Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Endocrinologie
Endocrinologie
DISCIPLINA : ENDOCRINOLOGIE
DR. VUCEA FELICIA
GLANDELE ENDOCRINE
Sistemul endocrin este constituit din glande care nu au canal excretor, iar produsii de
secretie ( hormoni ) sunt eliminati direct in sange, care-i transporta la celule.
Glandele endocrine sunt localizate in urmatoare regiuni ale corpului :
- in cutia craniana : hipofiza si epifiza
- in regiunea gatului : tiroida si paratiroidele
- in cavitatea toracica : timusul ( inapoia sternului )
- in cavitatea abdominala : glandele suprarenale si pancreasul
- in pelvis : ovarele, glande mixte endocrine si exocrine
- in scrot : testiculele, glande mixte endocrine si exocrine
HIPOFIZA ( glanda pituitara ) este situata la baza creierului intr-o depresiune osoasa
numita saua turceasca a osului sfenoid si duramater, este legata de baza hipotalamusului
prin tija pituitara. Are forma ovoida, dimensiunea unui bob de fasole, cantareste
aproximativ 0,5 g. Este formata din 3 lobi : anterior, intermediar si posterior.
Lobul anterior hipofizar ( ANTEROHIPOFIZA ) reprezinta aproximativ 75% din
masa glandei, secreta o serie de hormoni, si anume : somatotropul, hormonii glandulari
tropi care controleaza activitatea altor glande endocrine ( tirotropina, corticotropina si
gonadotropinele ) si prolactina.
1. Somatotropul ( STH ) este numit si hormonul de crestere, deoarece stimuleaza
cresterea oaselor lungi si sinteza proteinelor, contribuind impreuna cu alti hormoni
( tiroidieni, gonadali ) la cresterea organismului. Sub actiunea STH diminueaza
eliminarile de Ca, Na, K, P si N si creste continutul in proteine al organismului, de
asemenea hormonul stimuleaza transportul aminoacizilor in celule si activeaza
incorporarea lor in noi proteine, aceste actiuni explica cresterea scheletului si a
viscerelor. STH influenteaza si metabolismul glucidic, stimuland descarcarea de
glucoza din ficat si diminuand consumul tisular de glucoza, ceea ce are ca rezultat
cresterea glicemiei. Somatotropul mobilizeaza acizii grasi din depozitele lipidice ale
organismului si stimuleaza sinteza de corpi cetonici, furnizand in acest fel energia
necesara sintezelor proteice. Secretia de STH este controlata de hipotalamus prin 2
neurohormoni : unul stimuleaza secretia, iar celalalt o inhiba. Hormonul de crestere
se secreta in tot cursul vietii, iar inanitia, hipoglicemia, cresterea concentratiei
aminoacizilor plasmatici si starile de stres produc descarcari crescute de STH.
Hiposecretia de STH in perioada de crestere duce la nanismul hipofizar ( piticismul
), caracterizat prin dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si dezvoltare psihica
normala.
Excesul de STH in perioada de crestere a organismului duce la gigantism, iar daca
excesul de STH apare la adult provoaca boala numita acromegalia, caracterizata prin
cresterea extremitatilor si a volumului viscerelor.
necroze consecutive, procese cicatriciale diverse etc, care pot determina modificari ale
functiei hormonale.
Simptomatologia
La nastere copilul are dimensiuni normale. De la o anumita varsta cresterea devine mai
accelerata, mai ales in a 2-a copilarie, in jurul varstei de 12 ani. Se observa cresterea
rapida in lungime a corpului si a membrelor, mai ales a membrelor inferioare. Aceasta
alungire excesiva produce o disproportie intre lungimea si grosimea corpului, aparand
deformari scheletice ca cifoze, scolioze, genu valgum etc. Tegumentele sunt ingrosate. In
cazurile de gigantism sever se observa si tulburari de tip visceromegalic : cardiomegalie,
gastromegalie, megacolon etc. Gigantul prezinta numeroase tulburari functionale
viscerale ca : dispepsii, constipatie, aritmii cardiace, afectiuni pulmonare etc.
In cadrul bolii se mai pot observa : hipertrofia tiroidei ( gusa ), sindrom poliuropolidipsic (diabet insipid ), hipertrofia organelor genitale dar cu deficit functional.
Intr-o anumita perioada de dezvoltare a tumorii hipofizare se constituie un sindrom
tumoral, ca in acromegalie hipertensiunea intracraniana cu cefalee bitemporala,
tulburari de vedere si ingustarea campului vizual.
Examenul radiologic ( Radiografie de craniu ): modificari ale seii turcesti ( marita ),
uneori este normala, cartilajele de crestere raman deschise pana la 30 ani.
Examene de laborator : STH plasmatic este foarte crescut
glicemia a jeun este crescuta, cu toleranta scazuta la glucide
fosforemia crescuta
eliminarea de 17 CS urinari crescuta
Forme clinice :
- gigantismul armonic, forma clasica a bolii
- gigantismul disarmonic : a.) gigantismul cu infantilism, trunchi scurt, cu extremitati
lungi, infantilism genital
b.) gigantismul cu acromegalie, la care se observa cresterea
exagerata, de tip acromegalic a capului si partilor distale ale membrelor
- forme asociate cu obezitate monstruoasa, cu diabet insipid sau diabet zharat
Diagnosticul pozitiv : talia giganta, insotita de persistenta cresterii dupa 20 ani,
sindromul tumoral hipofizar ( cefalee, varsatura in jet, tulburari de vedere ), valoarea
crescuta a STH plasmatic, modificarile metabolismului glicemiei, fosforului, fosfatazei
alcaline.
Etiopatogenie
Boala este de obicei determinata de un adenom eozinofil al hipofizei, care secreta in
exces STH intr-o perioada in care cartilajele de crestere nu sunt sudate si determina astfel
o crestere accelerata si prelungita. In afara adenomului, ca factori etiologici se mai pot
intalni : infectii ( encefalite ), ereditatea ( ca si pentru alte boli hipofizare : nanismul,
hipogonadismul, etc ).
Tratament
- chirurgical, hipofizectomia
- radioterapia
- medicamentos cu Sandostatin
Bibliografie :
Manual de endocrinologie, Acad. Prof. ST. M. Milcu, Editura didactica si
pedagogica Bucuresti, 1969
Curs de ebdocrinologie clinica, Prof. Dr. Grigore Lungu, Prof. Dr. Ioana Zosin,
Lito UMFT
Curs de neurologie, Dr Harry Marcovici, LITO IMT, 1980