10.

brusture,cires,gutui
Brusture: Arctium lappa , familia Asteraceae este o plant erbacee. bianuala, are un rizom
vertical, radacina carnoasa, verticala, albicioasa la interior si cafenie la exterior. Tulpina atinge 12 m inaltime, pana la 4 cm grosime si este acoperita cu peri. La baza are frunze mari, de cca. 25
cm latime si 40 cm lungime, de culoare cenusie pe fata inferioara, cu margini intregi si petiol de
cca. 30 cm. Frunzele superioare sunt mici. Florile au nuante de roz, in forma de cosulete, dispuse
in partea superioara a tulpinii.
Compoziie chimic.Rdcina conine inulin , acid palmitic, steric i cofeic, ulei volatil,
viatmine din complexul B, nitrat de potasiu, steroli,hormoni vegetali, taninuri i mucilagii.
Frunzele conin fitoncide, arctiin i lapanol.
Actiune farmacologica: dezinfectant, depurativ, tonic capilar, hipoglicemiant si colereticcolagog.
Indicii terapeutice: Brusturele prezinta indicatii majore in tratarea intoxicatiilor, reumatismului,
dermatozelor, gutei, calculilor renali,diabetului si indicatii minore in tratarea obezitatii, cistitei,
bronsitei si constipatiei.Uleiul de brustur este recomandat a fi folosit pentru masaj al pielii
capului pentru stimularea cresterii parului.
Cires(Prunus avium), familia Rosaceae: Cireul este un arbore ce atinge nlimea de 15 - 20
m, . Pomul are o coroan circular, sferic, tulpinile tinere au scoar a neted apoi scoar a
devine zgrunuroas. Frunzele sunt de form oval alungit, zimate pe margini i ascu ite la
capt. Florile, de culoare alb, sunt grupate frecvent cte dou sau cte patru. Fructele pot fi de
culori diferite, cu nuane de la rou spre galben pn la negru, ele fiind de form sferic sau
elipsoidal,; n mijlocul fructului crnos se afl un smbure rotund, Componentii principali:
vitamine (A,B1, C), minerale (calciu, fier, fosfor, clor, magneziu, potastiu, sulf), oligoelemente
(zinc, cupru, mangan, cobalt), zahar-levuloza, asimilata de catre diabetici.Proprietati: diuretic,
antidiareic, antiinflamator, remineralizant, depurativ, laxativ, sedativ nervos.
Indicatii: obezitate, constipatie, reumatism, guta, litiaza urinara, pletora, ateroscleroza, cistita,
pielita, pielonefrita, cardiaci, hipertensiune, diaree, hepatopatie, prevenirea imbatranirii.
Gutui: Cydonia oblonga. fam.Rosaceae. Este un arbore fructifer Rdcinile nu se dezvolt mult
n adncime, fiind dispuse n stratul superficial al solului.Coroana este deas neregulat.
Frunzele sunt simple, cu marginea neted, lat-ovalate, suprafa tomentoas (acoperit de peri
moi, catifelai, de culoare alb). Mugurii sunt de asemenea tomentoi. Sunt flori mari, solitare,
albe sau roz, cu cinci petale.Fructul este o bac fals, acoperit de un puf cafeniu. Gutuile coapte
au culoare galben. . Coninutul hidrati de carbon,fibre,Ca,Mg,K,C
Este antiinflamator, stimularea poftei de mncare. problemele hepato-biliare. n cazul
hepatitelor cornice,afectiunile digestive., diuretic,in departarea mirosului urat al gurii,
tratrea afectiunilor respiratorii. expectorant si calmant in caz de angina, traheita, bronsita, in
stadiul incipient al tuberculozei, impotriva intoxicatiilor medicamentoase. In
cazul muscaturilor de insecte, In cazul arsurilor si ranilor cu puroi, conjunctivita, blefarita,
cistita, Hemoragiile uterine
11.liliac,linte,mar,par.
Liliac: Syringa vulgaris Familia Oleaceae- este un arbust care atinge o inaltime de 7-8 m.
Frunzele sunt in forma de inima, alungite, cu pedunculi lungi,.infloreste in lunile maiiunieFlorile parfumate sunt asezate in ciorchine, de forme si culori diferite. Fructele plantei au
forma unor capsule alungit ovale, cu semine aripate. Compoziie chimic: florile i frunzele
conin siringin, manit, siringopicrin, emulsin, invertin, zaharoz.Aciuni farmaceutice:
Scoara liliacului manifest proprieti astringente i tonice, iar frunzele i florile scad febra i
calmeaz colicile biliare. Liliacul se poate folosi n anorexie, colici abdominale, diaree, dureri
hepatice, febr, reumatism i slbiciune fizic durerilor localizate la coloana vertebrat, tratarea
anxietii, deparazitarea intestinala i ameliorarea bolilor de rinichi, energizant. n
industrie florile sunt utilizate pentru extragerea uleiului eteric folosit n parfumerie.

Linte: Lens culinaris este o plant anual leguminoas, scund, proas, cu frunzele paripenatcompuse ale crei semine sunt comestibile..
Planta are cca 40 cm iar seminele se gsesc n psti seminele sunt n general numai cte dou
in fiecare pstaie. Lintea conine fibre, proteine, amidon, glucide, lipide, calciu, sodiu, magneziu,
mangan, fosfor, fier, vitamina A, vitamina B, vitamina C. Actiuni farmaceutice: foarte nutritiva,
galactogog, energizant, Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, convalescenta, crestere,
dispepsii, echimoze, flegmoane, furuncule, mamele care alapteaza pentru marirea cantitatii de
lapte, rani, reumatism,micsorarea colesterolului,scaderea zaharului.
Mar: Malus domestica , familia Roscaceae. Descriere: Mrul este un arbore cultivat, cu tulpina
nalt pn la 10 metri, cu coroana larg, puternic i ramificat. Frunzele sunt eliptice, obtuze la
vrf, dinate pe margini i cu faa inferioar moale-proas. Florile sunt albe-roz, grupate n cime
de forma unor umbrele. Fructele sunt poame globuloase de mrimi variate, cu o mic adncitur.
compozitie:B1,B2,C,E,K,Ca,Mg,Fe,I. actiune tonica, diuretica, uricolitica, depurativa,
antiseptica, intestinala, hipocolesterolemianta si laxativa.merele regleaz sistemul digestive
,conduce la stabilizarea florei intestinale i ntrirea sistemului imunitar,favorizeaz un somn
linitit,crete capacitatea de concetrare,reduce nervozitatea i iritabilitatea, dizolv acidul uric
(reumatism, gut),reduce colesterolul i previne atacurile de cord, dezintoxic organismal,
previne apariia cancerului
Par; Pyrus comunis.Rosaceae.pom de nlime 10-17 m ; Tulpina dreapt este nvelit co o
scoar cenuie-brun,.Rdcina sa puternic Pe ramurile stau aranjate alternativ frunze ovale cu
margini dinate sau ntregi. florile, albe. rareori galben sau roz. fructele mari, cu pulp zemoas i
dulce. Fructele conin vitamina A, B2, B6, C, Ca,Na,K,P.stimuleaz digestia, crescnd pofta de
mncare, vitaminiznd i mineraliznd organismul., scade temperatura, favorizeaz eliminarea
toxinelor din organism, stimuleaz formarea globulelor roii i funciile organelor. Frunzele sunt
recomandate n tratarea afeciunilor urinare, renale, diabet. Gargara fcut cu macerat de frunze
servete la tratarea infecilor faringelui, i la amigdalite. Pulberea din scoara de pr este folosit
n combaterea diareei.
12.sculatoare,visin,limba-mielului.
Sculatoare : Dactylorhiza maculate. Fam. Orhidaceae. Tulpina, usor trunchiata si roscata in
partea ei superioara, poate avea o inaltime de la 15 cm pana la 65 cm. Frunzele au culoarea verde
inchis si, pe fata superioara, au numeroase pete brune. Florile, roz sau rosii, cu pete purpurii
dispuse simetric, infloresc din iunie pana in iulie. Compozitie: uleiuri volatile, fitosteroli, rezine,
principii active, furocumarine, colina, mucilagii, taninuri, acizi organici. Actiune: afrodisiaca,
stimuleaza apetitul sexual, este considerata Viagra, romanesca, vasodilatatoare genitala,
stimuleaza activitatea gonadelor si secretia hormonilor sexuali si implicit de excitare a sistemului
nervos, combate impotenta, frigiditatea, Indicatii: impotenta, figiditate, sterilitate la femei
Contraindicatii: creste valorile tensionale motiv pentru care administrarea la persoanele cu HTA,
se face doar la avizul medicului; nu se administreaza femeilor gravide
Visin: Prunus cerasus. Fam. Rosaceae. este un arbore fructifer nlime 6 m.
Are frunze lucioase, dinate pe margine, cu flori albe, fructele globuloase, de culoare ro iepurpurie, cu nuane spre negru, acre-dulci.
Viinele conin zaharuri, substane tanoide, proteine, pectine, acizi organici, sruri minerale i
vitamine.. Actiune: antiinflamatorie, antianemic prin continutul de vitamine de grup B, fier,
magneziu, pigmenti, vitamina C,acidul ascorbic tonifica peretele vascular, fluidifica sangele,
scade tensiunea arteriala, glicozide care au rolul de a scadea frecventa si ritmul batailor cardiace,
fluidifica secretiile, fiind un bun expectorant, stimuleaza secretia sucului gastric, ateroscleroza,
afectiuni venoase , reduce nivelul colesterolului si a zaharului din sange. Indicatii: in stari
febrile,faringite, bronsite, astm bronsic, artrite, ateroscleroza, gastrite hipoacide, constipatie,
colita de fermentatie si putrefactie, hepatite cronice, litiaza biliara, enteropatii, boli cardio-

vasculare, HTA, combaterea anemiei, tonifierea organismului, stoparea procesului de

imbatranire, diabet zaharat, cure de detoxifiere.
Limba mielului (Borrago officinalis) este o planta anuala, cu o tulpina inalta, groasa, carnoasa,
ramificata si acoperita cu perisori Are frunze ovale, cu margini zimtate, de culoare verde inchis
pe fata superioara si verde pal pe margini si fata posterioara, ce este acoperita cu perisori. Inainte
de a inflori, inflorescentele, in forma de stea, au culoarea alba sau rosu-roz, dar de obicei sunt
albastre.
Compozitie chimica.Atat frunzele, cat si florile sunt bogate in minerale diuretice.
Planta contine si mucilagiu cu efect demulcent alina durerile mucoaselor. Uleiul extras din
seminte este bogat in acizi grasi nesaturati. nitrat de potasiu, alantoina, rasini, flavone, alcaloizi,
acid acetic, calciu, amoniac, mucilagii, taninuri si ulei volatil in cantitati redus.Indicatii
terapeutice.Frunzele sunt emoliente si expectorante in caz de tuse, sau afectiuni ale gatului.
reumatismului, peritonitei,. Stimuleaza transpiratia si eliminarea urinei tratarea febrei scarlatina,
nefrita, , afectiuni nervoase si cardiace, palpitatii.efect diuretic, este depurativ si antiinflamator.
13.schinduf,turta,urzica alba.
Schinduful (Trigonella foenum-graecum), familiei Fabaceae. Frunzele ovale, au aprox. 2 cm
lungime i sunt grupate cte trei pe peiol.Florile sunt mici, alb-glbui i la baz violet, i sunt
poziionate la subioara frunzelor.
Din flori se dezvolt psti subiri, lungi de 10 cm. Acestea conin semine dure, dreptunghiulare
sau rombice, de culoare galben-maronie.
ntreaga plant eman un miros puternic, uor asemntor cu leuteanul..
Compoziie chimic: colina i trigonelina , lipide sterolice, n compoziia crora intr lecitina,
fitina i alte fitosterine, trigliceride ale acizilor linoleic, linolic, oleic i palmitic; substane amare,
ulei volatil, taninuri, sruri de fier, magneziu, fosfai etc. Seminele conin o cantitate mare de
substane proteice, grsimi, precum i mucilagii, saponozide, fitosteroli, taninuri, cumarine,
substane alcaloidice (trigonelina). Indicaii terapeutice
Seminele de schinduf i preparatele fitoterapeutice derivate sunt indicate n stri de anemie,
convalescen, astenie fizic i astenie psihic, nevroze, anorexie i scderea colesterolului
sanguin i controlul valorilor glicemiei la persoanele diabetice. anabolizant puternic,
antiinflamator , galactogog puternic (mrete secreia de lapte la femeile care alpteaz),
aphrodisiac, diuretic i depurativ bun, expectorant de intensitate medie, stimuleaz procesele de
regenerare din organism, surs de vitamina PP, puternic tonic i stimulent neuromuscular.
Turta: Carlina acaulis Fam. Asteracee Este o plant ierbacee spinoas, cu o tulpin foarte scurt.
Frunzele spinoase sunt de tip sectat i formeaz o rozet lipit de sol. Florile albe formeaz
inflorescene capituliforme i au un receptacul crnos.. Compozitie chimica:rizomul si radacinile
contin inulina, tanin, rezine, ulei volatil, saruri minerale, etc.
Actiune farmacologica: antiinfectios, diuretic, sudorific, stomahic. Cicatrizant al pielii si
mucoaselor. Nu da voie sa se inmulteasca microbii. Distruge stafilococii. Mareste cantitatea de
urina eliminata contribuind la dezintoxicarea organismului. Favorizeaza sudoratia. Inlatura
procesul inflamator.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, anemie feripriva, ascita,boli dermatologice, boli
de stomac, boli urinare, bronsite, catar bronsic, eczeme, febra, herpes, hipocalcemie,
hipomagnezie, impotenta, infectii dermatologice, infectii cu stafilococ auriu, inflamatii cutanate,
pecingine, plagi, raceli, rani, sindrom de malabsorbtie, sterilitate, stomacal (tonic), tuberculoza
osoasa, tulburari de crestere la copii, ulcere cronice de gamba, viermi intestinali.
Urzica alba: Lamium album,fam.Lamiaceae este o plant erbacee peren, cu tulpinia n 4
muchii, pe care sunt dispuse frunze opuse, dinate, triunghiular-ovate. Florile sunt alb-labiate (cu
2 buze), dispuse sub form de guler la subsuoara frunzelor. Acioneaz decongestiv, ca emolient
i expectorant, vasoconstrictor, astringent. Este recomandat la hipertrofii de prostat. Se mai
folosete la leucoree, dismenoree, tulburri nervoase la menopauz, catar intestinal, diaree,
sngerri nazale. Intern:antiinflamator,antiseptic intestinal foarte puternic, anti malaric mediu,

antireumatic,astringent,colagog,depurativ, diuretic, expectorant, hemostatic rcoritor, reglator

bun al activitii gonadelor (mai ales la femei), tonic general,
14.Contributii la studiul plantelor cu continut de lipide .
SINTEZA, TRANSFORMAREA SI DEPUNEREA LIPIDELOR
Lipidele sunt substante grase simple si complexe, insolubile n apa si solubile n solventi organici
:
alcoolii si eterul. Lipidele pot fi extrase din toate tesuturile vii. Exista 2 categorii de lipide:
simple si complexe.
Lipide simple gliceride, steride si ceride.
Gliceridele - sinteza lor are loc n timpul zilei, cel mai frecvent pe suprafata mitocondriilor din
citoplasma celulei si se face prin transformarea glucidelor hexoze(glucoza si fructoza) si mai
putin a glucidelor pentoze.
Steridele sunt esteri ai acizilor grasi cu sterolii. Exista mai multe tipuri de steroli : sistosteroli
(n uleiul semintelor de bumbac, soia, fasole, in, n semintele cerealelor), stigmasterol (n uleiul
de soia),
brasicosterol (la semintele de mustar si rapita), spinasterol (n semintele de spanac si lucerna),
ergosterol (n semintele de secara, cereale, struguri, ciuperci.
Ceridele mpreuna cu alte substante (hidrocarburi, parafine, rasini, hidroacizi), se transforma n
ceruri, care sunt secretate de cuticula si formeaza un strat subtire pe suprafata frunzelor, florilor
si a fructelor, avnd un rol protector mpotriva unei transpiratii excesive si a unor agenti
daunatori.
Lipidele complexe (lipoide) se gasesc n plante n proportie de 1-2 % sub forma de glicerofosfolipide, sfingolipide, glicolipide, gluco-sulfolipide si lipoproteine.
15.bob,castravete,mei:
Bobul:Vicia faba.fam.Fabaceae. plant leguminoas,agtoare,anual care este cultivat pe
ntreg Pmntul. Smna bobului poate varia n funcie de soi dar n general e puin mai mare
dect bobul de fasole.Are culoarea galben la recoltare care se schimb la uscare n brun.Puterea
germinativ a bobului dureaz de la 4 la 6 ani. Bobul conine mari cantiti de proteine i fibre
alimentare, calciu, fosfor, fier, magneziu, caroten i vitaminele A1, B1, B2, C, E. Tecile de bob
facute ceai ajuta la guta, reumatism chiar vechi, durerile ncheieturilor, nisip urinar sau la vezica
biliara. Tulpina, frunzele, florile si pastaile au actiune diuretic si sedativa. sunt recomandate in
tratarea afectiunilor aparatului urinar, in colici nefritice, litiaza renala, inflamatii ale prostatei,
reumatism.
Castravete: Cucumis sativus familia Cucurbitaceae. plant legumicol o vi trtoare de 1,5 2
m lungime, care crete agndu-se pe spaliere cu ajutorul crceilor. Planta are frunze mari care
acoper fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, i poate crete pn la 60 cm,
cu un diametru de 10 cm. contine urmatoarele substante chimice: vitaminele A, B, C, sulf,
magneziu, oxid de calciu, mucilagii, erepsina. Principalele sale calitati sunt: racoritor, depurativ,
dizolvant al acidului uric si al uratilor, diuretic, hipnotic usor, astringent extern, stimuleaza
pancreasul sa produca insulina.
Uz intern: - artrita, colibaciloza, colici, guta, iritatii intestinale, intoxicatii, litiaza biliara si
renala, pecingine, stari subfebrile, temperamente biloase si sangvine, indigestii - se consuma
castravetii proaspeti sau murati, suc proaspat.
Uz extern:- acnee, cosmetica, dermatoze superficiale, crapaturi ale buzelor, pete pe piele, pistrui,
pori dilatati ai fetei, prurit, reumatism, riduri, arsuri solare, tendinite, dureri articulare - fie felii
de castravete proapat aplicate direct, fie comprese cu suc proaspat, felii de castravete macerat in
lapte.

Mei: Panicum miliaceum.fam poaceae.planta erbacee. Rdcina este fasciculat, puternic

dezvoltat pe orizontal,. Tulpina este erect, , proas, plin cu mduv. Frunzele, aezate
altern, sunt liniare, , acoperite cu periori pe faa superioar.
Inflorescena este un panicul lung, rsfirat, cu ramuri lungi, iar fructul este o pseudocariops, de
culoare glbuie. - boabele de mei au o valoare nutritiv ridicat, cu un coninut de 10-11%
substane proteice, 3-4% grsimi, 8-10% celuloza.
Semintele de mei contin pana la 20% proteine, dar si vitaminele A si B, fier si magneziu, siliciu
si fosfor. Acidul salicilic continut de mei il recomanda ca supliment alimentar pentru sanatatea
parului si a unghiilor.
Meiul este folosit ca tratament pentru indigestie, ulcer stomacal si hiperaciditate. Aceasta cereala
este recomandata si in alimentatia celor care sufera de anemie, iar compresele cu mei pot fi
folosite pentru artroza si guta.

16.nap,naut,orz
Napul Brassica napus, Familia: Brassicaceae este o plant erbacee, bienal cu nl imea de pn
la 50100 cm, cu tulpina florifer dreapt, cilindric, mult ramificat, acoperit cu periori.
Principalii constituenti cunoscuti:numeroase saruri minerale;calciu, fosfor, potasiu, magneziu,
sulf;esenta sulfoazotata; iod; arsenic;zaharuri (7,4%); vitaminele A, B, C;in plus, in frunze, fier si
cupru.
Proprietati:revitalizant; diuretic dizolvant uric;antiscorbutic;racoritor; emolient.
Indicatii:
Uz intern:oboseala generala; litiaza renala; guta; cistite; enterite; bronsite, tuse, angine;obezitate;
eczema, acnee.
Uz extern:degeraturi; abcese, furuncule.
Naut: cicer arietinum.fam.Fabaceae. Planta anuala, originara din Asia, la noi in tara, planta de
cultura.
Tulpina este inalta si dreapta, poate ajunge chiar si la 50 cm. Florile au culoare purpurie,
liliachie, galbena sau alba. Nautul infloreste in luna iunie sau in luna iulie. Fructul este o pastaie
scurta, ovala, de culoare galben deschis. Semintele sunt globuloase, de culoare galbena, roz,
roscata, alba sau neagra.
In scop fitoterapeutic se utilizeaa semintele (boabele).
Planta contine proteine, lipide, glucide, substante azotate, amidon, vitamina b si B, saruri
minerale (potasiu, fosfor, calciu, clor, sodiu, siliciu, magneziu, fier).
Nautul are efect diuretic, antiseptic urinar, helmintic, stomahic, tonic.
Planta se utilizeaza si in gastronomie pentru prepararea a diverse preparate culinare.
Uz intern: oligurie, infectii ale cailor urinare, litiaza urinara, paraziti intestinali, astenie, oboseala
fizica si psihica, convalescenta - sub forma de infuzie, decoct.
Uz extern: raceli, faringite, nevralgii - sub forma de gargara, cataplasma.
Orz: :Hordeum vulgare Fam. Graminae. Orzul are o rdcin fasciculat slab dezvoltat i o
tulpin n forma unui pai nalt de 30-150 cm. Frunzele sunt verzi-pal, Tulpina se termin cu un
spic lung de 4-13 cm, pros pe margine, format din segmente drepte. Fructele au form
fusiform, umflat la mijloc i ascuit la ambele capete. Compozitie chimica: hordeina
(alcaloid), maltina, proteine, amidon, celuloza, saruri de calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu,
vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C,fibre,enzyme. Actiune farmaceutica: antidiareic,
antiinflamator,intareste organismul, potoleste tusea, racoritor, regleaza tensiunea arteriala,
stimulator digestiv, stimulator al potentei sexuale, tonic general si al sistemului nervos in special,
tonic cardiac ,Se poate folosi in urmatoarele afectiuni: acnee, afectiunile cailor urinare, afectiuni
dermatologice, afectiuni hepatice, afectiuni oculare, afectiuni pulmonare, afectiuni tiroidiene,
afte bucale, alopecie, angina, anemie, aritmie, artrita, anorexie, astm, ateroscleroza cerebrala,

atonie gastrica si intestinala, avitaminoza, bronsite cronice, cancer, ciroza hepatica, cistite,
colecistita, colica abdominala, dereglari hormonale, dermatita,diabet, diaree,dischinezie biliara,
eczeme, hepatita cronica, imfarct miocardic,inflamarea plamanilor, imflamatia splinei, insomnie,
insuficienta hepatica, laringita, nefrite, obezitate, pancreatita, raceli, rahitism,
17.ovas,patlagele vinete.praz
Ovzul (Avena sativa)fam Poaceae. Ovzul este o cereal anual,
Rdcinile se dezvolt din diferite regiuni ale plantei, au form de fascicule, ptrund profund n
pmnt i au o capacitate mare de absorbie a substanelor nutritive din sol.Tulpina plantei este
erect, are 5-7 internodii goale n interior, este nalt de 60-100 cm, iar la baz are nite
ramificaii care dau aspectul de tuf.
Frunzele ovzului sunt plane i au limbul uor rsucit de la dreapta spre stnga. Inflorescen
plantei este un panicul (chiorchine) drept i lung de 15-30 cm pe care cresc spiculee cu 2-3 flori.
Compozitie chimica: hidrati de carbon, glucide, albumine, grasimi, potasiu, magneziu, clor,
calciu, sodiu, fosfor, fier, caroten, taminele B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E, K, PP, urme de
tamina D, un principiu similar foliculinei. Aminoacizii: alanina, arginina, acid aspartic, cistina,
acid glutamic, glicina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, Se indica in urmatoarele
afectiuni: afectiuni digestive, afectiuni hepatice, afectiuni neurologice, afectiuni pulmonare,
afectiuni splenice, anemie, angina, astenie fizica si psihica, astm, bronsite, cancer, colecistita,
colica renala diabet, dureri dentare, dureri intercostale, eruptii cutanate, guta, impotenta sexuala,
inflamatii, insomnii, insuficienta tiroidiana, laringita, litiaza urinara si biliara, nevralgii,
prurit,psoriazis, regenerarea sangelui, reumatism, spasme musculare, sterilitate,tuse, tuse
convulsiva, ulcer varicos, uremie.
Ptlgelele vinete Solanum melongena.fam.Solanaceae. Ptlgelele vinete sunt plante anuale.
Tulpina este erect i foarte rezistent .Florile au culoare violet , sunt aezate cte 1 3 pe
ramificaiile tulpinii i la subsuoara frunzelor.
Fructul este o bac , avnd mrimea medie de 200 g , culoarea negru violet.
Vinetele au in continutul lor peste 90% apa, dar si minerale si vitamine din belsug, precum
potasiu pentru stimularea inimii, magneziu pentru combaterea stresului, calciu pentru sanatatea
oaselor, vitaminele A si C pentru intarirea sistemului imunitar.
Grupul de vitamine B, bine reprezentat in patlagelele vinete, creste rezistenta la stres si
imbunatatesc starea psihica. De aceea, persoanele care mananca des salata de vinete scapa de
insomnii si inving mai usor starile de nervozitate. Indicatii :
Datorita proprietatilor vinetelor(antianemic, lazativ, diuretic, calmant, stimulent hepatic si al
pancreasului), este indicata consumarea vinetelor pentru anemie, scrofuloza, constipatie, eretism
cardiac, insuficienta a secretiei urinare.
Praz: Allium porum fam.Aliaceae Prazul are o tulpin fals groas, alb, cu o lungime de pn
la 70 cm, cu frunze verzi alungite, cu o lungime de pn la 50 cm. Bulbul subteran este mic i
alungit, cu un diametru de 4 - 9 cm. n cel de-al doilea an nl imea tulpinii se dubleaz, iar pe
vrful tulpinii apar florile i seminele. Prazul este bogat n vitamina C, PP, B6, fier i
magneziu..Proprietati:tonic al sistemului nervos, foarte digestibil, diuretic uric,laxative,antiseptic
Indicatii - uz intern: reumatisme, anemie, afectiuni urinare,insuficienta urinara,obezitate,
ateroscleroza
Indicatii - uz extern: abcese,furuncule, retente de urina,hemoroizi,intepaturi de insect, ingrijirea
tenului.
18.soia,spanac,fasole,hrean
Soia:: Soia (lat. Glycine max). Planta creste pana la 1 m. Este ierbacee, bogat ramificata cu peri
aspri. Frunzele sunt trifoliate si paroase, florile violete pana la albe. Pastaile sunt mici si
acoperite cu peri aspri. Soia are urmatorul continut: proteine, grasimi, acizi , apa

,celuloza,reziduuri minerale. Mai contine lecitina ,vitamina E, vitamina A, vitamine din

complexul B (B1, B2, B6), saruri de calciu, fosfor, fier si potasiu, Soia reduce nivelul
colesterolului. Este recomandat persoanelor predispuse la nivelul ridicat al colesterolului si la
bolile de inima. Se recomanda la completarea alimentatiei copiilor, nervosilor si la
demineralizati.
In medicina soia este un produs foarte solicitat pentru capacitatea sa de a:
intari
sistemul
imunitar;
reduce
hipertensiunea;mentine
densitatea
osoasa
(osteoporoza);controleaza nivelul glicemiei la diabetici;impiedica dezvoltarea celulelor
canceroase in anumite zone ale corpului; usureaza simptomele menopauzei .
Spanac: Spinacea oleracea. Fam. ChenopodiaceaeEste o plant anual ierboas de legume.Are o
tulpin ramificat direct.frunzele Sunt n form de rozete
Cu suprafa neted.florileSunt mici Unisexuale Grupate n inflorescene axilare i spice
terminale. Fructele se aseamn n aspect cu nuci ovale.compoz: Vitamine: A, C, E, acidul
folic,Antioxidante,Microelemente:Fe,
Cu,
Se,Macroelemente:Ca,
Mg,P,Iod,Celuloz.proprietati:Carminative,Laxativeuoare,Antiinflamatorii,Antiscorbutice,Diure
tice,Crete
peristaltismul
intestinal,Stimuleaz
activitatea
glandelor
digestive,Promoveazeliminareatoxinelor,Stimuleazmetabolismul.ind:constipatii,meteorism,ane
mie hipocroma.obezitate,stress,problem cu vederea,scorbut.
Fasole: (Phaseolus vulgaris)fam.Fabaceae. Plant erbacee anual, cu frunzele compuse din trei
foliole mari, proase, cu flori albe, albe-verzui, roz sau roii, cultivat pentru pstile i pentru
seminele sale, folosite n alimentaie, pastaia fasolei de culoare verde sau galben; fiecare dintre
boabele care se afl n interiorul acestei psti.cont:protein,vitcC A,Ca,K,Mg,Fe,P,Zn,acid folic.
Tecii de fasole, care contin aminoacizi, acid salicilic, saruri minerale si acid
fosforic.act:diuretic,depurative,antispastic.ind:DZ,infectiiurinare,anemie,rheumatism,cicatrizarea
ranilor,acne,affect rinichi,affect ginecol.cistite,
Hreanul:armoracea rusticana.fam.Brasicaceae. Planta erbacee,perena, rdcina groas
,cilindric, vertical, alb, crnoas. Frunzele bazale la hrean sunt crnoase, lungi.Grupate in
rozeta. Ele sunt ntregi, crenate pe margini, cu peiolul bine dezvoltat. Florile mici, albe,
tetramere i cruciforme (au 4petale n form de cruce), adunate n inflorescene racemoase
simple. Din ele se dezvolt fructele, nite silicule globuloase. Seminele din silicule sunt rar
viabile. Rdcinile conin: triglicozizi sulfurai(sinigrin), enzime(mirozinaza), acizi minerali
(sulfuric, clorhidric,), glucide complexe (celuloz, amidon, inulin), monozaharide (glucoz,
fructoz), aminoacizi (aspargin, glutamin), vitamin( B2 ,B1 ,C.), sruri minerale
(Na,K,Ca,Mg,P,Fe.).antibiotic,expectorant,bronhodilatatoar,antibacterien,creste
tensiunea
arterial,vasodilatator
coronarian,stimuleaza
imunitatea
generala
a
organismului,antiinflamatoar,aphrodisiac,antiparazitar,antianemic,antiscorbutic,diuretic,colagog.i
nd:reumatism,guturai,tuse,bronsita,tuberculozapulmonara,
gastrita,guta,anemie,sinuzita,rinita,paradontoza,stomatita, gripa, raceala.
19.Contributii la studiul plantelor cu continut de vitamine.
CTINA
Fructele de ctin au n compoziie majoritatea vitaminelor i mineralelor. Specialistul nostru ne
asigur c toate acestea sunt ntr-o proporie uor de absorbit de organism. Ctina este cea mai
bogat surs natural de vitaminele A i C. Pe lng acestea, mai conine o cantitate important
din vitaminele E, F, dar i vitamine din complexul B, P, K. Vitamina D se gsete ntr-o cantitate
mai mic. Datorit ingredientelor sale, ctina este indicat n convalescen, oboseal cronic, n
prevenirea i tratarea rcelii, gripei, guturaiului, dar i n curele de ngrare.
5519-112206-18_29_sante5.jpgMCEELE
Campioane absolute de vitamina C sunt mceele. Ca o curiozitate, specialistul nostru precizeaz
c "aceast vitamin se elibereaz prin fierbere", ceea ce nseamn c vitamina C se regsete n

apa n care a fiert fructul. Efectele benefice ale mceului se datoreaz i vitaminelor A, B1, B2
i K. Pentru c au un coninut ridicat de vitamina P, preparatele din mcee reuesc s menin
buna funcionare a vaselor capilare, normaliznd circulaia sngelui. Ceaiul de mcee este
recomandat i n afeciunile ficatului.
5519-112205-18_29_sante4.jpgPORUMBUL
150 de grame de porumb acoper aproximativ 25% din cantitatea de vitamina B1 recomandat
unui adult. Pentru c este bogat n vitaminele din grupa B, porumbul are efect asupra bunei
funcionri a sistemului nervos, a muchilor, a inimii i asupra produciei de globule roii.
Specialistul nostru recomand consumul de porumb i datorit coninutului de vitamina E, care
protejeaz mpotriva artritei. "Nici prin fierbere i nici prin conservare, porumbul nu-i pierde
vitaminele", ne asigur doctorul Cristina Blnescu.
5519-112204-18_29_sante3.jpgURZICA
Vitaminele A, B, C i K fac din urzic, att din cea obinuit, care "ciupete" cnd o culegi, ct i
din cea "moart" (alb sau roie), un remediu eficient. Coninutul o recomand pentru tratarea
hemoragiilor, litiazelor renale, tulburrilor aprute la menopauz. Vitamina A coninut de urzic
i confer acesteia proprieti benefice i n tratamentul afeciunilor dermatologice.
5519-112208-18_29_sante7.jpgFRUCTE
Consumai fructe! Sfatul vine din partea specialistului nostru, care v recomand s mncai
ntotdeauna fructe proaspete. Putei alege prunele sau perele pentru coninutul bogat n
vitaminele A i B sau putei opta pentru ciree, care conin vitamina E, benefic pentru piele.
Coaczele, murul i strugurii furnizeaz vitamina C.Spanacul este un adevrat complex de
vitamine. Prin urmare, este recomandat n anemii. Usturoiul este un valoros remediu, coninnd
vitaminele B, C, E i PP. Vitamina C o putei asimila din rostopasc i coada calulu
20.mazare,macris
Mazare: Pisum sativum Familia: (Fabaceae) este o plant ierboas, cultivat i leguminoas.
Rdcina sa este pivotant, cu nodoziti. Tulpina este ierboas i volubil, ns fr esut de
susinere. Frunzele sunt compuse i se termin cu crcei.florile. sunt zigomorfe, hermafrodite,
pentamere, dispuse cte 2-3 n raceme axilare sau umbelat apropiate. Florile sunt de culoare
alb, pestrie sau puin violet-rocate. Polenizarea este autogam. Fructul este o pstaie
dehiscent,. Smna este sferic, ovoidal, unghiular, turtit sau cubic, cu suprafaa neted
sau zbrcit. Cont:glucide (glucoz, zaharoz, levuloz), protide, lipide, fibre (din care aproape
jumtate sunt reprezentate de celuloz, cenu), vitamine, acizi organici .a. Pe lng utilizarea
mazrei n preparatele culinare, se cunoate i ntrebuinarea acesteia ca remediu natural, ajutnd
n vindecarea i tratarea numeroaselor afeciuni. Mazrea contribuie la tratamentul osteoporozei,
hipertensiunii arteriale, constipaiei, diabetuluiboli renale.anemii.
Mazrea verde mai este recomandat a fi utilizat i n tratarea bolilor renale sau strilor de
epuizare att fizic ct i psihic. Mazrea uscat este i ea important, deoarece asigur
organismului necesarul de energie.
Macris:Rumex acetone.fam.Polygonaceae.. Macrisul este o planta care atinge un metru si are
frunzele alungite, asemeni unor sageti. Radacina e pivotanta, cu un gust amarui-dulceag.florile
sint panicule, Fructul este o nucula, in interior avand o singura samanta de culoare bruna inchisa,
cu forma triedica. n frunzele de mcri se conin acizi citric, malic, cofeic, galic, protocatehic,
clorogenic, tartric, vitamine C, B1, B2, A, PP, substane tanante i minerale (fier, potasiu),
proteine, zaharuri, la un coninu de ap de circa . Pulbere de frunze pentru boli de ficat si
dezintoxicarea organismului.Adjuvant in boli tumorale maligne si benigne.Stimulent blind al
digestiei,ajuta la mentinerea tonusului fizic si psihic.Impotriva acneei.Impotriva hepatitei virale.
Astringent in cazuri de dezinterie.Alergii cu urticarii si anemii.
Sucul contine oxalat de potasiu ,deaceea nu se recomanda persoanelor care sufera de gastrite cu
hiperaciditate.Ulcer gastric si duadenal.

21.Contributii la studiul plantelor cu continut de uleiuri volatile.

Uleiurile volatile sunt produse izolate din plante sau organe ale acestora printr-un procedeu fizic
care au o anumita volatilitate (mai mare sau mai mica) si posed un miros agreabil caracteristic
sursei din care provin.
Sunt cunoscute si sub numele de uleiuri eterice sau eseniale, si de obicei denumirea lor este dat
de numele popular al plantei din care se extrag. n unele cazuri numele plantei este intraductibil
si se folosete ca atare pe plan mondial : ylang-ylang, palmarosa, cajeput.[1]
Exist si denumiri latine care provin din denumirea Latina a plantelor , utilizarea acestora este
limitat la domeniul farmaceutic. Pentru un numr relative mic de uleiuri eterice denumirea
latin este singura cunoscut: se menioneaz uleiul de cascarilla, costus, cordamom, cubeba. n
multe cazuri denumirile comerciale nu au legtur cu denumirea plantei nsa s-au impus pe plan
mondial, intrnd in limbajul curent de specialitate: Neroli bigarade (flori de portocal amar),
Petitgrain (ramuri, frunze si fructe imature de citrice ), Ho (lemn de Cinnamomum).
Cea mai important caracteristic a acestor amestecuri, care confer de altfel si valoarea
economic deosebit, o constituie gustul sau gustul specific. Acesta st la baza utilizrii lor in
parfumerie, in produse cosmetice si in industria alimentar. Multe uleiuri volatile au caliti
terapeutice deosebite, o parte dintre acestea fiind cunoscute si folosite nc din antichitate.
Ca si uleiurile vegetale, cele volatile se gsesc in citoplasma celulelor a circa o treime din
plantele cunoscute, dar spre deosebire de acestea, difuzia uleiului prin membranele celulare spre
suprafaa externa a plantei este relative uoara. Prin evaporare de pe suprafaa plantei, imprastie
in mediu mirosul caracteristic acesteia.[2]
Biosinteza substanelor odorante are loc in frunze unde se afla cea mai mare parte a lor si ramane
pana la nflorire. La nflorire uleiurile volatile migreaz in flori, iar o parte se consuma in
procesul de fecundare. Dup fecundare acestea se acumuleaz in fructe si semine sau are loc o
migrare in frunze, scoara si rdcina. Pe parcursul maturizrii plantelor compoziia uleiurilor
volatile se modifica: in plantele tinere acestea conin in principal hidrocarburi terpenice si
compui cu molecula mai simpla, in timp ce organele de reproducere conin uleiuri eterice mai
bogate in compui oxigenai.
Dei rolul lor in organismul vegetal este parial cunoscut, uleiurile eterice au intrebuintari
multiple. Se cunosc mai mult de 3000 de uleiuri volatile care sunt caracterizate fizico-chimic,
dintre care numai circa 150 se produc pe scar industrial. Excluznd uleiul de terebentina,
producia mondiala este de peste 20000 tan. Unele dintre acestea sunt produse pe arii geografice
restrnse, cu clima potrivit plantelor respective, dar sunt comercializate in toata lumea. Ca ex.
se menioneaz: uleiul de santal (India si Indonezia), uleiul de patciuli (Indonezia si Malaezia),
uleiul de iris (Italia).
Uneori, calitatea excepionala a unui ulei obinut in anumite condiii de clima si beneficiind de
tradiie ndelungata in producerea si utilizarea lui, limiteaz utilizrile unui ulei produs din
aceleai plante in alte zone, netraditionale: uleiul de trandafir din Bulgaria este mult mai apreciat
dect cel din Turcia sau Maroc.[3]
1.1.1 Rspndire
Uleiurile volatile sunt relativ rspndite in regnul vegetal, unele familii fiind foarte bogate in
astfel de substane, att ca numr de specii cat si cantitativ.
De obicei, uleiurile volatile se gsesc in plante superioare (circa 50 de familii) aparinnd unor
ordine ale angiospermelor (Asterales, Laurales, Magnoliales, Zimgiberales, etc.) sau
gimnospermelor (Pinales), dar se cunosc si ciuperci productoare de lactone sesquiterpenice si de
sesquiterpene volatile, sau alge care elaboreaz sesquiterpene halogenate.
Dei compuii terpenici sunt carecteristici regnului vegetal, s-au semnalat cteva monoterpene
biosintetizate de bacteriile din sol, de insecte (probabil feromoni), precum si de unele
sesquiterpene si diterpene de origine animala.
1.1.2 Localizare

Sinteza si acumularea de uleiuri volatile au loc fie in exteriorul plantei, in perii glandulari
(Asteraceae, Geraniaceae, Laminaceae, etc.) si in papile, fie in interiorul plantei, in celulele
secretorii, in spatiile intercelulare (in canalele secretorii), fie in pungi secretorii (Anacardiaceae,
Rutaceae, Myrtaceae).
Uleiurile volatile se pot acumula in toate organele plantei, insa in cantitati diferite. Astfel le
putem ntlni in : rdcini, frunze, flori, fructe, lemnul tulpinilor sau in scoara.
Coninutul in ulei volatile al plantelor se situeaz de cele mai multe ori sub 1%, rareori putnd
atinge15% sau chiar mai mult, in produsul uscat al unor plante.[2]
Denumirea de plante aromatice este atribuita acelor specii care conin o cantitate mai mare de
ulei volatil (cel puin 0.1-0.2%), care au un miros suficient de perceptibil sau care se preteaz
unei exploatri rentabile economic.
In afara de acesta, mai sunt insa si alte specii care, dei au miros caracteristic, conin totui
substane terapeutice care intra in compoziia uleiurilor volatile.[4]
1.1.3 Biosinteza
Biosinteza substanelor odorante are loc in frunze, unde se gsete cea mai mare parte a lor si
ramane pana la nflorire.
La nflorire, uleiurile volatile migraza in flori, iar o parte se consuma in procesul de fecundare.
Dup fecundare acesta se acumuleaz in fructe si semine sau are loc o migrare in frunze, scoara
si rdcina.

22.brad,dafin,leurda
Brad: Abies alba.Pinaceae. Bradul este un arbore de form conic. La maturitate, poate atinge
nalimea de 50 de metri. Este rspndit n special n climatul temperat, n zonele muntoase.
Frunzele sale, veic verzi, au form de ace turtite, albicioase pe partea inferioar si verde nchis
pe cea superioar. nflorete n perioada mai-iunie. Trunchiul crete foarte drept i prezint din
loc n loc pungi cu rin. Lujerii bradului sunt netezi i muguri se dispun terminal, cte 3.
Conurile sunt verticale, cilindrice, cu bractei vizibile i rsfrnte. Compoziie chimic: substane
amare, ulei volatil, acizi rezinici, rezine, fenoli i acizi aromatici. Aciune farmaceutic: Bradul
are aciune astringent, antibiotic i cicatrizant. De asemenea, este expectorant i ajut la
fluidificarea secreiilor bronhice. Bradul are rolul de a calma durerile, de a cicatriza rnile i de a
vitaminiza organismul.ind:
Bronsite,infectii
urinare,afectiuni
renale.faringite,tuse,hemoroizi,gripa,afectiuni
dermatologice,problem ginecologice.
Dafin: Laurus nobilis. familia Lauraceae. arbore sau arbust, care ajunge pn la 1018 m
nlime, Frunzele au o lungime de 612 cm i o l ime de 24 cm , cu margini dantelate specific
i usor ncurbate . Este o plant cu flori sexuate (plant dioic) florile mascule i femele fiind
dispuse pe organisme distincte ; florile sunt de un galben-verzui pal, de aproape 1 cm diametru,
crescute cte 4-5 n umbel alturi de frunz. Fructul este n form de boab (bac) neagr de
aproape 1 cm lungime, coninnd o singura smn.Frunzele contin ulei volatil - bogat in oxizi
(cineol) si fenol metil eteri (estragol, eugenol), mucilagii, pectine, tanin, rezine, o substanta
amara
(lactona)
ind:artrite,paralizii,crampe
musculare,rheumatism,bronsite,DZ,psoriaz,alcoholism,stomatite,hemoroizi,exeme,dermatite.inso
mnie.
Leurda: Allium ursinum din Familia Liliaceae.Descriere: Leurda este o plant erbacee, peren,
ntlnit pn n regiunea montan. Ea are rdcini firoase pornite dintr-un bulb ngust de form
ovoid. Tulpina este dreapt, nalt de 10-50cm, pe ea crescnd florile. Frunzele au form oval
i au 2 nervuri paralele. Florile sunt albe, extinse n stea i grupate cte 5-20 ntr-o inflorescen.

Fructul are forma unei capsule care de obicei conine cte o singur smn n fiecare loj.
Seminele sunt negre i au tegumentul zbrcit. Planta are miros de usturoi. Compoziia chimic:
Leurda conine ulei eteric, levuloz, combinaii sulfurate (sulfur de alil) i sruri minerale.n
tradiia popular ceaiul din frunze se lua contra bolilor de rinichi. Se mai folosea ca depurativ,
antiscorbutic i diuretic.. Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni intestinale, afeciuni
respiratorii, afeciuni stomacale, cistite hemoragice, gut, hematurie, hipertensiune, intoxicaie cu
nicotin, mamite hemoragice, mastite sau parazii intestinali.

23.mataciune,moloin,negrilica.
Mataciune: (Dracocephalum moldavica .fam: labiatelor Mtciunea este o erbacee aromatic,
originar din Siberia. Are frunze lanceolate, florile fiind albastre sau albe. Aceste flori sunt
bogate n nectar i, de aceea, mtciunea este o foarte bun plant melifer.. Compozitie chimica:
ulei volatil bogat n citrol, acid cafeic, acetat de geraniol, un principiu amar, taninuri, saruri
minerale, celuloza. Vitaminele A, C.
Actiune farmaceutica: are actiune antispastica, antiseptica, coleretica, carminativa, stomahica.
Excita secretiile gastrice ajutnd la favorizarea digestiei, calmeaza durerile de stomac si intestine,
ajuta la eliminarea gazelor din organism, ajuta la disparitia infectiilor din intestine. Este un
calmant nervos.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni oculare, atonie gastrica, balonari, colite
spastice, colite de putrefactie, diaree, digestie grea, dispepsii, dischinezie biliara, dureri
abdominale, greturi, hipoaciditate, indigestii, infectii microbiene, meteorism, nervi, rani, spasme
gastro- intestinale, stari de nervozitate, voma.
Negrilica .Nigella Sativa, fam.Ranunculaceae . Descriere: Planta anuala-,creste in flora
spontana ca buruiana,.Are radacina pivotanta,subtire,tulpina fiind dreapta,scunda,formind o tufa
rotunjita elegant,florile apar pe virfurile ramurilor,sint mari si frumoase cu aspect stelat de un
albastru-cenusiu.Din ele i-au nastere capsule mari cu peretii subtiri pline cu seminte
triunghiulare,deschizindu-se cind fructul este uscat.Frecate intre degete emana o aroma f
placuta,deosebita.Intr-o capsula incap cca 220 de seminte. Semintele continind, glucide(glucoza),
lipide, proteine, rezine, taninuri, ulei volatil(1,5%), glicozizi, alcaloizi, aminoacizi, flavone,
saponine. folosesc pt tratarea astmului bronsic, bronsitei, reumatismului, afectiuni inflamatorii.
Nigelona subst.ce se contine in Negrilica are proprietati antihistaminice, emanogoga, vermifug,
carminativ, bronhodilatator, vasodilatator cerebral, antitumoral, galactogog(stimuleaza lactatia),
stimuleaza aparitia fluxului menstrual intirziat,ca adjuvant Negrilica se administreaza pacientilor
care au suferit paralizii.
Mlinul (denumirea tiinific: Prunus padus) este un arbust decorativ din familia rozaceelor, cu
flori albe mirositoare i cu fructe drupe mici, negre, din a crui scoar amar se prepar un
medicament astringent.
Malinul este un arbore indigen de mrimea a Ill a (8-10 m) diseminat in pdurile noastre de la
dealuri i cmpie. Florile sunt albe, grupate n ciorchini pendeni lungi de 10-15 cm, plcut
mirositoare. nflorete n luna mai.
Fructele, denumite mline, sunt mici, de 6-8 mm diametru, negricioase, se coc n iulie.
Scoara de mlin este folosit n tratarea reumatismului i a afeciunilor renale. Gustul fructelor
este dulce amrui, astringent, cu o arom specifica.
Se consum n stare proaspt sau n preparate panice.

24.Telina,asmatui,busuioc.
Telina: Apium graveolens FamApiaceae. Este o plant cu rizom gros i crnos. Tulpina sa
aerian este redus, iar frunzele sunt mari, penate i de culoare verde intens. Florile albe sau
roiatice sunt unite n inflorescene umbeliforme lipsite de involucru i involucel. Compozitie
chimica: protide, hidrati de carbon, multe saruri minerale, vitaminele A,B1, B2, niacin, C. Se
folosesc atat frunzele cat si radacina.Actiune farmaceutica: antipruriginos, antiseptic, cicatrizant,
rezolutiv, tonic., omoara microbii.. Stimulator sexual, regleaza nervii, ajuta si la curatirea
arterelor, , diuretic, hipoglicemiant, drenor hepatic, ajuta la afectiunile intestinale,
antiinflamator.Ind:: acnee, afectiuni cardiace, afectiuni hepatice, afectiuni oculare, afectiuni
ovariene, afectiuni pulmonare, afectiunile splinei, afte, , anxietate, ateroscleroza, astenie fizica si
nervoasa, boli de piele grave, bronsite, cancer, cancerul pielii, , diabet, , edeme cardio-renale,
eliminarea gazelor intestinale, febra, gripe, guta, hipertensiune, icter hepatic, inapetenta,
inflamatii articulare, leucemie, litiaza biliara, litiaza renala si vezicala, nefrite, obezitate, plagi,
psoriazis, raceli, raguseala, regenerare sangvina, retentie urinara, reumatism, sterilitate, traheobronsite, tumori, ulcer gastric, tuberculoza, ulceratiile gurii, ulcere tegumentare, vanatai, viermi
intestinali, vitiligo.
Asmatui: Anthricus cerefolium Fam. Apiaceae.Florile sunt albe, sub forma de umbrela.
Radacina este pivotanta, subtire, ramificata. Tulpina erecta, cilindrica, de 50-70 cm, este
acoperita cu perisori moi. Frunzele sunt diachene tripenat-sectate. Compoziia chimic: ulei
eteric 0,03% compus din glicozidul apiina, metilcavicol, osmorizol, asmarizol, uleiuri grase,
substane amare, vitamine B, C, sruri minerale, etc. Uz intern:- cistita, stomatite, ulceratii
faringiene si bucale, astenie, scorbut, reumatism, guta, litiaza renala, colici hepatice, icter,
bronsite, astm umed, afectiuni pulmonare cronice, laringita, edeme, afectiuni canceroase (in
special cancer epitelial), pleurezie boli ale rinichilor si ficatului, ajuta la evacuarea bilei,
blefarita, afectiuni oculare, purifica sangele sub forma de dedoct, infuzie.
Busuioc:(Ocimum basilicum)Fam.Lamiaceae. Busuiocul este o planta anuala, creste inalta pana
de 30 pana la 50 cm, are un miros specific, aromat si placut. Frunzele sunt rotund-ovale,
rombice, iar florile sunt albe sau cu tendinte spre rosietic.compoz: - ulei volatil, (camfor, cineol,
eugenol, estrargol- pana la 80%, linalol pana la 50%, sitosterol, anetol) saponozide triterpenice,
tanoizi, saruri minerale,actiune: antiseptic intestinal, absoarbe gazele din stomac, stimuleaza
digestia datorita uleiului volatil, calmeaza colicile, creste secretia de lapte la mamele care
alapteaza. Combate greturile si varsaturile inca de la prima administrare. Antiinflamator stomacal
si intestinal, dar poate fi folosit si extern ca antiinflamator. Este usor diuretic stimuland digestia.
Carminativ, expectorant, Este un bun energizant si febrifug.ind: adenoame, afte bucale si
genitale, ameteli, anorexie, astenie nervoasa cu angoase, balonari, bronsita acuta sau cronica,
cefalee, colici intestinale, diabet, diaree,epilepsie, eroziuni, febra, gonoree, greata, guturai,
infectii urinare, insomnie pe fond nervos, intepaturi de insecte, lactatie leucoree, , mancarimi,
menopauza, migrene, negi (tinctura), papiloame (tinctura), raceli, rani, rinite alergice, scabie,
spasme stomacale sau abdominale, sterilitate, ulcer gastric, ulceratii cronice, uretrite, vaginite,
voma.
25.leustean,maghiran,patrunjel.
Leustean: Levisticum Officinale) familia (Apiaceae) si este originar Leusteanul poate atinge o
inaltime de 1,8 metri daca nu este tuns. Tulpina principala este groasa si goala pe dinauntru. De
pe aceasta se desprind mai multe ramuri cu frunze de culoare verde inchis si crestate pe margine.
Florile sunt de culoare galbena si infloresc pe tot parcursul verii. Din flori vor rezulta semintele,
pe care le puteti recolta daca doriti. Compozitie chimica: toate partile plantei contin ulei volatil
constituit din terpinol si alte terpene, derivati terpenici cumarinici si furanocumarinici precum si
derivati ai acidului ftalic, rezine,

In special in partile subterane sunt prezente grasimi, taninuri, saruri minerale si diferiti acizi
organici, intre care alcooli terpenici si esterii lor care au si veroridol. Actiune farmacologica:
diuretica. Hipotensiv, sedativ neurogen. Mareste secretiile salivare si gastrice. Regleaza ciclurile
menstruale, deci are un efect emenagog si totodata calmeaza durerile. Expectorant pulmonar,
normalizeaza scaunele si contribuie la reglarea digestiei. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni:
afectiuni digestive, afectiuni ale glandelor salivare, afectiuni renale, anorexie, bronsite, cicluri
menstruale dereglate, colici abdominale la copii, constipatie, debilitate, diaree, dismenoree,
edeme cardiace si renale, gaze intestinale, hipertensiune, inapetenta, retentie azotata, stres,
tahicardie, traheita.
Maghiran: Majorana hortensis Fam. Labiatae. Compozitie chimica:
partile aeriene contin ulei eteric 1-1,62% acizi alacanolic si nisolic, acid rosmarinic, acid cafeic,
acid clorogenic, carvacrol, flavone (Majorana, rutina, etc), pectine, urme de zaharoza, substante
minerale: calciu, potasiu, natriu, fosfor, magneziu, sulf, azot, fier, mangan, cupru, molibden, ulei
eteric constituit din topinen, terpinol, linalol, geraniol, cimenol, mentenol, eugenol, carvacrol,
charvicol, etc. Vitaminele A si C.Actiune farmaceutica: antiseptic-impiedica inmultirea
microbilor, sedativ, combate insomniile, calmant nervos, diuretic, stimuleaza digestia, elimina
gazele, calmeaza colicile stomacale, creste diureza, mareste peristaltismul intestinal.Se poate
folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale, alopecie, astenie, balonari, colici intestinale si
stomacale, colite de fermentatie, depresie, dispepsii stomacale, dureri reumatice, gastrite
hipoacide, insomnii, lipsa poftei de mancare, migrene, nevroze, rani, sciatica, stari nervoase.
Patrunjel: Patrunjelul (Petroselinum crispum)fam.Apiaceae. plant erbacee legumicol, cu
tulpina nalt, cultivat pentru rdcina pivotant, alb i pentru frunzele ei aromate,
ntrebuinate n alimentaie i n medicina popular.comp:. Aceasta planta este un complex foarte
puternic de vitamine, provitamine, magneziu, calciu, fosfor, potasiu, sulf, cupru,
C,B12.aminoacid si clorofila. Ateroscleroza,Hipertensiune ,Hepatita virala, Anorexia. Infectii
recidivante, imunitate slabita,Astm ,Litiaza renala, adjuvant in infectia urinara,Boala canceroasa
- salatele cu mult patrunjel si sucul de frunze de patrunjel sunt un excelent adjuvant in
tratamentul cancerului,Cancer pulmonarFertilitate la femei
Dismenoree,Sindrom post-menopauza ,Guta, reumatism ,Imbatranire, efect antioxidant - frunzele
de patrunjel contin opt vitamine si numeroase alte substante care previn degenerarea ADN-ului si
imbatranirea celulelor, cum ar fi flavonoidele, clorofila, ftalidele ,Anemie, anemie feripriva,
deficit de fier.
26.rozmarin,tarhon,ustroi.
Rozmarin; Rosmarinus officinalis.fam.Lamiaceae. Rosmarina este un arbust cu nlimea 5-20
cmRamurile tinere sunt pufoase.frunze Sunt pe peiolele foarte scurte, Venic verde, Liniare ,Cu
capetele tocite,Groase.florile. Sunt colectate n nflorescen pseudoperieFlorile sunt albastruviolete, uor pufoase la exterior.fructul Este nuc cu form rotund-ovoid, cu suprafa neted,
de coloare maronie. Frunzele, florile i prile superioare ale lstarilor conin uleiul volatil de
rozmarinCompoziia uleiului volatil este: -pinen (30%), camfen (20%), cineol (10%), borneol,
L-camfor, hidrocarburi sesquiterpene (caryophyllene) bornilatsetat, limonen, rin i
amrciune. Contribuie la producia sucului gastric
Are proprieti coleretice i tonice generale Astringente Analgezice Sedative De vindecarea
rnilor mbuntete circulaia cerebral, memoria i vederea.ind: Stres i tensiune nervoas
Perioada de post-accident vascular cerebral.amenoree.impotenta, Rceli cuzate de
microorganisme duntoare, cum ar fi stafilococ, streptococ, E. coli i drojdie.spasme.
Tarhon:Artemisia dracunculus Fam. Asteraceae. Tarhonul este o planta de cultura, perena,
semilemnoasa, cu radacini mai putin adanci, dar numeroase si subtiri.
Tulpina are o inaltime de 50-100 cm si prezinta numeroase ramificatii
Frunzele sunt linear-lanceolate, glabre, puternic aromate. Florile au culoare alba, galbena, brunaviolacee, sunt mici si grupate in inflorescente de tip calatidin. Fructul este o achena de

dimensiuni
foarte
mici.
Compoz:substante
minerale
celuloza, substante grase, substante azotoase, pectin, ulei eteric. Componenta principala a
uleiului eteric de tarhon este estragolul, care reprezinta 60-70% din total. Frunzele de tarhon mai
contin hidrocarburi terpenice, aldehida anisica, acetaldehida, vitaminele B1, C si saruri minerale.
combate anorexia, stimuland secretiagastrica;combate reumatismul, fiind foarte bogat in saruri
minerale este recomandat in regimul alimentar fara sare;stimuleaza diureza, cu o eliminare
masiva de acid uric si toxine;.are un puternic efect stomahic-carminativ (favorizeaza digestia
gastrica, calmeaza durerile abdominale si favorizeaza evacuarea gazelor intestinale);regenereaza
ficatul; stimuleaza functiile rinichilor;
reduce colesterolul.
Ustroi:Lat.Allium sativum.familiaLiliaceae(Aliaceae) Este o planta bienala, cu frunze lungi,
plate fi flori albe. Bulbul usturoiului contine alicin, enzime, proteine, minerale, vitaminele B si
C, lipide, aminoacizi si uleiuri volatile. Usturoiul are actiune vasodilatatoare si hipotensiva,
antimicrobiana, antihelmintica si contribuie la prevenirea trombozelor si infarctelor. Planta este
utilizata si pentru a inlatura viermii intestinali.:Tromboza, tromboflebita,Cancerul de colon si
cancerul gastric,Cancerul de esofag si laringe,Gripa, Infarct miocardic,Diabet,Viermi
intestinali,Raceala (rinita, bronsita, laringita produsa de virusul gripal),Ateroscleroza,,Adjuvant
in
HIV/SIDA,Hipertensiune,Candidabucala,Candidavaginala.
27.Contributii la studiul plantelor cu continut de substante rezinoase si amare.
Plantele amare sunt adjuvante in cura de detoxifiere. Acestea stimuleaza imunitatea, secretiile
gastrice, hepato-biliare si intestinale, contribuie la cresterea poftei de mancare si usureaza
digestia. Iata cate plante medicinale amare si indicatiile terapeutice:
1. Pelinul, combate problemele digestive
Planta cu cei mai multi constituenti amari, pelinul, contine ulei eteric, bogat in azulena, tanin si
rezine, substante cu efecte antiinflamatoare si cicatrizante. Folosita ca tonic amar, planta
stimuleaza secretiile gastrice.De asemenea, pelinul s-a dovedit un foarte bun detoxifiant al
organismului si un remediu care inlatura efectele negative ale sedentarismului: digestie dificila,
probleme cardiovasculare si respiratorii. Infuzia de pelin se prepara din 5 g de planta si un litru
de apa. Se beau cate doua linguri din ora in ora, in timpul zilei. Terapia dureaza 10 zile.
Vinul de pelin este un bun remediu pentru tulburarile digestive si-l putem prepara in casa. Se pun
30 g de inflorescente sau de frunze de pelin intr-o sticla de un litru, pe care o umplem cu vin alb.
Se lasa leacul la macerat patru zile, apoi se filtreaza. Se consuma cate
50 ml inaintea meselor principale, timp de 15 zile.
2. Gentiana creste pofta de mancare
Proprietatile terapeutice ale gentianei se datoreaza principiilor amare prezente in compozitia
radacinii. Preparatele din radacina plantei (infuzia, decoctul, tinctura si siropul) ajuta la buna
functionare a ficatului si a bilei si stimuleaza secretiile gastrice, crescand pofta de mancare.
Terapeutii recomanda ca preparatele din gentiana sa fie administrate si copiilor (in acest caz, ei
consuma o jumatate din doza bauta de adulti). Infuzia se prepara din doua grame de radacina la o
cana de apa clocotita. Aceasta se bea in trei prize, inaintea meselor principale.
3. Anghinarea, adjuvant in afectiunile cronice
Preparatele din anghinare au efecte benefice in afectiunile grave ale ficatului, precum
insuficienta hepatica, ciroza, calculii biliari, deoarece stimuleaza producerea si eliminarea
secretiei biliare. Efectul diuretic al plantei ajuta la eliminarea ureei si substantelor toxice de la
nivelul rinichilor si ficatului.
Infuzia si tinctura de anghinare sunt foarte eficiente in afectiunile tubului digestiv (enterite,
colite). De asemenea, sunt indicate ca adjuvante in afectiuni cardiovasculare (angina pectorala,
hipertensiune arteriala si ateroscleroza). Infuzia se prepara dintr-o lingura de frunze care se
oparesc in 500 ml de apa. Dupa racire, lichidul se strecoara si se bea indulcit cu miere..

4. Cicoarea, diuretic si laxative. Datorita substantelor amare continute (inulina si colina),

cicoarea are efect purificator, diuretic, laxativ, drenor hepato-biliar. De asemenea, planta reduce
nivelul colesterolului rau" din sange si scade aciditatea gastrica (cate o cana de decoct pe zi).
Cicoarea este si un tonic depurative, mareste si fluidifica secretia biliara, antianemic,
remineralizant, vermifug si laxativ. Boli in care se utilizeaza: furunculoza si acnee (sub forma de
ceai, in amestec cu radacina de brusture si trei-frati-patati), angiocolite, deschinezii biliare,
constipatii cronice, tuse, insuficienta cardiaca, seboree, vindecarea ranilor si taieturilor. O cura de
doua saptamini cu ceai de cicoare ajuta uimitor la cresterea secretiei de bila, a celulelor hepatice
diminuate, mai ales in cazul consumatorilor de alcool.
5. Papadia, tonic hepatic
Papadia are proprietati diuretice, coleretice, tonice si laxative. Este un aperitiv puternic si se
utilizeaza sub forma de tinctura. Se pun cate 20 de picaturi in ceai, de trei ori pe zi. Decoctul se
prepara din doua lingurite de frunze si radacini la o cana cu apa. Ceaiul din radacina si flori
uscate se lua contra durerilor de ficat, a hemoragiei si pentru circulatia sangelui, in boli de
rinichi.
6. Rostopasca stopeaza tumorile
Rostopasca este in mod special recomandata persoanelor care sufera de dischinezie biliara (fiere
lenesa), pentru cele care au avut sau au hepatita (inclusiv formele virale grave), care au suferit
intoxicatii majore, cu repercusiuni negative asupra ficatului.Rostopasca e un adevarat combinat
chimic. Stimuleaza activitatea bilei si a ficatului, refacerea celulei hepatice, secretia externa a
pancreasului, distruge bacterii si ciuperci parazite, are actiune citostatica (motiv pentru care este
recomandata in tratamentul extern al cancerului de piele), este dilatator coronarian, are actune
antitumorala. Trateaza constipatia, cataracta, obezitatea, stopeaza tumorile, dispepsia, anemia,
anorexia, colesterolul crescut, fierea lenesa, hepatitele.
Aceasta planta contine alcaloizi, vitamina C, ulei volatil, substante de natura flavonoidica si
saponozide. Astfel ca frunzele rostopascai au actiune sedativa si narcotica asupra centrilor
nervosi superiori, relaxeaza musculatura neteda a vaselor de singe, stimuleaza peristaltismul
intestinal si contractiile uterine.
Extractele din aceasta planta au remarcabile efecte antibiotice. Curata sangele de toxine si ajuta
la cresterea numarului de globule rosii . Substanele rezinoase
(REZINELE sau RINILE)
Definiie sunt amestecuri heterogene de compui cu greutate molecular mare;
Provin din oxidarea i polimerizarea terpenelor; nu au azot n molecul;
Sunt solide sau semisolide;Sunt insolubile n ap; Au miros aromat; Substanele rezinoase.
(REZINELE sau RINILE)
Clasificare REZINE PROPRIU-ZISE ( conin terpene polimerizate ntre care predomin acizii
rezinici i esterii lor); OLEO-REZINE ( amestecuri omogene de uleiuri volatile i rezine) BALSAMURI (esteri ai acizilor aromatici BENZOIC sau CINAMIC cu ALCOOLI REZINICI
- GUMI-REZINE (rezine n amestec cu gume) - GLICO-REZINE (esteri glicozidici ai unor
acizi grai hidroxilai). Substane solide, amorfe, dure sau friabile;
Uneori lichide uleioase;
Culoare galben brun-negricioas; Miros aromat caracteristic;
Insolubile n ap (gumi-rezinele sunt parial solubile), solubile n alcool i solven i lipofili;Nu au
puncte de topire, prin nclzire se nmoaie i se transform ntr-o mas vscoas, transparent.
Proprieti terapeutice
cicatrizante, paraziticide: Balsamum peruvianum, Benzoe revulsive: Therebenthina communis
antitusive, expectorante: Balsamum tolutanum, Benzoe
purgative: Jalapae tuber, Sacammoniae rezina. Therebentina communis- terebentina Oleo-rezina
exudat prin fistule naturale sau incizii n scoara sp. de Pinus.Caractere macroscopice Lichid
dens, vscos, de consistena mierii .Prin consevare se separ n dou straturi, cel superior
transparent, cel inferior tulbure, granulos (cristale de acizi rezinici).Culoare galben.Gust amararztor.Miros caracteristic.

28.laptele cucului,papalau,zada,silur.
Laptele cucului: (Euphorbia cyparissias) Familie: Euphorbiaceae, este o planta erbacee, perena,
intalnita prin pasuni, Planta are un rizom puternic, oblic, lemnos si ramificat. Tulpinile aeriene
sunt stufoase, glabre, la inceput neramificate, apoi cu ramificatii sterile in partea superioara.
Tulpinile au culoarea galben-verzui, dar si rosiatice de multe ori si sunt inalte pana la 50 cm.
Frunzele plantei sunt inguste si dispuse in spirala. Flori sunt unisexuate si sunt grupate in ciatii .
Fructe au forma unor capsule, iar semintele sunt cenusii, rotund-ovalare si mici de 2 mm.
Compozitie chimica.Planta contine in latex, euphorbion, cauciuc, guma, rasina, uleiuri grase,
uleiuri eterice, amidon, tanin, albumina si alcooli triterpenici.Proprietati terapeutice. latexul
extras din laptele cucului se folosea pentru expulzarea negilor si tratarea bataturilor. Modalitatea
de folosire este destul de simpla: se rupe planta si cu latexul eliminat se unge localul
afectat,.Tratamentul se mai poate aplica si contra pecinginei ,eczemelor, ca vomitiv si ca
vermifug. Actiunea vermifuga se bazeaza pe prezenta in latex a enzimelor proteolitice.
Papalau: Physalis alkekengi Fam. Solanacee.Este o plant ierbacee nalt n jur de o jumtate de
metru i bogat ramificat. Frunzele dispuse cate dou au form oval i sunt lung peiolate.
Florile de culoare alb-glbuie sunt dispuse la subioara frunzelor i sunt aplecate n jos.Fructul
este o boab de culoare roie, de mrimea unei ciree i este nvelit ntr-o formaiune
membranoas ca un lampion, rezultat din transformarea nveliului floral. Are o culoare
portocalie.. Compozitie chimica:
fructele contin acid citric, substante amare (fisolina), contine alcaloizi, mucilagii, zaharuri,
substante minerale, vitamina C. Actiune farmaceutica: contra reumatismului, decongestiva,
diuretica, febrifuga, laxativa. Se foloseste doar extern pentru ca intern ar putea produce
intoxicatii.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse inclusiv cele reumatice, furunculoze sau
diferite afectiuni ale pielii, intern se va lua cu precautie in litiaze, guta, reumatism.
Zada: : Larix decidua Familia : Pinaceae.):este un arbore viguros cu inaltimea de 50 m si
grosime uneori de pana la 2 m. Tulpina este dreapta, coronamentul rar-luminos, luherii subtiri.
Frunzele sunt aciculare, moi, de culoare verde-deschis, lucioase, toamna galbene dupa ce cad.
Conurile sunt ovoidale mici de 4 cm.cont:ulei eteric(borneol).vic C in muguri si
ace,tannin,flavonoide,acizi organici.in medicina se foloseste in scorbut,cont terebentina se
foloseste in rheumatism,guta,nevralgii,dureri in articulatii,ung cu tereb se folos in bronsite,caile
respirat superioare.raceli.
Silur; Este o plant proas cu tulpina ramificat de la baz i frunzele lipsite de peiol, ovate i
scurt acuminate. Ele au pe laturi 36 diniori. Florile sunt albe cu linii violete i cu o pat
galben pe buza inferioar a corolei alctuind inflorescene laxe. Contin: substante amare, ulei
gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic,
stimuleaza digestia si pofta de mancare, hepatoprotector, antiinflamator, reface muschii oculari.
Uz intern: - afectiuni gastrice, hepatite, infuzie, tinctura.
Uz extern: - inflamatii acute ale ochilor, lacrimarea ochilor, afectiuni oculare, blefarita,
conjunctivita.
29. Contributii la studiul plantelor cu continut de heterozide. 29. Contribuii la studiul
plantelor cu coninut de heterozide
Heterozidele sunt compui organici vegetali, cu aciune divers, alctuii dintr-ocomponent
glucidic i una neglucidic, denumit aglicon (genin), a crei structur chimic poate fi
diferit. Agliconul confer heterozidelor proprieti fizice, chimice i farmacologice specifice,
condiionnd n cea mai mare msur utilizarea lor ca substane terapeutice. Parteaa glucidic
este, de obicei, prezentat de monozaharide, ndeosebi glucoza, ramnoza, galactoza etc. n

componena heterozidelor cardiotonice se conin glucide specifice cimaroz, digitoxoz,

oleandroz etc.
n funcie de structura chimic a agliconului heterozidelor, se cunosc:
-

Tioheterozide sau glucosinulate (sinigrozida n semine de mutar);

Cianoheterozide sau heterozide cianogenetice (amigdalozida n migdale amare);

Heterozide cardiotonice (purpurea, heterozide n degeel rou);

Antracenozide (senozidele n siminichie);

Saponozide: triterpenice i steroidice.

Tioheterozidele prezint compui la care legtura glicozidic se stabilete prin intermediul

atomului de sulf. Se gsete predominant n speciile de Brassica. Au proprieti rubefiante i
vezicante. Se utilizeaz sub form de cataplasme n tratamentul reumatismului.
Heterozidele cianogenetice sunt compui naturali, care prin hidroliz elibereaz acid cianhidric
(subst toxic). Acestea din urm acioneaz asupra citocromilor i blocheaz respiraia tisular,
fapt ce determin pericolul asfixiei la nivel celular. Se ntlnete n familiile Rosaceae i
Fabaceae.
Heterozidele cardiotonice reprezint un grup de subst cu aciune cardiotonic specific.
Agliconul acestor compui determin aciunea cardiotonic i este derivat de
ciclopentanperhidrofenantren. Manifest urmtoarele aciuni: majoreaz capacitatea de lucru a
miocardului, asigurnd o activitate mai eficace a cordului. Se conin n degeelul purpuriu, lnos,
ruginiu, n mixandre slbatice, rucu de primvar, lcrmioar, strofant, etc.Antracenozidele
cuprind o grup mare de compui vegetali, la baza crora st nucleul antracenic; se ntlnesc n
cruin, revent, siminichie, aloe, suntoare. Aciunea lor este purgativ, laxativ sau laxativpurgativ. Se utilizeaz n calitate de colorani naturali (culoarea galben, portocalie,
roie).\Saponozidele sunt compui organici compleci, cu caracter heterozidic, ce posed
proprieti specifice: soluiile apoase formeaz spum din abunden, iar nimerind n snge,
cauzeaz hemoliza eritrocitelor. Sunt rspndite ndeosebi la reprezentanii familiilor
Dioscoreaceae, Amarylidaceae, Liliaceae, Scrophulariaceae. Saponozidele au aciune
expectorant, hemolizant i, n unele cazuri, depurativ.

30.Agava Americana,Iuca ,Ceapa

Ceapa

Allium cepa
Allii cepae bulbus
fam. Alliaceae
Descriere : Este plant mult cultivat n numeroase soiuri. n pamnt are un bulb bine
dezvoltat i bogat n substane zaharate i n antibiotice (fitoncide). Frunzele i tulpina sunt
fistuloase.Florile alb-verzui sunt grupate ntr-o inflorescen globuloas. Ceapa este bienal sau
trienal.

Planta bienala sau trienala, ceapa este una din cele mai des intalnite legume, mai ales in
partea de sud si sud-est a tarii.
In scop medicinal se utilizeaza bulbii recoltati la sfarstiul verii. Ceapa se
cultiva primavara in luna martie-aprilie si se recolteaza in lunile august sau septembrie sau in
luna august si se recolteaza in luna iunie a anului urmator.
ceapa contine
saruri minerale (sodiu, potasiu, fier,
sulf,
iod, siliciu,
fosfat),
principii antibiotice, glucide, lipide, zaharoza, acizi organici, steroli, vitamine (vitamina
c, vitamine din grupul b, vitamina E), ulei volatil, saponine.
Are efect antimicrobian, antiinfections, antihelminitic, antibacterian, antiseptic,
carminativ, diuretic, expectorant, febrifug, hipoglicemic, echilibrant glandular, antiscrelotic,
antitrombozic, vermifug, diuretic, hipotensiv, stomahic, vasodiliatator, stimuleaza imunitate,
combate raceala.
Ceapa este folosita ca si condiment sau aliment in gastronomie. Uz intern: - edeme,
pleurezie,diaree, pericardita, ascita, bronsita, tuse, diabet, hipercolesterolemii,
arteroscreloza, hpertensiune arteriala, hipercoabulabiliatate, tromboza, anorexie, infectii
ale cailor respiratorii superioare, astenie, infectii genito-urinare, prostatita, rahitism,
paraziti intestinali, surmenaj, impotenta, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct.
Uz extern: - abcese, panaritii, nevralgii dentare, piodermite, arsuri, degeraturi,
furuncule, stomatite, plagi, pistrui - sub forma de bai locale, compresa, cataplasma.
Yucca schidigera apartine clasei monocotiledonatelor, ordinul Asparageles, familia
Agavaceae. Yucca este o planta originara din Mexic sau Guatemala. Yucca era folosita de
populatia maya in urma cu 2000 de ani ca medicament si
hrana.
Indienii considera Yucca cel mai frumos arbust al
pustiurilor, il idoalizeaza de veacuri si, datorita efectelor sale miraculoase, i-au dat
denumirea de "arbore al vietii". A devenit foarte populara prin anii 60 ca planta de
apartament. Yucca, este o planta vivace, foarte rezistenta, care suporta bine gerurile de la
noi din tara. Aproape lipsita de tulpina, prezinta un rizom in paman.
Frunzele, pe margini alburii, nedintate, tari, filamentoase, de un verde inchis glauscent,
sunt dispuse in rozeta densa.
Florile campanulate, dispuse intr-o mare panicula romboidala, sunt albe pe dinauntru si
verzi pe dinafara. Tija florala, impreuna cu inflorescenta, atinge 0,7-2,5 m. Infloreste in
iulie-august. Principiile active cele mai importante ale acestei plante, cu-noscuta si sub
denumirea de "arborele vietii", sunt saponinele. Datorita structurii chimice si
proprietilor fizice speciale, saponinele au multiple efecte benefice orga-nismului uman.
Continutul bogat in proteine al extractului de Yucca schidigera are un important efect de
crestere a imuni-tatii generale a organismului.
Indicatii:Afectiuni cardiovasculare:
- hipertensiune arteriala
- cardiopatie ischemica, accidente vasculare cerebrale
- tulburari de ritm cardiac
- varice, ulcer varicos, hemoroizi
Boli endocrino-metabolice:
- insuficienta tiroidiana, ovariana
- obezitate, diabet zaharat tip I si II
- dismenoree, menopauza, osteoporoza
- hiperuricemie - guta
Tumori (benigne si maligne):
- ovariene, uterine, mamare, tegumentare
- cancer bronhopulmonar, cancer hepatic
- cura preoperatorie la pacienii cu neoplasme reduce dimensiunile tumorale,
adenopatiile satelite i riscul de metastazare
Boli ale aparatului respirator:
- gripa, rinite, sinuzite
- bronsite acute si cronice, pneumonii 1. Agave americana: Este cea mai cunoscut
specie a genului. Are frunzele crnoase, dispuse n rozet, cu marginile ridicate, lungi de
1.5-2 m i late de 18-20 cm, de culoare verde-cenuie sau verde argintie. n vrful
frunzelor are spini de 2-3 cm, de culoare neagr. Florile de culoare galben cu lungimea
de 8-9 cm sunt grupate n inflorescene de tip panicul la captul tijei florale care este
nalt de 4-5 cm. Cultura Agavelor Se nmulete prin drajoni care se scot de la plantele
mam. Drajonii se planteaz n ghivece cu diametrul de 12-14 cm n amestec format din
o parte turb, o parte pmnt de frunze i o parte nisip. Agave se nmulete i prin
semine. Lucrrile de ngrijire constr n transvazare , fertilizare o dat pe lun n
perioada de cretere activ, cu ngrminte complexe, afnarea substratului i eliminarea
prafului de pe frunze.
Agava este planta originar din Mexic .Frunzele lor au culoarea cenuie, verde sau verdealbstrui, iar marginile i vrfurile au spini. n locul de origine nfloresc la 10-15 ani, spicul
floral depind 7 m nlime. n condiiile de la noi nfloresc mult mai trziu. Puterea
tmduitoare se afl n foile sale crnoase. O foaie de agav fiart, sub form de ceai, produce o
infuzie foarte eficient n purificarea stomacului i intestinelor. Planta uscat i prefcut n praf
este un leac excelent n bolile de ficat, chiar i n hepatit. Frunzele acestei plante au proprietati
depurative, diuretice, antiscorbutice.Radacina si frunzele de la agava-americana au insusiri
antisifilitice.In medicina traditionala planta este utilizata ca purgativ si laxativ, impotriva
tulburarilor de splina, a infectiilor pielii, furunculelor, nevralgiilor, reumatismului.Frunzele
uscate dar si sucul proaspat contine o saponina iritanta si aspra care provoaca salivatie mare,
diaree si face sa treaca hemoglobina din globulele rosii in plasma.

Iuca(Yucca) apartine familiei de plante Liliaceae ,Genul Yucca reprezinta unul dintre cele mai
remarcabile grupuri de plante florale native din America Centrala. Include in jur de 40 de specii,
majoritatea acestora cultivandu-se in sud-vestul Statelor Unite ale Americii si in Mexic. Frunzele
sunt dispuse sub forma de manunchiuri, ca la palmieri, iar tulpina este acoperita de urmele
frunzelor cazute, planta ajunge pana la 12 m inaltime, iar diametrul manunchiurilor de frunze
este intre 50 si 100 cm. Aceasta planta medicinala contribuie la detoxifierea organismului prin
proprietatile sale diuretice si contributia la procesele metabolice i este eficienta in detoxifierea
organismului, extrasul de Yucca contine numeroase enzime, saponina, clorofila, antioxidanti si
alte substante active. ontine foarte multe vitamine precum A, B2 si C, contine fier, magneziu,
mangan, fosfor, seleniu si silicon. Yucca are proprietati benefice si in tratamentul unor boli
precum artrita si reumatismul, amelioreaza durerile de cap si inflamatiile. Reduce colesterolul si
poate fi de ajutor in boala Addison. Actioneaza favorabil in tratamentul bolilor de piele si ajuta la
vindecarea rnilor. Datorita proprietatilor antioxidante yucca scade incidenta carcinoamelor prin
eradicarea radicalilor liberi periculosi.
Ceapa Allium cepa Fam. Liliaceea.
Compozitie chimica: vitaminele: B1, B2, B6, E, PP, acid folic. Fitohormoni: auxine, giberline.
Enzime: invertaza, oxidaza, peroxidaza, catalaza, lipaza, cistein-liaza, fructozil-transferaze.
Actiune terapeutica:- antiseptic, antibiotic, analgezic, emolient, rezolutiv, revulsiv. Impiedeca
inmultirea microbiana, chiar contra stafilococilor, limiteaza durerea sau chiar o suprima. Diuretic
puternic, expectorant, antitusiv, antihelmitic, hipoglicemiant, antitrombotic, afrodiziac stimulent
al sistemului nervos, hepatic, renal, puternic diuretic, expectorant, vermifug, hipoglicemiant,
dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor, afrodisiac, antiseptic si antiinfectios, antalgic
(calmeaza durerea), antireumatic se comporta exact ca un antibiotic fata de culturile de
stafilococi; este antihelmintic (combate viermii intestinali), vermifug, antisclerogen,
antitrombotic,curativ al pielii si al sistemului pilos, antitusiv, emolient si rezolutiv, sedativ,
calmant, hipnotic.
31.Diverse specii de sparanghel,de crini. Sparanghel
Asparagus officinalis. Asparagi radices,Fam.Asparagaceae . 31.Diverse specii de
sparanghel,de crini
Sparanghelul Asparagus Officinalis fam.Asparagaceae . Sparanghelul este o planta legumicola
perena, intalnit sub forma cultivata, dar si in flora spontana - prin luminisuri de paduri, tufarisuri,
fanete - sparanghelul face parte din familia liliaceelor. Traieste intre 10 si 20 de ani. Sparanghelul
are un rizom puternic, pe care apar mugurii din care cresc lastari. Din acest rizom cresc si
radacinile, care sunt dezvoltate, carnoase, consistente. Exista trei varietati de sparanghel,
deosebite dupa culoare: alb, verde si rosu. Sparanghelul verde este cel mai comun, cel rosu este
foarte rar. Sparanghelul contine o multime de vitamine, inclusiv vitaminele A, E, K, si B6, in
cantitati relativ mari. Doar cateva bucati de sparanghel contin 22% din valoarea zilnica
recomandata de acid folic, care este responsabil pentru mentinerea sanatatii. Aceasta planta
contine cantitati mai mici sau mai mari de minerale esentiale, care includ calciu, fier, potasiu,
cupru, mangan si seleniu. Desi sparanghelul este lipsit practic de grasimi, are in componenta
cantitati importante de acizi grasi de omega-3.
Antioxidantii - Glutationul care se regaseste in sparanghel, contine 3 aminoacizi, combinat intr-o
singura molecula, care serveste ca un puternic agent anti-oxidare in organismul dvs. Impreuna cu
antioxidantii vitamina C, vitamina A (beta-caroten), zinc, mangan si seleniu, glutationul din
sparanghel lupta impotriva radicalilor liberi care cauzeaza imbatranirea si deteriorarea
celulelor,datorita enzimelor pe care le contine, sparanghelul face reglaje importante in cadrul
proceselor metabolice, avand un puternic rol profilactic impotriva multor afectiuni. Sparanghelul
are proprietati depurative, asigurand o detoxifiere continua a organismului. Este, de asemenea,
un diuretic moderat, dar necesar. Are si efecte calmante si hipoglicemiante, fiind recomandat
diabeticilor, celor cu afectiuni cardiovasculare pe fond nervos, convalescentilor, celor care sufera
de astenie fizica si intelectuala. Datorita caracterului sau depurativ si diuretic, sparanghelul are
efecte pozitive in functionarea rinichiului si a cailor urinare. Este recomandat si in guta, in
reumatisme, in afectiuni ale articulatiilor, precum si in afectiuni respiratorii.
Crinul Lilium candidum fam.Liliaceae. Specii si soiuri: Lilium bulbiferum, Lilium candidum,
Lilium canadense, Lilium mrtagon, Lilium pardalinum, Lilium pyrenaicum, Lilium specoisum,
Lilium tigrinum sau Lilium lancifolium. Crinii au flori de diferite culori: de la alb la galben, la
portocaliu, la roz, la rosu, avand petalele indoite sau rasucite si frunzele subtiri. Se deosebesc
doua tipuri de Lilium: cele care fac radacini doar de la baza bulbului si cele care -pe langa
acestea - radacini care pornesc de la baza unui rizom aflat deasupra bulbului. Petalele (efect
cicatrizant, bactericid, calmant, expectorant),- bulbul (calmant pentru afectiuni respiratorii si
pentru sistemul nervos),- radacinile (uleiul din radacini maruntite de crin alb in amestec cu ulei
de consum pentru tratarea afectiunilor urechii, dar si afectiuni ginecologice), sub forma de
infuzie sau decoct de bulb, tinctura de petale.

32.Beornerie,funchie,tomate,petunie hibrida. (. Beschorneria)

, .
- (. Friedrich
Wilhelm Christian Beschorner, 18061873)[1]. Beschorneria - "Red Agave Bells" - este un

spectaculos, rar Agave relativ descoperit n zonele muntoase reci de Oaxaca din Mexic. Aproape
necunoscut n cultivare, planta are un mare potenial horticole, att pentru frunzele sale
dramatice i florile sale extrem de decorative.Masiv peduncul poate creste pana la 10 de metri
lungime, cu zeci de flori vii, de clopot n rou i verde. Numele speciei este incert, aa c am dat
numele de "Red Bells.
Fuchsia este o planta curgatoare, decorativa prin florile catifelate si parfumate, ce atarna
asemenea unor cercei pe lastari flexibili. Aceasta planta este indragita mai ales datorita delicatetii
si florilor variat colorate, roz, alb, lila, rosu.
Denumirea plantei provine de la numele botanistului german Leonard Fuchs care a trait in
secolul al XVI-lea. Aceasta planta face parte din familia Onagraceae si isi are originile in Mexic
si America de Sud. Fuchsia poate fi cultivata atat ca planta de interior cat si ca planta de exterior.
Procesul de inmultire este unul foarte simplu, realizandu-se pe toata perioada anului, prin butasi
de varfuri, cu 2-3 noduri si lungimi de 6-10 cm, care se pun in apa pana in momentul aparitiei
radacinilor, sau se inradacineaza adanc, pana la primele frunze, intr-un pamant nisipos,
temperatura optima de inradacinare fiind de 15-18 grade Celsius.i
Cele mai frecvente specii de Fuchsia sunt: Fuchsia coccinea, Fuchsia alpestris, Fuchsia
bracelinae, Fuchsia brevilobis, Fuchsia campos-portoi, Fuchsia glazioviana, Fuchsia cardinal etc.

Tomate.Descriere: Fruct de culoare rosie, zemos, bogat in vilamine si folosit in alimentatie.

Putine te legumicole au cunoscut de-a lungul anilor atatea aprecieri si discutii ca aceasta ta
erbacee anuala din familia solanaceelor, ruda cu vinetele, cartoful etc. Ca si acestea din urma, au
fost aduse in Europa de catre conchistadorii spanioli si portughezi in secolul al XVI-lea. La
inceput au fost tratate cu neincredere de europeni, fiind considerate te otravitoare, vatamatoare
pentru corpul omenesc. Cu timpul, li s-au atribuit efecte miraculoase in tratarea unor boli, fiind
folosite in spiterii, unde erau conservate in borcane pe care scria "o-trava\". Amestecate cu alte te
si cu chimicale, erau folosite mai ales in tratarea glaucomului si erizipelului. De altfel, si in tara
noastra, tulpinile si franzele de tomate, fierte, s-au folosit pana de curand in tratarea
reumatismului, sub forma unor bai.
Cu timpul, tomatele au inceput sa fie consumate de catre oameni din ce in ce mai mult si,
datorita calitatilor nutriti, astazi sunt considerate printre cele mai sanatoase produse alimentare
naturale.
Compozitie: 100 g de rosii contin gama caroten, aproximativ 70 mg vitamina Bj, 25 mg vitamina
C si cantitati mari de vitamina B2,PP si B6. Cu cat rosiile sunt mai mici ca volum, cu atat
cantitatea de vitamina C este mai mare. in rosii se mai gasesc o seric de elemente indispensabile
vietii omului, ca: potasiu,clor, sulf,fosfor,fier, calciu,cupru,magneziu, bor, iod, mercur, fluor etc,
precum si cantitati mici de acidmalic, acid citric, acid tartric etc., si, in plus, cantitati apreciabile
de zahar, aproximativ egale cu cele din pepenele galben, grapefruit, pepene rde, agrise, fragi.
Desi au o valoare calorica mica, respectiv 26 de calorii/100 g, datorita bogatiei in vitamine,
saruri minerale, microelemente etc., sunt absolut necesare in hrana omului
Indicatii terapeutice: Anorexie, astenie, intoxicatii cronice, oboseala, arterioscleroza, boli
reumatice, litiaza biliara si urinara, guta etc. Mod de administrare: Crude, sub forma de salate, si
mai ales preparate . Sucul de rosii da rezultate bune in toate afectiunile indicate mai sus. De
asemenea, este o importanta sursa de vitamine, acid ascorbic si caroten, de fier si potasiu; servit
inaintea mesei, stimuleaza secretiile digesti, este antiacid si favorizeaza secretiile glandelor
endocrine; se recomanda in stari de convalescenta si anemii. Sucul de rosii se obtine prin
zdrobirea si strecurarea tomatelor proaspete, fara adaugarea de coloranti sau substante
conservante. Prin exceptie, cu acordul expres al unor beneficiari, i se poate pune sare si zahar.

Petunia (fam.Solonaceae) este genul de 35 de specii de [1] plante cu flori de origine din
America de Sud, strns legate de tutun, agrie pelerina, rosii, nightshades mortale, cartofi i ardei
iute; n cele din familia Solanaceae. Popular floare cu acelai nume derivat epitetul de la
francezi, care a luat petun cuvnt, care nseamn "tutun", de la o limb Tupi-Guarani. Un raport
anual, cele mai multe dintre soiurile vzut n grdini sunt hibrizi (P. atkinsiana, de asemenea,
cunoscut sub numele de P. hybrida).

33. Cartof,pecetea lui Solomon,ciulin de deal. Cartoful (Solanum tuberosum) este

o plant erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete i tulpini subterane terminate
cu tuberculi de form rotund, oval sau alungit. Planta este cultivat pentru aceti tuberculi
care sunt comestibili, bogai n amidon, motiv pentru care sunt folosii n alimentaie, dar i ca
furaj.Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munilor Anzi. n perioada
precolumbian, n zonele aflate azi n Chile, Peru,Ecuador i Columbia, se cultivau circa 200 de
specii de cartof. Dup orez, gru i porumb, cartofii reprezint a patra surs de energie
alimentar. Cartofii sunt cultivai n peste 120 de ri i sunt consumai zilnic de peste un
miliard de oameni.[1] n 2007, recolta total de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.[ Cartofii
conin amidon, vitamina C, fibre, proteine i mult potasiu.[4]Cartoful conine glicoalcaloizi, cum
ar fi solanina i ciaconina. Aceti alcaloizi, care protejeaz planta, se gsesc n special n frunze,
germeni, vlstari i fructe.[5] Expunerea la lumin, deteriorarea fizic i mbtrnirea cresc
coninutul de glicoalcaloizi din tuberculi,[6] concentraiile lor puternice aflndu-se imediat sub
piele. Compozitie chimica: contine crud o oxidaza care prin fierbere se distruge- favorizeaza
aprovizionarea cu oxigen. Apa, hidrati de carbon, protide, lipide, saruri minerale de sodiu, calciu,
magneziu, fosfor, fier, mangan, cupru, sulf. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, E, acid
pantotenic, acid folic, solamina, etc.
Actiune farmacologica: nu se consuma
cartofii colorati in verde pentru ca au foarte multa solamina care este toxica. Foarte digest,
aliment plastic util diabeticilor, obezilor, aliment de balast, care inlesneste functiile intestinale,
antiulceros, cicatrizant, topic emolient, calmant si cicatrizant al mucoasei digestive,
antispasmodic.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: abcese, acidoza, afectiuni digestive si
ale ficatului, arsuri, artritism, blocaj urinar, constipatie, crampe, crapaturi ale pielii,
demineralizare, dezechilibre ale nutritiei, diabet, dispepsii, dureri migrenoase, edem in
insuficienta renala, erizipel, eruptii ale pielii, flegmoane, furuncule, gastrita, glicozurie,
hemoroizi, hepatism, insomnie, intestine lezate, litiaza in special renala, nevralgii, obezitate,
panaritiu, plagi atone, reumatism, sciatica, scorbut, tuse nervoasa, ulcer gastric si duodenal,
ulcere varicoase.
Pecetea lui Solomon (polygonatum odoratum) este o planta din familia Liliaceae, care creste
in Europa si Asia. In Romania se gaseste in padurile de foioase, tufarisuri, de la campie pana in
zonele montane, Frunzele cresc infasurate pe tulpina, sunt ovale, verzi uneori cu dungi alburii pe
margini si la varfuri, acoperite de perisori pe partea inferioara. Florile apar la subsuara frunzelor,
sunt albe si au forma de clopotei, raspandesc un miros dulceag si infloresc in lunile aprilie si mai.
Pecetea lui Solomon contine urmatoarele principii active: glucozizi, taninuri, saruri minerale.
Principalele proprietati: astringent, antidot al otravurilor vegetale sau intoxicatii cu metale

grele, antiinflamator, hemolitic, antiexematos, antireumatic, purgativ, vomitiv, revulsiv. In scop

fitoterapeutic sunt folosite rizomul si radacina, care trebuie recoltate in octombrie.
Uz
intern:- enurezis, hernie, hipermenoree, intoxicatii in special cu metale grele sub forma de
tinctura, infuzie. Uz extern:- abcese, afte, contuzii, degeraturi, echimoze, eczeme, furuncule,
panaritiu, pete pe piele, pistrui, podagra, reumatism, tromboflebita, varice sub forma de
tinctura, bai cu rizom maruntit, unguent, cataplasma, comprese cu infuzie.
Efecte
adverse:- Consumul fructelor determina iritatii gastro-intestinale si hemoliza.
Ciulinul (Carduus nutans) este o plant erbacee din familia Asteraceae. Ciulinul, plant erbacee
bienal, cu tulpina i frunzele spinoase, foarte rspndit n locuri necultivate, n cmpuri i
puni uscate, pe marginea drumurilor, ce nflorete ncepnd din luna iunie i pn n august.
n scopuri medicinale se ntrebuineaz partea aerian a plantei, recoltat n perioada nfloririi.
Componenii principali - Flavonoide, aminoacizi, antocianozide i derivai orto-dihidroxifenolici.
- hepatoprotector datorit existenei aminoacizilor i flavonoidelor. Hepatoprotector n bolile
ficatului . Indicatii terapeutice - Ciulinul este un remediu eficient intr-un numar mare de
afectiuni precum: afectiuni ale ficatului, afectiuni ale splinei, diverse afectiuni ale vezicii biliare,
ciroza, digestie dificila, hemoroizi, hipertensiune arteriala, hepatita cronica, icter, ipohondrie,
infectii hepatice, varice, calculi biliari.Frunzele de Ciulin au un puternic efect antioxidant ajutand
la scaderea nivelului de colesterol din sange. Complexul de flavonoide din compozitia ciulinului
stimuleaza capacitatea de regenerare a celulelor si blocheaza acumularea de toxine in ficat. Scade
rezistenta la insulina a celulelor, inhiba cresterea celulelor tumorale la nivelul cervixului si al
prostatei, reduce efectele secundare ale chimioterapiei, fiind folosit ca puternic detoxifiant.
34.Molotru comun,armurariu,iedera. Denumire stiintifica: trigonella foenum graecum
Denumire populara: fan grecesc, molotru, schindut, sfandig Perioada de inflorire: mai iunie.
Originea si descrierea plantei Schinduful este o planta erbacee din familia leguminoaselor care
creste in regiunile cu climat mediteranean ale globului. Are tulpina inalta de 30-50 cm,
ramificata numai la partea superioara, asemanatoare cu a sulfinei si a molotrului albastru cu care
se inrudeste.Din florile micute alb-galbui se dezvolta pastai lungi de pana la 10-15 cm care
contin seminte.Atat frunzele cat si semintele sunt apreciate pentru aroma puternica,
asemanatoare intrucatva cu cea a leustenului, si sunt utilizate in bucatarie.Constituenti de baza
In semintele dure de culoare glaben-maronie au fost identificate: proteinele, vitamina C,
alcaloizii, sarurile minerale, lizina si L-triptofanul. Printre conponentii nevolatili, responsabili
pentru gustul amar, se numara: furostanol glycosides si cei de potential interes pentru industria
farmaceutica: derivatii de sterol, diosgenin si trigonellin. Schinduful contine numai o cantitate
infima de ulei esential. Planta trateaza artrita, astumul bronsic, unele boli de piele (rani, eruptiu
cutanate etc), durerile de gat si vindeca refluxul gastric. De asemenea, schinduful are o lunga
istorie in utilizarea pentru tratamentul bolilor legate de reproducere, pentru a induce forta de
munca, pentru afectiunile hormonale si pentru a reduce durerile menstruale. Studii recente au
aratat ca schinduful mai contribuie la scaderea nivelului de glucoza si de colesterol din sange si
ca este util in cazul bolilor cardiovasculare. Unul dintre cele mai bune si simple remedii
impotriva racelii si altor afectiuni ce tin de sistemul imunitar combina schinduful cu mierea si
lamaia.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Armurariu (lat. Silybum marianum Gaerth.).
Scurta descriere:Armurariu este o planta tepoasa, de vreun metru inaltime, cu tulpini si frunze de
un verde sters, cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui. Acest scaiete este printre
cele mai utilizate plante medicinale din lume. De ce? Pentru ca in semintele sale se ascund

substante cu o extraordinara actiune benefica asupra ficatului. In tara noastra este plantade
cultura si creste in zone precum Dobrogea, Oltenia, in sudul Moldovei si in zona Subcarpatilor
Sudici. actiune farmaceutica:
Semintele de armurariu contin silimarina formata din flavonide, silibina, silidianina, silicristina,
betaina hcl, aminoacizi, glicina, cisteina, leucina, tiramina, acid glutamic, 1-2 aminobutiric,
polihidroxil cromone, lipide, cu proprietati eupeptice, tonic amare, hepatoprotectoare; actiunea
de impiedicare a distructiei si de reconstructie a celulei hepatice.
Recomandari:Uz intern:
Hepatita virala A, B si C - Armurariul se ia sub forma de infuzie combinata: 1 litru si jumatate pe
zi, vreme de 3 saptamani. Apoi se face o pauza de 15 zile, dupa care armurariul se administreaza
sub forma de pulbere, din care se ia o lingurita de 4 ori pe zi.
Icter, insuficienta hepatica - Se administreaza zilnic jumatate de litru de infuzie combinata de
armurariu, in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza.
Ciroza hepatica - Se ia sub forma de pulbere cate o lingurita rasa de patru ori pe zi, in cure de 21
de zile, cu 15 zile de pauza.
Diskinezie biliara, litiaza biliara - se face un amestec de tinctura de armurariu si tinctura de
anghinare, in proportii egale. Se ia din aceasta combinatie o lingurita de patru ori pe zi, de
preferinta inainte de mesele principale. Tratamentul e recomandat si in cazul dispepsiei sau al
digestiei dificile.
Otravire cu ciuperci toxice - se consuma timp de 10 zile din abundenta infuzie combinata de
armurariu (minim un litru pe zi), deoarece sustine activitatea hepatica si neutralizeaza direct
actiunea unor substante toxice din ciuperci.
Intoxicatie cu metanol, cu tetraclorura de carbon, cu metale grele (plumb, mercur), cu
medicamente care ataca ficatul - se administreaza timp de o saptamana un litru si jumatate de
infuzie combinata de armurariu pe zi. E un tratament adjuvant foarte util pentru protejarea
organelor interne si a sistemului nervos.
Alcoolism - se fac cure de trei saptamani, cu doua saptamani de pauza, cu infuzie combinata de
armurariu, din care se bea un litru pe zi.
Uz extern:Psoriazis - se aplica o data pe zi o cataplasma cu pulbere de seminte de armurariu, pe
locurile afectate.
Iedera (hedera helix) iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m
lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn
acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de
dimensiuni mici si sunt grupate in umbele. Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se
recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza
frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii.Contine
saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici. Iedera are efect
antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator,
antidiareic, febrifug, analgesic. Uz intern - boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice,
inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene,
hipertensiune, dismenoree, nevralgii, leucoree, tulburari menstruale - sub forma de infuzie,
decoct. Uz extern:- celulita, micoze, veruci, luxatii, arsuri, insolatii - sub forma de infuzie,
decoct, spalaturi si bai locale, compresa, cataplasma. Efecte adverse:- Planta este toxica, iar
consumul ei se recomanda doar cu avizul medicului. De asemenea, contactul cu frunzele
determina alergie sau iritatii de contact, iar consumul fructelor provoaca varsaturi, tremuraturi,
migrene, diaree.
35.Ipcarige,plaminarica,scai vinat. Ipcarige (gypsophila paniculat)

Ipcarige (gypsophila paniculat) Planta medicinala intalnita sporadic la noi in tara,in zona de
stepa (campia de vest sau zona de sud-est a tarii), pe soluri nisipoase sau pietroase. Ipcarigea are
rizomul gros, tulpina ramificata care formeaza tufe sferice de mici dimensiuni. Frunze sunt
ascutite spre varf. Florile sunt de mici dimensiuni, culoare alba sau roz. Sunt grupate in
inflorescente laxe. Fructul este o capsulacu seminte mici, turtite.In scop fitoterapeutic se
folosesesc rizomul si radacinile. Recoltarea se face din luna august pana in luna noiembrie.Planta
contine saponozide triterpenice, ulei volatil, saruri minerale, zaharuri. Ipcarigea are
efect expectorant, depurativ, diuretic, cicatrizant. Uz intern: - anemie, astm, boli reumatice,
guta, boli hepatice, dischinezie biliara, afectiuni gastrointestinale, infectii ale cailor respiratorii
superioare, tuse, paraziti intestinali - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - plagi, arsuri,
eczeme, ulceratii, furuncule, dermatoze, escare - sub forma de cataplasma, comprese si spalaturi
locale.
Plmnrica Pulmonaria officinalis fam. Boraginaceae
Planta multianuala paroasa h 30cm, frunzele sunt cu pete deschise, flori actinomorfe cu 5 petale
la inceput roze apoi violete, fruct nucula. Sunt folosite frunze ce conin saponozide, mucilagii,
tanin, flavonoide, substane minerale, vitamina C i provitamina A. Plmnrica este o plant
recomandat n ulcer gastric i diaree, tuse, bronite, laringite, reumatism. Are rolul de a
mbogi coninutul de magneziu i vitamin C al organismului. Pentru uz extern, se prepar o
infuzie si se fac splturi locale sau se aplic comprese folosite n tratarea i cicatrizarea rnilor.
Scai vnt (Eringium planum) este o plant erbacee din familia Apiaceae, cunoscut sub mai
multe denumiri : buruian de crtie, mrcine, scai albastru, spin vnt, buruiana zmeului,
spin de muced, spinul vntului. Scaiul vnt este o plant erbacee, peren, nalt de 50-60 cm,
cu flori violacee dispuse n capitule ovale; rspndit n toate n flora spontan din ntreaga ar
(n fnee, puni, locuri nisipoase, n locuri necultivate, la marginea, drumurilor i a cilor
ferate). nflorete n lunile iulie i august. n scopuri medicinale se recolteaz prile aeriene ale
plantei, n perioada nfloririi, prin tierea de la baz n vederea obinerii unui produs cu frunze
bazale.Contine:
Saponozoide, printre care saniculasaponozida B, care prin hidroliz pune n libertate glucoz i
saniculagenol A, eringiumgenol A, B, C, D, barringtogenol C i ringinol A.Proprietati: fluidifiant al secreiilor bronice - espectorant i antiseptic bronic - diuretic. Indicatii: Intern n
bronite i tuse convulsiv.
Extern n combaterea artritei i a dermatofitozei (infecii ale pielii capului, la copii).
36.Nasturel,pir , ventrilica . Nsturelul (latin: Nasturtium officinale) este o specie de plante
ierboase acvatice din familia Brassicaceae. Se mai numete ibrncu, mcri de
balt sau nstura.Nsturelul are frunzele imparipenat compuse. Florile plantei sunt grupate n
inflorescene situate la partea superioar a ramurilor. Nsturelul nflorete din luna iunie pn n
septembrie. Fructul este o silicv cilindric. Se folosesc frunzele care au proprieti diuretice,
stomahice i antiscorbutice.[1] Planta este utilizat i ca salat. Conine iod i vitamina C.
Injeciile subcutanate (hipodermice) cu suc proaspt din aceast plant au efect de antidot contra
nicotinei, ducnd i la scderea glicemiei n diabetul zaharat. Planta este folosit i n tratamentul
bolilor de piele.
Pir Elytrigia repens Elytrigiae rhizomata Fam.Poaceae DEscriere
Planta ierboasa perena, in sol formeaza un rizom stolonifer, foarte lung (de cativa metri),
ramificat, cu un diametru de cca. 2 mm, de culoare galben lucitor si neted, cu noduri la distanta
de cca 5 cm pe care se formeaza frunzulite mici, membranoase, muguri si radacini adventive.
Tulpinile aeriene sunt numeroase, de tip pai, cu noduri pronuntate, erecte, glabre, neramificate,

inalte de 0,2-1,5 m. Frunzele sunt liniare, cu teaca despicata care inconjoara tulpina, si cu limb
lung de 10-20 cm, si foarte inguste (6-9 mm), aspre pe fata si neted pe dos. Nervurile sunt
paralele, albicioase si apar asemeni unor dungi lungi de cca 10 cm. Florile sunt amplasate in
spice terminale, compuse si sunt grupate in spiculete (din cca cinci flori), dispuse pe doua
randuri, in interiorul unei scobituri pe axul spicului. Fructul este o cariopsa de 6-7 mm, infloreste
in perioada iunie august (octombrie).
Compozitie chimica : - saponozide, mucilagii, vanilina;- glucide (fructoza, inulina, triticina,
inozitol, fructozani); - ulei volatil cu proprietati antimicrobiene;- vitamine (A, B);- acid salicilic;
- saruri minerale (potasiu, siliciu, aluminiu, fier, sodiu, calciu).
Proprietati terapeutice
depurative,detoxifiante,diuretice,sudorifice,antifebrile emoliente,pectorale,antitusive,antibronsiti
ce;- antimicrobiene,antifungice,diaforetice,antialergice; - tonice, remineralizante ale sitemului
osos (datorita sarurilor cu siliclu); - hypotensive prin marirea diurezei;- antiinflamatoare ale
cailor urinare(datorita sarurilor de K);
- racoritoare.
Indicatii terapeutice
- boli de rinichi si vezica urinara, cistite, pielite, uretrita, litiaza renala, colici nefretice, infectii
ale cailor urinare, menopauza, retentie urinara, acid uric in sange, prostata, sifilis;
- boli ale aparatulul digestiv, hepatita virala, icter, ascita, calculoza biliara, dischinezie biliara,
constipatii, indigestii, intoxicatii, hemoroizi;
- boli respiratorii, bronsita, gripa, raceli, guturai, catar respirator, sudoratie, aerofagie,
tuberculoza;- reumatism, guta, artrite;
- insuficienta cardiaca cu edeme (inclusiv la glezne), hipertensiune, eliminarea toxinelor din
sange;- obezitate, celulita, diabet; - boIi de piele, fracturi, eczeme, dermatoze.
Ventrilica (denumire n latin: Veronica officinalis) este o specie de plante din genul Veronica.
Popular se mai numete buruian de perit sau ventricea (Fam.Plantaginaceae). Are efect
benefic de detoxificare a organismului uman i la vindecarea eczemelor cronice.[2] Se folosesc
inflorescenele plantelor (mai ales a celor ce cresc la marginea pdurilor), de preferat n ceaiuri
combinate cu vrfuri proaspete de urzic.
Tulpina trtoare este proas.
Frunza este mic, zimat, avnd un luciu argintiu, cade uor la atingere. Florile au culori de la
albastru deschis la violet, nflorind n perioada mai-august.
37. Contribuii la studiul plantelor cu coninut de alcaloizi
Alcaloizii prezint un grup de compui naturali azotai, cu caracter bazic, rezultai din
metabolismul secundar al plantelor, care determin la administrare variate aciuni
farmacodinamice i preponderent poseda toxicitate crescut. Majoritatea alcaloizilor sunt
compui cu atomul de azot heterociclic n inel, mai rar azotul plasndu-se n catena lateral.
Coninutul alcaloizilor n plante variaz n limite foarte mari i n funcie de diveri factori de
mediu. Gustul alcaloizilor este amar, unii fiind otrvitori. Sunt bogate n alcaloizi plantele din
familiile Solanaceae, Papaveraceae.
Dup structura chimic alcaloizii se clasific:alcaloizi cu azot n catena lateral (efedrina,
colchicina i colcamina); - derivai de pirolidin i pirolizidin (platifilina, sracina,
senecifilina);- derivai de piridin i piperidin (anabazina, lobelina); - alcaloizi cu inele
pirolidinice i piperidinice condensate (hioasciamina, atropina, scopolamina);- derivai de
chinolizidin (pahicarpin, termopsin); - derivai de chinolin (chinin, echinopsin); derivai de izochinolin (morfina i papaverina);

derivai de indol (alcaloizi din Secale cornutum, Vinca minor, reserpin, stricnin

derivai de purin (cofein).

Alcaloizii au urmtoarele aciuni: stimulant i depresiv asupra sistemului nervos central;

simpatomimetic, simpatolitic, parasimpatomimetic, anticolinergic, ganglioplegic asupra
sist. nervos vegetativ; anestezic local; aciune citostatic, etc.
Majoritatea alcaloizilor sunt foarte toxici, dozele letale fiind foarte mici. Efectele secundare ale
alcaloizilor sunt foarte variate, unii alcaloizi determin farmacodependen (cocaina, morfina,
cafeina).

38. Ghimpe, Linri, Muttoare

Ghimpe, lat. Xanthium spinosum, fam. Asteraceae.
Plant erbacee, ce are la baz frunze prevzute cu spini, trifurcate iar cele tulpinate sunt ntregi,
alb tomentoase pe partea interioar, nedivizate sau trilobate, cu lobul mijlociu lanceolat, cu flori
de culoare glbuie. Crete n locuri necultivate, pe lng drumuri i garduri. nflorete ncepnd
cu sfritul lunii iunie i pn n septembrie.
n scopuri medicinale se ntrebuineaz prile aeriene ale plantei, recoltate n perioada nfloririi.
Conine: saponine, fitosterili, flavonoide, ulei volatil, acid cafeic, acid clorogenic.
Se indic: Intern n tratamentul adenomului de prostat, prostatitei, cistopielitei i litiazei renale
gravelare n faz incipient, (pn la mrimea unui bob de orez) - sub form de decoct.
Linria, lat.Linaria vulgaris, fam. Scrophulariaceae.
Linaria este o plant medicinal ierboas cu rdcini scurte, a crei tulpin ajunge la nlimea
pn la 1 m, cu flori galbene aurii, care privite din fa seamn cu florile de gura-leului. Pentru
fitoterapie, planta se culege n timpul nfloririi, n lunile iunie-octombrie. Dintre substanele care
se gsesc n compoziia plantei amintim: alcaloizi, flavonoide, acizi organici, zaharuri, pectine,
grsimi i sruri minerale.
Aceast plant este recunoscut pentru proprietile sale diuretice i laxative, ce ajut la
eliminarea toxinelor din organism. Aadar, ceaiul de linari este recomandat ca adjuvant n
afeciuni ale cilor biliare, ale splinei i ale ficatului, n cazurile de constipaie, pentru tratarea
hemoroizilor i pentru combaterea viermilor intestinali.
Muttoare, lat.Bryonia alba, fam. Cucurbitaceae.
Are aspectul asemanator unei vite de vie, tulpinile se catara pe tufisuri si copaci, cu ajutorul
carceilor, ce pot ajunge la lungimi de cativa metri. Planta este aspra la pipait, acoperita cu peri.
Frunzele sunt pedunculate, amintesc de cele ale vitei de vie, sunt impartite in 5 lobi. Florile sunt
mici si verzui, cresc in inflorescente si apar in luna mai. Radacina are aspectul unei gulii si este
utilizata in scop fitoterapeutic.

Substantele chimice continute de planta sunt: brionicina, luponina,tionospermina, rasini,

substante amare, tanin, aminoacizii: citrulina, acid glutamic, uleiuri volatile, substante toxice
necunoscute, substante minerale. Proprietatile sale curative sunt: diuretica si purgativa, calmeaza
inflamatiile si durerilereumatismale.
Uz intern: constipatie, dureri de cap - sub forma de suc proaspat de radacina, tinctura.Uz extern:
inflamatii, alopecie, reumatism - se aplica tinctura pe comprese, se aplica rondele de radacina
cruda pe locul dureros, macerat.
39. Narcis, Scai mgresc, Untul pmntului
Narcisa, lat.Narcissus cyclamenus, fam. Amaryllidaceae.
Narcisele sunt cultivat pentru florile lor frumoase, care apar de obicei primavara si in cazuri rare
toamna sau iarna.Frunzele sunt bazale, lungi si inguste sau cilindrice. Florile apar fiecare pe cate
o tulpina fara frunze, in functie de specie. Florile sunt de obicei galbene sau albe, uneori verzi.
Majoritatea narciselor au parfum puternic, dar exista si specii fara parfum. In scop fitoterapeutic
se utilizeaza florile si bulbii.
Planta contine: narcisina, alcaloizi, glicozide ale izometonului, alcaloizi (licorenina, gelatina,
licorina, narcisidina) care sunt foarte toxice, acizi organici.
Florile si bulbii au efecte calmante, linistitoare, emoliente, dezinfectante, antiseptice, sedative,
antitusive, antiasmatice, emetice. Uz intern: diaree, nevroza cardiaca, tahicardie, astm, nevroza,
stari de agitatie si anxietate, boli pulmonare, anxietate, tuse convulsiva sub forma de sirop,
decoct, infuzie. Uz extern:rani si leziuni usoare sub forma de infuzie si sirop.
Scai mgresc, lat. Onopordon acanthium, fam. Asteraceae.
Frunzele sunt lunguiete, ovale, zimtate pe margini si acoperite cu tepi. Florile sunt numeroase,
cresc in varful tulpinii si sunt purpurii, aproape rotunde; infloresc in iulie-august.Dintre
substantele chimice ce intra in compozitie: antociani, cumarine, flavone, glucide, alcaloizi
(acotina, acoantoidina), ulei volatil, substante minerale.
Principalele calitati ale scaiului magaresc sunt: diuretic, antiinfectios, antibiotic, antiseptic,
hipotensiv, colagog, anticancerigen, emolient, expectorant, astringent, ajuta la eliminarea
calculilor, cicatrizant extern. Uz intern: cancer de piele, litiaza renala, tuse, ulcer stomacal, ulcer
varicos, afectiuni biliare, hipertensiune arteriala - sub forma de decoct, tinctura.
Untul pmntului, lat.Tamus communis, fam.Dioscoreaceae.
Sub pamant dezvolta o radacina impresionanta, neagra la suprafata si alba in interior, lunga si
foarte groasa, cu o consistenta untoasa, de unde si denumirea. Tulpina este lunga si are tendinta
de a se catara pe pietre si alte plante, frunzele au forma de inima, sunt verde intens colorate si
lucioase. Florile sunt mici, verzui si se observa cu greutate. Fructele apar toamna si sunt bobite
colorate rosu- intens. In scop fitoterapeutic este folosita radacina. Untul pamantului este bogat
in: saponine, oxalat de calciu, alcaloizi si histamina. Proprietatile acestei plante sunt:
antireumatic, diuretic, purgativ, rubefiant. Uz extern: acnee, contuzii, dermatoze purpurice,
dureri diverse, echimoze, purpura, reumatism, sinuzita, bronsita - radacina rasa aplicata local

(nu pentru timp prea indelungat pentru ca devine iritant), comprese cu infuzie de radacina sau
macerat.
40. Contribuii la studiul plantelor cu coninut de compui fenolici
1.Flavonoidele reprezint compui chimici fenolici, de culoare galben, cu exprimate caractere
P-vitaminice. Se ntlnesc n hrica, flori de salcm japonez, Frunze i fructe de coacz negru,
aronie, soc, scoru, castan etc.
Se clasific din punct de vedere structural n: flavone, izoflavone, flavonone, flavononoli,
antociani. Flavonoidele nu sunt toxice pentru organismul uman. Datorit calitilor P-vitaminice
micoreaz permeabilitatea i amplific rezistena pereilor capilarelor, majoreaza aciunea
acidului ascorbic, posed aciune sedative. Se utilizeaz ca remedii antiinflamatoare,
antiulceroase, diuretice. Unele flavonoide sunt hemostatice, se aplic n hemoroizi.
2. Fenolglicozidele reprezint un grup de glicozide, care au fenolul n calitate de aglicon i,
respective, posed aciune antiseptic asupra cilor respiratorii, rinichilor i cilor urinare. Se
ntlnesc n frunzele de strugurii-ursului i de merior.
3. Taninuri reprezint polifenoli cu mas molecular mare, denumirea crora exprim
capacitatea lor de a tbci pieile animalelor. Surse naturale de taninuri sunt scoara de stejar,
castan, rizomii de sclipei, fructele de afin, mlin, seminele de struguri. Taninurile posed
proprieti antiinflamatoare i bactericide exprimate, bazate pe formarea unei pelicule
protectoare proteice. Sunt astringente i au rol hemostatic. Se indic n terapia bolilor
contagioase, toxoinfecii, combustii.
4. Cumarinele sunt compui naturali la baza structurii crora se afl cumarina i izocumarina.
Sunt caracteristici plantelor din familiile Apiaceae, Rutaceae, Fabaceae. Cumarinele posed
aciune spasmolitic, sedative, diuretic, antihelmintic, analgezic, antimicrobian .a
41. Boz, Cerenel, Specii de Dud
Boz, lat. Sambucus ebulus, fam.Caprifoliaceae.
Bozul este o plant robust. Tulpina este ierbace, cu frunze penat-sectate, care au un miros
neplcut. Florile bozului au culoarea alb i sunt grupate n form de umbrel. nflorete n luna
iunie-august. Fructele sunt bace de culoare neagr i au un miros neplcut. Planta este recoltat i
se folosete mai ales rdcina, dar i fructele i florile (Sambuci ebuli radix, flos et fructus).
Rdcina conine hemaglutinine, principii amare i saponozide. Florile sunt bogate n glucide,
flavone, fitosteroli, acizi grai i triterpene. Fructele conin antocianozide, acid tartric, acid
malic.
Infuzia, decoctul, extractul - toate au proprieti diuretice, antireumatice, laxative, antiseptice,
purgative, antialergice, antiinflamatoare, antitusive, sudorifice.
Cerenel, lat. Geum urbanum, fam. Rosaceae.
Cerenelul este o planta erbacee, perena, intalnita in aglomerari mari in padurile de stejar, la
marginea padurilor de fag, la marginea apelor, drumurilor, santurilor. In scopuri medicinale, de la
aceasta planta se intrebuinteaza radacina - radix gei - care datorita unei substante chimice numita

eugenol are miros placut de cuisoare. Radacina mai contine mult tanin, substante amare etc.
Principiile active din Cerentel au actiune astringenta, analgezica, antiseptica. Provoaca
strangerea tesuturilor, modereaza secretiile, usureaza cicatrizarea, suprima temporar durerea,
usureaza coagularea sangelui, diminueaza sau inlatura spasmele muschilor, modifica mediul
inlaturand posibilitatea inmultirii microbilor, impiedica infectiile microbiene si putrefactia.
Dud, lat.genul Morus (M. alba, M. nigra), fam.Moraceae
Dudul, sau agudul, poate ajunge la o nlime de 15 m, cu tulpina dreapt, gri, ramificat de la
nlime mic, cu coroana rar. Frunzele de dud sunt subiri, foarte diferite ca form, este o
plant dioic. Conine: Tanin, provitamina A, acid folic, aminoacid, vitamina C si antocianozide;
acizi (aspartic, folinic, acetic, propionic), arginina, compusi volatili, aldehide, cetone,
betacaroten, carbonat de calciu, adenina.
Proprietati astringente, si antidiabetice, iar fructele sunt laxative, utilizate proaspete. Uz intern:
diaree si diabet zaharat, gastrite, ulcer gastric si duodenal. Uz extern: angine, stomatite,
constipatie, afte.

42. Frasin, Rchitan, Specii de Salcie

Frasin, lat. Fraxinus excelsior, fam. Oleaceae.
Arbore viguros, inalt pana la 35 m, cu frunze penat compuse si fructe simple.
Conine: tanin, glicozizi flavonici si cumarinici, acizi organici, vitamina C. Proprieti:
diuretic cu eliminare de acid uric; depurativ; laxativ usor; coleretic - colagog; cicatrizant si
antiinflamator hemoroidal.
Mugurii de frasin trateaza bolile de ficat si rinichi, iar semintele de frasin au proprietati
afrodiziace. Ele se folosesc inclusiv in caz de sterilitate masculina. Mugurii de frasin se folosesc
pentru tratarea bolilor care afecteaza caile biliare, caile urinare, ochii si aparatul osteo-articular.
Au un efect benefic si in metabolismul lipidelor din organism. Mugurii mai sunt un bun remediu
impotriva gutei, a febrei, a colesterolului mare.
Rchitan, lat. Lythrum salicaria, fam. Lythraceae.
Rachitanul este o planta din flora spontana originara din Europa. Tulpina plantei este dreapta,
simpla sau ramificata, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, opuse, cele de pe ramuri
sunt dispuse altern. Florile sunt grupate in inflorescente terminale si au culoarea rosie- violacee,
sunt lungi si infloresc din iunie pana in septembrie.
Dintre elementele chimice continute de aceasta planta se numara: galo-taninuri, salicarina,
hidroxid feric,substante de natura flavonoidica, heterozide, pigmenti antocianici, colina,
glucoza, amidon, un fitoncid cu activitate antibiotica, substante antibiotice, pectine, carotenoizi,
substante minerale, urme de ulei volatil.
Principalele calitati ale rachitanului sunt: antibiotic natural, astringent, antidiareic, inhiba
dezvoltarea florei microbiene patogene intestinale si fermentatia intestinala.

In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei.

Salcie, lat.genul Salix (S. tinctoria, S. populus, S. undulata), fam. Salicaceae.
Tulpina poate fi noduroas, nlimea la unele specii poate atinge pn la 10-15 metri. Frunzele
sunt ntregi, dispuse altern pe ramurile elastice, netede. Florile dispuse n ameni drepi. Salcia
conine salicina, o substan asemntoare acidului acetil salicilic. Pe langa aceasta substanta,
coaja mai contine amidon, proteine, lipide, tanin, celuloza, substante minerale,vitamine. Salcia
este folosita pentru alungarea durerilor de tot felul. Are efecte tonice, antiseptice si
antiinflamatoare, sedative, astringente si antireumatismale. Datorita proprietatilor sale sedative,
salcia alunga insomnia. In caz de laringite si faringite este recomandat sa se faca gargara cu ceai
de salcie. Pentru rani si ulceratii ale pielii sunt recomandate compresele cu ceai din coaja de
salcie

43. Stnjenel, Turi

Stnjenel, lat. Iris germanica, fam. Iridaceae.
Este o plant erbacee. Frunzele de la baza tulpinii sunt lungi i nguste. n vrful tulpinii se
gsete o floare albastru-violet ntunecat. Stnjenelul nflorete n lunile mai-iunie. Conine un
heterozid flavonic, iridozidul, amidon, glucide etc. Mirosul plcut este datorat unor cetone
(ironele i ) care se formeaz n timpul uscrii. Planta are proprieti expectorante i diuretice.
Uz intern: inflamarea organelor respiratorii, urinare i digestive, tuse convulsiv, pneumonii,
astm bronic, cefalee, tuberculoz, dischinezie biliar, constipaie, simptome menstruale - sub
form de infuzie, decoct. Uz extern: nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze i ulceraii
cutanate - sub form de gargar, bi locale, comprese.
Turi, lat. Agrimonia eupatoria, fam. Rosaceae.
Florile mici, galbene alcatuiesc, ca si la luminarica, o inflorescenta in forma de ciorchine lung.
Intreaga planta este acoperita cu peri moi, frunzele mari pot atinge o lungime de 10 centimetri si
sunt penate.
Conine: Tanin de natur catehic, galotanin i elagitanin, cvercetin liber, hiperin i rutosid,
substane amare, ulei volatil, bioxid de siliciu, acid nicotic, vitaminele C i K, acid ursolic.
Proprieti: stimulator al secreiilor gastro intestinale i mresc apetitul, colagog, lizeaz calculii
biliari, astringent i antidiuretic datorit taninurilor, eupeptic-amar. Intern: n calculoz biliar; n
tulburrile cilor biliare i gastro-intestinale favorizeaz eliminarea secreiilor biliare
descongestionnd ficatul; n combaterea diareei; n reumatismul articular; urticarie. Extern: n
ulcere varicoase, plgi; afeciuni ocular.

44. Cicoare, Creioar, Mur

Cicoare, lat. Cichorium intybus, fam. Asteraceae.

Plant erbacee peren, spontan i adesea cultivat pentru rdcinile sale din care se extrage un
surogat de cafea. n scopuri medicinale se ntrebuineaz prile aeriene (Herba Cichorii) ce se
recolteaz n prima perioad de nflorire a plantei, in lunile iulie-august, cnd tulpinile nu au
apucat nc s se ntreasc, rdcinile (Radix Cichorii) se recolteaz n lunile septembrieoctombrie. Conine: n tulpin: cicorin, insulin, arginin, colin, acid cicoric, fier, fosfor,
calciu; n rdcin: lactucin, substane triperpenice amare, fructoz, tannin, ulei volatile.
Proprieti: diuretic i laxativ hipoglicemiant, eupeptic-amar i colagog, antitirodian i
depurative. Se indic n furunculoz i acnee, dischinezii biliare, constipaii cronice, angicolite,
hepatite cronice iar cafeaua preparat din aceast plant are proprieti gastrice.
Creioar, lat. Alchemilla vulgaris, fam. Rosaceae.
Creioara este o plant peren, cu flori mici, verzi-glbui. n scopuri medicinale se
ntrebuineaz prile aeriene ale plantei, recoltate n lunile iunie-iulie (n perioada nfloririi), n
timpul prnzului, n zile nsorite, atunci cnd planta este perfect uscat, prin tierea ntregii pri
aeriene de sub rozeta de frunze bazale.
Conine: Saponime, flanovoide, taninuri, substane grase formate din acizii palmitic i stearic,
fitosteroli i sruri minerale. Proprieti: astringent, antihemoroidal, antidiareic. Se indic:
Extern, infuzia este folosit pentru gargar n stomatite i pentru cicatrizarea rnilor. Extractul de
creioar are un efect terapeutic complex n tratamentul metroragiilor, n fixarea sarcinilor i n
pregtirea inteveniilor chirurgicale ORL.
Mur, lat. Rubus fruticosus, fam. Rosaceae.
Arbust peren cu lstarii nali de, cu tulpina arcuit, deseori trtoare, acoperit de ghimpi drepi.
Frunzele sunt palmat-compuse, cu marginile neregulate. Florile sunt albe sau roze, dispuse
corimbifer. Fructele sunt crnoase, roii i acrioare la nceput, negre i dulci cnd sunt coapte.
Frunzele uscate conin o cantitate apreciabil de materii tanate, derivai flavonici, vitamina C,
acizi organici (acid malic, acid oxalic, acid tartric, acid lactic), inozitol. Fructele sunt bogate n
vitaminele A i C. Acestea mai conin acid citric, salicilic, pectin, mucilagii, flavonide i
inozitol. Actiune farmaceutica: frunzele-astringente, antiseptica, dezinfectante, fac imposibila
inmultirea microbilor, modereaza secretiile, provoaca strangerea tesuturilor, antidiareice
dezinfectante, stomahic, spasmolitice. Fructele: tonic, astringente, laxative, depurative, nutritive,
Regleaza actiunea melaninei fiind utila celor cu dereglari ale acestei substante (vitiligo, etc), reda
acuitatea vizuala, reface celulele lezate ale tubului digestiv. Este util in diabet.

45. Nuc, Vinri

Nuc, lat. Juglans regia, fam.Junglandaceae.
Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri nlime. Are trunchiul gros i
scoara neted, argintiu-cenuie. Are crengi puternice, coroana foarte larg i bogat. Frunzele
sunt mari cu margini ntregi, glabre. Fructul este drup sferic, avnd o singur smn, cu dou
cotiledoane mari, zbrcite, bogate n untdelemn i numit nuc. Seminele conin foarte puin
ap, protide, grsimi, hidrai de carbon, sruri de Na, K, Ca, P, vitamina A, vitamina B,

riboflavin, niacin, vitamina C. Frunzele conin taninuri elagice, inozitol, juglon, cantiti mici
de ulei volatil. Principiile active pe care le conin sunt rspunztoare de aciunile bactericid,
bacteriostatic, astringent, uor hipotensiv, hipoglicemiant, calmant, cicatrizant, emolient,
antitoxic, antisudoral, antieczematoas i antireumatismal. Datorit acestor efecte se
ntrebuineaz n tratamentul simptomatic al insuficienii venoase, diaree uoar, descuamrile
pruriginoase ale capului, afeciuni dermatologice, contra arsurilor superficiale i puin ntinse,
afeciuni ale cavitii bucale i faringiene, cosmetic la colorarea.
Vinri, lat. Galium odorata, fam. Rubiaceae.
Planta ierboasa , perena, cu rizom dezvoltat si ramificat. Tulpina este simpla, tetragonala.
Frunzele lenceolate lucitoare, neparoase. Florile albe, pediculate, dispuse in corimbe terminale.
Au miros placut. Fructul uscat este acoperit cu peri tari si recurbati. Se folosete planta intreaga,
fara radacina. Conine un glucozid , ulei esential, vitamina C. Are aciuni: antispastic, sedativ,
tonic, digestiv, diuretic, antiseptic. Indicatii terapeutice: labilitate psihovegetativa mare,
emotivitate, insomnie, agitatie, palpitatie, anxietate, nevralgie, dispepsie, insuficienta hepatica,
icter, litiaza renala, hidropizie, edeme.

46. Consideraii generale privind etimologia denumirilor tiinifice ale plantelor medicinale
(aportul diferitor botaniti: antici, n evul mediu, Linne i coala lui).
Fiecarei plante descoperite in natura ii corespunde o denumire stiintifica , standardizata prin
prevederile Codului International de Nomenclatura Botanica. Adeseori plantele prezinta si una
sau mai multe denumiri populare, foarte diferite de la o tara la alta si chiar in cadrul aceleiasi
tari, de la o regiune la alta. Un mare merit in introducerea si generalizarea nomenclaturii
stiintifice a plantelor ii revine naturalistului suedez Carl Linne ,care la mijlocul secolului al
XVII-lea a stabilit si utilizat consecvent in operele sale principiul nomenclaturii binare a
speciilor .Conform Codului Internaional de Nomenclatur, numele tiinifice ale grupelor
taxonomice (taxonilor) sunt tratate ca nume latine, indiferent de etimologia lor
Sistematica este stiinta care se ocup cu recunoasterea, denumirea si clasificarea plantelor n
grupuri, categorii sau unitati sistematice de diferite valori, numite taxoni. Aceste unitati sunt
oranduite ierarhic, dup gradul de organizare si inrudire dintre diferitele grupe, ntr-un sistem de
clasificare natural, numit filogenetic.
Metodele de lucru utilizate pentru aceast clasificare se bazeaz pe cunostintele de morfologie si
anatomie, pe cunoasterea evolutiei si adaptarii plantelor la mediu, dar si pe studierea fosilelor,
care permit stabilirea unor legturi filogenetice ntre grupele de plante.
Principalele obiective ale sistematicii sunt legate de: stabilirea unitatilor sistematice (a taxonilor),
nomenclatura plantelor (denumirea stiintific) si de sistemele de clasificare folosite n etapa
actual de dezvoltare a stiintei.
Unitti sistematice (taxoni)
n functie de asemnri si deosebiri, respectiv de gradul de nrudire, plantele sunt grupate n
unitti sistematice, numite taxoni. Taxonul de baz n clasificarea plantelor este specia.

O specie este reprezentat de una sau mai multe populatii de indivizi asemntori ntre ei.
Aceasta se caracterizeaz prin: capacitate de autoreproducere, ocuparea unui anumit areal,
rspndire si evolutie proprie.
47. Etimologia denumirilor populare ale plantelor medicinale (etimologie latin, strin, de
origine necunoscut).
Primele nume care s-au dat la plante au fost denumirile populare. Acestea au mai multe
dezavantaje:
au valoare regional;
nu toate speciile au nume popular, uneori numele popular se adreseaz unui gen ntreg,
de exemplu, mrul, ne referim la genul Malus, nu la specie;
specii, genuri sau chiar familii diferite pot avea acelasi nume popular, ex. Lathyrus tuberosus si
Nigritella nigra se numesc popular Sngele voinicului. Prima este o buruian, iar a doua o
orhidee.

48. Etimologia denumirilor tiinifice ale plantelor medicinale incluse n program

Nomenclatura stiintific (denumirea stiintific) si are originea n latin, suferind un proces de
uniformizare n timp, proces impus de necesitatea unei denumiri precise si stabile a plantelor,
universal valabil.
Meritul cel mai mare i revine botanistului suedez, Carl von Linn, printele sistematicii, care n
1753 foloseste nomenclatura binar, n limba latin.
Fiecare specie este denumit prin dou cuvinte, exemplu: Prunus domestica prunul. Primul
nume, Prunus, reprezint genul si se scrie cu liter mare, iar al doilea nume, domestica,
reprezint epitetul specific, se scrie cu liter mic si are valoare numai mpreun cu genul.
Dup denumirea speciei se trece numele autorului prescurtat, ex. Prunus domestica L. Litera L.
reprezint prescurtarea numelui lui Linn. Dac unei specii i se schimb valoarea, fiind ridicat
la nivel de gen sau cobort la varietate, primul autor care a descris taxonul respectiv se trece n
parantez, iar n afara parantezei se trece autorul care a fcut noua combinatie. De exemplu,
ciresul, Cerasus avium (L.) Moench, a fost denumit initial de Linn, Prunus avium.
49.Clasificarea ATC utilizata in Nomenclatorul de stat al medicamentelor.
Clasificatorul medicamentelor 6.1. Clasificatorul medicamentelor este utilizat pentru crearea
bazelor de date automatizate n domeniul medicamentelor. 6.2. Clasificatorul medicamentelor
conine: - medicamentele incluse n NSM (cu termenul de nregistrare n vigoare); medicamentele excluse din NSM (la momentul expirrii nregistrrii), dar permise s fie
prezente pe piaa farmaceutic pn la expirarea termenului de valabilitate al medicamentelor,
ce au fost importate pn la momentul excluderii din NSM; - medicamentele permise pentru
import de ctre Ministerul Sntii n baza alin (7), art.11 al Legii cu privire la activitatea
farmaceutic nr.1456-XII din 25 mai 1993. 6.3. Modalitatea inerii Clasificatorului
medicamentelor se aprob prin Ordinul Ministerului Sntii. Completarea i modificarea

Clasificatorului se efectueaz de Agenia Medicamentului. 6.4. Clasificatorul medicamentelor se

ine n baza principiilor identice inerii NSM i stipulate n
punctul 3.1. 6.5. Actualizarea Clasificatorului se face automatizat dup cum urmeaz: a) la
nivelul central al SIA NSM dup aplicarea modificrilor i completrilor la NSM, Centrul de
Informaie despre Medicamente aplic schimbrile respective n Clasificator n aceiai zi; b) la
nivelul local al SIA NSM se utilizeaz dou modaliti: agenii economici ce nu dispun de
acces la Internet pot obine la Agenia Medicamentului varianta actualizat a Clasificatorului
pe purttor electronic (dischet, disc, flash etc.) agenii economici care posed acces la
Internet, primesc varianta actualizat a Clasificatorului la adresa lor electronic.
. Codul ATC (anatomic terapeutic chimic). n conformitate cu reglementrile OMS, n
funcie de aciunea lor farmacoterapeutic, medicamentele se clasific dup sistemul ATC
Anatomical, Terapeutic, Chemical Classification Index, Oslo, 1985. Conform criteriului
anatomic, toate medicamentele sunt clasificate n 14 clase, dup locul aciunii lor n organism:
(Alimentary tract and metabolism) Tractul digestiv i metabolism; (Blood and blood forming
organs) Snge i organe hematopoetice; (Cardiovascular system) Sistemul cardiovascular;
(Dermatologicals) Preparate dermatologice; (Genito urinary system and sex hormones)
Aparatul genito-urinar i i hormoni sexuali; (Systemic hormonal preparation, excl. sex
hormones and insulins) Preparate hormonale sistemice (exclusiv hormoni sexuali i insuline);
(Antiinfectives for systemic use) Antiinfecioase de uz sistemic; (Antineoplastic and
immunomodulating agents) Antineoplazice i immunomodulatoare; (Musculo-skeletal system)
Sistemul musculo-scheletic; (Nervous system) Sistemul nervos; (Antiparasitic products,
insecticides and repellents) Produse antiparazitare, insecticide i repelente; (Respiratory
system) Aparatul respirator; (Sensory organs) Organe sensitive; (Various) Varia.
n cadrul fiecrui grup preparatele se mpart, n baza criteriului terapeutic, n subgrupuri, sau
grupe terapeutice (antiulceroase, antiepilepticele .a.), iar n cadrul subgrupurilor ele se clasific
dup criteriul chimic (derivai de imidazol, pregnen derivai .a.) dup cum arat schema ce
urmeaz.
Sistemul cardiovascular - Terapia cardiac - Terapia miocardului, vasodilatoare - Nitrai
organici - Nitroglycerinum
Locul substanei n grup - Grupul chimic - Grupul terapeutic - Clasa terapeutic - Clasa
anatomic - Sub codul C01DA02 - Nitroglycerinum gsim urmtoarele preparate: Nitro
Mack Retard caps. 2,5 mg i 5,0 mg, Slovakofarma, Slovacia Nitromint comp. 2,6 mg Egis
SA, Ungaria .Nitrong comp. 6,5 mg, KRKA, Slovenia .Sustac mite comp. 2,6 mg i Sustac
forte comp. 6,4 mg, KRKA, Slovenia Sustonit mite comp. 2,6 mg i Sustonit forte comp. 6,5
mg, Polfa SA, Warszawa, Polonia etc.
50.Produse vegetale si fitopreparate de origine autohtona. S-a realizat un studiu al
produselor vegetale (PV), speciilor medicinale (SM) i fitopreparatelor (FT) fabricate n
Republica Moldova, cota parte a produselor menionate n Nomenclatorul de Stat al
Medicamentelor, ct i clasificarea lor conform indicelui farmacoterapeutic i coninutului de
principii active. Rezultatele denot c cota parte a fitopreparatelor fabricate n ar constituie 153
sau 13,23%, produselor vegetale n numr de 75 sau 6,48%, iar a speciilor medicinale - 10
produse sau 0,88%, raportate la numrul total de medicamente fabricate n Republica Moldova.
Din 6300 produse medicamentoase incluse actualmente n Nomenclatorul de Stat
alMedicamentelor ponderea plantelor medicinale, fitopreparatelor, produselor homeopate,
vaccinurile i serurile constituie 13,95%, conform ordinul Ministerului Sntii al Republicii
Moldova nr. 770 din 22.11.2010 Cu privire la clasificarea medicamentelor autorizate n RM. n
rezultatul studiului constatm c speciile medicinale constituie 3,47%, produsele vegetale ating

cota de 15,51%, fitopreparatele-mono- 23,38% i fitopreparatele-combinaii respective 57,64%..

Studiul denot necesitatea extinderii produselor medicamentoase n Nomenclatorul de Stat al
Medicamentelor prin numrul de produse vegetale, specii medicinale, ct i a fitopreparatelor,
preponderent celor cultivate i fabricate n Republica Moldova.

51.Clasificarea fitopreparatelor autorizate in RM dupa continutul principiilor active.

Clasificarea preparatelor alopate conform indicelui farmacoterapeutic include 38 grupe, n top
plasndu-se: expectorante cu o marj de 10,9%, sedative constituie 8,83%, dereglri
aleaparatului genital 6,49%, antiseptice 5,71%, vitaminice 5,19%, antiinflamatoare
4,93%,antitusive 4,67%, dermatologice 3,89%, terapia ficatului 3,89% , terapia bilei
3,37% .a(fig. 2).Clasificarea chimic a produselor vegetale i fitopreparatelor constat c
uleiurile volatile dein 28,77%, compuii fenolici 10,18%, alcaloizii7,3%, heterozide
cardiotonice 6,5%, vitamine 4,42%, glucide 3,5%, substane rezinoase 1,17%, substane
amare 1,1%,lipide 0,67%, ,a .Topul plantelor medicinale utilizate mai frecvent ct i numrul
de medicamente n carese regsesc, pornind de la Ism bun Mentha piperita L. Lamiaceeae, cu
58 de medicamente din Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor i pn la Nalb mare Althaea
officinalis L, Malvaceae.
52. Clasificarea fitopreparatelor autorizate in RM dupa plantele producatoare. Pentru
utilizarea plantelor medicinale ca atare (preparate de uz intern sau extern) sau ca extracte n
vederea obinerii de medicamente, ele trebuie s aib o puritate ct mai ridicat.
De aceea, nu este indicat folosirea plantelor medicinale care provin din zone industriale sau de
pe terenuri unde s-au combtut agenii patogeni sau duntorii cu mijloace chimice.
nainte de folosirea plantelor medicinale sub form de infuzii, decocturi, tincturi, extracte sau
alte forme farmaceutice destinate n special uzului intern, plantele se vor spala cu ap rece la fel
ca fructele sau legumele.
Clasificarea preparatelor din plante medicinale, n funcie de destinaia utilizrii lor, cuprinde
dou grupe, i anume:
forme terapeutice de uz intern;
forme terapeutice de uz extern.
53.Structura sistemului de stat pentru controlul calitatii medicamentelor.
Ministerul Sanatatii si institutiile abilitate de el au urmatoarele atributii:
a) expertizeaza, omologheaza, inregistreaza medicamentele, editeaza
si tine Nomenclatorul de stat de medicamente; b) controleaza si supravegheaza calitatea
medicamentelor; c) exercita activitati de inspectie farmaceutica; d) elibereaza si retrage licente
pentru activitati farmaceutice si medico-tehnice; e) furnizeaza informatii despre medicamente;
f) exercita supravegherea reactiilor adverse ale medicamentelor
(farmacovigilenta); g) efectueaza normarea in domeniul activitatii farmaceutice;
h) autorizeaza importul (exportul) de medicamente; i) autorizeaza supravegherea testarilor
clinice si aproba rezultatele lor;
j) tine evidenta statistica in domeniul activitatii farmaceutice si
consumului de medicamente; k) efectueaza cercetari stiintifico-practice in domeniul
medicamentelor.

(5) Ministerul Sanatatii este abilitat sa elaboreze si sa aprobe regulamente privind

apartenenta la clasa medicamentelor, standardizarea,omologarea, fabricarea si inregistrarea
produselor medicamentoase, inclusiv a celor de origine vegetala.