 Vitaminele

Vitaminele generalitati: sunt substanțe biologic active care impreuna cu lipidele, glucidele, proteinele si
substanțe minerale sunt necesare pentru funcționarea normală a proceselor vitale in organism. Prima
vitamina care a fost descoperită a fost vitamina B ( tarita).
Se deosebesc dupa 3 criterii:

 numenclaturorul vechi
 rolul fiziologic
 structura chimica
Se împart în 2 categorii:
1. Liposolubile ( A, D, E, K)
2. Hidrosolubile ( C, complex de vitamina B6,12, P, PP.
După roul fiziologic:
Vitamina A- antixeroloftalbica
Vitamina K- antihemoragica
Vitamina D- antirahitic
Vitamina E- antisterilitatii
Vitamina C- antiscobutica

* Teaminhlorida- vitamina B1.

* Ribotaflamina- B2
* Peredoxinhidoclarid- B6
* Ciancobolamina- B12
* Acidoscorbic- C
* Acid nicotinic- PP
* Ascorutin- vitamina P

1. Galbenele:
Produsul productiv: Calendula oficinalis
Produsul vegetativ: Calendula floris
Familia: Asteracee
Descriere: Este o planta anuală sau bianuala, are o tulpina lungă pînă la 20 cm, tulpina erecta ajunge
pînă la 20 cm, tulpină cu 5-25 de ramificații sau cu perisori. Frunzele alterne cu marginea întreaga,
frunzele superioare sunt mai lungi. Planta creste ca o tufa, florescentii antodii, galbenă portocalii-iar mai
înalt fructul este o alchena.
Raspindirea: Panta creste pe cîmpie, cai ferate, marginea drumului. Răspîndire in Eurasia.
Recoltarea: Ca produs vegetal se recoltează florile, din iunie pînă în septembrie, se recoltează în coșuri
de carton fara a fi presate. Recoltarea se face la 2-3 zile ( 15-20 revoltați in total) înflorire continuă.
Se usucă pe col dd carton la umbra, se păstrează la umbra in camere aerisite. Se păstrează în saci de
hîrtie dubla.
Compoziția chimica: Conține vitamina A, K, C. Mucilagii, ulei volatile, vialoxantina, rubixanina,
flavoxantina ( constituie subs. amare, sub.rezinoase, totalul de carotinoide).
Intrebuintari: Infuzie, tinctura, unguent, posedă proprietati emolienta,antiseptica, cicatrizante,
antiinflamatorii, menstruale, topic la diferite boli ale pielii, degeraturi, cicatrizante.
-caniflon- ulcer duodenal.

2. Bentita
Produs productiv: Bidens tripartita
Produs vegetativ: bidentis herba
Familia: Asteracee
Descriere: Este o planta erbacee anuala, densă, ajunge la înălțimea de 1m. Cu frunzele apuse, 3-5
lombade de culoare închisă cu marginea zimțată. Florile sunt galben verzui, fructele sunt alchene turtite
cu 2 dintisori.
Raspindirea: In toată Suedia, iubeste locurile umede, prin șanțuri, la margini de păduri, izvoare, lacuri,
se culeg in Australia.
Recoltarea: Se folosesc părțile herba, se recoltează în timpul infloririi. Se string părțile aeriene tinere.
Compozitia: Conține Vitamina A( caroten),V, sub. Tanante, flavonozide, subs. Minerale, ulei volatile.
Intrebuintari : Infuzia de planta are prop. diurtice, laxativ, sedativa, are efecte stimulatorii asupra
contratiilor cardiace, circulatiei arteriale. La copii se fac baie pentru întărirea organismului, tratarea
urticariilor, si scrofulozei, se întrebuințează la furunculi si varice.

3. Scoruș-
Produsul productiv: Sorbus aucuparia
Produsul vegetativ: Sorbi fructus
Familia: Rozacee
Descriere: Este un arbust indigen (de statură mica), tulpina este dreapta, inalta si ajunge pina la 10-12
m, scoarță netedă, lucioasă, cînd este mai tînără scoarță este mai cenușie patata, iar la bătrînețe este cu
ritidon( zbircita) negricioasa. Lemnul este tare, rezistent, omogen. Coroană este rotundă sărăcăcioasă,
mladitele tinere sunt brun roșcat , lucitori. Frunzele sunt impar penat compuse din mai multe foliole(11-
13). Florile sunt alb paroase dispuse in corimbe terminale. Fructul este o drupa falsa globulara de
culoare rosie, rămîne pe ram mult timp. Incepe sa fructifeze cînd are 10-12 ani.
Raspindirea: Este răspîndit in toata Europa, Asia Mica, iubeste regiunile de munte , de deal, prin
luminisuri, creste ca planta decorativă.
Recoltarea: Se recoltează pînă și dupa inghet prin ruperea ciorchinelor prin rupere. Se usucă artificial la
temperatura de 30-40 grade timp de 3-4 ore apoi se ridică la 60-70 grade si se mai usucă inca o ora.
Compoziția chimica: Conține vitamina C, K,P, conține sorbitol care înlocuiește zahărul la diabet,
zaharoza, lamnoza, glucoza, pectine, acidul malic, talic, substanțe tanante, amigdalina, ulei gras, acizi
organice, sub. amare.
Intrebuintari: Se folosesc fructele la scorbut, diabet zaharat, este calmant al tusei, profilaxie
tuberculozei, în tratamentul reumatizmului si intra in componenta vitaminelor si polivitaminelor la
ridicarea imunității.

4. Cătina
Produsul productiv: Hyppophaes rhamnoides
Produsul vegetativ: Hyppophaes rhamnoides fructes
Familia: Eleagnacee
Descriere- Este un arbust stufos, ghimpos, are niste rădăcini superficiale cu nodozitati azotoase(
asimilează azotul din atmosfera). Are o radacina ramificata cu o inaltime de 2-6 m. Scoarta este brun
inchisa care treptat se transformă în ritidon brazdat. Lugerii sunt cenușii argintii, cu solzi. Ramurile
laterale sunt cu spini numeroși puternici. Cu niste miguri parosi amarui. Frunzele sunt liniar anciolate,
alterne, scurt pitiolate. Pe fata interioară sunt argintii cu niste solzi ruginii. Florile sunt unisexuate de
culoare galbenă ruginie. Cele mascule sunt grupate în florescente globulare, iar femelele.
Florile sunt cirnoase portocaliu cu simbure tare. Fructifică la 4-5 ani.
Raspindita: In Europa si Asia, creste in pirculi, tusifuri, pe dealuri, etc.
Recoltarea: Se recoltează la maturizare in august si pînă dupa inghet. La începutul maturității vitamina C
este in procent mare iar dupa inghet scade. Recoltarea se face cu ajutorul unor foarfeci , se string in
coșuri ghemurele , fructele se usucă doar pe cale artificiale la temperatura De 70 grade. Dar uscarea
lenta duce la scăderea vitamine C.
Compoziția chimica: Conține ulei gras , betacaroten, conține vitamina A, E, B2, C, PP, acid folic, acidul
solid, acidul olianolic.
Intrebuintari: Tratarea ulcerului duodenal si întestinal, sirop vitaminizat si racoritor, antiinflamator, se
foloseste la dermatoze si micoze, în arsuri si degeraturi.
Farmacie: Sprirulina cu catina, sirop, ceai, crema , săpun .
 5. Urzica
Produsul productive: Urtica dioica
Produsul vegetativ: Urtica folia
Familia: Uritcacee
Descriere: Planta erbacee, care are o înălțime pînă la un metru 80. Tulpinile sunt drepte cu patru muchii
acoperite cu perisori urticanti, frunzele sunt sub forma de inima. Florile sunt de culoare verde așezate la
superioară frunzei de sus( are flori feminine si bărbătești așezate pe tulpini diferite.)
Raspindirea: Creste peste tot, pe marginea apei, păduri, unde a fost stîna, pășune.
Recoltarea: Se recoltează frunzele in timpul înfloririi, si atunci cînd planta este in masa se coseste si
imediat dupa cosire un pic se vestejesc si cu ajutorul mănusilor si strujesc. Se pun în coșuri de cutie, si se
aleg si se curăță de impuritati , se transportă la locul de uscare .
Compoziția chimica: Sunt bogate in vitamina C , K, B, A, acid pantotenic, glucide, multă clorofica, săruri
de calciu, fier, siliciu, magneziu, în frunze se conține o substanță vizicanta pentru piele care consta acid
formic enzima si toxaalbumina.
Intrebuintari: Antiinflamator, antidiabetice, anticoagulante, antiicatrizante,diurtice, creme, alimentație,
cosmetologie, intra in componenta polivitaminice.

 Glucidele
Plante si produse vegetale cu continut de glucide.

1. Alge Brune
Produs productiv: Laminarea Sacharina
Produs vegetal: Laminarea Stiptes
Familia: Laminariaceeae
Descrierea: Altele brune sunt talofite, pluricelulare, are o structură foarte simpla, în funcție de specie
este filamentos, simpla cu o ramură calificată ca o tufa, marginea nedivizata. Talul are mare capacitate
de regenerare, fragmente de tal regenereaza taluri noi. Reproducerea lor sexuală se face prin gamet
unele specii se înmulțesc vegetație prin zoospore.
Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc stipii de laminare, se colectează manual sau cu greblele
speciale in timpul refluxului, se inlatura impuritatile apoi se usucă la soare.
Compoziția chimica: Glucidele sau polizaharidele: acidul algenic( algina), laminarina, flucoidina, glucoza,
fractoza, albunime, carotenoide, vitamina B, A, C, D, substanțe minerale, iod 3 %, calciu, bariu, natriu,
caliu, magneziu, zinc.
Intrebuintari: Se folosesc la tratarea obezitatii, la tratarea tenului gras, la acnee, ca laxativ in cazul
costipatiei, la tratarea glandei tiroide, se întrebuințează in industria alimentara.
Preparate: Laminarina( drajeuri, granule), Laminavit( comprimat). Solutii cu diferit grad de viscozitate.
2. Nalba mare
Produsul productiv: Althae officinalis
Produsul vegetativ: Althae radicis etherba
Familia: Malvaceae
Descriere: Este o planta erbacee bianuala, are o tulpina dreapta înălțimea pînă la un 1m, ramificata,
acoperită cu peri. Florile mari, albe-roz, frunzele sunt lung pitiolate cu multe nervi pronunțate catifelate
datorită perisorilor beji, frunzele verzi- albicioase.
Raspindirea: In flora spontană, creste in zonele de câmpie lîngă drumuri, garduri. Infloreste din iulie
pînă în septembrie.
Recoltatea: In scopurile medicinale se utilizează rădăcinile decorticate, care se recoltează în luna
octombrie- noiembrie, frunzele în luna iunie-iulie pînă la înflorire. Rădăcinile se taie 5-10 cm, nu se
spală, e scutură de pamint, se usucă un strat subțire. Frunzele se usucă in strat subtire sau artificial 30-
35 ° C.
Compoziția chimica: Conține mucelage, zahar, amidon, substanțe grase, asparagina, pletine, betaine,
substante rezernoase tanin.
Intrebuintari: Au proprietati antiiinflamatorii, posedă actiune secretolitica, pulmonara, expentoranta si
emolienta, antiinflamator la aparatul realitate, renal si gastro întestinal. Se indica intern sub forma de
ceai in inflamatia cailor respiratoroare, extern la traheite, laringite, amigdalite, abcese si furunculoza.

3. Naiba de padure
Produsul productiva: Malva silvestres
Produs vegetal: Malvae silvestres Floris et folia
Familia: Malvaceae
Descrierea: Nalba de pădure e o planta elbacee este acoperită cu petace aspre ( perisori) , frunzele sunt
lung petiolate alterne. Florile sunt formate din 5 petale de culoare roz cu vinisoara visinii sau violete.
Infloreste in luna iunie pînă în septembrie.
Raspindere: Iubeste locurile umede, creste la marginea pădurilor, riurilor
Recoltareea: Se recolteaza frunzele si florile. Frunzele se recoltează fara codițe in perioada înfloririi
Florile se recoltează cînd au înflorit.mu se recoltează frunze uscate. Rezolvarea se face manual pe timp
frumos . Se usucă la umbra in strat subtire.
Compoziția chimica: Conțin mucilagii , acid uronic, arabinoza, aramnoza, glucoza, pentoze, amidon,
zahărul , asparajina substanțe grase, sub. rezinoase, tanina, astreina.
Intrebuintari: Se foloseste in ceaiuri pentu galgara , în abcese, afecțiuni bucale, în afecțiuni ale pielii,
bolii afectuoase, furunculoza, dermatoze, furunculoza, afectiuni gastrice, iritatii aparatului digestiv si
renal, urinar, ginecologie, uricarie, Solutii extrase .
4. INUL-
Produsul productiv: Lini usitatissimum
Produsul vegetativ: Lini semena
Familia: Linaceae
Descriere: Se cunosc 2 varietăți de in- pentru fibre si in pentru ulei. Inul e o planta erbacee anuala , are o
radacina pivotanta subțire, lunga , tulpina are de la un metru 80 - un mentru 90.( inul pentru ulei) cel
pentru fibre e mai scurt 50-60 cm.
Frunzele sunt lungi, concelate cu nervuri . Florile sunt albastre azuriu ,lung penduculate , la vîrful tupinii
terminale. Fructul este o capsula globuloasa care conține 5-6 seminte lucioase, ovoide, turtite( brun-
cafeniu)
Raspindirea: Original din crimeea, marea mediteraneana. În multe țări se cultivă .
Recoltarea: Ca produs vegetal sunt folosite semințele de in , care se recoltează la maturizarea deplină
cînd capsulele incep sa se brunifica. Si semințele sunt de culoare bruna- cafeniu si suna. Capsulele se
usucă si apoi se scutură.
Compoziția chimica: Conțin 12 procente de mucilagii , 48 procente ulei grase, 30-35 procente albunime,
12procente galactoza, 27 procente schiloza, 20 procente acid galactonic, arabinoza si ramnoza20
procente. 0,3 procente linamanozita
Intrebuintare: Se întrebuințează ca laxativ, ca emolient, pentru inmuierea tegumentului, folosit la
diferite boli de piele , la răni , răni ulceroase
Uleiul de in din farmacii: Linetol in tratarea aratesxelozei, intra in componenta venizol care se foloseste
la arsuri. Se foloseste in fabricarea fibreleor de in la confecționarea hainelor.

5.Podbal
Produsul productiv: Tusilago farfare
Produsul vegetativ: Farfare folia
Familia: Asteracee
Descriere: E o planta erbacee cu un rizom cirnos din care la începutul primaveri apar doar Florile, iar cînd
florile trec apar frunzele. Florile sunt de culoarea galbenă ,o inflorescenta capitola( asemănătoare cu
papadia) sunt așezate pe o Codita acoperite cu peri si frunzulita , mici de culoarea rosietica. Cînd apar
frunzele mari rotunde. Cu marginea dintata. Culoarea frunzei pe partea superioară e verde netedă. Iar
pe partea inferioară e albicioasa si aspră.
Raspindirea: Este răspîndită pe tot globul in eurasia, america , iubeste locurile umede.
Recoltarea: Ca produs vegetal se recoltează frunzele de podval, fără pitiol . Se recoltează din aprilie pînă
în iunie.se recomanda se recoltat Frunzele mai mult la soare . Se recoltează cînd frunzele ajung la 5-8
cm. Se adună în coșuri si se tin la umbra la loc de uscarea 30-35 grade.
Compoziția chimica: Conține mucilagii la 7-8 procente care la hixroliza se formeaza glucoza, acidul
uronic, inulina, principii amare, carotinoide, canante, sapanozite, flavone,
Intrebuintari: Este pe larg folosită în tratarea faringitelor , tuse raguseala, dermatologie in cazul
ulceratiilor, eruptiilor, inflamatorii ale pielii . Si se foloseste ceai de coc al

6. Tei
Produsul productiv: Tilia cordata
Produsul vegetativ: Tilia flores cumbractees
Familia: Tiliacee
Descriere: Teiul e un arbore înalt pînă la 25 m , are o coroană bogată , frunze lung periolate, în formă de
cord, ascuțit la vîrf. Frunzele sunt cu nervuri proeminente si putin paroase, florile sunt la număr 2- 12
galben - aurii foarte mirositoRe, sunt așezate pe un peenducul comun cu brahteele. Brahteele sunt de
culoare verde - gălbui.
Raspindirea: Este răspîndită in toate Europa, Marea Britania, Scandinavia, Siberia, Canada
Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc florile cu brahtee de la toate speciile de plante. Din luna iunie
pînă la sfirsit lunoi august. Pe timp uscat cînd majoritatea florile sunt înflorire, se recoltează de la 3 zile
de la ultima ploaie. Uscareaa se face la loc uscat 30-33min.
Compoziția chimica: Conține ulei volatile care se numeste farnesol, se datorește mirosul frumos al
florii.( da miros placut florii). Conține mucilagii , care se afla in brahteele, conține heterozida vercetol,
canfenol,zaharoza, sub. Tanante flavonozite, saponozide,
Intrebuintari: Se aplica pentru răceală , are acțiuni antiinflamatoare , emolient , sedativa datorită
farnesolului, ia spasmele de ureche, burta si cap. Folosit in daca mi si gripe.
Farmacie: Tinctura de tei si intra in componenta plantelor sudorifice si calmante

7. Lumnarica( coadă vacii)

Produsul productiv: Verbascum flavnoides
Produsul vegetativ: Verbascis floris
Familia: Scrofulariaceee
Descrierea: Este o planta erbacee, bianuala, are tulpina inalta ,dreapta cilindrică de la 50 cm pînă la 2 m.
Este o planta acoperită cu frunze,parca ar îmbraca floare si ii da o formă matasoasa. Florile sunt așezate
în formă de spic , au culoare galbenă azurie.
Raspindirea: Creste in toata europa, asia , iubeste locurile însorit pe terenuri nisipoase, pietroase.
Creste in locurile cultivă si necultivate are nevoie de multă lumină
Recoltarea: Ca produs vegetal , se recolta in luna iunie pînă în august. Se culeg treptat de la baza la virf ,
se recoltează dimineata pînă la ora 12. Atunci cînd soarele iese florile se închid.
Florile care au căzut nu se recoltează se culeg in coșuri de cutii de carton si se transportă repede la
locurile de uscare,se usucă rapid la 40 grade pentru ca repede se brunifica .
Compoziția chimic: Conține mucilagii pina 10 procente. Conține verbascozida ,acid cofeic, carotinoide,
Intrebuintari: Are proprietati expectorante, antihexastamine , sudorifice, emolient, intra in componenta
speciilor calmante,amtialergice, antibronhice, antiasmatice, ajuta la scăderea febrei si pentru colice la
copii, dureri menstruale( tincura mestrofit)

8. Patlagina
Produsul productiv: Plantogo maior
Produsul vegetativ: Plantiginis folia
Familia: Planta ginacee
Descriere: Este o planta erbacee, are înălțime de la 10-40 cm. Frunzele sunt bazale care formează o
rozeta, florile sunt alb verzui in forma de spic menbranos, cilindric, lung. Si fructul este o capsula cu
seminte brunet inchis. Raspindirea pe tot globul pămîntesc ,pe marginea drumului, pasiuni.
Recoltatea: Ca produs vegetal folosit frunza de patlagina se recoltează înainte cît și în timpul înfloririi ,
pe timp uscat , frunzele se taie de la suprafață pămîntului. Se pun la uscat la 40
Compoziția chimica: Conține mucilagii , vitamina a,c si a. Heoizida, acoizida, este o hitiriozidaca la
hixroliza conduce la formarea unor pigmenti de culoare neagră . Si duce la urnificarea frunzei
Intrebuintari: Are calitate emolient, vitamina c actiune statică, stringentă. Se foloseste ca expectoraant.
Castro întestinal
Se foloseste in colite, dezinteres. Sirop de patlagina in comp somatice , antibronsitice. Suc de patlagina
utodental.. planta glucoza in gradul pentru ulcer stomacul

 Monoteprenoide moniciclice

1. Menta
Produsul productiv: Menta peperitha folium

Produsul vegetativ: Menthae piperiti herba

Familia: lamiaceeae

Descriere: Este o planta perena rezistenta și care se raspindeste foarte repede, are o tulpina tiritoare la 50-60 cm
adincime

Are un rizom din care ia naștere tulpinitile aeriene și creste la o înălțime de un metru. Tulpinitile sunt drepte
ramificate de culoare verzuie sau rosietice-violetice. Frunzele sunt ovate dispuse opus, petiolate de culoare verde
închisă pe fata superioara,si deschise pe cea inferioara.

Florile sunt dispuse la subtioara frunzelor si sunt mici cu o culoare roșie violaciu. Sunt grupate în cime, sub forma
de spiciforma conica.

Raspindirea: creste spontan în locurile cu soluri ușoare bogata în materii nutritive. Creste pe tot globul
pământesc. În scopuri medicinale se cultiva în Statele Unite și în toată Europa.

Este menta de doua feluri - neagra și alba. Menta cea neagra se folosește ca sursa industriala pentru obținerea
mentolului iar cea alba se folosește în cosmetologie în industria alimentara is ca aromatizant
Recoltarea: Ca produs medicinal se folosește frunzele și părțile aeriene. Se recolteaza frunzele cind ajung la o
înălțime de 5-6 cm. Se recolteaza manual frunză cu frunza. Părțile aeriene se recolteaza atunci cind planta e
inflorit 15-20%.

Pentru extragerea uleiului de menta se recolteaza planta cind e inflorit 25% nu se rezolva recolteaza doar
necesarul pentru o zi în stare proaspătă. Se usucă în strat subțire.

Compoziția chimica: Conține ulei volatil principalul component este mentol și mentonina. Cele mai bogate în ulei
sunt inflorescențile (mentol 70% și mentonina25%) inafara de asta mai conțin flavonozide și principii amare,lipide,
acizi organici, caroten

Întrebuințări: Frunzele de menta au proprietăți stimulatoare spasmolitice, stomahice, coleretice, antiseptice, se

folosesc în anorexie, antiemetic(grețuri), carminativ(balonări), colice abdominale, Diaree, insuficienta hepatica,
dispemoreie (neregularea menstruației), dermatite purulente, se folosește pentru igiena bucala,gingivite.

Farmacie: Diferite pastile septolete, anzebel, eucalipt, ceai gastric, ceai hepatic, ceai sedativ, tinctura, ceai
propriu-zis, menavozin, curvalon, valid ol(inima) , menavozin(spasme la mușchi), pastile cu menta, doctor mom,
travesil, ghiocica, brumentol.

2. Salvia
Produsul productive: Salvie officinalis

Produsul vegetativ: Salviae folia

Familaia: Lamiaceeae

Descriere: Este o planta perena Care creste la o înălțime de jumate de metru, o tulpina ramificata elemnoasa.
Frunzele alungite și ascuțite la virf sunt de culoare gri verzui. Pe partea inferioara sunt albe, florile apar primăvara
de culoare lilieciu violet deschis-închis si se asemena cu florile de levănțică.

Raspindirea: Creștea spontan pe pășuni, podisuri, se cultiva ca planta de ornament.

Recoltarea: Ca scop farmaceutic se cultiva frunzele și părțile aeriene. Frunzele se cultiva înainte de a inflori, se
recoltează la ameaza cind soarele e strălucitor, iar virfurile și părțile aeriene se cultiva în timpul înfloririi.

Se face uscare la umbra în încăperi bine aerisite la o temperatura nu mai mare de 40%.

Compoziția chimica: Conține ulei volatil compus din cineol, camfor, tuiona, chimen, linaol, acizi organici, esteri,
cumarine, alcool.

Intrebuintari: Stimularea sistemului limfatic, dermatita, răni, ulcer, mușcături de insecte, reducerea porilor pe pe
ten, fortifierea scalpului, dureri reumatismale, pe sistemul muscalar pentru ameliorarea regiditatii, în special
fivrositis și torticolis(Înțepenirea gitului), calmează tremuraturilor, ameliorează stările de paralizie.

Farmacia: Ulei de salvie, tinctura de salvie, ceai de salvie.

3. Chimen
Produsul productiv: Carum carvi

Produsul vegetativ: Carvi fructus

Familia: Apiaceae

Descriere: Chimenul este o planta bianuala care In primul an dupa insamintare seamana cu morcovul, ajunge la
cca 20 cm inaltime.
Frunzele sunt fine, divizate si o radacina lunga. Florile sunt mici de culoare alba sau roz. Semintele in forma de
semilunar au cca 2 mm lungime, se termina cu virfuri ascutite si au 5 coame deschise la culoare.

Raspindire: Provine dintr-o zona care se intinde din Europa Centrala pana in Asia. Nu se stie cu siguranta daca
chimenul este intr-adevar originar din Europa. Astazi este cultivat in toata Europa(mai ales in Europa de Est,
Olanda, Finlanda, Germania), dar si in Africa de nord, mai ales in Egipt.

Recoltarea: Fructele au un miros si gust puternic, asemanatoare cu ale anasonului, care provin de la uleiurile
aromatice continute. Fructele de chimen, intregi sau macinate, sunt folosite ca mirodenie in diverse feluri de
paine, in special painea de secara.

Compozitia chimica: Principiul active este uleiul volatile, cu un continut ce variaza in functie de diferiti factori intr
2,70-5,50% si ai carui component principali sunt d-carvona(circa 60%) si limonenul (circa 40%).

Intrebuintari: Aromatizant, stimulant al secretiilor gastrice, carminative puternic, galactogog, regleazafunctiile

stomacului,creste diureza, antiinflamator intenstinal, antiseptic gastric si intenstinal, antispatic, diuretic,
stimulant, fluidifica secretiile bronhice si regleaza menstruatia.

In farmacie: Condiment de chimen, raceala de gripa, extract din chimen

4. Eucalipt
Produsul productiv: Eucalypstus globulus

Produsul vegetativ: Eucalypti folium

Familia: Myrtaceae

Descriere: Eucaliptul este un arbore gigant care creste in regiunile tropicale si subtropicale. Ajunge la inaltimi
uriase, fiind adevaratul copac zgarie-nori. Eucaliptul Australian si cel Californian, de pilda, sunt cei mai inalti arbori
din lume, atingind 150 de metri si peste 150 metri. Toate speciile de eucalypt crest foarte repede, in jur de patri
metri pe an, oprindu-se din crestere abia pe la 80 de an,

Frunzele sunt de forma laceolata, cu codita scurta, a caror suprafata este brazdata de nervure si punctate de pete
albicioase.

Raspindirea: Eucaliptul este un arbore originar din Australia si Tasmania, fiind cultivat in regiunea mediteraneana
si in Asia.

Recoltarea: Pentru nevoi medicinale se recolteaza frunzele eucaliptului, in special cele de pe ramurile care vor
purta flori. Tot pentru uz medicinal se recolteaza si se prelucreaza si scoarta de eucalypt. Din frunzele eucaliptului
se extrage ulei.

Compozitia chimica: Ulei de eucalypt, tanin, cumarina, terpene, piperitona. Cel mai important compus este uleiul
de eucalypt, care poate fi prelucrat, distilat.

Intrebuintare: Preparatele din eucalypt sunt recomandata ca adjuvante in tratamentele impotriva tusei
convulsive si a tusei iritante, a racelii, astmului si sinuzitei, in fluidizarea si eliminarea secretiilor bronsice.
Eucaliptul actioneaza cu bune rezultate si in diabet, precum si in boli ale cailor urinare.

In farmacie: Ulei essential de eucalypt, ceai de eucalypt

 5. Lamie
Produsul prductiv: Citrus limonum

Produsul vegetativ: Exocarpia

Familia: Rutaceae

Descreire: Lamiiul atinge inaltime de 3-6 m si are de obicei tepi ascutiti pe ramuri. Frunzele rosiatice cind sunt
tinere, capta culoare verde-inchisa pe fata superioasa si verde- deschisa pe cea inferior. Ele sunt ovale, de 6-10 cm
lungime, fin zimtate. Florile parfumate pot fi singure, sau mai multe, adunate in ciorchini. Bobocii sunt rosiatici,
florile deschide au -5 petale de 2 cm lungime, albe in interior si purpurii in exterior. Fructul este oval cu o mica
proturbenta la apex, de 7-12 cm lungime. Coaja este de culoare galbena-deschisa, dar unele varietati de lamai
sunt striate longitudinal cu dungi verzi sau albe.

Raspindirea: Lamiile sunt considerate a fi provenit de la poalele Himalayei, din nord-estul Indiei, de unde sau
raspindit peste tot in Orientul Mijlociu, Europa , Africa si in America.

Recoltarea: Fructele “ lamaile” se recolteaza cind culoarea acestora vireaza usor spre galben sau la culoarea
galben complet.

Compozitia chimica: Proteine, hidrati de carbon, acid citric, acid malic, citrate de Ca, citrate de Mg, saruri
minerale (Na, K, Ca, Ph, Fe), oligoelemente Si, Mn, Cu, vitamina C, vitaminele A1,B1,B2,B3,D,E,PP.

Intrebuintari : Folosit ca antiseptic, astringent, anticanceros fiind un antioxidant puternic, bactericid, activator al
globulelor albe in apararea organismului. Racoritor, febrifuge, tonic al sistemului nervos central si al sistemului
nervos simpatico.

In farmacie: Strepsils miere si lamiie, Aromax etc.

6. Piretru
Produsul productiv: Pyretrum cinerarifoliue

Produsul vegetativ: Pyretrum cinetarifoli flores

Familia: Asteraceae

Descriere: Specie erbacee perena, inalta de 30-50 (100) cm.

Frunzele sunt cenusii-argintii datorita parozitatii. Florile marginale ligulate, albe si flori central tubuloase, galbene.
Fructele sunt achene fara papus, cu coronula mica. Tulpina simpla sau putin ramificata, fiecare ramificatie
terminate printr-o inflorescenta, putin foliata la partea superioara.

Raspindirea : Piretrul este o planta originara din Croatia, iubitoare de uscaciune si lumina.

Recoltarea : Pentru uz medical se recolteaza florile din piretru- Flores Pyrethri formata din antodii recoltate cu
prin inainte de inflorirea complete si uscate in conditii natural. Se recolteaza florile si virfurile tinere cu flori si
frunze. Florile se usuca in poduri cu acoperis de tabla, in incaperi neincalizte sau direct la soare. Temperatura
maxima de uscare este 30 grade.

Compozitia chimica: Esteri piretolonici si cinerolonici si acizilor crizantemocarbonici respective piretrina I si II si

cinerina I si II, ulei volatile (cca. 0,3 %), un amestec de colina si stachidrina cunoscut sub denumirea de
crizantemina, oleo-rezina si grasimi, etilene, alcooli, etc.

Intrebuintari : Pulberea din florile ligulate si tubulare de Piretru sau extractele obtinute cu diferiti solventi
organici au actiune paraziticida la om, la animale sau la plantele de cultura. Actiunea paraziticida se manifesta
foarte puternic la animalele cu singe rece si insect, in timp ce animelele cu singe cald tolereaza bine principiile
active din aceasta specie. Aceasta proprietate a fost utilizata si pentru combaterea parazitilor intestinali.

In farmacie: Piretro 71, Antigiardia.

 Sesqu terpenoide

1. Arnica
Produsul productive: Arnica montana

Produsul vegetativ: Arnicae flores

Familia: Asteraceae

Descriere: Planta ierboasa perena, cu rozeta bazala si frunzele tulpinate putine, opuse, inflorescenta mare, de
culoare galbena

Frunzele tulpinate putine si opuse. Florile sunt inconjurate pe margini de peri aspri si luciosi. Fructele sunt achene
paroase cu papus.

Raspindirea: Arnica este raspindita in Europa, Asia si in zonele temperate ale Americii de Nord.

Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc Capitulele florale care alcauiesc singurul organ de planta cu proprietati
terapeutice. Ele se recollteaza fara codita (Flores Arnicae) in momentul cind planta incepe sa infloreasca si se
usuca repede in strat subtire la soare.

Compozitia chimica: Contine ulei volatile, carotinoide, flavonoide si alcooli triterpenici.

Intrebuintari : Intern se folosesc influzia 0,5% (500 ml in 24 ore) ca stimulant nerving, insa numai cu avizul
medicului. Extern, infuzia de 5 g % se utilizeaza sub forma de gargara in laringita si raguseala sic a pansament
antiseptic si cicatrizant al ranilor. Florile de arnica intra in compozitia unor specii vulnerare.

In farmacie: Extract de arnica, emulsie Arnica, Unguent de Arnica.

2. Obligeana
Produsul productiv: Acorus calamus

Produsul vegetativ: Calami rhizomata

Familia: Araceae

Decriere: Obligeana este o planta erbacee, vivace, inalta pina la 150 cm.

Frunzele au forma de sabie, iar la baza se acopera un ape alta; frunzele asemanatoare celor de papura, placut
mirositoare. Florile hermaphrodite, avind perigonul format din 6 piese verzui si androceul din 6 stamine. Fructul
este o baca rosiatica.

Raspindirea: Originara din India, putin raspindita la noi, se gaseste in cantitate mai mare prin mlastinile si prin
apele statatoare sau lin curgatoare din judetul Timis si mai putin in alte judele din Transilvania si nordul Moldovei.
Recoltarea: Partea care se intrebuinteaza rizomul ( Rhizoma Calami), usor de recunoscut prin cicatricele
triunghiulare de la suprafata sa. Este de culoare brun rosiatica la exterios si alb-roza, uneori galbuie la interior, cu
miros placut aromatic si gust amar aromat.

Compozitia chimica: Contine ulei volatile (bogat in azarona), tanin si o substanta amara acorina.

Intrebuintare: Stimulent al secretiilor gastro- intenstinale, prezenta azaronei comunica produsului proprietati
antibacteriene si insecticide.

In farmacie: Ceai de obligeana, tonic digestive, extract din obligeana.

3. Coada soarecelui
Produsul productive: Achillea millefoliu

Produsul vegetativ: Millefolli flores et herba

Familia: Ateraceae

Descriere: Este o planta erbacee, vivace, stolonifera, care creste prin locuri cultivate si necultivate, inalta pina la
80 cm.

Frunzele sunt alterne, penat-sectate, mai mult sau mai putin paroase si cu miros slab aromat si gust amar
astringent. Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la rindul lor in corymb la extremitatea tulpinii. Fructul
este o achene.

Raspindirea: Creste prin locuri cultivate si necultivate, din zona de ses pina in cea Montana, prin finite, poieni,
margini de paduri, drumuri si cai ferate, in special pe soluri nicipoase usoare.

Recoltarea: De la aceasta planta se recolteaza florile, culese la amiaza (Flores millefolli) - fara peduncul, in timpul
infloririi, sau planta intreaga fata radacina. Infloreste in luna iunie, pina in septembrie. Uscarea se face la umbra,
in incaperi aerisite sau in aer liber, pe rame acoperite cu hirtie. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici
penducule. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alb-galbuie.

Compozitia chimica: Ulei volatile, chamazulena, proazulene, cineol, borneol, pinen, limonene, cariofilen, thion-
camfen, azulen, achileina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, probionic, valerianic, alcooli: etilic, metilic,
taninuri, colina, substante antibiotic.

Intrebuintari : Proprietati majore ale produsului si anume stomahice, astringente, antiinflamatorii, calmante si
usor antiseptic si tonic-amare se datoreaza uleiului volatile si proazulenelor.

In farmacie: Ceai de coada soricelului, extract de coada soricelului.

4. Iarba Mare
Produsul productive: Inula helenium

Produsul vegetativ: Rhizoma cum radicibus Inulae

Familia: Ateracear

Descriere: Este o planta erbacee, robusta, cu tulpina dreapta, inalta pina la 1,5 m.

Frunzele sunt mari, albicioase de desupt ( datorita perilor ) si verzi pe partea superioara. Florile galbene, dispuse
in capitule terminale in virful tulpinei si ramurilor, cele marginale female fiind lingulate, lungi si inguste, iar cele
central tubuloase, hermaphrodite cu corolla cu 5 dinti.

Raspindirea : Este raspindita in Europa Centrala si de Sud. Creste in zona de deal si munte, la altitudini joase, la
marginea padurilor, de-a lungul paraielor sau prin fanete.
Recoltarea: Se utilizeaza partile subterane ( Rhizoma cum radicibus Inular) recoltate toamna tarziu, iar dupa
spalare se usuca in strat subire si cat mai repede posibil, in camera incalzite.

Compozitia chimica: Contine inulina, ulei volatile, in constitutia caruia intra trei sescviterpene biciclice:
alantolactona( elenina) izoalantolactona si dihidroizoalantolactona.

Intrebuintari: Calmant al tusei si modificator al secretiilor bronsice, expectorant, coleretic, colagog, diuretic si
antihelmintic.

In farmacie: Tinctura de Iarba mare, sirop de iarba mare, ceai de iarba mare.

5. Mesteacan
Productul productive: Betula verrucosa

Produsul vegetativ: Betulae varicose folia, gemmae, sucus

Familia: Betulaceae

Descriere: Mesteacanul este un arbore inalt pina la 25 m, uneori raminind si sub forma de arbust. Scoarta lui este
in tinerete alba si neteda, crapindu-se la batrinete cand partea de jos a tulpinii devine negricioasa.

Frunzele sunt alterne, glabre, in forma de romb sau triunghi ascutite la virf, dintate pe margini si asezate pe un
petiol lung de 2-3 cm, cele tinere sunt lipisioase datorita unor glande ce secreta o rasina. Elea par in a doua
jumatare a lunii aprilie.

Florile barbatesti se formeaza In timpul verii, ierneaza sub forma de ameti, iar primavera se deschid. Florile
femeiesti ies din muguri numai primavera odata cu aparitia frunzelor. Fructul este o samara.

Raspindirea: Creste in special in zona dealurilor, dar se poate intilni si in cimpie sau in zona Montana pina la 1,500
metri, pe coaste insorite.

Recoltarea: De la mesteacan se recolteaza frunzele tinere incepind din luna mai, cind sunt lipicioase, perioada in
care contin cea mai mare cantitate de substanta rasinoasa. Recoltarea se continua pina la sfirsitul lunii iunie.

Compozitia chimica. Contine taninuri, acid cafeic, flavonoide, ulei volatile, substante triterpinice, alantoina.

Intrebuintari : Frunzele de mesteacan au actiune diuretica. Intern: calculolitic, diuretic

puternic,detoxifiant(depurative), sudorific, antiinflamator articular, elimina apa din tesuturi, elimina colesterolul,
hipotensiv usor, antigustos.

In farmacia: Tinctura de mesteacan, ulei anticelulitic, Frunze de mesteacan, extract de mesteacan.

6. Musetel
Produsul productiv: Chamomilla recutita

Produsul vegetativ: Chamomillae flores

Familia: Asteraceae

Descriere: Planta erbacee, anuala, spontana, este o specie relativ scunda, atingind inaltimea de 0,2-0,6 m.

Frunzele penat-sectate, cu segmente lineara. Florile sunt grupate in capitule terminale. Marginea fiecarui capitul
este ocupata de flori albe ligulate female, in timp ce in regiunea lui centrala se gasesc numeroasa flori tubuloase,
hermaphrodite, galben-aurii avind corolla cu 5 dinti si androceul din 5 stamine cu anterele concrescute.
Receptacului capitulului, plan la inceputului infloririi, devine apoi conic si gol la interior, ceea ce permite sa
deosebim florile de musetel adevarat de florile recoltate de la specii inrudite si lipsite de proprietati terapeutice.
Raspindirea: foarte raspindite pe linga drumuri, pe marginea ogoarelor sip e linga locuintele oamenilor si cultivate
in zonele favorabile din Transilvania, Banat, Muntenia si Moldova.

Recoltarea: Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce se ridica roua.

Compozitia chimica: Contine ulei volatile bogat in chamazulena, ce la nastere din proazulene( matricina si
matricarina: substante amare de natura sescviterpenica), flavonozide, substante de natura cumarinica, colina si
mucilagii.

Intrebuintari: Datorita principiilor active, atit de variate chimic pe care le contin, florile de musetel au proprietati
farmacodinamice multiple si anume: antispastice, antiinflamatoare, cicatrizante, stomahice, analgezice, antiseptic
si antihistaminice.

In farmacie: Exctract de musetel, crema de musetel, ceai din musetel.

 Terpenoide aromatice
1. Cimbrisor
Produsul productiv: Thymus serpyllum

Produsul vegetativ: Serpylli herba

Familia: Lamiaceae

Descriere: Cimbrisorul este o planta aromata, pe jumatate ierboasa, pe jumatate lemnoasa, cu tulpina ascendeta
sau taratoare si lunga de 10-15 cm.

Frunzele asezate opus, sunt mici, ovale si cu marginea intreaga. Florile zigomorfe de culoare rosu-liliachie sunt
grupate in spice dese si scurte in virful ramurilor si au corolla bilabiata, labiul inferior fiind mai lung si trilobat, iar
cel superial emargimat, androceul din stamina, doua mai lungi, doua mai scurte.

Raspindirea : Cimbrisorul este raspindit in Europa, creste prin pasuni, pe colone uscate, terenuri stancoase, la
marginea padurilor, prin livezi sip e linga musuroaiele de furnici, soluri aride, nisipoase, pietroase formind mici
tufe.

Recoltarea : Cimbrisorul este o planta rustica care nu are pritentii fata de sol si conditiile de mediu. Infloreste in
lunile: Iunie-septembreie. Se recolteaza partea ierboasa si verde a plantei, fara radacini si parti lemnoase, in orile
de prinz, zile frumoase, uscate, cu foarfece sau cu cutit. Se usuca in strat subtire in locurile bine aeresite, uscarea
artificiala se face la cel mult 35 grade C.

Compozitia chimica: Contine ulei volatile ( care contine carvacrol si timol), acizii cafeic si rozmarinic, tanin si un
principiu amar (serpilina).

Intrebuintari: Datorita uleiului essential si celorlalte principii active acest produs are proprietati diaforetice,
diuretice, colagoge, coleretice, antihelmitice, sedative si antiseptic-intestinale.

In farmacie: Extract din cimbrisor, ceai de cimbrisor, ceai antigripal.

2. Fenicul
Produsul productiv: Foeniculum vulgare

Produsul vegetativ(rom) –Fructele, Produsul vegetativ(lat)- Foeniculi fructus

Familia:Apiaceae
Descriere: Foeniculum vulgare este o planta perena, erbacee. Radacina este pivotanta, lunga de 20-30 cm, groasa
pina la 1 cm, putin ramificata. Tulpina este inalta de 1-2 m, foarte ramificata, cilindrica, cu striatii fine, glabra si
fistuloasa. Frunzele sunt mari, de 3- ori penat sectate, cu segmente foarte subtiri si filiforme, cele inferioare au un
petiol lung 20-30 cm, iar cele superioare sunt sessile si prevazute cu o vagina evidenta de 3-4 cm lungime, in
forma de gluga spre virf.

Florile sunt mici, gimpate. In umbele mari, de culoare galbena, lipsite de involucru si involucel. Caliciul este redus,
iar corolla este formata din 5 petale ovale, indoite spre inferior. Staminele sunt innumar de 5, mai lungi decit
petalele, iar gineceul este inferior. Fructul este o diachena cenusie-verzuie pina la bruna-verzuie, ovat alungita, cu
cele 2 mericarpe separate, de forma plan convexa, ingustate marginal si cu 5 coaste longitudinale

Raspindire: Feniculul se gaseste in flora spontana din zona mediteraneana, nordul Africii, precum si in vestul Asiei.
In present specia se cultiva ca planta medicinala si aromata pe toate continentele.

Recoltarea: Ca produs vegetal se folosesc fructele si fenicu- Foeniculi fructus. Epoca optima de recoltare a
feniculului atit in annul I, cit si in annul al doilea de vegetatie, se stabileste atunci cind fructele din 50 % din
umbele sunt coapte. Se usuca pe arii, apoi se treeta.

Compozitia chimica: Principiul active este uleiu volatile, al carui continut variaza in functie de provenienta, fiind
cuprins intre 3,5-6%. Componentul principal al uleiului volatile este trasn-anetolul, care se gaseste intre 50 si 75%
la var, vulgare si circa 85% la var dulce. Acesta este insotit de cisanetol, estragol, si metilcavicol.

In uleiul volatile s-au mai gasit derivati terpenici( pinen, camfen, limonene, felandren, cimen, linalool, carvacrol) si
derivati fenilpropanici( dihidroanetol, feniculina, aldehida anisica, acid anisic, cetona anisica, precum si compusi
de oxidare). S-a ma identificat o cetona terpenica ce imprima gustul amar uleiului din var vulgare si se gaseste in
cantitate foarte mica sau lipseste din var dulce. Din fructe s-au mai izolat lipide(12-18%), celuloza, glucide, acid
cafeic, acid clorogenic, ulei gras cca 18%).

Intrebuintari: Fructele de fenic sunt utilizate ca digestic, carminative, galactogog, diuretic, expectorant si vermifug
sub forma de pulbere, infuzie. Impreuna cu fructele de chimen se administreaza sub forma de infuzie mai ales
cpiilor mici drept carminative si totodata mamelor ca galactogog. Face parte din compozitia pulberei laxative-
purgativa, speciilor contra colicilor. In tratamentul tusei seci, se administreaza sub forma de Mei Foeniculi,
obtinut prin amestecarea de ulei de fenicul cu miere. Datorita actiunii spasmolitice si antibiotic asupra cailor
urinare, componentii uleiului volatile de fenicul fac parte din formula produsului farmaceutic Renogal, utilizat in
litiaza renala.

Fenicul intra in componenta preparatelor : Ungolen, Depuraflux, Spasmocystenal, Altalex, solutan, Bromhexin etc.
Aqua Foeniculi pe linga actiunea carminative se ma foloseste in tratamentul unor stari inflamatorii ocular in
conjuctive, pleoape umflate si chiar blefarite.

3. Sorviv
Produsul productive: Origanum vulgare

Produsul vegetativ:Origani herba

Familia: Lamiaceae

Descriere: Sovirvul este o planta erbacee perena, dreapta, ramificata la partea superioara este inalta pina la 80
cm, creste sub forma de tufe. Planta formeaza in sol un rizom orizontal de culoare bruna-cenusie ,gros de 2-3 cm
sip e care se formeaza stoloni subterani si numeroase radacini subtiri.

Frunzele sunt opuse, ovale, lungi 3,5 cm, scurt petiolate, cu marginea usor zimtata. Florile se afla la terminatiile
ramurilor, mai mult la un loc, sunt alcatuite dintr-un caliciu cam-panulat 5 dintat, are dimensiuni reduse este
glabrescent , paros la interior. Corola este roz-violacee, bilabiata, cu buzele apropae egale, cea inferioara fiind
rasfrinta jos, androceul din stamina drepte.

Fructul este teranucula.

Rapindirea: Sovirvul este o planta originara din Bzinul Marii Mediterane si Asia, dar se dezvolta si in alte zone din
Europa. Planta este raspindita mult in flora spontana si creste in zonele montane, pietroase, margini de paduri,
regiuni de deal.

Recoltarea: In scopuri medicinale se intrebuinteaza partile aeriene superioare ale plantei( Herba Original )
recoltate in timpul infloririi si uscate la umbra, in lcouri aerisite.

Compozitia chimica: Patile aeriene a plantei recoltate in timpul infloririi contin: ulei volatile cca 0,15-1% bogat in :
timol, carvracol, Planta mai contine: cimol, origanen, selinen, alfa terpinen, tanoizi, acizi, substante amare,
flavonoizide, antociani, triterpine.

Intrebuintari: Datorita uleiului volatile are actiune antispastica asupra musculaturii netede si sedative asupra
sistemului nervos central si mai ales asupra centrilor respiratori, antiseptic, stomahica, produce o usoara dilatatie
a bronhiilor.

In farmacie: Ulei de sovirv, ceai de sovirv, tincture.

4. Busuioc
Produsul productiv: Ocimum basilicum

Produsul vegetativ (rom): Partile aeriene, Produsul vegetativ (lat): Basilici herba

Familia: Lamiaceae

Descrire: Busuiocul este o planta anuala, erbacee. Radacina este fibroasa, bine ramificata, repartizata in stiutul
superficial al solului. Tulpina erecta, inalta de 30-70 cm, este puternic ramificata la baza, tetramuchiata,
pubescenta in partea inferioara. Numarul ramificatiilor principale oscileaza intre 18-30. Frunzele, opuse pe
tulpina, de fonna rhomboidal-ovata, cu virful ascutit, marginea usor zimtata, sunt glabre si lucioase, de 3,5-5,5 cm
lungime si 2-2,3 cm latime, prinse cu un petion lung de 0,8 -1 cm. Florile sunt homozygote , grupate cite 5-10 in
pseudoverticile, spre virful ramurilor. Corola este alba sau roz pal pina la violacee. Fructul este reprezentat de o
nucula, cu seminte de culoare bruna.

Raspindire: Busuiocul este raspindit in flora spontana din Asia, Africa si in zonele calde ale Americii de Nord. S-a
extins in cultura in Bulgaria, Sudul Frantei, Spania, Italia, Romania, Moldova, Africa si America de Nord.

Recoltare: Ca produs vegetal se folosesc parti aeriene de busuioc- Basilici herba. Se culeg tulpinis I ramuri tinere
acoperite cu Frunze in perioada infloririi inflorescentei principale. Studiul facut asupra variatiei diurne a
continutului in ulei volatile a relevant faptul ca valorile cele mai ridicate se inregistreaza dupa ora 10.
Deasemenea s-a evidentiat si o variatie a continutului in ulei volatile in functie de pozitia frunzelor pe tulpina si s-
a ajuns la concluzia ca in frunzele tinere, schimbul de substante fiind mai intens, continutul in ulei este mai ridicat.
Uscarea se face la umbra in stratui subtiri , sau artificial la temperature nu mai mare de 35 grade C.

Compozitia chimica: Partile aeriene ale plantei contin 0,1-0,2% ulei volatile compus din linalool, metilcavicol, sau
estragol, cineol,camphor, pinen, eugenol, anetol. Au fost identificate saponozide triterpenice, substante tanante.

Intrebuintari : Produsul vegetal sub forma de infuzie se foloseste ca stomahic, diuretic, antispatic, carminative. Se
administreaza pentru tratarea in general al bolilor tubului digestive, in meteorism, stimularea poftei de mincare,
tratarea de bronsita, gripa inflamarea cailor urinare. Deasemenea se prescrie pentru combaterea guturaiului,
grabirea vindecarii ranilor, pentru tratarea de rinita etc.
 5. Pochivnic
Produsul productiv: Asarum europeaeum L.

Produsul vegetativ: Asari folia et asari rhizomata

Familia: Aristolochiaceae

Descriere: Planta scunda, perena, cu rizomi taratori.

Frunzele sunt 2-3 reniforme, holociclice. Floarea rosie-negricioasa, trimera, scurt campanulata. Fructul- staminele
sunt 12, ovarul este inferior.

Raspindirea: Planta este raspindita in Europa, creste in locuri umbrite, umede, pe soluri grele.

Recoltarea: Frunzele se recolteaza in timpul infloririi, iar partile subterane toamna tirziu. Uscarea se infaptuieste
in strat subtire in conditii normal sau in uscatorii artificiale la temperature de 30-35 grade C.

Compozitia chimica: Planta contine pina la 2% ulei volatile, de asemenea au mai fost identificate vitaminele C si B,
saruri minerale, tanin, rezine, zaharuri.

Intrebuintari: Preparatele de Asarum are in primul rind actiune vomitiva iar in doze mici, expectoranta. In doze si
mai reduse poseda proprietati diuretice si antibiotic. Intrebuintarea se recomanda numai cu prescriptia medicului

6. Cimbru
Produsul productive: Thymus vulgaris L.

Produsul vegetativ: Thymi vulgaris herba

Familia: Lamiaceae

Descriere: Este un subarbust stufos, cu tulpini in muchii, de culoare verde rosiatica, lemnoase in partea
inferioara, ramificate, inalte pina la 30 cm.

Frunzele sunt opuse, sun sessile, mici lineara, cu marginea rasucita, avind fata superioara neteda, lucioasa, iar cea
inferioara paroasa. Florile mici pentamere, de culoare violaceu-roza, cu corolla bilabiata asemanindu-se cu cele de
cimbrisor, sunt dispuse terminal la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic.

Raspindirea: Originara din tinuturile mediteraneene, aceasta planta se gaseste la noi numai in cultura, creste pe
pasuni insorite, pe povarnisuri sip e liziere inguste si prefer musuroiul mic de furnici de pe campii.

Recoltarea: Vara pet imp insorit.

Compozitia chimica: Contine flavone, ulei volatile, tanin, acid cafeic, principia amare.

Intrebuintari: Cimbrul se recomanda in tratarea oboselii, bronsitei, colitei, cistitei, impotentei, crampelor
abdominale, stomacale sau menstruale. De asemenea aceasta este folosit in tratarea aloolismului prin
administrarea de ceai de cimbru. In medicina populara cimbru de gradina este folosit ca remediu impotriva bolilor
de stomac si intestina, impotriva balonarilor si diareei.

In farmacie: Ulei essential de cimbru, ceai din cimbru, tincture din cimbru.
 7. Anason
Produsul productiv: Annisum vulgare

Produsul vegetativ: Annisi vulgare fructus

Familia: Apiaceae

Descriere : Este o planta anuala aromatic, erbacee, putind atinge o inaltime de 60-80 cm.

Frunzele sunt putine si rare. Florile mici si albe sunt produse in umbele dense. Fructele sunt mici si verzui si pot fi
culese de la sfirsitul lui august pina in sfirsitul lui septembrie.

Rapindirea: Originara din Orientul Apropiat, planta este foarte raspindita in partea de sud-est a Europei, in special
in Balcani. Se cultiva in tarile Mediteraneene.

Recoltarea: Infloreste in iulie-august, iar fructele( semintele) apar (si se culeg) in septembrie, chiar si in
octombrie.

Compozitia chimica: Contine calciu, fosfor, potasiu, fier, sulf, vitamin B1, Vitamina B2, Vitamina A si esente
aromatice.

Intrebuintari: Anasonul este folosit in tratarea urmatoarelor afectiuni: spasme intestinale, dureri gastrice,,
migrene, digestive lenta, astenie nervoasa, rheumatism, paraziti intestinali, anorexie, artrita.

In farmacie: seminte de anason, fructe de anason, ceai din fructe de anason.