CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie
2- Ianuarie, februarie
5-martie
11-aprilie
13-mai
14-iunie
16-iulie
17-august
18-septembrie
19-octombrie
20-noiembrie, decembrie
22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date
privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
1-internet, google (imagini)

2calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001

3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie
Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane

realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru
cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. Intre tarile cu viticultura
si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la
suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin.
Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas
d'or, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si
alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74%
reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre
soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba,
Riesling italian, Aligot, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca,
Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri
rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot
noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si
Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind
creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3
aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.
In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare
cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la
plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru
a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si
ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod
cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.
Ianuarie
1. n aceast lun temperaturile sunt relativ sczute de aceea n vii, practic,
lucrri nu se execut. Timpul trebuie folosit util la:
prepararea lzilor pentru soiurile de struguri pentru mas;
prepararea cosurilor din mlaj pentru recoltarea strugurilor pentru vin;
pregtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.
2. n ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, n afar de aratul de toamn,
fisurarea adnc a solului, amenajarea de constructii
antierozionale, n scopul acumulrii umidittii n sol se petrec si lucrri de
mentinere a zpezii n plantatia viticol prin tasarea ei, ce duce la topirea mai
lent a ei si infiltrarea apei n sol.
3.Viticultorii permanent trebuie s-si perfectioneze nivelul cunostintelor n
domeniul cultivrii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele
particularitti climatice (inclusiv ngheturi trzii de primvar, grindin, secet,
temperaturi prea sczute n timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente
tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si ngrsminte noi etc.

Februarie
1. Continu lucrrile ncepute n luna ianuarie.
2. n decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai nclzeste,
dispare riscul nregistrrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se
ncep lucrrile de pregtire ctre tiatul (curtitul) vitei de vie:
* se ntocmeste un plan - grafic al efecturii tiatului (care trebuie s includa
succesivitatea tierii pe soiuri, numrul de butuci, necesitatea n angajati
sezonieri etc.) nct aceast lucrare s fie finalizat n termenii care ar permite
s efectuam restul lucrrilor, inclusiv legatul n uscat, pn la dezmuguritul
vitei de vie;
* se determin cum au iernat butucii. Dac temperatura aerului n timpul iernii
a cobort mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul
multianual; dar dac temperatura aerului a fost cuprins ntre - 17 - 25C - pot
fi afectati numai ochii de iarn (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarn
si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor
de iarn depinde de mai multi factori, printre care soiul, ncrctura butucilor
n anul
precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.
Pentru a determina gradul afectrii ochilor de iarn - din vie se ia o
prob medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la baz,
cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc ntr-o ncpere unde se analizeaz
fiecare ochi de iarn, sectionndu-se longitudinal cu o lam.
Rezultatele observatiilor se nscriu ntr-un tabel, n care se fixeaz
(tabelul 1) la toate coardele si pe toat lungimea ochii sntosi (mugurele
principal si cei secundari sunt vii), vtmati (mugurele central este pierit, iar
cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). n baza acestor date
se determin procentul celor trei categorii de ochi de iarn dup viabilitatea
lor.
Atentie! Dac procentul ochilor vtmati este pn la 30% la soiurile
pentru vinuri pn la 40% la soiurile de struguri pentru mas, atunci
ncrctura butucului se las la nivelul anului precedent. Iar dac procentul
ochilor vtmati este mai mare, dar nu au depdit 80% atunci ncrctura
butucului se majoreaz cu 40-50%. Dac procentul ochilor vtmati
depseste 80% se utilizeaz tieri speciale n functie de gradul afectrii
butucilor.
Not: 2 ochi de iarn vtmati echivaleaz cu 1 ochi de iarn sntos si cu 1
ochi de iarn pierit.
nainte de tierea vitei de vie este foarte important de a determina
ncrctura butucului. Cea mai bun ncrctur a butucului se consider
aceea care asigur obtinerea unei recolte nalte si de calitate superioar a
strugurilor, fr a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor n anul

viitor. Dac pe butuc majoritatea lstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la baz - 6-12 mm), atunci nseamn c
ncrctura butucului n anul trecut a fost normal; dac majoritatea lstarilor
sunt slab dezvoltati - ncrctura butucului a fost mare, iar dac majoritatea
lstarilor sunt puternic dezvoltati - ncrctura butucului a fost mic.
Sunt mai multe metode de determinare a ncrcturii butucilor. Se
propune o metod practic si simpl. Metoda const n faptul c ncrctura
butucului se consider normal dac la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay,
Ponot, Feteasc alb, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon,
Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligot etc.) pe o
coard de rod de anul trecut sau dezvoltat n medie 2 lstari normal
dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii
(Muscat iantarni, Chasselas dor, Merlot, Riesling, Rkaiteli etc.)
- 2,5 lstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarn
neagr, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii
Magaracia, Alb de Suruceni, Startovi, Frumoasa alb, Ialovenschii ustoicivi
etc.)
- 3 lstari. n general mrimea strugurilor se determin dup lungimea medie
a cca 50 struguri: pn la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm .
mari.
n baza metodei propuse st determinarea ncrcturii n coarde de rod
pe fiecare punte de rod (tab.2) n functie de numrul de lstari normal
dezvoltai pe aceasta.
Determinarea ncrcturii butucului pe fiecare punte de rod
ine-i minte! n timpul tiatului, de obicei, se formeaz verig de rod
clasic sau fortificat.
Printre altele, ncrctura butucului se determin pe parcursul primei
jumtti a anului , utilizndu-se urmtoarele procedee:
a. plnsul . ncrctura se determin orientativ si se regleaz prin
tierea n uscat.
b. cresterea lstarilor si inflorescentelor. Incrctura butucului se
determin mai ral n functie de gradul de emitere a lstarilor si
inflorescentelor si se regleaz prin 2-3 pliviri a lstarilor verzi (la nceput se
nltur toti lstarii care sunt amplasati nu n corespundere cu forma
butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele
slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),
c. cresterea boabelor. Incrctura butucului se determin definitiv n
functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se nregistreaz si n
functie de rezultatele fecundrii florilor si se regleaz prin nlturarea unor
prti ale strugurilor sau a strugurilor ntregi.

3. Spre finele lunii februarie se ncepe tiatul vitei de vie.

Atentie! Vita de vie se taie cnd temperatura aerului nu este mai mica
de -5C.
Mai nti se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tierii
pe soiuri este urmtoarea: hibrizii productori directi, Lidia, Isabella, Noah,
soiurile de selectie nou, soiurile europene de struguri pentru vin si n sfrsit
soiurile de struguri pentru mas. Tiatul soiurilor europene ncepe cu Riesling
de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteasc alb,
Aligot, Rkatiteli etc.
Vita de vie se taie dup principiul .veriga de rod. adic anual pe cepul
de nlocuire de anul trecut se formeaz o nou verig de rod, iar coarda de
rod de anul trecut cu toti lstarii anuali dezvoltati pe ea se nltur.
La determinarea lungimii corzilor de rod, n afar de gradul de vtmare
a ochilor de iarn, mai influenteaz particularittile biologice ale soiului,
grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii
inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.
Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .
pentru 1mm grosime la baza lstarului maturat se las un ochi de iarn.
Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lstarului anual
maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si
trebuie s fie viu.
Pentru a determina lungimea corzilor de rod n functie de depunerea
inflorescentelor embrionare n ochii de iarn, acestia trebuie cercetati sub
microscopul special MBI-9.
n general toate soiurile omologate n funcie de lungimea corzilor de
rod pot fi divizate n 3 grupe:
1. Muscat Ottonel, Muscat Perl de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarni,
Chasselas dor, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor,
Moldova etc.- 4-7 ochi;
2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligot, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;
3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaiteli, Feteasc alb, Coarn
neagr, Rar neagr etc. - 6-10 ochi.
Martie
1. Continu tiatul vitei de vie.
2. Butucii care au fost ngropati toamna se dezgroap, se determin starea
iernrii si se taie dup principiul descris mai sus.
3. Reparaia spalierului - se schimb toti stlpii deteriorati; se adaug srma

care s-a rupt n anul precedent; toti stlpii nclinati se restabilesc n poziia
strict vertical, apoi se ntind toate firele de srm.
4. Copcitul - este agroprocedeul de nlturare a lstarilor subterani si a
rdcinilor superficiale. Scopul copcitului: prentmpinarea trecerii
butucilor de soiuri europene pe rdcini proprii (pot fi atacati de filoxer) sau
pe rdcinile superficiale (pot fi afectati de secet sau temperaturile sczute
din timpul iernii).
Tine-ti minte! Copcitul (cotortul) se face n mod obligatoriu anual la
toate soiurile, indiferent, dac au fost plantate cu vite altoite sau pe
rdcini proprii. Copcitul se face n felul urmtor: cu hrletul sau cu sapa se
face o groap n
jurul tulpinii subterane a butucului la adncimea de 15-18cm, apoi cu
secatorul sau cutitul se nltur lstarii subterani si rdcinile superficiale.
Dup aceasta groapa se acoper din nou cu sol.
5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie s fie
completate n primii ani de viat, dar e posibil de completat golurile cu
vite (de o calitate foarte bun) si la anii 5-10 dup plantare. Pentru o
reusit bun este foarte important ca s se fac urmtoarele lucrri:
Solul s se lucreze ntre rnduri, ct si n rnduri foarte calitativ;
Butucii vecini cu golul trebuie s fie condusi astfel nct ei s ocupe
numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lips;
Vitele altoite sau pe rdcini proprii (materialul sditor) trebuie s
fie de soiul care se completeaz si de o calitate impecabil: cel
putin 3 rdcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform
pe clciul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire
trebuie s aib o concrestere circular si dur; partea maturat a
lstarului altoiului s fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea
ntre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele
trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posed licent;
nainte de plantare vitele se pregtesc timp de 2-3 zile n felul urmtor: se
fasoneaz, rdcinile se scurteaz la10-12cm, iar lstarul
altoiului se las numai unul si se scurteaz la 2-3 ochi; se umecseaz
. se tin sub ap timp de 1-2 zile; se parafineaz . 1/3 a prtii
superioare a vitei, la temperatura de 10-15C cu un amestec din
94% parafin tehnic +3% sacz +3% smoal; se mocirlesc . n

ziua plantrii vitele se pun cu 1/3 a prtii inferioare n mocirl

(consistenta smntnii; bligar fermentat + sol de pdure .1:1).
Plantarea . n gropi fcute cu hrletul n ziua plantrii; groapa se face
la distanta de 5 cm de pichet, fr a fi clintit din loc, pentru a asigura
amplasarea strict a vitei n directia rndului; ltimea gropii nu se
reglementeaz ( cu ct mai lat cu att mai bine), iar adncimea gropii
trebuie s fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35
cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vit) pentru a
amplasa normal rdcinile si unde se pune sol negru (de deasupra),
bligar fermentat 5-7 kg si cte 10-20g de ngrsminte minerale de
NPK; totul se amestec, astfel nct adncimea gropii s rmn de
32-34 cm (des. 4); dup ce groapa este gata se amplaseaz vita (cu
punctul de altoire la nivelul solului) lng peretele cu pichet (a), se
umple o jumtate de groap cu sol negru, se taseaz cu picioarele
(b), se toarn 15-30 l ap si dup ce aceasta se infiltreaz n sol, se
umple groapa cu sol; se mai taseaz o dat usor si se face un musuroi
(c)
de

asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lstarului altoiului).

n cazul n care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot
fi completate prin marcote:
- aeriene . n plantatiile cu soiuri europene;
- prin sol (prin arcuire sau cu clci) - n plantatiile cu soiuri rezistente la
filoxer (hibrizii productori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie
nou . Moldova, Negru de Ialoveni etc.).
Marcote aeriene. Pn la locul lips se conduce unlstar verde, pe care,
pe parcursul a 2-3 ani se formeaz puntile de rod si verigile de rod; este
important ca acestea s fie formate din lstari normal dezvoltati (diametrul 812 mm), amplasate bine n spatiu; majoritatea operatiilor de formare se fac n
timpul vegetatiei n scopul reducerii efecturii rnilor.

Marcot prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se

educ special un lstar verde, care va fi utilizat primvara
urmtoare pentru marcotaj. Acest lstar trebuie s fie de o
dezvoltare normal fr copili si ndreptat spre locul lips.
Primvara acest lstar se amplaseaz ntr-un sant (cu adncimea
de 38-40 cm, ltimea - un hrlet, iar n locul lips ltimea . 40
cm) dup ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi
amplasai la nivelul solului n locul lips si vor fi acoperiti cu un musuroi de
sol mruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeaz toate organele aeriene ale
butucului, iar lstarul utilizat ca marcot se detaseaz de planta-mam.

Marcot cu clci.Se fac aceleasi lucrri ca n cazul precedent, numai

c lstarul destinat marcotajului se conduce pn la locul lips pe la suprafata
solului, iar la locul golului se face o groap (adncimea - 38-40 cm, limea .
40 cm), prin care se trece acest lstar, apoi partea superioar cu 2-3 ochi se
scoate la suprafaa solului si se acoper cu un musuroi.
Vitele plantate n scopul completrii golurilor precum si

marcotele, trebuie ngrijite n mod special primii 1- 4 ani (irigatul,

cotortul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si duntorilor,
operatiile n verde etc.).
Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate n locul golurilor precum si
marcotele, trebuie formate n conformitate cu forma butucului care este
utilizat pe sectorul dat.
Pentru a grbi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se
lucreaz foarte intensiv. n acest caz, butucii fr tulpin pot fi formati pe
parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpin pe parcursul a 4 ani.

Pe parcursul acestor ani se lucreaz exemplar solul, butucii se trateaz

contra bolilor si duntorilor si sunt supusi lucrrilor indicate mai jos:
-1 an de la plantare: lucrri de formare a butucului nu se aplic; se
instaleaz spalierul;
-anul 2: primvara se repet tiatul scurt la 2-3 ochi; cnd lstarii verzi
ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lsndu-se numai
viitoarele brate sau tulpini si 1 lstar de rezerv; lstarii lsati se leag de
tutor sau prima srm; dac apar lstari de prisos se nltur nc de 2-3 ori
pe parcursul vegetatiei; cnd lstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini

se ciuntesc, cea ce favorizeaz dezvoltarea abundent a cpililor; cnd cpilii

ating lungimea de 3-5cm se nltur toti n afar de cei 2-3 de pe partea
superioar a fiecrui brat sau tulpini; la formele cu tulpin n scopul majorrii
erectittii (triniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se
mpletesc reciproc.
Atenie! Tulpinile si bratele se fac din lstari de o singur vrst.
-anul 3: la formele fr tulpin se formeaz verigile de rod pe partea
superioar a fiecrui brat; la formele cu tulpin se taie lstarii destinati pentru
brate la lungimea acestora; dac pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe
tulpini se dezvolt lstari de prisos se plivesc lsndu-se cte 3 pe fiecare brat
viitoarele punti de rod: cnd lstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se
ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeaz dezvoltarea cpililor, care
se copilesc lsndu-se numai cte doi mai bine dezvoltai;
-anul 4: la toate formele se taie dup principiul "veriga de rod" se aplic
operatiuni n verde n scopul mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate n timpul tiatului si
formrii butucilor:
n calitate de cep de nlocuire si coard de rod se aleg numai
lstarii normal dezvoltati;
De pe elementele verigii de rod se nltur uscturile, crceii,
rmsitele de struguri, cpilii etc.;
Tieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se las un
ciot de 5-6 mm;
Butucul suport mai usor operatiile n verde utilizate n scopul formrii
butucilor dect tiatul de primvar;
Utilizarea operatiilor n verde (plivitul lstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul,
copilitul, legatul lstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formrii
butucilor;
n scopul pstrrii posibilittii de a restabili butucii cu tulpin, afectati de
ngheturile de iarn, n fiecare an la baza tulpinii se conduce cte 1-2 lstari
(amplasati pe cepul de rezerv), care toamna dup cderea frunzelor se
acoper cu sol.
6. Constructiile antierozionale se practic n plantatiile amplasate pe pant. n
rndurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se utilizeaz piloni din
lemn, stlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurile centrale si
magistrale, pe lng fsiile de protectie, barajele pot fi fcute prin plantarea
arbustilor si pomilor fructiferi, astfel nct s nu mpiedice la deplasarea
tehnicii prin plantaiile viticole.

Aprilie
1. Legatul n uscat . trebuie de terminat pn la dezmuguritul vitei de vie,
deoarece legatul n timpul dezmuguritului duce la pierderea a
20-50% din
potentialii lstari si corespunztor a strugurilor. Termenul optimal al legatului
este cnd via "plnge", atunci corzile sunt mai mldioase si nu se rup la
arcuire. n timpul legatului mai nti se leag tulpinile, bratele si, n ultimul rnd,
coardele de rod. Coardele de rod se leag cte 1-2 la un loc. Dac lungimea
corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea s fie legate n form de arc,
deoarece n acest caz emiterea de lstari si corespunztor de struguri este cu
mult mai mare.
2. Scoaterea coardelor detasate n timpul tiatului dintre rnduri se face
imediat dup legat si pn la dezmugurit (mai ales n cazul ndeplinirii
mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).
Coardele strnse pot fi utilizate n diferite scopuri (la nclzirea caselor,
industria de mobil, producerea stlpilor de spalier din ecoplast etc.)
Lucrarea se face cnd solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, dup ce n vie au fost terminate toate lucrrile de primavera

se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului ntre rnduri, iar fsia de sol
ocupat de rndul de vie este spat manual la adncimea de 12-15 cm cu
mruntirea solului n scopul de a prentmpina evaporarea excesiv a apei din
sol. n cazul n care sunt sectoare mburuenite cu pir se recomand de a le
acoperi cu pelicul de polietilen neagr, astfel, pe parcursul unui an, practic,
se poate distruge aceast buruian. Dac aceasta ocup suprafete mai mari,
atunci se recomand tratri chimice (n ultimii ani se produc preparate
chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate ct mecanizat (T-70V+ UGPV
+ BDV-2,4) att si cu stropitoarea de spate (manual). Se
administreaz nainte de dezmuguritul viei sau dup recoltare cu discuirea
imediat a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau iarba

cinelui) sunt administrate n perioada de vegetatie.

Atentie! Pe sectorul care se administreaz erbicide nu trebuie s fie
butuci mai tineri de 4 ani.
Se recomand urmtoarele erbicide:
mpotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si
bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,
uragan .3-4 l/ha etc.
mpotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen
. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.
Mai
1. Plivitul lstarilor verzi:
Cnd au lungimea de 3-5 cm . se nltur toti acei care mpiedic
mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpin si
brate ntre puntile de rod; acest plivit se mai repet de 1-2 ori;
Cnd lstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeaz la butucii care
se afl n perioada de formare, adic la butucii care au fost plantati
n locurile lips sau la butucii afectati de temperaturi joase n timpul
iernii si care se restabilesc - se las numai lstarii care sunt necesari
pentru formarea organelor corespunztoare ale butucilor.
2. nainte de nflorit (ramificarea complet a inflorescentelor) butucii se
trateaz pentru prima dat contra bolilor (n deosebi, mana vitei de vie si
oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeaz zeama bordolez de 1% si
solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si
rcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu
stropitoarea portativ de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).
Soiurile de vit de vie europene trebuie tratate contra
bolilor n mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,
indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia dat . cu
preparate de contact (zeam bordolez, sulf etc.) iar a doua oar . cu
preparate sistemice (mical, baileton etc.)
Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatr vnt
se toarn printr-o suvit subire n solutia de var si se amestec permanent.
Vasele s nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie s fie neutr. Este
obligatoriu ca solutia cu care se trateaz s cad pe partea inferioar a
frunzelor si pe inflorescente. Cu ct picturile solutiei sunt mai mici cu att

efectul protector este mai mare.

Printre duntori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si
acarianul galicol. n cazul prezentei acestora se trateaz corespunztor cu
insecticide si acaricide.
n scopul sporirii radei si ameliorrii calittii strugurilor se propune, ca
concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor s se
administreze ngrsminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomand
utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat simplu,
0,7-1,0% - clorur de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.
n ultimul timp industria chimic produce multe preparate, nainte de
utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar
de a o respecta strict.
3. Legatul lstarilor verzi . Acestia se leag cnd ntrec cu 20-30 cm
nltimea etajului corespunztor de srme - n cazul n care se utilizeaz
spalier cu srme.
Iunie
1. Se face al 2-lea plivit al lstarilor verzi de prisos, nlturndu-se toti acei
care sunt amplasati nu n conformitate cu forma butucului si care pot majora
ncrctura butucilor n lstari. Lstarii care trebuie nlturati n timpul
plivitului al 2-lea se observ usor. Ei sunt slab dezvoltati.
2. La soiurile pentru struguri de mas (si n deosebi la soiurile cu floarea
functional femenin Coarn neagr, Ceaus etc.) In timpul nfloritului se
recomand de fcut polenizarea artificial.
Sunt mai multe variante:
dac pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6
rnduri), atunci polenizarea artificial este executat de vnt; dac nu este vnt
puternic n timpul nfloritului, atunci manual, se scutur (agitat) butucii
soiurilor cu flori bisexuate;
dac pe sector este numai soiul Coarn neagr, atunci trebuie de colectat
polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi productori directi (care
nfloresc mai nainte); pentru aceasta se colecteaz inflorescentele, se usuc
la umbr, ntr-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern
printr-o sit cu ochiul mic; polenul pn la nflorirea soiului Coarn neagr se
pstreaz (2-7 zile) n pachete de hrtie ntr-un loc uscat si umbrit; n timpul
nfloritului n mas (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea
artificial, transfernd, cu un pmtuf din blnit, polenul pstrat pe
inflorescentele butucului, destinat polenizrii.
Polenizarea artificial la soiurile de mas (n deosebi la Coarn neagr,
Ceaus) majoreaz roada la butuc, strugurii au un aspect
mai frumos, n boabe se acumuleaz mai mult zahr.

3. Se face al 2-lea legat al lstarilor verzi n partea a 2-a a lunii.

4. Toti lstarii (dup legat), care ies deasupra stlpilor de spalier (si au
lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se crnesc (ciuntesc) manual sau
cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu
asigur maturarea mai bun a strugurilor si coardelor, amelioreaz
microclimatul n habitusul butucului, amelioreaz aspectul strugurilor etc.
5. n scopul pregtirii bune ctre recoltare, dup terminarea nfloritului,
cnd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape
exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de
butuci se numr cantitatea total de struguri si se determin numrul
mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determin numrul total
de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)
n kg (se va lua din orice surs de informatie, n care se descriu soiurile de
vit de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat n kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarni
(chihlimbariu). Numrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri.
Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.
R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg
6. n scopul cptrii anuale a unor roade nalte si calitative de struguri, dup
nflorit (cnd boabele au n diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteaz, pentru
ultima dat, ncrctura butucului prin nlturarea strugurilor. Determinarea
definitiv a ncrcturii butucilor prin nlturarea strugurilor sau a prtii
superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fcut
efectund observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta
depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea
inflorescentelor, starea iernrii, nivelul agrotehnicii etc. ns, odat
determinat ncrctur butucilor n struguri si repetnd n fiecare an aceleasi
agroprocedee, va permite anual de cptat roade nalte de struguri si
calitativi.
Ca baz a calittii nalte a strugurilor serveste continutul zahrului n
boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de
zahr. Cu ct mai mult, cu att mai bine.
Pentru nceput se pot face urmtoarele recomandri (mai apoi va
trebui de fcut observatii pentru fiecare sector aparte si n functie de
calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltrii lstarilor anuali se va
majora numrul de struguri la butuc sau se va diminua; n toate cazurile

lstarii verzi, care sunt amplasati nu n conformitate cu forma butucului, se

nltur):
se va lsa pn la un strugure n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat
(diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- n toate plantatiile viticole tinere
(primii 4 ani);
se va lsa pn la 1,0-1,5 struguri n mediu la un lstar fertile normal
dezvoltat n plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nou de struguri
pentru mas;
se va lsa pn la 1,5-2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat
n plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru mas si
soiuri de selectie nou de struguri pentru vin;
se va lsa pn la 2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat . n
plantaiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin;
7. Dup ce s-a terminat nfloritul si au trecut 12-14 zile dup prima tratare
contra bolilor si duntorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru
aceast tratare preparate cu actiune sistemic, care n ultimii ani se produc
foarte multe si care sunt foarte eficiente.
Atentie! Preparatele chimice se procur numai de la persoanele juridice
ce posed licent n domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate
pentru preparatul dat.
8. Spre finele lunii se lucreaz solul ntre rnduri (mecanizat) si n rnd
(manual) n scopul combaterii buruienilor si minimalizrii pierderii apei din sol.
Iulie
1. n aceast lun pot aprea (vlstari) lstari subterani ai portaltoiului
(pot aprea si n mai-iunie, dac nu s-a fcut copcitul calitativ) de aceea ei
trebuie nlturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotort.
2. Se face legatul al 3-lea al lstarilor verzi.
3. n legtur cu faptul, c pe lstarii care au fost ciuntiti n luna precedent
pornesc n crestere cpilii, precum si c unii din lstari nu au fost ciuntiti luna
precedent din motivul c au fost mai slab dezvoltati - acum se face al 2-lea
ciuntit. Acesta se reduce la aceea c se ciuntesc toti lstarii, care depsesc
nltimea spalierului (adic au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cpilii care
iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual.
Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeaz agregatul T-70V+CVL-1.
4. n decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (n special
mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeam bordolez si
sulf) si contra duntorilor (n special molia strugurilor) cu insecticide.
5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului ntre rnduri si n rnd.
Lucrarea solului ntre rnduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la

adncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capt la lucrarea solului

cu boroana cu discuri . BDV-2,4.
6. Pregtirea ctre recoltare:
Se face un plan al recoltrii - n care se prevede succesivitatea
recoltrii pe soiuri, cantitatea necesar de recipiente (vase pentru cules,
eventual, pentru prelucrare) numrul de culegtori, transport
etc.
Se pregtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea
strugurilor pentru prelucrare;
Se pregtesc unittile de transport necesare pentru transportarea
culegtorilor si a strugurilor;
Se verific lucrul frigiderelor destinate pentru pstrarea strugurilor;
Se niveleaz drumurile.
Atentie! Ultima tratare chimic n vie se face la sfrsitul lunii iulie . cu 2124 zile nainte de nceputul recoltrii strugurilor.
August
1. n prima decad a lunii se face al 3-lea (dac este necesar) ciuntit
mecanizat sau manual, nct fiecare rnd de vie s prezinte un gard
(perete) viu cu nltimea stlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50
cm (pentru spalierul simplu).
2. n scopul ameliorrii microclimatului si conditiilor fitosanitare n zona
strugurilor, la soiurile pentru struguri de mas, se recomand de nlturat
frunzele din aceast zon (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20
zile nainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabil a
calittii si aspectului strugurilor.
3. ncepnd cu decada a 2-3 a lunii o dat n 3-4 zile se determin
zaharitatea n boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulrii
zahrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a
probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi n conditii de laborator se
preseaz sucul si cu ajutorul ariometrului se determin continutul de zahr.
Determinarea dinamicii acumulrii zahrului se face n scopul determinrii
timpului recoltrii strugurilor si directiei utilizrii acestora.
4. n decada a 2-3 a lunii se recolteaz unele soiuri de struguri pentru
mas. De obicei, soiurile de mas se recolteaz n 2-3 reprize, adic
selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeaz. Strugurii se
recolteaz atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruin),

se aseaz ntr-un strat (cu peduncul n jos) n lzile nr.5 (cu picioruse). Dac
sunt struguri cu boabe afectate, acestea se nltur cu un foarfece de
croitorie. Strugurii culesi se tin n locuri umbrite si rcoroase si trebuie urgent
comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile n functie de gradul de
transportare si pstrare a soiurilor)
Septembie
1. Continu recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru mas.
2. Se pregtesc depozitele pentru pstrarea temporar (1-3 sptmni) a
strugurilor. Trebuie s fie niste cldiri capitale, curate, fr curenti de
aer, n care temperatura s nu varieze si s se mentin relativ joas
(ntre +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (n care se
adaug 100g piatr vnt la 10 litre solutie), se dezinfecteaz
prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). n acelasi mod se
pregtesc pentru pstrare si frigiderele. Fumegarea dureaz 30-36 ore, dup
aceasta ncperile se aerisesc bine (pn la dispariia mirosului).
3. Se ncepe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.
Un vin bun se capt dac continutul de zahr n boabe este de cel
putin 170g/l. La fermentarea alcoolic a 10g/l de zahr se capt 0,6 grade
alcool.
Octombrie
1. Se termin recoltarea soiurilor pentru vin.
2. Se termin recoltarea soiurilor tardive pentru mas. O parte din acestea se
pun la pstrare:
Pe termen scurt (1-3 sptmni) - n depozite
Pe termen lung (3-6 luni) - n frigidere.
Strugurii destinati pentru pstrare trebuie s fie bine maturati (continutul
de zahr - cel puin 170g/l), cu toate boabele sntoase. Se culeg atent, fr
a deteriora stratul de pruin de pe boabe, se amplaseaz n lzi noi cu
capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cnd nu mai au rou pe ei si ploaia
a fost cel putin cu 2-3 zile n urm. n ziua cnd camera s-a umplut se face o
dezinfectare prin ardere
a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repet peste fiecare 5-6 zile. n cazul n care
pe parcursul pstrrii se nregistreaz un nceput de putrezire a strugurilor,
acestia se comercializeaz urgent. n frigider regimul de pstrare:
temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativ a aerului .92 .94%.
3. n scopul completrii golurilor (primvara), acum se face o inventariere a
viilor si se caut material sditor de soiul dat. Dac nu e posibil de procurat,
atunci trebuie de dat comand (n luna august) pentru a fi plantati peste un

an.
4. Dup terminarea recoltrii se execut aratul (cu PRV-3) ntre rnduri la
adncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O dat n 3-6 ani se
face rennoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea
ngrsmintelor (60kg substane active de azot, fosfor si potasiu). Rennoirea
desfundatului const n executarea a 3 fisure (una la mijlocul rndului, iar cele
laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adncimea de 50-55 cm.
5. Spre finele lunii, dup cderea frunzelor butucii care sunt condusi fr
tulpin, precum si lstarii de pe cepii de rezerv se ngroap n sol
pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe
araci sau srm, se lipesc de pmnt si cu hrletul sau sapa se acoper cu un
strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeaz si cu lstarii care se dezvolt
pe cepul de rezerv de la baza formelor cu tulpin.
Noiembrie
1. Continu aratul solului ntre rnduri.
2. Continu ngropatul butucilor pentru iernare.
Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru mas trebuie
ngropate pentru iernare n mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor,
Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).
3. Se termin comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru
pstrarea temporar.
4. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor din frigidere. Se face
fumegarea conform recomandrilor. Lzile n care se ncep a strica (putrezi)
boabele se comercializeaz urgent, fr a sorta suplimentar strugurii nainte
de comercializarea lor.
5. Se verific starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se
repar; n locurile riscante pentru eroziunea de ap se fac constructii
antierozionale noi.
Decembie
1. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor n frigidere - o dat n 3-4
zile.
2. Se pregteste tehnica necesar pentru efectuarea lucrrilor de retinere a
zpezii, n special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.
3. n legtur cu faptul, c se termin anul, viticultorii trebuie s-si adune
toate mijloacele financiare, s calculeze cte mijloace bnesti le trebuie
pentru ngrijirea plantatiei viticole n anul viitor si se purcede la procurarea
materialelor necesare reesind din urmtoarele normative:
ngrsminte minerale:

 Superfosfat simplu - cca 600-650 kg /ha

Selitr amoniacal . cca 200 kg /ha
Clorur de potasiu - cca 120-130 kg /ha
Preparate chimice contra bolilor si duntorilor:
Piatr vnt . cca 40 kg /ha
Var nestins . cca 30 kg /ha
Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha
Insecticide . cantitatea va varia n functie de dozele indicate n instructiuni.
n locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele crora
sunt indicate n instruciunile care se elibereaz o dat cu preparatele
procurate. Se procur material de legat n uscat si verde n functie de
greutatea acestuia si randamentul util (rmsite ale industriei de textile - cca
20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)
Se procur si inventarul mic, reiesind din numrul angajatilor: foarfece de vie,
ferestree, sape, hrlete etc.