U.A.U.I.M.

ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA

ANUL II ARH.
2010 2011
Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 6
SISTEMUL PARCELAR

TEMA ESEU INDIVIDUAL

4 pagini - Times New Roman 12, 1,5rd.

Rezumat max. 7 randuri, Times New Roman 12, 1,5rd.

Fotografii permise max. 10% din eseu.
Tematica la alegere:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Noi tendinte in morfologia urbana ca disciplina.

Despre limitele orasului.
Morfologie si arhetipuri urbane.
Tesutul orasului ca depozitar de memorie.
Orasul ca text/ texturile orasului.
Fondul construit al zonei centrala a Capitalei.
Sistem parcelar diversitate culturala.

Format electronic (exclusiv) - doc., txt.

Transmitere pe: angelica.stan@gmailcom
Predarea: 19.mai 2011.

B I B L I O G R AF I E
MORFOLOGIE SI TIPOLOGIE URBANA
CULLEN , Gordon- Townscape (III 1941)
ALEXANDER, Christopher- A Pattern of Languages, MIT Press, 1983 (I 9657)
KRIER, Robert - Urban Space
LAURIAN, T.- Urbanismul ( II1858)
CHIARA, V. - Larte narativa tipologica ( II 4882)
NORBERG- SCHULZ, Christian - Genius Locci
CHOAY, Francoise - Lurbanisme, utopie et realites ( I2132)
GIEDION, S.- Espace, temps et architecture
DERER, Petre- Locuirea urbana
HARHOIU, Dana- BUCURESTI- Intre occident si orient
ELEMENTE TIPOLOGICE PARTICULARE
SITTE, Camillo - Arta construirii oraselor, (II 5276)
CASTEX, A. - Formes urbaines- de lilot a la barre ( I34T)
LYNCH, Kevin - Imaginea orasului (I 2849)
RYKVERT, J.- The seduction of Place, 2000, (II 5731)
TINTORI, Silvano - Lindividualita urbana
ZELLNER,P.- Hybrid space, 1999 (II 5738)
PARCELAR
MERLIN, Pierre, CHOAY, Francoise, Morphologie urbaine et parcellaire (I 8628)
LYNCH, Kevin Good city form (II 5325)
***
Regulament parcelare (III 3799)
GALLION, A., EISNER, S.- The urban pattern City Planning and design (II 5086)
ANALIZA TESUTULUI URBAN
LYNCH, K, HACK, G. - Site planning (II 5096)
SZCZOT, Frederic - Elements analitiques de lespace urbain
BOTEZ M., CELAC, M. - Sistemele spatiului amenajat (I 6444)
PIETONALE
***
Spatii urbane pietonale (II 4432)
***
Urban design street and square(I 8033)
***
Pedestrian areas (III 2512)
***
Accomodating the pedestrians (II 4957)
***
Les espace pietons, 1991 (III 75T)

SISTEMUL PARCELAR

e compus din:
Parcela
Insula urbana (grupare
de parcele delimitata
de strazi)
Relatiile dintre
parcele/ tipuri de
parcele/ grupari de
parcele

PARCELA
CARACTERISTICI GENERALE

Suprafata
Deschidere la strada
Accesibilitate
Adancime
Forma, proportii
Dimensiuni
Utilizare (folosinta,
functiuni)

Aliniament
Limita trotuar
Carosabil

Limite laterale

Limite laterale

Limita posterioara

PARCELA
Din punct de vedere spatial- parcela este suprafata orizontala
(planul)
Din punct de vedere morfologic - parcela este unitate primara in cadrul
tesutului urban (urbigena = generatoare de alte elemente urbane mai
complexe- ex. insula urbana, vecinatatea, etc )
Din punct de vedere perceptiv - parcela este un ansamblu de linii
limite garduri, imprejmuiri
Din punct de vedere juridic- parcela materializeaza proprietateateritoriul aflat sub o anume jurisdictie* proprietatea in sensul dat de Codul Civil - TITLUL II
DESPRE PROPRIETATE

Art. 480. Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si

dispune de un lucru n mod exclusiv si absolut, ns n limitele
determinate de lege.
- inscrierea propietatii in Cartea funciara (cu toate

servitutile) = obligativitate la intocmirea unei documentatii

de urbanism

INSULA URBANA
Delimitarea insulelor
Factor de evolutie
Matrice a formei urbane
ulterioare
Linia mediana de
subimpartire initiala a
parcelelor
- Caracter agrar perioada
medievala, pre-moderna

Bucuresti
1854
Planul Boroczyn

INSULA URBANA

Bucuresti
1911

DINAMICA SISTEMULUI
PARCELAR
Diversitatea intereselor
individuale/ colective

Diversitatea formelor de
ocupare/utilizare a teritoriului

DIVERSITATE A
FORMEI URBANE

DIVERSITATE
CULTURALA

Fragmentare
Divizare
Subdivizare
Parcelare
Reparcelare

ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR

Criterii de analiza

Dupa mod de provenienta

Dupa accesibilitate
Dupa forma- proportii / deschidere la strada
Dupa densitate- fragmentare
Dupa functiuni
Dupa regimul juridic
Dupa eficienta utilizarii parcelei (POT, CUT)
RELATIILE SISTEMULUI PARCELAR

- DINTRE PARCELAR SI RELIEF

- DINTRE TRAMA STRADALA SI
PARCELAR
- DINTRE FUNCTIUNI SI PARCELAR

ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR

Parcelar urban - traditional- organic

Parcelar urban de interventie/proiectat
(industrii, lotizari noi, blocuri)
Parcelar urban periferic (fost agricol, recent
intrat in intravilan)
Parcelar rural
Parcelar agricol- in extravilan

PRINCIPII DE ORGANIZARE PENTRU O LOTIZARE P+1-2 NIVELURI

LOCUINTE IZOLATE / CUPLATE, ZONA URBANA/PERIFERICA
cca. 60 UNITATI, NIVEL MEDIU DE PRET

1. ACCESIBILITATEA CAROSABILA

relatia rapida si facila cu o artera importanta de relationare cu orasul

intrare fluenta (preferabil giratoriu),
dimensionare min.2 benzi/sens (14 m carosabil)
semnalizare corespunzatoare,
ierarhizarea circulatiilor interioare (ex. de la 14 m la min.7m
carosabil artere dublu sens, min.6m artere sens unic)
fluenta circulatiilor interioare (prin traseu geometric controlat,
intersectii corect rezolvate, spatii de refugiu pentru transport in
comun, spatii pentru parcari laterale, benzi pentru biciclete pe trasee
special concepute)

2. ACCESIBILITATEA PIETONALA

Sistem pietonal integrat = circulatii pietonale trotuare + circulatii

pietonale si platforme (piete) de promenada/ comerciale /de
agrement/sport
Dimensionarea trotuarelor in raport cu tipul de strada gabaritul
strazii + functiunile dominante
Separarea circulatiilor pietonale de cele carosabile- spatiu plantat
intermediar
Orientarea si utilizarea elementului natural lac, padure, spatiu
amenajat de tip parc, scuaruri/ gradini de cartier,
Relationarea sistemului pietonal cu zonele de invatamant (scoala,
cresa, gradinita)
Relationarea sistemului pietonal cu arterele si nucleele comerciale si
in relatie cu transportul in comun si cu pistele de biciclete
(incurajarea utilizarii transportului alternativ automobilului)

3. MIXITATE SI COMPATIBILITATE FUNCTIONALA

Dozarea functiunilor (de la cele mai atractive- comert, servicii, loisir

la cele mai putin atractive locuire, depozitare, industrie) in relatie
cu gabaritele circulatiilor carosabile propuse
Utilizarea unei mixitati de functiuni in zonele cu caracter central (fie
in imobile cu functiuni mixte -comert si servicii la parter, mezanin +
locuire al etejele superioare, sau mixitate la nivel zonal)
Evitarea incompatibilitatilor functionale industrie/locuire,
depozitare/ locuire, comert /parc, scoala/alimentatie publica
Evitarea crearii de nuclee monofunctionale in zonele de interes
central
Plasarea unitatilor de invatamant obligatoriu (scoala, gradinita) in
raport cu aria de deservire (cca. 50m)- in interiorul zonelor de locuit
si cu deservire de pe artere secundare, dar in vecinatatea statiilor de
transport in comun

4. COERENTA SPATIULUI PLANTAT

Realizarea unui sistem plantat integrat in relatie cu cel pietonal si cu

circulatiile carosabile.
Acest sistem plantat trebuie orientat catre elementul natural existent
(daca exista)
Sistemul plantat trebuie ierarhizat in corelare cu gradul de interes
public spatiile cele mai mari catre zonele cele mai atractive
Sistemul plantat trebuie sa ajunga sa deserveasca toate zonele
propuse prin gradini, scuaruri, piatete la nivelul fiecarei insule urbane
5. COERENTA INALTIMILOR

Altimetria generala a zonei trebuie conceputa in relatie cu:

Topografia naturala a terenului
Geometria si gabaritul circulatiilor carosabile
Accentele verticale trebuie distribuite astfel incat sa
serveasca semnalizarii si marcarii locurilor semnificative
ale ansamblului

ANSAMBLU LOCUINTE SOCIALE - CHITILA

CONCEPTUL DE ORGANIZARE LA NIVEL DE

ANSAMBLU

Organizarea de ansamblu a parcelrii a urmrit :

1- Asigurarea dezvoltrii compacte a localitii Chitila
(cca 12.500 de locuitori)
2- integrarea fireasc cu vatra existent a localitii
Chitila prin continuarea tramei stradale i meninerea
unor legturi imediate cu zona central.
3- Punerea n legtur direct a ct mai multor parcele
cu elementele favorabile de cadru natural prin
orientarea n evantai a strzilor spre Valea Saulei.
4- Realizarea unei mixiti necesare i dorite funcionale
prin rezervarea unei suprafee importante de teren
pentru dotri-echipamente colective.

CONCEPTUL DE ARHITECTURA

Parcelarul in mediul rural

Caracteristici:

dimensiuni mari ale parcelelor/ tarlale

folosinte diferite: locuinta, anexe, agricultura
forme neregulate
adancime foarte mare
accesibilitate redusa

Tipuri de asezari
rurale care duc la
structuri parcelare
diferite:

sate care au evoluat in timp,

dezvoltare spontana:
structura organica

sate de intemeiere,colonizare:
structura ordonata pe baza
unor planuri prestabilite

Tipologie
Dupa ocupatia dominanta
- satele cu functii predominant agricole - specializate fie in
cultura cerealelor si a plantelor tehnice, fie in viticultura, fie in
cresterea animalelor etc.
- satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturii
se disting si unele activitati - industriale: prelucrarea lemnului,
exploatarea resurselor minerale s.a.
-satele cu functii agricole si de servicii (comert, transporturi,
turism).

Dupa numarul locuitorilor

- sate mici (sub 500 locuitori),
- sate mijlocii (500- 1500 de locuitori)
- sate mari (1500- 4000 de locuitori)
-sate foarte mari (cu peste 4000 de locuitori)

Tipologia geografica
Dupa tipul de organizare:

- Sate risipite, regiuni montane / pastorit/ gospodarii izolate,

fiecare avand in jur propriul teren de folosinta;

-Sate rasfirate, prezente in special in regiunile de deal si de

podis, au gospodariile situate la distante mai mici unele de altele. O
parte din terenul agricol (livezi, vii, gradini de legume) este cuprinsa
in vatra satului, dar cea mai mare parte ramane in exteriorul vetrei;

-Sate adunate, la campie si in depresiuni,

vatra bine conturata
gospodariile sunt lipite unele de altele,
terenurile agricole se detaseazanet in exteriorul vetrei
- sat cu piata centrala (tipic pentru Germania,
Marea Britanie),
- satul circular (kraal) al crescatorilor de animale
din Africa de Sud,
- satul linear sau satul- strada (in Tarile Romane)

Tipologia morfo-spatiala
Dupa tesut / texura:

satul cu case izolate

satul rsfirat
satul de vale
satul ngrmdit
satul de-a lungul drumului
satul dreptunghiular
satul compact adunat
satul circular
satul radial.

Diferentierile provin din:

Evolutii istorice diferite
Factori naturali
Mentalitati, obiceiuri, traditii
Necesitati de supravietuire/aparare
Legi, regulamente

Relatia parcelar - tip de sat

parcelar
proiectat
Sat colonie
geometrizat

parcelar
tentacular
Sat
adunat

parcelar
compact
Sat adunat

parcelar mixtorganic si
proiectat
Sat rasfirat:

parcelar
linear alungit
Sat alungit, rasfirat

Parcelar
dispersat
Sat risipit

Evolutia parcelarului in mediul rural

Cea mai veche form de proprietate n satele romneti a fost stpnirea prin
DEVALMASIRE de ctre OBSTILE SATESTI.

-satele devlmae
- fiecare familie avea un lot egal n folosin
- dar lotul (delni n ara Romneasc, jirebie n Moldova, sesie n
Transilvania) se trgea la sori n fiecare an.
- pdurea, apele, punile erau folosite n comun.
- cu timpul, obtile steti au nceput s se diferenieze, loturile
devenind ereditare i inegale ca ntindere. Astfel a nceput s se
formeze o ptur mai nstrit care avea s joace rol conductor n
perioada feudala.
Totui, n perioada feudal i chiar pn n perioada modern, s-au pstrat, n
special n regiunile de munte i de deal, sate libere deinute razesii din
Moldova, mosnenii (sau moteni) din ara Romneasc, iar n Transilvania i
Banat funcionau liber comunitati de avere.
BIBLIOGRFIE RECOMANDATA:
Stahl, Henri H., Contribuii la studiul satelor devlmae
romneti, Editura Cartea Romneasc, Bucureti,
1998