Nr.

Cr
t.

Coperta 1

A. Carti autori
romani
1

Autor

Titlu

Editura

Oras

Anul
aparitiei

Nr. de
pagini

Minulescu
Mihaela

Introducere
in analiza
jungiana

Trei

Bucuresti

2001

252

Minulescu
Mihaela

Tehnici
proiective

Titu
Maiore
scu

Bucuresti

2001

296

Pret
RON

Coperta 2

16,90

Pe ct putem noi discerne, unicul sens al existenei

umane este s aprind o lumin n tenebrele fiinrii n
sine..."
C. G. Jung,Amintiri, vise, reflexii
Mihaela Minulescu, doctor n psihologie i poet
consacrat, este profesor la Catedra de Psihologie a
Universitii Titu Maiorescu i a Universitii Bucureti,
titular al cursurilor Tehnici proiective,Psihodiagnoz i
Terapie analitic.
Practic psihoterapia analitic n cadrul Centrului
Medical de Diagnoz i Tratament Ambulatoriu
Bucureti.
Format n terapia analitic n cadrul Institutului C. G.
Jung, introduce pentru prima dat la Universitatea
Bucureti i la Universitatea Titu Maiorescu disciplinele
Psihologie analitic, Analiza de simbol, Terapia
analitic.
Din decembrie 2000 fondeaz Asociaia Romn de
Psihologie Analitic, afiliat Asociaiei Internaionale de
Psihologie Analitic i iniiaz modulul formativ postuniversitar n terapia analitic.
Alturi de creaia literar ultimul volum de versuri,
"Obiecte stranii" a aprut n 2000 la Editura Eminescu
scrie i public lucrri importante pentru psihologia
romneasc precum, "Chestionarele de personalitate n
evaluarea psihologic", "Evaluarea psihologic n
selecia profesional", "Tehnici proiective". n curs de
apariie eseul psihologic "Arhetipurile feminitii".
Introducere in tehnici proiective
Tehnica asociativ-verbala
Tehnica petelor de cerneala
Tehnica reproducerii gestaltului
Tehnica aperceptiei tematice
Tehnica frustrarii
Tehnica analizei destinului
Tehnica analizei culorilor
Tehnica desenului
Tehnica constructiei

B
3

Carti Carl
Gustav Jung
Jung Carl
Gustav

Psihologia
analitica.
Temeiuri
Puterea
sufletului.
Antologie.
Prima parte

Anima

Bucuresti

1994

188

Adaptare, alchimie, arhetip, arta, astrologie.

Basm, Buddha.
Complex, Criminalistica.
Descantec, dragoste, Dumnezeu.
Echlibru psihic.
Freud.
Inconstient, instinct.
Magie, mase, motiv mitic.
Refulare, revelatie, rit de initiere.
Schzofrenie, symbol, stiinta a naturii.
Vis
Carl Gustav Jung
PUTEREA SUFLETULUI
Antologie in patru volume:
I.
Psihologie analitica. Temeiuri.
II.
Descrierea tipurilor psihologice
III.
Psihologie individuala si sociala
IV.
Reflectii teoretice privind natura
psihismului.

Jung Carl
Gustav

Descrierea
tipurilor
psihologice.
Puterea
sufletului.
Antologie.
Partea a doua

Anima

Bucuresti

1994

228

Artist, atitudine, aferct, aperceptie.

Character, civilizatie, collectivism.
Darwin, destin.
Fantezie.
Gandire.
Ideee, intellect, intuitie, isterie.
Kant.
Libido, logica.
Neurastenie, persponalitate, profet.
Sentiment, senzatie, spirit.
Vointa.

Carl Gustav Jung

PUTEREA SUFLETULUI
Antologie in patru volume:
I Psihologie analitica. Temeiuri.
II Descrierea tipurilor psihologice
III Psihologie individuala si sociala
IV Reflectii teoretice privind natura psihismului

Jung Carl
Gustav

Jung Carl
Gustav

Psihologie
individuala si
sociala.
Puterea
sufletului.
Antologie.
Partea a treia

Reflectii
teoretice
privind
natura
psihismului.
Puterea
sufletului.
Antologie.
Partea a patra

Anima

Anima

Bucuresti

Bucuresti

1994

1994

160

120

Batranete, bolshevism
Cultura.
Democratie.
Educatie, epidemie psihica, Europa.
Familie, Fanatism, frica.
Gregaritate.
Hitler
Istorie, iubire.
MJasificare, morala.
Nemurire.
Popor, posedat.
Revolutie.
Stat.
Vocatie.
Carl Gustav Jung
PUTEREA SUFLETULUI
Antologie in patru volume:
I Psihologie analitica. Temeiuri.
II Descrierea tipurilor psihologice
IIIPsihologie individuala si sociala
IVReflectii teoretice privind natura psihismului
Astrologie.
Constient colectiv, constelatie, complementaritate.
Drepturi, dubla personalitate.
Fizica atomica.
Hegel.
I Ching, imaginatie active, inflatie nationala.
Mana, mandala.
Paracelsus, parapsuhologie, Pauli, Prag al constientei
Scintillae, Sincronicitate.
Telepatie.
Zen, zodiac.
Carl Gustav Jung
PUTEREA SUFLETULUI
Antologie in patru volume:
I Psihologie analitica. Temeiuri.
II Descrierea tipurilor psihologice
III Psihologie individuala si sociala
IV Reflectii teoretice privind natura psihismului

Jung Carl
Gustav,
Kerenyi
Karl

Jung Carl
Gustav

Copilul
Divin.
Fecioara
Divina

Amintiri,
vise, reflectii
(consemnate
si editate de
Aniela Jaffe)

Amarc
ord

Human
itas

Timisoara 1994

Bucuresti

1996

288

416

0.32

Draga domnule profesor,

Faptul ca v-ati unit fortele - pe taram stiintific cu
Jung, mitologia cu psihologia, deci, reprezinta un
eveniment foarte ciudat, imbucurator si profund
caracteristic pentru momentul spiritual de azi. Am
primit la timp Copilul Divin.Este o carte extrem de
interesanta nu-i de mirare ca e atat de fascinanta, de
vreme ce la ea au conlucrat doi cunoscatori de talia
dumneavoastra (...) De mult sunt un adept al acestei
combinatii: mitologia cu pasihologia. Reunirea acestor
doua mi se pare a reprezenta lumea viitorului, un tip
de umanitate, binecuvantat de spirit si din adancul cel
de jos.
Al dumneavoastra THOMAS MANN (Scrisoare adresata
la 18 februarie 1941 lui K.Kerenyi)
acum capitol din Arhetipurile si Inconstientul colectiv,
Teora 2003
Cartea autobiografica a lui Jung una dintre cele mai
tulburatoare piese memorialistice ale secolului este
saraca in fapte de viata exterioara: schita copilariei
intr-o familie de pastori, o trecere in revista a practicii
de medic psihiatru, intalnirea cu Freud, construirea
turnului de la Bollingen, cateva calatorii in locuri
exotice (Africa, India).
Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare
se deseneaza conturul viguros al unei alte vieti, de
infinita bogatie. Treptele ei cronologice sunt intuitia, la
o varsta incredibil de mica, a unei entitati psihice
autonome, formidabila coliziune cu inconstientul, tarzia
lui autorealizare (Viata mea, spune Jung de la bun
inceput, este povestea unei realizari de sine a
inconstientului). Aceasta a doua viata, cea launtrica,
s-a exprimat in vise, viziuni, calatorii in spatii
extramundane, experienta nemijlocita a lui Dumnezeu
marturisite public de Jung, alaturi de premonitiile
sale asupra viitorului umanitatii si gandurile cele mai
intime despre religie, numai in Amintiri. Si din aceleasi
experiente launtrice s-a nascut originala opera
jungiana.
Considerandu-le incompatibile cu contributia sa
stiintifica, Jung nu si-a inclus Amintirile in corpusul
Operelor complete. Si totusi aceasta carte
autobiografica ramane cea mai buna introducere in
psihologia analitica jungiana: aici pot fi gasite originea

si semnificatia conceptelor ei fundamentale de la

inconstient colectiv si arhetipuri pana la
individuatie.
Introducere in problematica psihologico-religioasa a
alchimiei
Simboluri onirice ale procesului de individuatie
Visele initiale
Simbolistica mandalei
Mandala in vise
Viziunea ceasului cosmic
Despre simbolurile sinelui

10

Jung Carl
Gustav

Psihologie si
alchimie.
Vol 1
Simboluri
onirice ale
procesului de
individuatie.

Teora

Bucuresti

1996

254

11

Jung Carl
Gustav

Psihologie si
alchimie. Vol
2
Reprezentari
ale mantuirii
in alchimie.

Teora

Bucuresti

1996

302

Conceptele fundamentale alchimice

Natura fizica a operei alchimice
Opera
Materia prima
Paralela lapis-Christus
Simbolica alchimica in cadrul istoriei religiilor

12

Jung Carl
Gustav

Personalitate
si transfer

Teora

Bucuresti

1997

312

Psihologia lui Jung nu este o metoda analitica in

sensul obisnuit al termenului, cu toate ca nu se abate
de la premiselel medicale, stiintifice si nici de la cele pe
care experienta tuturor cercetatorilor in domeniu le-a
confirmat. Este un mod de vindecare in dublul
inteles al cuvantului. Intruneste toate conditiile pentru
a-l vindeca pe om de suferintele sale psihice si
psihogene. Are toate uneltele pentru a putea indeparta
si cea mai mica dereglare psihica, punctul de plecare al
nevrozelor, cat si pentru a preveni cu success cele mai
complicate evolutii sufletesti ale bolii, cu cele mai grave
urmari. Dar, in afara de asta, ea cunoaste drumul si
beneficiaza de mijloace pentru a-l conduce pe fiecare
individ spre vindecare, spre acea recunoastere si
acea desavarsire a propriei personae care a fost
dintotdeauna scopul si telul tuturor nazuintelor
indreptate asupra spiritului. Aceasta cale se sustrage,
prin natura sa, oricarei explicatii abstracte. Pentru ca,
prin intelegere si explicatie teoretica, constructia de
idei a lui Jung nu poate fi apreciata decat pana la un
anumit punct.
Jolande Jacobi Die Psychologie von C.G.Jung
(1940)

13

Jung Carl
Gustav

Tipuri
psihologice

Human
itas

Bucuresti

1997

544

14

Jung Carl
Gustav

Psihanaliza si
astrologie

Aropa

Bucuresti

1999

126

Opera capitala a lui Jung, cuprinzand forma definitiva a

teoriei sale tipologice si fundamentarea ei istorica,
Tipuri psihologice apare in prima sa versiune
romaneasca integrala.
Tipologia jungiana este, probabil, cea mai putin
reductiva si mai echilibrata din cate s-au construit in
psihologie. Cele opt tipuri care o compun sunt
rezultatul combinatiei a patru tipuri functionale cu
doua tipuri de atitudine. Primele departajeaza
oamenii dupa functia psihologica pe care o folosesc de
preferinta spre a se orienta in lume (gandirea,
simtirea, senzatia ori intuitia), in vreme ce tipurile de
atitudine extravertit si introvertit diferentiaza
indivizii dupa ponderea conferita obiectelor lumii
exterioare (lucruri si semeni) in raport cu evenimentele
launtrice.
Interesul Tipurilor psihologice depaseste cadrul ingust
al psihologiei clinice. In erudita incursiune pe urmele
problemei tipurilor intreprinsa de Jung de-a lungul
istoriei ideilor, cititorul de astazi va descoperi
dimensiunea culturala a acestei carti, iar in descrierea
propriu-zisa a tipurilor dimensiunea ei profund
umanista, caracteristica de altfel pentru intreaga
psihologie analitica jungiana.
"Psihanaliz i astrologie" este cartea care explic
pentru prima oar, apelnd la serviciile psihanalizei,
care este motivaia incontient a atraciei lui Jung
pentru astrologie. Ce legtur poate exista ntre
psihologia profunzimilor i astrologie? Dar ntre
astrologie i complexul lui Oedip? ntr-adevr, ideea c
ntre dragostea lui Jung pentru astrologie i complexul
lui Oedip ar exista o legtur pare, la prima vedere, de
neconceput. Dar numai pentru cei care nu cunosc
psihanaliza i afirmaiile ei consecutive experienelor
din cmpul afeciunilor nevrotice dar i al vieii normale,
afirmaii care, adeseori, au provocat reacii ostile n
rndul oamenilor de cultur. Printre aceste afirmaii se
numr i cea care arat cum anumite conflicte psihice
din fiina uman se pot regsi n judeci,
raionamente, convingeri i atitudini intelectuale..."

15

Jung Carl
Gustav

Imaginea
omului si
imaginea lui
Dumnezeu

Teora

Bucuresti

1997

352

16

Jung Carl
Gustav

Psihanaliza
fenomenelor
religioase

Aropa

Bucuresti

1998

208

17

Jung Carl
Gustav

Analiza
viselor

Aropa

Bucuresti

1998

152

Sunt constient ca cei mai multi oameni cred ca stiu tot

ce se poate sti despre psihologie, caci ei cred ca
psihologia nu este altceva decat ceea ce stiu despre ei
insisi. Dar psihologia este cu mult mai mult. Avand
prea putin de a face cu filosofia, ea se ocupa mai ales
de realitatile empirice, dintre care cele mai multe sunt
greu accesibile experientei curente. Intentia mea este
sa ofer cateva pareri generale, cel putin in privinta
felului in care psihologia practica se confrunta cu
problema religioasa. E de la sine inteles ca amploarea
problemei arc ere mult mai mult decat trei conferinte,
caci necesara aprofundare a detaliilor concrete ar
solicita in egala masura timp si explicatii. Primul capitol
va fi un fel de introducere in problema psihologiei
practice si a relatiilor ei cu religia. Al doilea se ocupa de
acele fapte care demonstreaza existenta unei veritabile
functii religioase in inconstient. Al treilea capitol
trateaza simbolistica religioasa a proceselor
inconstiente. CG Jung Imaginea omului si imaginea
lui Dumnezeu
"ntr-un interviu acordat televiziunii BBC n anul 1959,
Jung rspundea senin la ntrebarea "credei n
Dumnezeu" cu un "Nu am nevoie s cred, acum tiu".
El lsa astfel mpresia c nu se ndoiete de existena
lui Dumnezeu, c, ntr-un fel sau altul, s-a convins de
existena Lui i c, prin urmare, nu are nevoie s
cread. Credina, pentru Jung, este afirmarea unui
adevr dogmatic i nicidecum garania unei experiene
nemijlocite a adevrului afirmat.
Dac Jung tia c Dumnezeu exist, trebuie s
nelegem, aadar, c "tiina" lui nu era expresie unei
convingeri metafizice sau religioase, c Dumnezeu sau
prezena sacralitii Lui i se va fi revelat n cursul
experienei sale de psiholog al profunzimilor. "
"Jung a afirmat adeseori c visele preludiu - visate la
nceputul curei psihanalitice - descriu evoluia psihic
ulterioar a pacientului. Studiul acestor vise ne ofer o
serie de informaii - ca nite balize de orientare - n
privina sensului pe care l va cpta viaa pacientului
ntr-un an, doi, zece, sau pentru totdeauna. Adeseori,
un vis mare de acest gen ne urmrete nc din
copilrie i numai la vrsta adult, ca prin farmec, i
nelegem sensul."

18

Jung Carl
Gustav

19

Jung Carl
Gustav

20

Jung Carl
Gustav

Psihologie si Teora
alchimie.
Simboluri
onirice ale
procesului de
individuatie.
Reprezentari
ale mantuirii
in alchimie.,
Opere
Complete 12
Studii despre Teora
reprezentarile
alchimice,
Opere
Complete 13

Bucuresti

1998

491

7.50

Stiinta s-a preocupat pana de curand doar de aspectul

istorico-chimic al alchimiei si numai in mica masura de
latura filosofica si istorico-religioasa a acesteia.
Insemnatatea alchimiei pentru istoria dezvoltarii
chimiei e de la sine inteleasa. Insa semnificatia ei
istorico-spirituala este inca atat de necunoscuta, incat
pare aproape imposibil a descrie in putine cuvinte in ce
consta ea. (...) Alchimia se formeaza ca un subcurent
fata de crestinismul care domina la suprafata. Aceasta
se comporta precum un vis fata de constiinta si, asa
cum acesta compenseaza conflictele constiintei, tot
astfel alchimia incearca sa umple golurile lasate de
incordarea contrariilor din crestinism.

Bucuresti

1999

376

8.00

Alchimia si-a piedut substanta ei vitala propriu-zisa in

clipa in care unii dintre alchimisti s-au mutat din
laboratorium in oratorium, iar ceilalti au procedat in
sens invers, unii pentru a se rataci intr-un misticism tot
mai vag, ceilalti pentru a descoperi chimia. Ii
compatimim pe cei dintai si ii admiram pe cei din urma,
si nimeni nu se intreaba de soarta sufletului, care a
disparut cu aceasta ocazie in adancuri pentru mai
multe secole. C.G.Jung

Simboluri ale
transformarii
(vol I)

Bucuresti

1999

256

3.00

Cercetatorul psiholog si-a orientat pana acum interesul

in principal catre analiza unor probleme psihologice
individuale. Dar in situatia prexenta mi se pare ca
devine o cerinta mai mult sau mai putin inevitabila
extinderea problemelor individuale prin atragerea unui
material istoric, asa cum a incercat deja Freud in
scrierea sa Leonardi da Vinci. Caci tot astfel cum
cunostintele psihologice pretend intelegerea unor
modele istorice, materialele istorice pot, la randul lor,
sa arunce o lumina noua Asupra Contextelor
psihologice individuale. Aceste consideratii si altele
asemanatoare m-au determinat sa-mi indrept mai mult
atentia catre factorul istoric, in speranta de a castiga
de acolo intelegeri noi ale principiilor psihologiei.
C.G.Jung

Teora

21

Jung Carl
Gustav

Simboluri ale
transformarii
( vol II)

Teora

Bucuresti

1999

368

4.20

22

Jung Carl
Gustav

Mysterium
Teora
Coniunctioni
s, Opere
complete 14/I

Bucuresti

2000

225

14.50

23

Jung Carl
Gustav

Mysterium
Coniunctioni
s, Opere
complete
14/II

Teora

Bucuresti

2000

330

18.00

24

Jung Carl
Gustav

Teora

Bucuresti

2003

25

Jung Carl

Arhetipurile
si
inconstientul
colectiv
Psihologia

Teora

Bucuresti

2004

Cel mai nobil dintre toate simbolurile libidoului este

personajul uman ca demon sau erou. Cu acesta,
simbolistica paraseste taramul obiectual, potrivit
imaginii astrale si meteorice, si primeste forma umana,
adica forma existenmtei care se transforma din
suferinta in bucurie si din bucurie in suferinta, care sta
cand la zenit, ca soarele, cand este cufundata in
noapte-adanca pentru ca tocmai din aceasta noapte sa
rasara intr-o noua stralucire. C.G.Jung
In cadrul cuprinzatoarei creatii a lui C.G.Jung
Mysterium Coniunctionis este cea mai importannta
opera a sa de maturitate. Dupa cum el insusi spunea
odata, a fost indurerat intotdeauna de faptul ca in
psihologia abisala exista necesitatea interioara de a te
ocupa de atatea domenii ale culturii spirituale, incat nu
poti ajunge niciodata la o totalitate in domeniul
stiintific strict al specialitatii tale. Totusi el a gasit in
alchimie, conform propriei sale marturii, un taram in
care merita sa se cufunde cu totul. Caci traditia
alchimica ii permitea sa asocieze eperientele si opiniile
sale dobandite prin coborarea in inconstient,
personala si directa, cu un material paralel obiectiv
existent, facand posibila totodata reprezentarea lor
prin acest material, care facilita raportarea opiniilor
sale la radacinile istorice ale evolutiei spiritului
European.
Nici un caz individual din experienta mea nu este
atat de general incat sa prezinte toate aspectele si sa
poata fi considerat prin urmare o viziune de ansamblu.
Cine ar vrea sa incerce o prezentare cazuistica ar
procesului de individuatie ar trebui sa se multumeasca
cu un mozaic de fragmente fara inceput si sfarsit, iar in
ce priveste intelegerea ar depinde de un confrate tot
atat de experimentat pe acelasi taram. De aceea,
alchimia mi-a facut un serviciu de nepretuit, oferindumi materialul ei, in cuprinsul careia experienta mea
gaseste suficient spatiu, si mi-a dat astfel posibilitatea
sa descriu procesul de individuatie in aspectele lui
esentiale.

Gustav
26

Jung Carl
Gustav

27

Jung Carl
Gustav

fenomenelor
oculte
Amintiri,
vise, reflectii
(consemnate
si editate de
Aniela Jaffe)

Opere
complete.
vol. 1,
Arhetipurile
i
incontientul
colectiv

Human
itas

Bucuresti

2004

478

Trei

Bucuresti

2003

462

39,90

Cartea autobiografica a lui Jung una dintre cele mai

tulburatoare piese memorialistice ale secolului este
saraca in fapte de viata exterioara: schita copilariei
intr-o familie de pastori, o trecere in revista a practicii
de medic psihiatru, intalnirea cu Freud, construirea
turnului de la Bollingen, cateva calatorii in locuri
exotice (Africa, India).
Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare
se deseneaza conturul viguros al unei alte vieti, de
infinita bogatie. Treptele ei cronologice sunt intuitia, la
o varsta incredibil de mica, a unei entitati psihice
autonome, formidabila coliziune cu inconstientul, tarzia
lui autorealizare (Viata mea, spune Jung de la bun
inceput, este povestea unei realizari de sine a
inconstientului). Aceasta a doua viata, cea launtrica,
s-a exprimat in vise, viziuni, calatorii in spatii
extramundane, experienta nemijlocita a lui Dumnezeu
marturisite public de Jung, alaturi de premonitiile
sale asupra viitorului umanitatii si gandurile cele mai
intime despre religie, numai in Amintiri. Si din aceleasi
experiente launtrice s-a nascut originala opera
jungiana.
Considerandu-le incompatibile cu contributia sa
stiintifica, Jung nu si-a inclus Amintirile in corpusul
Operelor complete. Si totusi aceasta carte
autobiografica ramane cea mai buna introducere in
psihologia analitica jungiana: aici pot fi gasite originea
si semnificatia conceptelor ei fundamentale de la
inconstient colectiv si arhetipuri pana la
individuatie.
Opera lui Carl Gustav Jung, una dintre personalitile
cele mai importante ale secolului XX, este nc puin
cunoscut n Romnia. Dei n ultimii ani s-au publicat
cteva din crile sale, cea mai mare parte a celor 18
volume care-i alctuiesc opera, nsumnd mai mult de
8.000 de pagini, rmn inaccesibile cititorului de limb
romn.
Psihiatru, psihanalist, discipol i disident al lui Freud,
personalitate interdisciplinar de vast cultur
apreciat n mod deosebit de Mircea Eliade, un alt
mare erudit, receptiv la fenomenele marginalizate de
tiina oficial, cum ar fi astrologia, alchimia,
ocultismul n genere, Jung a tiut, poate ca nimeni

28

Jung Carl
Gustav

Opere
complete.
vol. 2,
Psihologia
fenomenelor
oculte

Trei

Bucuresti

2004

256

24,90

altul, s preuiasc simbolul i s gseasc drumuri de

acces spre nelesurile sale profunde.
Contribuia sa principal rmne ns descoperirea
incontientului colectiv cu arhetipurile sale. Acesta este
motivul pentru care deschidem ediia operelor
complete ale lui Jung cu volumul dedicat arhetipurilor
incontientului colectiv, tratate n studii eseniale
publicate ntre 1933 i 1955, n cea mai mare parte
inedite n Romnia. Printre cele mai cunoscute idei ale
lui Jung se numr cea referitoare la arhetipuri i
corelatul lor incontientul colectiv. Pentru Jung,
incontientul colectiv, care reprezint al doilea sistem
psihic al omului, are, spre deosebire de contiin, un
caracter colectiv, impersonal. Ca baz motenit a
psihicului, incontientul colectiv const din forme
preexistente arhetipurile.
Sunt fenomenele oculte, astrologia, alchimia
incompatibile cu tiina? Lucrarea de doctorat a lui
Jung, care constituie principala pies a celui de-al
doilea volum, conine un net rspuns negativ.
Manifestrile stranii ale mediului spiritist de
cincisprezece ani i jumtate primesc de fiecare dat o
surprinztoare explicaie psihologic.
nc nainte de a-l cunoate pe Freud i opera sa, Jung
schiase o concepie despre incontient. Termenul
"complex", a crui paternitate i aparine, menit unei
glorioase cariere n interiorul i n afara psihanalizei,
apare chiar n scrierile sale timpurii. Tot aici ntlnim i
cteva din leit-motivele operei jungiene: toate ideile
noi i creativitatea spiritual n genere i au originea n
incontient.
*
"n pofida opiniei comune, care trateaz fenomenele
oculte cu un zmbet dispreuitor, strdania mea
prezint numeroasele lor legturi cu domeniile
medicinei i psihologiei, precum i numeroasele
ntrebri pe care le ridic pentru noi acest domeniu
necercetat", scria Jung n principalul studiu al
prezentului volum, dedicat analizei unei experiene
spiritiste.
Aa cum Freud a reabilitat nevroza i visul ca surse
pentru cunoaterea psihicului sntos, Jung arat
interes tiinific nu numai pentru spiritism i

29

Jung Carl
Gustav

Opere
complete.
vol. 3,
Psihogeneza
bolilor
spiritului

Trei

Bucuresti

2005

328

35,00

fenomenele "oculte", ci i pentru alte domenii

marginalizate de tiina oficial a epocii, cum ar fi
astrologia i alchimia. De asemenea "nebunia"
(psihoza) devine pentru psihiatrul i psihanalistul
elveian sursa principal a descoperirii incontientului
colectiv.
Dei studiile reunite n acest volum sub titlul sugestiv
Psihogeneza bolilor spiritului" par s se adreseze doar
specialitilor (psihologi, psihiatri, psihoterapeui), n
msura n care abordeaz schizofrenia sub diferite
aspecte, totui interesul lor cultural este considerabil.
Cci descoperirea arhetipurilor i a incontientului
colectiv este indestructibil legat de activitatea
psihiatric a lui Jung. Aa cum Freud a descoperit
incontientul personal pornind de la nevroze, Jung a
descoperit incontientul colectiv bazndu-se pe
tratamentul psihozelor. n articolul sintetic din 1958
dedicat schizofreniei, Jung o declar expres: tipul
asociaiilor i formaiunile observabile la psihotici i-au
sugerat pentru prima dat posibilitatea existenei unui
incontient suprapersonal, ale crui elemente
(arhetipurile) au un caracter universal, asemeni
motivelor mitice.
[]
Aa cum Freud a demonstrat c nevrozele sunt
tulburri funcionale, Jung se strduiete s ne
conving c psihozele nu sunt expresii ale mbolnvirii
creierului i polemizeaz cu psihiatria materialist.
Astfel, halucinaiile nu sunt expresia mbolnvirii
celulelor creierului, ci manifestri ale coninuturilor
incontiente proiectate n exterior. Boala spiritului, cum
numete Jung psihoza, nu trebuie echivalat n boala
creierului. Dei admite participarea factorilor organici la
declanarea psihozei, Jung accentueaz importana
factorilor psihici. Astfel, psihoza este o stare a
spiritului n care elementele mai nainte incontiente au
luat locul realitii". Psihogeneza psihozelor deschide
posibilitatea tratrii lor prin mijloace psihice, Jung
situndu-se astfel n avangarda abordrii schizofreniei
pe calea psihoterapiei.
Vasile Dem. Zamfirescu
***
De la Leibniz ncoace, le este cunoscut psihologilor
faptul c elementele, adic ideile i sentimentele, care
formeaz contiina aa-numitul coninut al

30

Jung Carl
Gustav

Opere
complete.
vol. 6,
Tipuri
psihologice

Trei

Bucuresti

2004

620

49,90

contiinei sunt foarte complicate i se bazeaz pe

elemente mult mai simple, n ntregime incontiente;
din unirea lor ia natere contiina. Leibniz amintise
deja acele perceptions insensibles", acele percepii
neclare pe care Kant le-a desemnat ca reprezentri
umbrite", care puteau ajunge n contiin doar pe o
cale indirect. Filosofii de mai trziu au acordat
incontientului locul nti ca baz a contiinei.
[]
Mai demult, ntr-o epoc materialist a psihiatriei, se
credea c toate reprezentrile delirante, halucinaiile,
stereotipiile etc. ar fi cauzate de o boal a celulelor
creierului. Simpatizanii acestei teorii au trecut cu
vederea faptul c reprezentrile delirante, halucinaiile
etc. apar i la anumite tulburri funcionale, i nu doar
acolo, ci i la oamenii normali. Primitivii pot avea
viziuni i auzi voci, fr ca procesele lor psihice s fie
ctui de puin tulburate. A deduce asemenea
fenomene dintr-o boal a celulelor creierului mi se pare
superficial i nejustificat. Halucinaiile arat foarte clar
cum o parte a coninuturilor incontiente pot trece
peste pragul contiinei. Acelai lucru este valabil
pentru reprezentrile delirante, a cror apariie este
ciudat i neateptat pentru pacient.
C.G. Jung
Cartea Tipuri psihologice se numr printre cele mai
cunoscute contribuii ale lui Jung la psihologie. Autorul
i propune s delimiteze, pe baza experienei sale
clinice, cteva tipuri de structur i de funcionare a
psihicului cu scopul de a oferi cititorului repere pentru
a se nelege mai bine pe sine i pe ceilali oameni.
Capitolul final al volumului conine definiiile
principalilor termeni jungieni elaborate de chiar cel
care i-a introdus n limbajul de specialitate.
Aceast carte este rodul unei munci de aproape
douzeci de ani n domeniul psihologiei practice.
Proiectul ei s-a nchegat treptat, mai nti din
nenumratele impresii i experiene legate de practica
psihiatric i neuropatic, precum i din contacte cu
oameni aparinnd tuturor straturilor sociale, apoi din
confruntrile mele personale cu prieteni i adversari, n
fine, din critica particularitilor psihologice care mi
sunt proprii. Mi-am propus s nu mpovrez cititorul cu
cazuistic, n schimb am inut s integrez, att istoric,

ct i terminologic, fondului de cunotine deja

existent, ideile extrase din experien. Am ntreprins
aceast operaie mai puin din raiuni de echitate
istoric i mai mult cu intenia de a scoate experienele
specialistului n medicin din domeniul su profesional
ngust i de a le situa ntr-o serie de raporturi mai
generale, raporturi ce ngduie i profanului cultivat s
beneficieze de experienele unei discipline anume. N-a
fi cutezat s procedez n acest mod, care ar putea fi
lesne interpretat greit ca intervenie n alte sfere de
preocupri, dac nu a fi convins c punctele de vedere
psihologice nfiate aici au semnificaie i
aplicabilitate general i c deci ele pot fi mai bine
tratate ntr-un context general, dect sub forma unei
ipoteze innd de un domeniu tiinific particular."
[]
Extraversia nseamn orientarea n afar a libidoului.
Desemnez prin aceast noiune o relaie evident a
subiectului cu obiectul n sensul unei deplasri pozitive
a interesului subiectiv fa de obiect. Cineva care se
afl ntr-o stare extravertit gndete, simte i
acioneaz n raport de obiect, i anume ntr-un mod
direct i limpede perceptibil, n aa fel nct nu poate
exista nici o ndoial n legtur cu atitudinea sa
pozitiv fa de obiect. []"
C.G. Jung

31

Jung Carl
Gustav

Opere
complete.
vol. 9/2,
Aion.
Contribuii la
simbolistica
Sinelui

Trei

Bucuresti

2005

376

29,90

Arhetipul Sinelui (Selbst), care se refer la totalitatea

integrat armonic a potenialitilor psihice ale
individului, un adevrat arhetip al arhetipurilor, a
focalizat preocuprile lui Jung din ultimele decenii ale
vieii sale creatoare. Volumul de fa, a crui prim
ediie a aprut n 1951, i este consacrat n ntregime.
Realizarea Sinelui reprezint scopul dezvoltrii fiecrui
individ i presupune confruntarea cu contrariile i
armonizarea lor, procesul de ajungere la Sine fiind
denumit de Jung individuaie. Dei unul dintre
simbolurile Sinelui este Dumnezeu, ceea ce ar putea
sugera ideea c inspiraia conceptului este teologic,
psihanalistul elveian insist ori de cte ori are ocazia
asupra surselor sale empirice: psihiatrice, psihanalitice

i culturale.
Vasile Dem. Zamfirescu
***
Mi s-a solicitat de attea ori cu insisten de ctre
publicul meu cititor s dezbat relaia dintre figura
tradiional a lui Cristos i simbolurile naturale ale
entitii, adic ale Sinelui, nct m-am decis n cele din
urm s m ndeletnicesc cu aceast sarcin. [] Cred
i c tiu ce responsabilitate mi asum atunci cnd,
continund ntr-o oarecare msur procesul istoric de
receptare, adaug numeroaselor amplificri simbolice
ale figurii lui Cristos o alta, psihologic, sau chiar
aa cum ar putea s par cnd reduc simbolul lui
Cristos la o imagine psihic a totalitii. ns l rog pe
cititorul meu s nu uite c nu emit profesiuni de
credin i nici nu compun scrieri cu tendin, ci
reflectez cum am putea sesiza unele lucruri din
perspectiva contiinei moderne; i anume lucruri pe
care le consider demne de a fi nelese i care se afl n
mod evident n pericolul de a fi nghiite de hul
incomprehensiunii i al uitrii; n sfrit, lucruri a cror
nelegere ar veni mult n ajutor dezorientrii ce
caracterizeaz concepia noastr despre lume, printr-o
limpezire a fundalurilor i fundamentelor psihice.
C.G. Jung
***
Cum simbolurile sunt singura modalitate de legtur
ntre incontientul colectiv i contient, este
indispensabil s li se povesteasc copiilor basme i
legende, iar adulilor s li se transmit cunotine
religioase; doar n felul acesta mesajul incontientului
poate fi integrat de ctre contient. n caz contrar,
energia incontientului se investete n coninuturi
contiente nensemnate, accentundu-le intensitatea
pn la niveluri patologice. Astfel se nasc, dup Jung,
fobiile, obsesiile, idiosincrasiile, reprezentrile
ipohondrice, perversitile intelectuale. De aici
importana gndirii simbolice, vehicul al comunicrii cu
lumea incontient din noi, n cadrul creia
reprezentrile religioase ocup o poziie central.
Vasile Dem. Zamfirescu

32

Jung Carl
Gustav

Opere
Complete.
vol. 14/1,
Mysterium
Coniunctioni
s. Separarea
i
compunerea
contrariilor
psihice n
alchimie

Trei

Bucuresti

2005

336

29,90

Prima parte a acestei lucrri este dedicat temei

contrariilor i a unificrii lor, a doua parte prezentrii i
comentrii unui text alchimic care, editat evident de un
cleric, aparine probabil secolului al XIII-lea i
reveleaz ntr-un mod foarte specific o stare de spirit n
care cretinismul i alchimia se ntreptrund. El
ncearc, cu ajutorul Cntrii Cntrilor, s
contopeasc ideile aparent heterogene de provenien
cretin i filosofic n forma unei avalane imnice.
Acesta este textul aa-numitei Aurora consurgens I
(sau Aurea hora) care i-a fost atribuit dintotdeauna lui
Thomas din Aquino."
C.G. Jung
*
Astzi apar o mulime de tendine care ar dori s
elimine incontientul nc nerecunoscut general, prin
explicarea ipotezei acestuia ca prejudiciu personal al
acelora care se servesc de aceast ipotez. n mod
ciudat, aici nu se iau n consideraie dovezile
prezentate din cauza prejudecii cunoscute c
psihologia nu ar fi nimic altceva dect o prere
subiectiv preconceput. Trebuie s recunoatem c n
nici un alt domeniu nu exist un pericol att de mare
ca cercettorul s cad victim presupoziiilor sale
subiective. Cu siguran el trebuie s rmn contient
n mare msur de ecuaia sa personal. Orict de
tnr ar fi psihologia proceselor psihice incontiente,
ea a ajuns totui la constatarea anumitor fapte care se
bucur din ce n ce mai mult de recunoaterea
general. Printre acestea se numr structura
antagonic a psihicului pe care o are n comun cu toate
procesele naturale. Cele din urm sunt fenomene
energetice care reies mereu dintr-o stare mai puin
probabil de tensiune a contrariilor. Aceast formulare
are chiar o semnificaie special pentru psihologie, cci
contiina ezit de regul s vad sau s recunoasc
antagonismul propriului su fundal, dei tocmai de
acolo i trage energia."
C.G. Jung
*
Cercetarea simbolisticii alchimice, ca i preocuparea

33

Jung Carl
Gustav

Opere
complete.
Vol. 14/2:
Mysterium
Coniunctioni
s. Cercetri
asupra
separrii i
unirii
contrastelor
sufleteti n
alchimie

Trei

Bucuresti

2006

432

39,90

cu mitologia nu sunt mai ndeprtate de via dect

este anatomia comparat de anatomia omului viu.
Dimpotriv, alchimia ne servete drept o adevrat
vistierie a simbolisticii a crei cunoatere este extrem
de util pentru nelegerea proceselor nevrotice i
psihotice. Invers, psihologia incontientului poate fi
folosit n acel domeniu ale istoriei spiritului n care
este vorba de simbolistic. Tocmai aici apar ntrebri a
cror apropiere de via i intensitate vital le
depesc pe cele ale posibilitii de utilizare
terapeutic. Aici trebuie depite nc multe
prejudeci."
C. G. Jung
Cel care are chiar i numai cunotine sumare de
literatur alchimic tie c pe adepi i interesa o unire
final a substanelor oricum ar fi numit-o pe
aceasta. Prin aceast legtur ei sperau s ating elul
operei, i anume producerea aurului sau a unui
echivalent simbolic. Conjuncia este fr ndoial
imaginea primordial a ceea ce numim astzi legtur
chimic.
[]
Spre deosebire de idealul alchimiei care consta n
fabricarea unei substane secrete, unui om, unei anima
mundi sau unui Deus terrenus i despre care s-a
sperat c va fi un salvator din toate necazurile
omeneti, interpretarea psihologic (pregtit de
alchimiti) duce la ideea totalitii omeneti. Aceast
idee are mai nti o importan terapeutic, ea tinznd
s cuprind noional acea stare psihic ce rezult din
depirea unei disocieri, i anume a distanei dintre
contiin i incontient. Compensarea alchimic
corespunde integrrii incontientului n contiin,
proces prin care ambele sunt modificate. Contiina
cunoate o lrgire n special prin mpingerea mai
departe a orizontului ei, ceea ce nseamn nti o
mbuntire considerabil a situaiei psihice de
ansamblu, tulburarea contiinei fiind nlturat prin
contrapoziia incontientului. n schimb, pentru c tot
ce-i bun trebuie pltit scump, conflictul mai nainte
incontient este contientizat i astfel contiina este
mpovrat cu o grea ipotec, fiindc acum
soluionarea conflictului este ateptat de la ea. Pentru
ndeplinirea acestei sarcini ea pare s fie nzestrat i
pregtit ns la fel de prost ca i aceea a alchimistului

medieval.
[]
Ideea conjunciei constituie un alt exemplu pentru
dezvoltarea treptat a unei idei de-a lungul mileniilor.
Istoria sa decurge n dou curente care sunt n mare
parte independente unul de cellalt, unul aparinnd
teologiei, cellalt alchimiei. n timp ce cea din urm s-a
stins de vreo dou sute de ani ncoace, n afara unor
rmie minore, cea dinti a cunoscut o nou nflorire
n dogma lui assumptio, de unde se poate vedea c
fluxul dezvoltrii nu s-a oprit nc nicidecum.
C.G. Jung

34

Jung Carl
Gustav

Opere
complete.
Vol. 14/3:
Mysterium
Coniunctioni
s. Cercetri
asupra
separrii i
unirii
contrastelor
sufleteti n
alchimie.
Volum
suplimentar.
Aurora
consurgens

Trei

Bucuresti

2006

480

39,90

Printre acele texte care sunt semnificative aproape

exclusiv din punct de vedere psihologic se numr
tratatul nostru, Aurora consurgens, care reprezint un
unicat chiar i n cadrul literaturii alchimice
contemporane, din punct de vedere al coninutului i al
stilului. JUNG a descoperit primul semnificaia acestui
tratat i l-a prezentat pe scurt n Psihologie i alchimie.
n timp ce alte texte citau pn acum doar pe-alocuri
pasaje convenionale ale Sfintei Scripturi, acest tratat
este compus aproape n ntregime din citate din Biblie,
la al cror sens alchimic se face aluzie prin citate
alchimice clasice ntreesute, astfel nct trebuie s
presupunem c autorul, prin alchimia sa, orice ar fi
neles el prin acest termen, a ncercat s descrie sau
s prezinte o trire religioas sau n formulare
psihologic o experien nemijlocit a
incontientului. Faptul c scrierea ar fi
blasfemiatoare este o judecat a secolelor
iluministe ulterioare ns mie mi se pare
nendoielnic c autorul a vrut s exprime cu seriozitate
i foarte ptruns un mysterium ineffabile.
Profesorul C.G. JUNG a descoperit tratatul alchimic
Aurora consurgens i l-a adus din nou la lumin. Am
primit de la el nsrcinarea de a m ocupa de ediia
prezent i mi-a pus la dispoziie n acest sens
fotocopiile manuscriselor i n plus tot materialul su
cuprinztor, aproape inaccesibil n biblioteci, despre
alchimie. Pentru aceste lucruri i pentru ajutorul i
stimularea n munc doresc s-mi exprim n acest loc

mulumirile cele mai cordiale. n ceea ce privete

ipoteza c textul ar reda ultimele cuvinte ale Sfntului
TOMA DAQUINO, trebuie s subliniez c m-am ocupat
n primul rnd de ordonarea alchimic i psihologic a
textului i sunt contient c ntr-o asemenea
ntreprindere de hagiografie mi lipsesc cunotinele
mai temeinice dar din pcate textul nsui
constrnge la acest procedeu transversal, datorit
facultilor separate. De aceea nici n capitolul meu de
ncheiere nu este vorba de nimic altceva dect de
expunerea unei ipoteze pe care o prezint cu sperana
c alte rezultate ale cercetrilor vor ajuta la clarificarea
problemei.
Dr. M. L. von Franz

35

Jung Carl
Gustav

Opere
Complete.
vol. 17,
Dezvoltarea
personalitii

Trei

Bucuresti

2006

248

29,90

Pentru cititorul celor ase volume ale seriei de Opere

Complete ale lui Jung publicate deja de Editura Trei,
prezentul volum, cel de-al XVII-lea, poate prea
surprinztor. n timp ce volumele anterioare aveau un
caracter marcat teoretic principalele contribuii
psihanalitice i psihologice ale lui Jung, respectiv teoria
arhetipurilor i teoria tipurilor psihologice, sunt
coninute n primul i cel de-al aselea volum ,
Dezvoltarea personalitii are un pronunat caracter
practic. Domeniul ales este cel al dezvoltrii personale
prin educaie. Ca expresie a preocuprii sale, Jung
particip la mai multe congrese internaionale pentru
educaie, unde i expune ideile legate de importana
psihologiei analitice pentru dezvoltarea personal.
n contextul mai larg al micrii psihanalitice, interesul
descoperitorului incontientului colectiv pentru
problemele pedagogiei nu constituie o excepie.
Dimpotriv, constatnd c rdcinile nevrozei adultului
se afl n disfunciile relaionrilor (educative)
intrafamiliale din copilrie, psihanalitii perioadei
nceputurilor au considerat pe bun dreptate c
profilaxia printr-o educaie modificat n sens permisiv
este preferabil terapiei corective ulterioare. La Jung,
perspectiva este mai general, mai puin specializat.
Vasile Dem Zamfirescu
Este instituia iniierilor sau a consacrrilor virile; la
vrsta pubertii, adolescentul este dus n casa
brbailor sau ntr-un alt loc de consacrare, unde este

sistematic nstrinat de familie. Totodat este iniiat n

tainele religioase i este situat ntr-o lume complet
nou, nu doar n ce privete relaiile cu totul noi, dar i
ca o personalitate nou, devenit un quasi modo
genitus. Iniierea este adesea legat de tot felul de
torturi, nu rareori de circumcizie i altele asemenea.
Obiceiurile sunt fr ndoial strvechi i au lsat urme
n incontientul nostru, la fel ca multe alte triri
primitive. Ele au devenit aproape un mecanism
instinctiv, aa nct i fr o necesitate exterioar se
reproduc mereu de la sine, ca n cazul botezului
studenesc sau n consacrrile studenilor americani
care l depesc pe acesta. Ele sunt ngropate n
incontient ca o imagine primordial, ca un arhetip,
cum spune Augustin."
C.G. Jung

C Alti Autori
36

Carotenuto
Aldo

Un triunghi
psihanalitic.
Sabina
Spilrein ntre
Jung i Freud

Trei

Bucuresti

2001

260

12.90

Cine se joac cu focul risc s se ard!

Dac psihanaliza este, prin Sentimentele primitive i
extrem de puternice pe care le readuce la via, o
astfel de "joac", atunci Jung este unul dintre analitii
care au czut victim, asemeni unui ucenic vrjitor,
forelor obscure pe care le-au invocat. El a rspuns
sentimentelor pe care le-a trezit n Sabina Spilrein, o
foarte tnr i foarte bolnav pacient, prin
tratamentul psihanalitic pe care i l-a aplicat. De aici o
mulime de complicaii printre care i intervenia lui
Freud, unele dintre ele de-a dreptul dramatice,
complicaii pe care cititorul le poate cunoate n detaliu
parcurgnd pasionantele documente din carte. Dei
nefericit, totui iubirea i-a dovedit i n acest caz
fora tmduitoare: nu numai c n urma relaiei cu
Jung Sabina se vindec; ea reuete cu brio s
studieze medicina, devenind apoi psihiatr i
psihanalist de notorietate internaional.
Vasile Dem. Zamfirescu

37

Michel
Cazenave

Jung.
Experienta
interioara.

Human
itas

Bucuresti

1997

216

38

Corbett
Lionel

Functia
religioasa a
psihicului

IRI

Bucuresti

2001

392

39

Corneau
Guy

Exista iubiri
fericite?

Human
itas

Bucuresti

2000

228

40

Corneau
Guy

Exista iubiri
fericite?

Human
itas

Bucuresti

2006

208

In Amintiri, vise, reflectii, Jung afirma ca, de-a lungul

intregii sale vieti, trairile launtrice au eclipsat
intotdeauna evenimentele exterioare. Cartea lui Michel
Cazenave isi propune sa clarifice sensul experientei
interioare sub fascinatia careia s-a aflat Jung si sa
descifreze relatia sa cu moartea, cu Dumnezeu, cu
sacrul, cu sinele, cu inconstientul. Ceea ce ramasese
obscur in Amintiri capata in aceste pagini o lamurire, in
zona inexprimabila si misterioasa a lumii jungiene
patrunde o raza de lumina. Michel Cazenave eseist si
romancier este coordonatorul traducerii in franceza a
Operelor complete ale lui C. G. Jung. A publicat cartea
de fata in 1997.

8,6

17

Ea este femeia care iubeste prea mult, el este

barbatul care se teme sa iubeasca. El sufera de
sindromul funiei de gat, ea de sindromul lasoului.
Fara sa-si dea seama, fiecare aduce in intimitatea
cuplului carentele relatiei saie din copilarie cu parintele
de sex opus. Neintelegerile si conflictele lor isi au de
obicei originea in trauma fetitei neglijate de tata si in
neajutorarea baiatului supraprotejat de mama. Si
totusi, iubirile noastre pot fi fericite, sustine autorul
acestui bestseller international. Exista solutii pentru
formarea unui cuplu viabil solutii indraznete, la
indemana noastra, dar greu de descoperit pe cont
propriu.
"Ea este femeia care iubete prea mult", el este
brbatul care se teme s iubeasc". El sufer de
sindromul funiei de gt", ea - de sindromul lasoului".
Fr s-i dea seama, fiecare aduce n intimitatea
cuplului carenele relaiei sale din copilrie cu printele
de sex opus. Nenelegerile i conflictele lor i au de
obicei originea n trauma fetiei neglijate de tat i n
neajutorarea baiatului supraprotejat de mam.
i totui, iubirile noastre pot fi fericite, susine autorul
acestui bestseller internaional. Exist soluii pentru

41

Coupal
Marie

C u m s a - t i Human
i n t e r p r e t e itas
zi visele.
Dictionar
de
simboluri
onirice

Bucuresti

2000

472

42

Fordham
Frieda

Introducere
in psihologia
lui C.G. Jung

Bucuresti

1998

205

IRI

4.5

formarea unui cuplu viabil - soluii ndrznee, la

ndemna noastr, dar greu de descoperit pe cont
propriu..."
Guy Comeau este un cunoscut analist jungian din
Canada.Profeseaza la Quebec si tine in intreaga lume
conferinte pe tema cuplului si a raporturilor familiale.
Prima lui carte, Pere manquanti fils manque (1989), a
fost tradusa in zece limbi si i-a adus celebritatea.
Exista iubiri fericite? a devenit un bestseller absolut in
Franta si are traduceri in cincisprezece limbi.
Somnul si mai cu seama visul ne elibereaza de
constrangeri si interdictii, punandu-si o amprenta
hotaratoare asupra vietii noastre diurne. Scrisa sub
forma unui dictionar de simboluri onirice, Cum sa-ti
interpretezi visele este un ghid destinat oricui vrea sasi analizeze visele in plan psihologic, psihanalitic,
ezoteric sau mitologic. De formatie jungiana, specialist
de renume in domeniu, Marie Coupal ofera nu numai
cheia interpretarii viselor, dar si solutii simple pentru a
ne modela viata onirica, esentiala in stabilirea
echilibrului nostru mental si fizic.
Impresia de fascinanta bogatie a operei lui Jung vine
de la extensiunea si diversitatea epicii sale mitologice
si de la imensul travaliu de interpretare comparatista,
ceea ce il situeaza mereu dincolo de granitele
psihologiei. Depozitar al unor stocuri uriase de
informatie privind filosofia, istoria religiilor, teologia,
spiritismul, alchimia, magia, miturile si simbolistica mai
multor culturi (a facut, in scopuri documentare,
calatorii pe continentele unde putea fi studiata
civilizatia primitiva), Jung arata J. Brown este mai
degraba un metafizician, teoria sa fiind mai mult un
sistem metafizic decat o scoala de psihologie
stiintifica. Aceeasi parere o impartaseste Curt
Boenheim, care spune ca Jung may be called the
philosopher among modern psychologists. Cele cateva
mari descoperiri ale sale sunt insa de ajuns spre a-i
fixa un loc distinct in istoria psihologiei.
Dr. Leonard Gavriliu

43

Hopcke H.
Robert

Nimic nu e
intamplator.
Coincidente
si destin

Human
itas

Bucuresti

2002

256

44

Hopcke H.
Robert

Nimic nu e
intamplator.
Coincidente
si destin

Human
itas

Bucuresti

2006

232

45

Jaffe
Aniela

Aparitii de
spirite si
semne
prevestitoare

Human
itas

Bucuresti

1999

252

17

Sincronicitate este termenul introdus de C. G. Jung

pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti
le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite
ce ne transforma in personajele unei povesti
misterioase si pline de sens povestea vietii noastre.
Pornind de la evenimente reale, Robert Hopcke
exploreaza rolul sincronicitatii in toate domeniile si
momentelecheie ale unei existente: in iubirile pe care
le traim si in viata noastra profesionala, in vise si in
viata spirituala, in boala si in preajma mortii.
Robert H. Hopcke este psihoterapeut si director al
Centrului de Studii Simbolice din SUA. Nimic nu e
intamplator, cea mai importanta scriere a sa, a devenit
un bestseller national.
Sincronicitate este termenul introdus de C.G. Jung
pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti
le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite
care ne transforma in personajele unei povesti
misterioase si pline de sens - povestea vietii noastre.
Pornind de la evenimente reale, psihoterapeutul Robert
H. Hopcke exploreaza in aceasta carte - devenita
bestseller national in SUA, aflata la a doua editie
romaneasca dupa ce a avut mai multe tiraje succesive
- rolul sincronicitatii in toate domeniile si momentelecheie ale unei existente: in iubirile pe care le traim si in
viata noastra profesionala, in vise si in viata spirituala,
in boala si in preajma mortii.
Psihanalista, scriitoare si secretara a lui C. G. Jung,
Aniela Jaffe studiaza si interpreteaza relatarile venite
ca raspuns la ancheta revistei elvetiene Schweizer
Beobachter privind fenomenele parapsihologice legate
de aparitii de spirite, semne premonitorii, coincidente
semnificative. Ca asemenea fenomene nu sunt tocmai
rare o dovedeste numarul mare de reactii la ancheta: 1
200 de scrisori continand 1 500 de relatari care se
constituie intr-un bogat material de studiu. Caracterul
arhetipal al intamplarilor e dezvaluit de remarcabilele
similitudini si constanta unor teme in povestirile
cercetate. Legaturile intre anumite intamplari
inexplicabile petrecute relativ recent si mituri, legende,
experientele misticilor si reprezentarile alchimistilor ne
apropie de inconstientul colectiv concept central al
psihanalizei lui Jung.

46

Mc Lynn
Frank

Viata lui Jung Lider

(2 vol)

Bucuresti

2000

800

47

47

Palmer
Michael

Freud i Jung
despre religie

IRI

Bucureti

1999

304

10.5

48

Samuels
Andrew,
Shorter
Bani,
Plaut Fred

Dictionar
critic al
psihologiei
analitice
jungiene

Human
itas

Bucuresti

2005

316

24

Carl Gustav Jung este considerat drept unul dintre

filozofii cei mai de seama, un guru al miscarii New Age,
o sursa de modele de gindire alternative care au
fascinat generatii de-a rindul si care capteaza interesul
cititorilor din ce in ce mai mult. Cartea lui Frank
McLynn, cea mai completa biografie a lui Jung,
abordeaza in profunzime viata si opera marelui filozof
care pentru mult timp a fost protejatul lui Freud, iesind
mai tirziu din umbra mentorului sau, urmare a unei
celebre dispute ce i-a marcat intreaga viata. Scrierile
sale, controversate datorita vederilor de dreapta si
unor abordari originale ale sexualitatii, l-au impus ca
un ginditor novator. Printre altele, acestea dezvaluie
simboluri universale, ca subconstientul colectiv (in
opozitie cu cel individual) si semnificatia viselor. Ca
urmare a teoriei sincronismului si a interesului sau
pentru mit si religie orientala, pentru alchimie si
astrologie, opera lui Jung reprezinta o antiteza
evidenta a gindirii freudiene si are o influenta
covirsitoare in intelegerea conceptelor de psihanaliza si
subconstient. Frank McLynn, care se dovedeste a fi un
biograf desavirsit, intricind viata lui Jung cu cea a lui
Freud, a realizat, dupa aprecierile unanime ale criticii
de specialitate, cea mai buna lucrare despre titanul
gindirii Carl Gustav Jung.
Cartea lui Michael Palmer, prestigios academic tutor
la Scoala de teologie de la Westminster College
(Oxford)), ne ofera o paralela extrem de revelatoare,
euristica am spune, intre conceptiile despre religie ale
celor doi mari protagonisti ai psihanalizei, Freud si
Jung, prilej pentru autor de a expune analitic doua
sisteme de gandire care si-au pus amprenta pe cultura
intregului secol XX.
Leonard Gavriliu
De la moartea lui Carl Gustav Jung, in 1961, psihologia
analitica s-a dezvoltat incontinuu, acest dictionar
urmarind felul in care ipotezele si teoriile sale au fost
adoptate, amendate sau respinse. Fiecare disciplina isi
creeaza propria ei terminologie, psihologia analitica
nefacand exceptie de la aceasta regula. Scopul
dictionarului este de a explica intelesurile ascunse in
jargonul analizei jungiene, de a da viata unui limbaj
abstract. El imbina acuratetea istorica si eruditia cu o
atitudine critica emulativa.

49

Souzenelle
Annick de

Simbolismul
corpului
uman

Amarc
ord

Timisoara 1996

409

50

Souzenelle
Annick de

Oedip
interior.
Prezenta
logosului in
mitul grec

Amarc
ord

Timisoara 1999

174

8.2

Limbajul scrierilor lui Jung, si al psihologiei analitice in

general, este uneori dificil de inteles, dictionarul fiind
primul ghid in acest domeniu. Apeland la intreaga lor
experienta de analisti, profesori si scriitori, autorii au
cuprins in dictionar: termeni si idei create si elaborate
de Jung; termeni si idei ce apartin terminologiei
generale, dar care au fost utilizate de Jung cu un sens
aparte; cuvinte obisnuite folosite de Jung intr-o forma
neobisnuita; termeni importanti creati de alti psihologi
analitici; termeni psihanalitici care au fost adaptati sau
dezvoltati de catre Jung.
Dictionarul se va dovedi un instrument de neinlocuit
pentru cei care se pregatesc sau practica psihologia
analitica, pentru psihiatri, psihanalisti, psihoterapeuti si
indrumatori sociali. El va fi de mare ajutor si pentru
savanti, cercetatori si pentru toti cei care studiaza
opera lui Jung.
O carte senzationala, care ne redescopera propriul
corp, invatandu-ne sa-l citim si descifram ca pe o noua
limba: limba straveche a arhetipurilor.O anatomie
simbolica, asa cum au descris-o si inteles-o
CartileTraditiei: Vedele, Biblia, Evangheliile, Coranul.
Traducere de Margareta Gyurcsik Timisoara 1996
Unul dintre cei mai mari specialisti in lectura simbolica si
spirituala a textelor biblice, Annick de Souzenelle, odata
cu Simbolismul corpului uman, opera sa de baza, afirma
ca toate marile mitologii ale lumii sunt purtatoare de
Logos divin.
Convinsa de acest lucru, ea indrazneste sa intre in miezul
miturilor grecesti si, in primul rand, al celui ce a stat la
baza psihanalizei: Oedip. Fara a nega expierienta
fundamentala a freudismului, autoare3a reia povestea
mitologica si ii urmareste prelu8ngirile pana in opera lui
Sofocle. Destinul lui Oedip, departe de orice fatalitate si
de orice interpretare determinista, se imbogateste cu o
lumina mistica in care omul e chemat sa se insoteasca cu
sora-mama sa, symbol al fenimismului sau interior,k
sis a parcurga etapele successive ale initerii ultime.
Pentru a preciza sensul unei asemenea lecture total
novatoare a mitului oedipian, Annick de Souzenelle ne
invita san e amintim de povestea lui Tezeu acest erou
prea grabit ale carui numeroase fapte ascund o fuga de
orice explorare interioara si de aceea a Europei, symbol
al unei civilizatii a carei prima vocatie este regasirea
propriului Orient.

La ora construirii Europei, a carei finalitate pare multora

atat de obscura, Annick de Souzenelle semneaza astfel
una dintre cele mai angajate carti ale sale sin e invita sa
regasim sensul profound al dublei noastre mosteniri, cea
a Atenei si pe cea a Ierusalimului.

51

Souzenelle
Annick de

Egiptul
interior sau
cele 10 plagi
ale sufletului

Amarc
ord

Timisoara 2001

200

52

Stevens
Anthony

Jung

Human
itas

Bucuresti

192

1996

3,8

In lumina psihologiei adancurilor, a traditiei crestine si

a bogatiei minunate a limbii ebraice, cartea Exodul,
care nu era pentru multi decat relatarea legendara a
iesirii din Egipt a poporului evreu, se descopera in
lucrarea de fata ca o adevarata carte a vietii. Numerele
devin simboluri, cuvintele si numele isi desfasoara
bogatiile de sens si cele 10 plagi care se abat succesiv
asupra tarii lui Faraon, pentru a-l determina sa dea
voie poporului evreu sa plece, sunt tot atatea incercari
propuse omului pe calea eliberarii sale si a pastelui sau
launtric.
Parcurgand aceasta lectura vie a unei carti biblice,
eliberat de interpretarile banalizante, memoralizante si
istoriciste, Annick de Souzenelle ne invita sa
redescoperim patrimoniul nostru sacru.
Inconstient colectiv, arhetip, introversiune
extraversiune, individuatia Sinelui sunt cateva dintre
conceptele fundamentale jungiene care au transgresat
domeniul psihologiei analitice, intrand in marea
istorie a ideilor acestui veac.
La fel de innoitoare au fost conceptiile lui Jung privind
miturile, religia sau alchimia, teoriile sale despre
etapele vietii ori tipurile psihologice, principiile de
interpretare a viselor sau insasi practica analitica pe
care a instituit-o.
Dar ideile lui Jung consemnate in lucrari erudite si
vizionare, insumand in editia de Opere complete
douazeci de volume groase raman prea putin
cunoscute neinitiatilor.
Anthony Stevens, psihiatru si analist de scoala
jungiana, propune cititorului nespecialist o prima
initiere in opera maestrului sau. Si pentru ca ideile lui
Jung au crescut din experiente proprii, intretesandu-se
cu viata autorului lor, ele sunt prezentate si
interpretate pe fundal biografic. Nu lipseste din aceasta
biografie episodul prieteniei JungFreud urmate de
despartirea lor si nici acela care i-a adus lui Jung
acuzatia de pronazism.

53

Stevens
Anthony

Jung

Human
itas

Bucuresti

2006

192

15.20

54

Wehr
Gerhard

C.G. Jung

Teora

Bucuresti

1999

176

5,5

55

Wehr
Gerhard

Doi giganti.
Jung si
Steiner

Trei

Bucuresti

2002

248

9,90

Inconstient colectiv, arhetip, introversiuneextraversiune, individuatia Sinelui sunt cateva dintre

conceptele fundamentale jungiene care au transgresat
domeniul "psihologiei analitice", intrand in marea istorie
a ideilor acestui veac.
La fel de innoitoare au fost conceptiile lui Jung privind
miturile, religia sau alchimia, teoriile sale despre
"etapele vietii" ori "tipurile psihologice", principiile de
interpretare a viselor sau insasi practica analitica pe
care a instituit-o. Dar ideile lui Jung - consemnate in
lucrari erudite si vizionare, insumand in editia de Opere
complete douazeci de volume groase - raman prea putin
cunoscute neinitiatilor. Anthony Stevens, psihiatru si
analist de scoala jungiana, propune cititorului
nespecialist o prima initiere in opera maestrului sau. Si
pentru ca ideile lui Jung au crescut din experiente
proprii, intretesandu-se cu viata autorului lor, ele sunt
prezentate si interpretate pe fundal biografic. Nu
lipseste din aceasta biografie episodul prieteniei JungFreud urmate de despartirea lor si nici acela care i-a
adus lui Jung acuzatia de pro-nazism.

Caracterul enigmatic al marilor oameni ai istoriei

spiritului, n msura n care sunt contemporani ntre ei,
const adesea n aceea c, pe de o parte, nu duc lips
de o diagnosticare temeinic a epocii lor, pe de alt
parte ns nesocotesc uneori total importana
opozantului lor. Nu rareori se ntmpl ca unii
contemporani profilai s triasc viei paralele,
trecnd unul pe lng cellalt dei ei s-ar putea
completa reciproc n privina obiectivului lor, ba poate
chiar s-ar putea corecta i impulsiona.
Steiner i Jung nu s-au aflat niciodat n timpul vieii
ntr-un schimb de idei direct, dei ntre 1875 (anul
naterii lui Jung) i 1925 (anul morii lui Steiner) au
fost contemporani o jumtate de veac i au lucrat n

apropiere geografic. Antroposoful i psihologul

abisurilor vorbesc cte o limb care, firete, i este
reprezentantului celeilalte orientri strina. Acestei
realiti i se adaug elemente evident surprinztoare

rubrica realizata de Petra Cristoloveanu & Daniela Prilipcianu