, sa fie pus in fata unor
probleme, mobilizandu-i toate resursele existente pentru formarea si dezvoltarea de operatii
mintale.
Teoria genetic-cognitiva si structurala (Bruner): copilul descopera lumea dinafara lui in trei
moduri:
- modalitatea activa realizata prin actiunea sa, prin manipulare libera, prin exersare;
- modalitatea iconica, bazata pe imagini;
- modalitatea simbolica.
Copilul utilizeaza treptat aceste modalitati, iar cand ajunge la deplina stapanire a
modalitatii verbale inseamna ca a ajuns la maturitate intelectuala. Bruner este printre primii
care au subliniat necesitatea problematizarii, ca metoda, si a invatarii prin descoperire.
Prin invatare se obtine o modificare a comportamentului. Limbajul reprezinta principalul
cod de insusire, transmitere a informatiei ceaa ce confera invatarii un caracter constient .
pentru individ. Punctul de plecare in procesul motivatiei revine trairii unor trebuinte,
raportata la obiectele cu care ea poate fi satisfacuta. Constientizarea acestor obiecte in
mintea noastra da nastere motivului, adica un sentiment de convigere, aspiratie ce
determina actiunea sa se orienteze spre un anumit scop. La baza motivatiei sta o mare
varietate de trebuinte biologice si psihice ale omului.
In realizarea actiunilor motivate intervin toate procese psihice:
1) procesele cognitive asigura constientizarea obiectului cu care se satisface trebuinta;
trebuintele devenite constiente de obiectul lor se numesc dorinte din care izvorasc
tendintele, impulsuri spre miscare, actiune. Trebuintele sunt influentate de mediu, de
experienta sociala (exemplu: nevoia telefonului, a televizorului, iar ca si trebuinte negative:
dorinta de a fuma, nevoia de drog, alcool)
2)procesele afective insotesc actiunea cu trairi pozitive sau negative pana la atingerea
scopului. Motive ale conduitei umane : sentimentele si pasiunile.
Starile afective sunt impartite in doua:
1)- Procese afective dinamice :: sentimentele, pasiunile.
Pasiunile difera de sentimente prin intesitatea lor, care au drept urmare o viziune
unilaterala a vietii. Ceea ce nu constituie obiectul pasiunii nu se vede (te orbeste
pasiunea)
Sentimente :
inferioare(interse personale: dorinta de a construi o casa) ;
-superioare:
- morale(dragoste de munca , patriotism);
-estetice(trairea frumosului in arta) ;
-intelectuale(aspiratia de a stii mai multe.)
2)- Procesele afective statice:
a)- agreabilul si dezagreabilul insotesc toate perceptiile noastre (pe strada, observarea
unui automobil nou si frumos este agreabila, pe cand gunoiul azvarlit pe strada este
dezagreabil)
b)- dispozitiile (bine dispusi/ indispusi)
c)- emotiile stari afective de scurta durata;(exemple: furie ,frica, disperare, bucurie,
dezgust, speranta, mila etc).
Astfel rezulta o clasificare a motivelor dupa continutul psihologic al lor (dorinte,
sentimente, interese ,aspiratii ,aptidudini speciale etc.)
Profesorul e nevoit sa se sprijine pe toate formele de motivatie, insa el va cauta tot timpul
sa promoveze motivatia intrinseca, cea mai valoroasa.
Din punct de vedere socio-moral:
a) motive sociale scopuri si interese generale pentru altii(patriotismul);
b) motive normale sunt legate direct de scopuri ce vizeaza personal elevul (dorinta de
succes).
Recompensa e un factor stimulator, satisfactia succesului dinamizeaza scolarul pentru a
obtine rezultate bune. Succesele scolare au efect formarea unei atitudini pozitive faa de
munca. Insuccesele repetate pot indeparta copilul de scoala , trenuie renuntat la
dezaprobare, forme de pedeapsa. E importanta exigenta profesorului , personalitarea si
tactul pedagogic.
Rolul profesorului este de a facilita motivatia elevului prin accentuarea atractiilor, prin
implicarea lor in sarcini captivante si evitarea situatiilor jenante sau de esec.
Formarea motivatiei:
- proces complex si de lunga durata;
- atitudinile parintilor sunt inoculate treptat si copiilor;
- conteaza exemplul, modelul profesorului; intervine intentia datorata autoritatii;
- bucuria succesului poate duce la o atitudine pozitiva fata de materia asimilata care a dus
la satisfactii;
- intr-o activitate scolara trebuie sa predomine momentele pozitive;
- educarea motivatiei atinge stadiul superior cand apar sentimentele trainice legate de
valoarea muncii si a culturii.
Randamentul intr-o activitate creste paralel cu forta motivatiei numai pana la un anumit
punct, cand dorintele sunt prea puternice, intevin inhibitii si randamentul nu mai creste, ba
chiar scade.
Principiul nivelului optim in motivarea activitatii scolare (P.N.O)
Procesul de invatare necesita un consum mare de energie umana. Raportat la unitatea de
timp, acest consum este egal cu intesitatea muncii elevului, care nu se poate desfasura la fel
pe tot parcursul activitatilor Invatarea eficienta e strans legata de P.N.O. al functionalitatii
activitatii scolare. Nivelul optim se obiectiveaza in:
-integrarea optima a elevilor in viata colara si sociala ;
Vointa este capacitatea omului de a-si mobiliza in mod constient intreaga activitate
psihologica in vederea realizarii unor scopuri dinainte fixate , adica a unor activitai
voluntare. Vointa este un proces psihic complex care le presupune pe toate celelalte procese
psihice (cognitive si afective). Procesele cognitive(gandirea, imaginatie , memorie, spirit
de observatie) participa la fixarea scopului si planului actiunii pe care urmeaza sa o
realizeze. Procesele afective insotesc actiunile la fixarea scopului pana la atingerea lui ,
manifestandu-se atitudini de neincredere , teama , speranta , bucurie pentru fiecare pas
pana la relizarea scopului , culminand cu sentimentul de succes sau esec. Actiunile volitive
difera de la individ la individ sub aspectul calitatii (intervin aptitudinile), sub aspectul ratei
de afectuare (intervin trasaturile temperamentale) si sub aspectul organizarii finalitatii
(intervin trasaturile de caracter). Deci , vointa este o activitate voluntara , constienta,
motivationala.
Exista doua categorii de actiuni volitive :
- actiuni volitive simple etape :
1)fixarea scopului actiunii ca rezultat al trairii unei tendinte sub forma de dorimnta sau
tentatie. In acest stadiu se constituie impulsul spre actiune.
2) lupta motivelor , care apare in cazul in care sunt actualizate mai multe trebuinte, fiecare
cu impulsul sau spre un anumit scop.
3)deliberarea si luarea unei hotarari cu privire la act. care va fi executata si prin ce
mijloace.
4) executarea actiunii pe baza mijloacelor satbilite, mijloace ce pot fi structurate intr-un
plan de actiune.
5) evaluarea si corectarea actiunii pe baza unei verificari secventiale. Exersarea in aceasta
directie duce trepta la formarea unor importante trasaturi de vointa ca : hotarare,
perseverenta, stapanire de sine, fermitate, finalitate,etc.
!!!!! Revin cu a doua categorie cand am sa o gasesc!!!!
4. Psihologic, logic si pedagogic in procesul invatarii si formarii conceptelor, a structurilor
operatorii si actionale, a celor atudinal-valorice
Invatarea se desfasoara pe baza unui sistem de actiuni si operatii diferentiate de la elev la
elev, in functie de nivelul dezvoltarii psihice al fiecaruia si de continutul situatiilor de
instruire (lectii si alte activitati didactice). Elevul invata si se dezvolta intelectual,
actionand. Actiunile externe cu obiectele, printr-un proces de analiza, comparatie, sinteza si
generalizare, proces dirijat de profesor, se transforma pe plan mintal in operatii
intelectuale, in scheme de gandire. este vorba de o aspiratie spre integrare sociala, o dorinta
de afiliere.