asvassvaavsavvsavassvavssvavsDREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl. privat

Particularitile raporturilor juridice de DIP fa de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate studiaza raporturile
juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu + elementul de extraneitate.
1) Existena ELEMENTULUI DE EXTRANEITATE = acea parte component a raporturilor juridice aflata
in strainatate/sub incidenta unei legi strine.
Elementul de extraneitate nu constituie un element de structur, distinct al raporturilor juridice (pri,
continut, obiect).
El se poate regasi in oricare din aceste 3 elemente.
- dpdv al subiectelor (cetenie, domiciliu, reedin, chiar religia pers.fizice; pt. pers.jur. avem sediu,
nationalitatea strin sau fondul de comert).
- obiectul derivat al raportului juridic (un bun care se afla in strainatate/sub incidena legii strine).
- continutul raportului juridic (dr. + obl. prilor) se materializeaza prin:
- locul incheierii actului juridic/ locul executarii contractului;
- moneda n care este executat preul;
- voina prilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede c acel contract este supus
legii strine);
n cazul faptelor juridice: locul savarsirii delictului/locul producerii prejudiciului
Elemente strine n dreptul procesual: competena aparine unei instane strine, recunoaterea unei
sentine pronunate n strintate.
2) CONFLICTUL DE LEGI = acea situaie care apare atunci cnd, ntr-un raport juridic cu element de
extraneitate, se pune problema ca acel raport juridic s devin susceptibil de a i se aplica 2/mai multe
sisteme de drept aparinnd unor state diferite (definiie tiinific).
Definiia metaforica: CDL e acea problema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un
litigiu constand in intrebarea : CARE SISTEM DE DREPT URMEAZA A SE APLICA? Ex. intr-un contract de
vanz. cump. intre o parte romana - vanzator si o parte germana - cumparator. Contractul se incheie la
Bucuresti, marfa urmand a se livra in Germania. Intre parti apare un conflict/litigiu legat de neexecutarea
obligatiei de catre partea germana. --> instanta romana e sesizata. Ce lege se aplic?
ELEMENTELE DEFINITORII ALE CONFLICTULUI DE LEGI:
a) S fie un raport juridic cu element de extraneitate;
b) Conflictul de Legi NU trebuie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state - nu are nici o
legatura cu Dreptul International Public.
Conflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se
considera ca sintagma CDL(termen generic) trebuie inteleasa drept un concurs de legi (in sensul ca se pot
aplica ambele sisteme de drept). Legile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare.
1

c) Cnd apare un element strin ntr-un raport juridic, acesta este susceptibil de aplicarea unei legi strine.
Norma conflictual reprezint norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s-ar putea
aplica).
d) Conflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective.
Cauza conflictului de legi sistemele naionale nu dau mereu aceeai soluie pt. aceeai situaie de fapt
(au reglementri diferite).

3) Care sunt raporturile juridice de DIP

Conflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. Numai in
raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina.
Doar n raporturile juridice de dr.intl.privat, competena jurisdicional poate s nu corespund cu
competena legislativ, iar prile sunt pe poziie de egalitate juridic.
n raporturile juridice de drept public, unde exist subordonare juridic nu poate aprea un conflict de
legi pt. c statul acioneaz de iure imperii (pot totui aprea elemente de extraneitate ex: n dr.penal avem
principiile teritorialitii, personalitii, universalitii i realitii).
n raporturile juridice de dr. privat statul acioneaz de iure gestionis.
Ramurile in care pot aprea conflicte de Legi:
Dr. comertului international
Dr. transporturilor
Dr. civil
Dr. familiei
Dr. comercial
Dr. muncii
Dr. procesual civil
Aceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. 1 din Legea 105/1992 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat.
Raporturile de dr. public ex: cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, NU dau
nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate.
Solutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita NORMA
CONFLICTUALA = norma juridica specifica DIP care are o structur proprie i solutioneaza conflictele de legi
in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplicabil cu privire la acel raport juridic.
Normele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi:
norme de dr. material
norme de dr. procesual
Normele conflictuale, spre deosebire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul
lor, ci numai arata sistemul de dr. aplicabil (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deosebire de normele
materiale care dau solutia pe fondul litigiului).
Alta deosebire: normele conflictuale au o aplicare prealabila normelor materiale, influentand normele
materiale aplicabile. Avem o succesiune logica:
mai nti se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplicabil, iar apoi instanta sesizata va
indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond.
Normele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem
de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita.
Izvoarele normelor conflictuale:
2

Conveniile internaionale de DIP (unific normele conflictuale);

n dreptul intern (Legea 105/1992).

STRUCTURA NORMEI CONFLICTUALE

Norma conflictuala este o norma juridica aparinnd sistemului de dr.romn (nu poate avea alte elemente de
structur fa de alte norme juridice) - contine:
- ipoteza (situaia de fapt);
- dispozitie
- sanctiune
Norma conflictuala are urmatoarele particulariti:
- coninutul normei conflictuale (ipoteza) categoria de raporturi juridice la care norma se refer;
- legatura normei conflictuale (dispoziia) - indic sistemul de drept aplicabil pt. acel coninut al normei.
Legatura normei conflictuale se materializeaza printr-un element concret care se numeste PUNCT DE
LEGATURA (element concret plaseaza continutul normei n sfera unui anumit sistem de drept).
Exemple de norme conflictuale (in Legea 105/1992):
art. 11: starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa
nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. Legea nationala este legea statului a
crei cetenie o are persoana n cauz.
Continutul acestei norme conflictuale: starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice.
Legatura acestei norme conflictuale: crmuite de legea sa naional.
Punctul/Elementul de legatura (este dat de art. 12): Legea nationala este legea statului a carei cetatenie o
are persoana in cauza => cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala.
art. 41: statutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationala. Art. 40: pers.jur. are
nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social.
Continutul: statutul organic al pers. jur.
Legatura: legea naional a pers. jur.
Punctul de legatura: naionalitatea statului, dat de sediul social.
art 49: posesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii
reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii
speciale se prevede altfel.
Continutul: posesia, dr. de proprietate i celelalte dr. reale.
Legatura: legea locului siturii bunurilor.
Punctul de legatura: locul siturii bunului.
art. 71-73: contractul este supus legii alese prin consens, de pri. Art. 77: in lipsa unei legi
convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezint legturile cele mai strnse.
Continutul: regimul contractual.
Legatura: voina prilor (dac s-a exprimat) / legea statului cu care contractul are legturile cele mai
strnse.

Crui sistem de drept i aparin normele conflictuale?

Normele conflictuale,de regul, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). Sistemul de
drept al instantei sesizate poarta denumirea de LEGEA FORULUI (lex fori).
Argumente pt. aplicarea lex fori n privina normelor conflictuale:
1. forta juridica a normei conflictuale (este imperativ) - judecatorul trebuie sa le aplice ca atare.
2. atunci cnd se pune problema determinrii normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanei
sesizate este cunoscut. Succesiunea logic a raionamentului fcut de judector:
3

- stabilirea competenei;
- sesizarea existenei unui conflict de legi (nu se poate aplica dect norma conflictual din propriul
sistem de drept);
- norma conflictual va trimite la un anumit sistem de drept.
3. deducia de voin tacit a prilor (prezumie relativ) - argumentul/principiul cine alege instanta
alege i dreptul. (qui eligit judici eligit jus)
n structura normei conflictuale nu intr legea la care norma face referire (lex causae raiunea de a
exista a legii conflictuale). Ex: lex causae privind starea civil este legea naionalitii lex patriae.

Excepii de la regula c norma conflictual aparine legii forului:

a. retrimiterea de gradul I (norma conflictual romn trimite la un sistem de drept strin, n ntregul su,
inclusiv n privina normei conflictuale, ori acea norm conflictual nu accept trimiterea).
b. n cazul arbitrajului international ad hoc (Regulile UNCITRAL) NU exista o lex fori - arbitrii vor
aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta.
n coninutul DIP nu intr doar normele conflictuale, ci i norme materiale ce dau soluia pe fond.

NORMELE DE APLICATIE IMEDIATA (NAI)

Acestea apar atunci cnd un sistem de drept consider c o anumit reglementare juridic trebuie s se
aplice imediat unui raport juridic cu element strin, fr a se mai face raionamentul conflictual (cnd raportul
juridic cu elem. strin conine o problem de ordine public).
DEF: sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul
lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport
juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit,
aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 2
Ex de NAI: art. 19 alin.1 - forma incheierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza
(norm conflictual). art. 19 alin. 2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata in
fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al
Romaniei, fie al statului viitorului sot. Este o norma materiala pt. ca se ofera o solutie - se stabileste autoritatea
competenta.
-

Comparaie ntre normele cu aplicaie imediat i normele conflictuale:

ambele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, avnd puncte de legtur cu ara forului;
ambele aparin sistemului de drept romn sau generaliznd ambele aparin lui lex fori;
norma conflictual este o norm de trimitere, pe cnd norma de aplicaie imediat este o norm
material soluionnd fondul raportului juridic;
spre deosebire de alte norme materiale, norma de aplicaie imediat se aplic anterior normelor
conflictuale, nlturndu-le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de conflicte n legtur cu raporturile juridice de DIP

DIP e un drept conflictual deoarece este chemat sa solutioneze mai multe tipuri de conflicte ce pot sa apara in
cazul in care intr-un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel:
1) conflictul de jurisdicie. Obiectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. Soluionarea
lui duce la determinarea instanei competente.
2) conflictul de legi aplicabil procedurii - se solutioneaza dupa legea instantei sesizate
3) conflictul de calificari soluionarea lui ne va ajuta s determinm norma conflictual
4) conflictul n spaiu al normelor conflictuale, care va ridica problema retrimiterii n DIPrivat
5) conflictul de legi materiale se determin lex causae
6) conflictul de legi n timp i spaiu presupune identificarea efectelor n Romnia ale drepturilor dobndite
n strintate
7) conflictul mobil de lege apare n situaia n care se deplaseaz sau se modific punctul de legtur al
normei conflictuale
Conflictul de jurisdicie i conflictul de legi aplicabile aduc n discuie chestiuni procedurale.
Calificarea i conflictul de calificri
Normele conflictuale au in structura lor 2 elemente, continutul i legatura, exprimate n noiuni juridice
De ex.: coninutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca : starea, capacitatea, relatiile
de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul bunurilor, condiii de fond i de form ale actului
juridic, ale casatoriei, prescripia extinctiv
legtura normelor conflictuale poate fi exprimat prin noiuni juridice ca: cetatenia, domiciliul, sediul social al
persoanei juridice, locul situarii bunului, locul ncheierii contractului etc.
Aceste notiuni care intra in structura normelor conflictuale nu au aceleasi acceptiuni in diferitele sisteme
de drept. De ex: in dreptul anglo-saxon prescriptia e considerata o problema de procedura, nu de fond ca in
dreptul romanesc, astfel incat devine necesar calificarea instituiei juridice.
5

Aceasta calificare poate fi definita in 2 moduri:

a) pornindu-se de la normele conflictuale catre situaia de fapt
b) pornindu-se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (n sens invers)
Astfel, avem 2 tipuri de definiii ale calificrii instituiei juridice:
a) calificarea = operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care
formeaz continutul si legatura normelor conflictuale, pentru a stabili daca un raport juridic, adica o situatie de
fapt concreta, se ncadreaz ntr-o norm conflictual sau alta.
b) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul i in legatura carei norme conflictuale
intra.

Conflictul de calificri = situaia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale
au intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a se aplica raportului juridic respectiv.
Crearea instituiei calificrii a pornit de la speta lider in domeniu (data de instantele franceze la sfarsitul
secolului 19) TESTAMENTUL OLANDEZULUI.
Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf. CCiv Olandez din acel moment interzicea
cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite
in strainatate. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia. S-a pus astfel
problema calificrii testamentului olograf, cci cele dou sisteme de drept calificau diferit aceast noiune.
Astfel, in dreptul francez, testamentul olograf era calificat ca o problema de forma, de exteriorizare a vointei, si
fiind o problema de forma era supus legii locului unde s-a inocmit testamentul. In schimb, dreptul olandez
califica aceasta notiune ca o problema de capacitate a pers fizice, de capacitate a testatorului. Fiind o problema
de capacitate, ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului, in cazul nostru legii cetateanului olandez,
astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica
dispozitiile mostenirii legale).
Exemple de conflicte de calificri:
- art 40 din legea 105/92 - statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia, insa termenul
de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. In sistemul romanesc: sediul e cel prevazut in statut (sediul
statutar).
In alte sisteme de drept: sediul este acela unde persoana juridic isi are sediul de control;
- referitor la prescripia extinctiv (n dreptul romnesc este o problem de fond, pe cnd n cel anglosaxon este oproblem de procedur i va fi supus deci lui lex fori);
- referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacant pe teritoriul su (n unele state dreptul este
supus legii succesiunii dreptului de motenire, iar n altele reprezint un drept survenit n urma suveranitii
statale);
- referitor la calificarea cstoriei religioase (n unele sisteme de drept este o problem de capacitate
atunci cstoria este supus legii ceteniei soilor, iar n alte sisteme de drept apare ca o problem de form
atunci se aplic locus regit actium);
- referitor la legtura normelor conflictuale (de ex. norme conflictuale privind statutul organic al
persoanelor juridice. Legtura = sediul social, ca loc n care au fost nfiinate sau ca loc n care materia este
plasat);
- referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civil, capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii
ceteniei sau legii domiciliului acesta din urm poate fi locul unde persoana s-a stabilit (stare de fapt) sau
locul unde aceasta intenioneaz s se stabileasc (stare de drept))

Importana soluionrii conflictului de calificri este dat de efectele pe care le produce. Astfel,
calificarea produce efecte diferite dupa cum e vorba de continutul sau de legatura normei conflictuale.
Atunci cand obiectul calificarii il constituie continutul normei conflictuale, modul de solutionare a
conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplicabila, asadar determina sistemul de drept
aplicabil si implicit situatia pe fond.
6

Atunci cand obiectul calificrii priveste legatura normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului NU
influenteaza norma conflictual, dar influenteaza sistemul de drept aplicabil si solutia pe fond.

Legea dup care se soluioneaz conflictul de calificare - exista o regul i exceptii

Regula: calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori).
Art. 3 din legea 105/1992 prevede aceast soluie n mod explicit: cnd determinarea legii aplicabile depinde
calificarea ce urmeaz a fi dat unei instituii de drept sau unui raport juridic, se ia n considerare calificarea
juridic stabilit de legea romn
n sprijinul acestei reguli sunt urmtoarele argumente:
- calificarea este n esen o problem de interpretare a coninutului i ntinderii noiunii existente ntr-o norm
conflictual. Celui care a emis norma i revine i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere);
- este un argument de reducere la absurd a calificrii dup lex causae (legea aplicabil litigiului). n situaia
noastr, cele dou legi posibile de aplicare sunt lax causae i lex fori. Nu se poate face calificarea dup lex
causae, deoarece n momentul calificrii lex causae nu este nc cunoscut, ea urmnd a fi determinat dup ce
se face operaiunea de calificare (se indic norma conflictual aplicabil care stabilete lex causae).
Per a contraria, singura lege dup care se poate face calificarea este legea instanei sesizate (lex fori),
pentru c este singura cunoscut n acel moment.

Excepii:
a) calificarea pin voina prilor (calificarea conventionala) atunci cnd ntr-un contract prile
calific noiunea juridic utilizat n coninutul contractului i definesc raportul juridic respectiv ntrun anume mod, arbitrul va ine seama de calificarea fcut astfel de pri;
b) calificarea legal cnd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex.: o convenie
internaional n care noiunea este calificat sau art. 51 din legea 105/1992: platformele i
alteinstalaii durabile de exploatare a produselor submarine sunt calificate bunuri mobile, deci se va
aplica legea locului);
c) calificarea secundar n accepiunea acestui concept reprezint o calificare subsecvent
determinrii legii aplicabile (de ex.: calificarea imobilelor n art. 50 din legea 105/1992: natura
mobiliar sau imobiliar, ct i coninutul drepturilor reale asupra bunurilor se determin n
conformitate cu legea locului unde acestea sunt situate sau determinarea ceteniei se face n
conformitate cu legea statului a crui cetenie se invoc);
d) calificarea instituiilor juridice necunoscute legii forului se face dup legea care cunoate
aceast instituie (de ex. instituia trust-ului). Se poate vedea dac ea este sau nu contrar ordinii
publice;
e) calificarea noiunilor din norme conflictuale strine n caz de retrimitere se face o trimitere
logic de la sistemul de drept romnesc la un sistem strin, deci interpretarea noiunii din norma
conflictual strin se face dup sistemul de drept strin;
f) calificarea fcut de arbitri n arbitrajul internaional ad-hoc, unde nu avem lex fori se va face
dup sistemul de drept pe care arbitrul l consider cel mai potrivit n spe.
Conflictul n spaiu al normelor conflictuale i instituia retrimiterii
Exist un conflict n spaiu atunci cand sistemele de drept in prezen conin norme conflictuale care au puncte
de legatura diferite.
Se numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele dou sisteme de drept coexist in spatiu.
Conflictul n spaiu al normelor conflictuale este de dou feluri:
a) pozitiv, atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept.
De ex.: se pune o problema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in Marea
Britanie. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictual din propriul sau sistem de drept.
In MB starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului.
7

Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictual romn, care va trimite la legea
cetateniei (norma materiala romana). In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept.
Conflictul pozitiv nu duce la retrimitere. Acesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin
aplicarea propriului sistem de drept.
b) negativ, in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezen nu trimite la propriul sau
sistem de drept, ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat ter.
Astfel, prima conditie a retrimiterii e data tocmai de existenta acestui conflict negativ. Aceasta e o
conditie necesar dar nu si suficient, deoarece mai trebuie intrunita si o a doua conditie, ce tine de sensul
trimiterii pe care norma conflictual a forului o face la un sistem de drept strain, care poate fi de dou feluri:
- o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignor normele
conflictuale ale acelui sistem de drept), caz in care se va aplica dreptul material strain, fara a exista posibilitatea
retrimiterii.
- o trimitere la intregul sistem de drept strain, adica i la normele conflictuale straine. n acest caz poate
interveni retrimiterea.
Sensul trimiterii se soluioneaz dup lex fori, fiind in ultima instanta o problema de calificare a normelor
conflictuale.
n concluzie, pentru a exista retrimitere trebuie intrunite 2 condiii cumulative:
- sa existe un conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezen, cu privire la
raportul juridic litigios;
- normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale+ norme
conflictuale).
Retrimiterea = situatia juridic aparut in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de
drept strain in intregul sau, deci inclusiv la normele sale conflictuale, iar sistemul de drept strain prin normele
sale conflictuale in materie nu primeste trimiterea ci, fie trimite napoi la sistemul de drept al forului, fie
trimite mai departe la un sistem de drept al unui stat ter.
Retrimiterea este o operaiune logico-juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii
competente s soluioneze litigiul. Ea nu trebuie confundata cu declinarea de competenta, aceasta din urm
reprezentnd o trimitere material a dosarului, pe cnd retrimiterea este o operaiune pur logico-juridic.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 3
Si in materia retrimiterii avem o speta lider - Speta FORGO: un cetatean bavarez a trait cel mai mult
timp in Franta unde nu a dobandit insa nici cetatenia, nici domiciliul legal (nu ndeplinea condiiile cerute de
statul francez), avand aici doar un domiciliu de fapt. La moartea sa a lasat o succesiune imobiliara importanta,
iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiie ereditar in revendicarea
succesiunii. In fata instantei s-a pus problema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea. Potrivit
normelor conflictuale franceze, succesiunea imobiliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se
trimitea la dreptul bavarez. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul bavarez exista o norm conflictual
conform careia succesiunea imobiliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului.
Cu alte cuvinte, dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel bavarez), dar acesta nu a primit
trimiterea, trimitand inapoi.
Solutia pe fond in aceasta speta: conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul
bavarez, astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaie succesoral, deci statul pe
teritoriul caruia se aflau bunurile, cel francez, a cules motenirea).
Comentariul profesorului: in speta de mai sus cu olandezul (Testamentul Olandezului) calificarea se face
potrivit legii franceze (se respecta regula).

Retrimiterea este de dou feluri:

a) retrimiterea de gradul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) intervine atunci cand norma
conflictual trimite la dreptul forului (spea Forgo)
b) retrimiterea de gradul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) norma conflictual
straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert
a) Reglementarea retrimiterii de gradul I se afl in art 4(1) din legea 105/92, care prevede c daca legea
straina determinata potrivit normelor conflictuale romne retrimite la dreptul romn, se aplic legea romn,
afar de cazul in care se prevede in mod expres altfel. Deci n dreptul romn este acceptabil retrimiterea de
gradul I.
Argumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt:
- trimiterea fcut de norma conflictual romn la un sistem de drept strin trebuie considerat ca o
ofert fcut de dreptul strin de a se aplica, iar nu ca o obligaie din afar. Deci, dac dreptul strin
nu primete, este firesc ca dreptul strin s fie respectat;
- unitatea sistemului de drept strin. Dac norma conflictual romn trimite la acesta, este normal ca
acel sistem s fie privit n ansamblul su. De aici rezult c acea norm conflictual strin trebuie luat
n considerare spre a nu se nclca unitatea acelui sistem de drept strin;
- oportunitatea rezid n faptul c retrimiterea mpac cele dou sisteme de drept n prezen (ambele
sunt astfel respectate).
Excepie de la retrimiterea de gradul I: atunci cand, intr-un contract, partile au determinat prin vointa lor ca
aplicabil un anumit sistem de drept. Astfel, chiar daca partile nu au prevazut in mod expres, se prezuma ca
trimiterea s-a facut numai la dreptul material strain. Reuzult deci c n materie de contracte nu avem
retrimitere, pentru c aici norma conflictual aplicabil este voina prilor, lex voluntaris, prin clauza de alegere
a legii aplicabile clauza de electio juris. Astfel, cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I.
b) Reglemenatrea retrimiterii de gradul II
9

Art. 4 (2) din legea 105/1992 stipuleaz c retrimiterea fcut de legea strin la dreptul altui stat este fr
efect. Deci, rezult c se va aplica sistemul de drept strin la care norma conflictual romn face trimitere i
nu sistemul de drept strin al unui stat ter, la care trimite primul sistem de drept strin menionat.
SEMINAR
L 105/92 art 3: calificarea se face potrivit/conform L romane( L forului).
Calificarea se face ca sa stim ce NC aplicam. Ipoteza: nu avem o NC specifica asa ca treb sa calificam noi
situatia.
Speta lider in materie de calificare : Testamentul Olandezuluitestament olograf facut de un olandez in Franta.
Testamentul olograf in dr fr: legat de forma apoi se cauta in NC care trimite la L locului=> L Fr
-in dr olandez: o probl de capacitatese cauta in NC la probl de capacitate ca sa vedem la ce L trimite.
In primul rand instanta vede daca e competenta & apoi care e L aplicabila.
Importanta calificarii dupa continutul NC: --schimba norma conflictuala
--modifica sistemul de drept (lex causae)
--eventual poate schimba solutia pe fond
Calificarea legaturii NC: --nu schimba NC
--schimba sistemul de drept
--schimba eventual solutia pe fond
Neexistand o NC specifica, testamentul olograf l-am calificat ca o problema de forma.

Aplicarea legii strine ca lex causae

Norma conflictual romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae, situatie in care
judecatorul sau arbitrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate.
In schimb, atunci cand norma conflictual romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica
fondului problemei, apar anumite probleme specifice, astfel:
- prima problem care se pune este dac legea strin este aplicabil atunci cnd norma conflictual
romn trimite la ea? DA, trimiterea este obligatorie, cci altfel nseamn a nclca nsui sistemul de
drept romn. Trimiterea se face la ntregul sistem de drept strin (lex causae = un ntreg sistem de drept
romn/strin).
- a doua problem este legat de titlul cu care este aplicat dreptul strin n Romnia (analiz de drept
comparat).
n multe sisteme de drept (englez, german), dreptul strin nu este asimilat unui element de drept, n
raionamentul logic fcut de instan.
n dreptul romn sistemul de drept strin este privit ca i sistem de drept romn, deci este asimilat unui
element de drept.
Consecinele care decurg din faptul c dreptul romn concepe dreptul strin ca un element de drept i nu
ca un element de fapt sunt:
1. cine poate invoca legea strina n fata autoritatilor forului?
a) n sistemul de drept romn, datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept, ea poate
fi invocata atat din oficiu, de instanta de judecata, cat si de partea interesata => instanta de judecata, in
temeiul rolului activ (art 129-130 C.P.Civ.), poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea
unei legi straine, cnd norma conflictuala straina a trimis la ea.

10

Cand norma conflictual romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale), instanta romana e
chiar obligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictual trimite la el. Pe de alta parte, orice parte
interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponibilitatii.
b) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt, invocarea legii straine in fata
instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata, in timp ce instanta nu are obligatia de a
aplica o norma straina.
CONCLUZIE: Dreptul romn imbina sub aspectul invocarii legii straine, principiul rolului activ al
judecatorului cu cel al disponibilitatii partilor.
2. cine trebuie s fac sarcina probei legii strine?
a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt, sarcina probei continutului legii
straine revine in exclusivitate partii interesate care invoc acea lege strin.
b) In dreptul romn, sarcina probei legii straine se imparte intre judecator si parti. Astfel, instanta de
judecata, datorita caracterului obligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictual romna
trimite la el), precum si in temeiul principiului rolului activ, va trebui sa depuna toate diligentele pt.
aflarea continutului si intelesului, exact si complet al legii straine. In acest scop instanta poate dispune,
chiar si din oficiu, administrarea tuturor mijloacelor de proba pe care le considera adecvate. Sub acest
aspect exista o mare deosebire intre dreptul strain si dreptul national, constand in aceea ca, pt. dreptul
strain, NU se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) => sarcina probei legii
straine NU incumba exclusiv judecatorului, ci este impartita intre acesta si parti. Aceasta idee este
exprimata in art.7 alin.2 - Legea 105/1992, conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi
obligata sa faca dovada continutului ei.
3. interpretarea legii strine.
Interpretarea revine, n principiu, instanei romne i se va face dup sistemul de drept strin.
4. legat de cile de atac n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine.
n cazul recursului, la instana superioar (ICCJ):
a) n sistememele de drept, unde dreptul strin este un element de fapt, se pune problema dac se poate
face recurs la Curtea Suprem. Rspunsul este NU pt. c legea strin este un element de fapt i
calea de atac este doar apelul.
b) n sistemul de drept romn, ICCJ/Curtea de Apel judec n recurs numai pt. motive de nelegalitate,
nu i pt. motive de netemeinicie att timp ct dreptul strin este privit ca un element de drept,
greita lui aplicare/interpretare poate deschide calea recursului la ICCJ.
Pot fi formulate i contestaia n anulare i revizuirea.
Recursul n interesul legii este problematic nu se afl landemna prilor, rostul lui este de a asigura o
aplicare uniform la nivel naional a legii romne (greita aplicare a unei legi strine NU poate, dpdv teoretic, s
duc la un recurs n interesul legii). Interpretarea unitar cade n sarcina autoritilor competente din statul
respectiv.

Mijloacele de prob a legii strine

Legea romn consacr libertatea instanei i a prilor n alegerea mijloacelor de prob. n acest sens,
art.7 alin.1 Legea 105/1992 prevede: continutul legii strine se stabilete de instana judectoreasc prin
atestari obtinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat.
Clasificarea mijloacelor de prob a legii strine, probe:
11

 directe: procurarea legii strine n materialitatea ei (constnd din coduri i jurispruden);

indirecte: procurate fie de la autoritatile competente din statul strain, fie de la diferite organisme
reprezentative ale acestuia, din Romania, care s indice cum anume se soluioneaz problema n acel sistem de
drept.
Cele mai frecvente mijloace practice de dovedire a coninutului legii strine sunt:
- procurarea direct a textului;
- o expertiz de specialitate (apelarea la un avocat strin, un profesor universitar, care s emit o opinie
legal referitoare la spea n cauz).
Instanele romne i pstreaz dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de prob. Ele pot apela i la
serviciul Ministerului Justiiei Romniei (Departament de Legislaie) i astfel pot obine certificate/avize
de la autoritile publice strine instanele romne nu se adreseaz direct
Romnia este parte la Conventia Europeana n domeniul informrii asupra dreptului strin (Londra
1968) si la Protocolul Adiional la aceasta Convenie (Strasbourg - 1978). Romnia a aderat n 1991 prin H.G.
153/91.
Convenia prevede obligaia statelor membre de a-i transmite reciproc informaii privind dreptul lor
printr-o autoritate competent instanelor strine (Ministerul Justiiei este organul naional romn de legtur).
Informatiile se vor transmite printr-un organ national de legatura pe care fiecare stat si-l desemneaza.
Cererea trebuie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol.
Raspunsul trebuie sa fie obiectiv si impartial urmand sa contina texte de L dar si lucrari doctrinare si comentarii
explicite.
Se trimite un comentariu imparial, nu unul pro causa, ct i documente justificative.

Consecinele imposibilitii de probare a legii strine

Conform art.7 alin. 3 - Legea 105/1992: n cazul n care este imposibil a se stabili continutul legii
strine se va aplica legea romn. Imposibilitatea de probare a coninutului legii strine trebuie s fie una
absolut, n sensul c instana trebuie s faca dovada c s-au depus toate diligenele pt. identificarea coninutului
legii strine. O simpla dificultate de probare a legii strine generat de deprtarea geografic a statului strin, de
inexistenta izvoarelor scrise, NU justifica aplicarea imediata a legii romne => aplicarea legii romne apare ca
un subsidiar.
In sprijinul caracterului subsidiar argumente:
1. litigiul nu poate rmne nejudecat, aciunea reclamantului neputnd fi respins deoarece nu e culpa nimnui
pt. faptul c legea strin nu a putut fi probat;
2. n cazul cnd legea strin nu poate fi dovedit se aplica prezumia simpl exprimat prin adagiul cine alege
instanta, alege si dreptul(qui eligit judicem, eligit jus);
3. acelai lucru este a nu fi cu a nu proba nu se poate respinge aciunea ca nedovedit.

Cazurile de nlturare de la aplicare a legii strine

Exista dou situaii expres prevazute de lege, cnd legea strin NU se va aplica:
cnd legea strin ncalc ordinea publica din dreptul intl. privat romn;
atunci cnd dreptul strin a devenit competent prin fraud (art.8 Legea 105/1992);
1. ORDINEA PUBLICA DE DIP ROMN = ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului romn,
aplicabile n raporturi juridice cu element de extraneitate.
12

Pe plan procesual, se invoc sub forma excepiei de ordine public, ridicat de oricare din pri i de
instan din oficiu, n orice stadiu al pricinii.
Elemente definitorii ale ordinii publice de DIP:
a) coninutul noiunii de ordine public = principiile fundamentale de drept ale statului forului, aplicabile in
raporturile juridice cu element strin. n unele cazuri ordinea public este exprimat prin norme
imperative, alteori este un ansamblu de principii (egalitatea dintre sexe, interdicia poligamiei);
b) dac excepia de ordine public este admis, efectul ei este c legea strin nu se va aplica pe teritoriul
Romniei. Asupra legii strine, ca atare, nu avem nici o putere, putem doar s o nlturm de la aplicare
pe teritoriul rii.

Comparaie ntre ordinea public de drept intern (a) i ordinea public de drept intl. privat (b)
Cele 2 instituii se aseamana prin faptul c amandoua, prin excepie, nltur o lege de la aplicare (au
acelai efect).
Deosebiri:
au functii diferite:
- ordinea public de drept intern este dat de ansamblul normelor imperative; are ca scop limitarea principiului
autonomiei de voin a prilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzaciona);
- ordinea public de drept intl. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi strine n spaiul romnesc.
au sfere de aplicare diferite:
- ordinea public de drept intern este mai larg dect ordinea public de drept intl. privat sunt mai multe
cazurile n care apar probleme de ordine public n dreptul intern, pt. c n plan intern legiuitorul are interesul s
impun o anumit limit;
- n dreptul intl. privat nsm intr n coliziune mai multe sisteme de drept i deci nu putem spune c tot ce este
strin ncalc ordinea public romn ordinea public apare n dreptul intl. privat doar n cazuri excepionale
Relaie ordine public intern-ordine public n dreptul intl. privat (de la ntreg la parte);
EX: Termenele de prescripie extinctiv, desi sunt de ordine publica in dreptul intern (Decretul 167/58),
NU sunt de ordine publica n DIP, astfel nct dac norma conflictual romn, inclusiv lex voluntatis, trimite la
un sistem de drept strin, iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul romn, aceste
termene se vor aplica de catre instantele romne.
EX: Legea procesual romn impune ca hotrrea jud. s fie motivat. n alte sisteme de drept ns
(american), motivarea hotrrii nu este obligatorie judectorul romn va trebui s recunoasc o hotrre
american, valabil pronunat, chiar nemotivat (pt. c ea respect sistemul de drept american) condiia
motivrii nu se extrapoleaz la nivel intl.
Caracterele ordinii publice de drept intl. privat
dpdv spatial, ordinea public de DIP are un caracter national (prin coninutul su, ea exprim principiile
fundamentale ale sistemului de drept romn);
dpdv temporal, ordinea public de DIP are intotdeauna un caracter actual, n sensul ca se ine seama de
ordinea public din momentul pronunrii unei hotrri judectoreti/arbitrale;
dpdv material, ordinea public de DIP are un caracter de excepie de la aplicarea legii strine normal
competente. De la acest caracter de exceptie => anumite consecine:
a. ordinea public e de stricta interpretare - ea nu poate fi interpretat extensiv, ci numai restrictiv.
13

b. ordinea public de DIP mpiedic producerea pe teritoriul Romniei numai a acelor efecte ale legii strine,
care sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale legii romne nulitate parial (restul normelor strine
care sunt compatibile cu ordinea public romn se vor aplica).

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

Cursul 4
Efectele ordinii publice de drept internaional privat
2 Efecte:
unul negativ : consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana
trimisese. In acest sens: art 8 alin.1 lit.a din legea 105/92 precizeaz c aplicarea legii straine se inlatura daca
incalca ordinea public de drept internaional privat roman.
unul pozitiv : art.8 alin. 2 din legea 105/92 precizeaz c in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea
romana.
Sfera noiunii de ordine public n dreptul internaional privat
Sferele notiunii de ordine public difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. Astfel, ordinea
public poate fi invocata, fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. fie in cadrul conflictului de legi in
spatiu
a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic
atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt susceptibile de aplicare 2 sau mai multe sisteme de drept din
state diferite. Acesta e conflictul la care ne-am referit pana acum (sunt susceptibile de aplicare cel putin 2 legi
diferite).
Se numeste conflict in spatiu pt ca cele 2 sisteme de drept susceptibile de aplicare coexista in spatiu.
b) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s-a nascut sub incidenta
unui anumit sistem de drept, iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr-un alt stat, cu un alt sistem de
drept.
Acest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece
intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport
juridic trece o anumita perioada de timp.
Sfera ordinii publice diferita in cazul celor 2 conflicte de legi, fiind mai larg n cazul conflictului de legi
n spaiu
Prof: sunt mai multe situaiile n care ordinea public este invocat n conflictului de legi in spatiu, dect n
cazul conflictului de legi n timp i spaiu. Cu alte cuvinte, NU toate principiile care sunt de ordine publica
atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii/ modificarii/ stingerii unui rap
jur) sunt de ordine public si atunci cand privesc drepturile deja dobandite in strainatate.
Ex.1 : o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (libian), care mai e casatorit in tara sa, NU se poate
incheia in Romania chiar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. In acest caz
conflictul de legi e in spatiu. Daca insa aceleasi 2 persoane s-au casatorit in Libia iar sotia romanca solicita
ulterior sa i se recunoasca in Romania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii, aceste efecte
vor fi recunoscute. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu, punandu-se problema recunoasterii
drepturilor dobandite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune problema ordinii publice).
14

Ex.2: efectele unei casatorii religioase incheiate in strainatate intr-un stat in care aceasta casatorie produce
efecte intre 2 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in Romania, desi o casatorie incheiata numai religios in
Romania NU produce efecte juridice.
Ex.3: dac un copil din afara cstoriei i stabilete filiaia ntr-o ar strin n condiii pe care legea romn
nu le cunoate, efectele stabilirii filiaiei se recunosc i n Romnia.
Din cele prezente de mai sus rezult c ordinea public are 3 sfere de cuprindere cu intinderi variabile :
1. ordinea public de drept intern (are sfera cea mai larga)
2. ordinea public in cazul conflictului de legi in spatiu
3. ordinea public in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restrns)

Comparaie ntre ordinea public de drept internaional privat i normele de aplicaie imediat
Asemnri: au n esen acelai scop, anume protejarea sistemului de drept naional (a principiilor sale
fundamentale) i acelai efect, anume faptul c legea strin este nlturat de la aplicare).
Deosebiri: de raionament juridic, astfel:
a) la norma de aplicaie imediat nu apare conflictul de legi (nu se pune problema aplicrii unei norme
conflictuale ci legea legea romn imperativ, chiar dac raportul juridic are element de extraneitate);
b) ordinea public poate sau nu nltura norma conflictual, dup cum conflictul de legi este numai n spaiu (vezi
ex.1 - deci ordinea public nltur legea strin) sau n timp i n spaiu (vezi ex.2 se aplic legea strin)

Fraudarea legii aplicabile n dreptul internaional privat

Frauda la lege in dreptul intl. privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr-un scop fraudulos
sau ilicit un mijloc de drept intl. privat si fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel
normal competent sa se aplice.
Modalitatile de fraudare a L:
De regula, sunt 2 modalitati:
1. intr-un raport juridic de drept intern care in mod normal NU ar trebui sa aiba un element de
extraneitate, se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi, iar
prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern
care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic.
De ex.: la o societate comercial legata in mod normal de dreptul romn prin elementele ei definitorii
(nationalitate, sediu, capital social), partile stabilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate, in
scopul de a eluda legile fiscale romaneti.
Astfel, se creeaz artificial un conflict de legi, elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in
strainatate, iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis - art 40 alin.1 din legea
105/92) se face aplicabil acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost
firesc a se aplica.
2. intr-un raport juridic care are deja un element de extraneitate, deci e un raport de DIP, partile schimba
in mod fraudulos punctul de legatura facand aplicabil acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale
aplicabile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent, conform normei
conflictuale initiale.
15

Ex un cetatean strain isi schimba cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii, fraudand astfel L competenta.

Conditiile cumulative ale fraudei la lege in dreptul intl. privat: (trebuie intrunite cumulativ)
1. trebuie sa existe un act de vointa al partilor, in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un
anumit raport juridic. Cu alte cuvinte, frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic, o
activitate frauduloasa de schimbare a punctului de legatura.
Din aceast condiie rezult c frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt
aplicabile norme conflictuale cu puncte de legatura mobile sau variabile, adica cu puncte de legatura ce pot fi
deplasate.
Nu toate punctele de legatura sunt mobile. Exista puncte de leg fixe.
Puncte mobile (ex:) : cetatenia si domiciliul persoanei fizice, sediul persoanei juridice, locul producerii unui
delict, locul situarii unui bun mobil
2. partile trebuie sa foloseasca un mijloc de drept intl. privat care prin el insusi e licit ( de ex. operatiunea
de stabilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi, ea devenind ilicita doar datorita
scopului in care e facuta).
3. scopul urmarit de parti sa fie ilicit. Frauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element
subiectiv (intentia frauduloasa a partilor). Scopul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal
competent sa se aplice si atragerea ca aplicabil a unui alt sistem de drept. Rezult c frauda la lege reprezinta o
incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice
raportului juridic respectiv.
4. rezultatul obtinut sa fie ilicit. Caracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. Prin
ipoteza, rezultatul urmarit si realizat de catre parti trebuie sa fie mai favorabil pt. parti decat cel care s-ar fi
obtinut daca s-ar fi aplicat sistemul de drept normal competent.

Sanciunea fraudei la lege n dreptul intl. privat romn

In functie de obiectul fraudei avem 2 situatii:
1. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain
2. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc
1. Dreptul romn este fraudat n favoarea celui strin
Art. 8 alin.1 din legea 105/92 spune c aplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin
frauda. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romn.
Din acest text de lege rezult c sanciunea fraudei la lege n preptul intl. privat romn implica 2 efecte:
unul negativ, constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. Efectul acesta se materializeaz n
dou moduri:
- prin inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane. Astfel, actul juridic incheiat in strainatate
sau sub incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. Dar actul
ramane valabil in strainatate !!!
16

declararea nulitatii actului juridic de catre instantele judecatoresti romane. In aceasta situatie actul
juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.

unul pozitiv, reprezentat de aplicarea in subsidiar a legii romane

Observaii:
a) frauda la lege trebuie sanctionata chiar si in situatiile in care problema fraudei apare in sfera unui
contract, adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor, deoarece ceea ce e sanctionat e
frauda la lege (fraus omnia corrumpit), iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente
a se aplica.
b) sanciunea fraudei la lege este subsidiar fa de alte sanciuni, cum ar fi ordinea public
2. Dreptul strin este fraudat n favoarea celui romn
Legea 105/92 nu reglementeaza aceasta situatie, punndu-se astfel problema daca se va mai sanctiona frauda la
lege n aceast situaie.
Concluzie : frauda la lege trebuie sanctionata cu aceleasi sanctiuni, soluia bazndu-se pe urmtoarele
argumente:
dreptul strain e considerat un element de drept, deci trebuie sa beneficieze de aceeasi protectie
prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictual romana
care ar fi trimis la el
ceea ce se sanctioneaza e frauda

Domeniile n care poate aprea frauda la lege

Exista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege.
Legea 105/92 contine anumite prevederi care sa indeparteze posibilitatea fraudei la lege in domeniile respective.
Domenii in care intervine frauda la lege:
1. statutul persoanei fizice (starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice). Frauda in acest
domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizic isi schimba in mod fraudulos cetatenia/ domiciliul /
resedinta.
Avem o speta lider: speta Bertola. 2 soti ceteni italieni care domiciliau in Bucuresti au introdus o actiune de
divort in fata instantei romane. Aplicand norma conflictual lex patriae, instanta romana le-a respins actiunea
deoarece legea italiana la care norma conflictual romana trimisese, nu permitea divortul. In aceasta situatie, cei
2 soti italieni au indeplinit conditiile care, potrivit legii italiene, duceau la pierderea cetateniei italiene devenind
apatrizi. Ulterior, au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care, de data aceasta, le-a fost
admisa deoarece, fiind apatrizi, instanta le-a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun, lege ce
permitea divortul.
Legea 105/92 a prevazut un mic remediu in art 22: daca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu
comun, acea lege nationala comuna carmuieste divortul chiar in cazul in care unul dintre soti isi schimba
cetatenia sau domiciliul.

17

2. statutul organic al pers juridice. In cazul acesta o societate comercial isi schimba sediul (punct de
legatura), intr-un paradis fiscal. Legea 105/92, art 40 prevede ca in cazul in care o pers jur isi are sediile in mai
multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune). Frauda
nu este ns nlturat propriu-zis.
3. regimul juridic al bunurilor mobile (mutarea tabloului dintr-oi ar n alta). Un bun din patrimoniul
cultural national e transferat fraudulos in strainatate, intr-un stat in care nu exista restrictii in legatura cu bunul
respectiv.
Legea 105/92 la art. 52 prevede c drepturile reale asupra unui bun mobil care si-a schimbat asezarea continua
sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s-a produs faptul juridic care a generat,
modificat sau stins dreptul respectiv.
4. forma exterioara a actului juridic. De ex., in Romania donatia este un act autentic si atunci partile
incheie contract de donatie intr-o tara unde forma autentica nu e steceruta pt. donatie.
Legea 105/92 la art. 72 prevede c in cazul in care legea aplicabila unui act juridic impune o forma solemna,
aceasta NU poate fi inlaturata, chiar daca actul a fost intocmit in strainatate.

A. Comparaie ntre frauda la lege n dreptul intl. privat i frauda la lege n dreptul intern
Exista fraud la lege n dreptul intern atunci cand partile, la un anumit raport juridic fara element de extraneitate
aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt. care a fost edictata de legiuitor, eludand astfel
prevederile unei alte legi interne imperative, care le este insa defavorabila.
Cele 2 institutii se aseamana prin faptul ca trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii :
un act de vointa al partilor
un mijloc licit
dar un scop si un rezultat ilicit
Exista insa deosebiri ntre ele, sub urmatoarele aspecte:
1. sub aspectul obiectului fraudei
Astfel, in timp ce in cazul dreptului intl. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept,
in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne.
2. mecanismul fraudei / fraudarii
In dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic, facand astfel aplicabila o alta norma juridica,
in timp ce, in cazul dreptului intl. privat, se schimba continutul faptic conflictual, ceea ce duce la aplicarea unui
alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent.

B. Comparatie intre frauda la lege n dreptul intl. privat si ordinea publica de drept intl. privat
Asemanarea esentiala: atat frauda la lege n dreptul intl. privat cat i ordinea public de drept intl. privat sunt
cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza.
Deosebiri : dpdv al cauzei neaplicarii legii : la ordinea public aceasta cauza e de natura obiectiva:
legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. La frauda la lege n dreptul intl.
privat cauza e de natura subiectiva, constand in activitatea frauduloasa a partilor

18

din pdv al sanctiunii aplicabile : la ordinea public sanctiunea consta in inlaturarea efectelor
legii straine si aplicarea in locul ei a legii forului. La frauda la lege n dreptul intl. privat sanctiunea consta in
inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau, dupa caz, nulitatea actului juridic respectiv.
din pdv al rolului instantei judecatoresti : La ordinea public instantele judecatoresti trebuie sa
cunoasca continutul legii straine ,pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina
incalca principiile fundamentale ale dreptului forului, deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege
n dreptul intl. privat, unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau, deoarece
legea strin va fi inlaturata pt ca s-a ajuns la aplicarea sa prin frauda.

C. Comparaie ntre frauda la lege n dreptul intl. privat i simulaie

Asemanari : ambele implica un acord de vointa al partilor. Prin acest acord, in ambele cazuri se creeaza
artificial un anumit conflict de legi. Mijloacele folosite sunt prin ele insele licite.
Deosebiri :
- frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic, respectiv a actului juridic fraudulos; simulatia
presupune 2 acte juridice : un act ascuns, dar real (contrainscrisul) si un act aparent, dar mincinos.
- cea mai importanta deosebire : frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a
punctului de legatura de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept; la simulatie
operatiunea e fictiva, adica este exprimata prin actul aparent, dar contrazisa prin contrainscris. De exemplu, o
societate comercial are toate elementele sale juridice in Romania (nationalitatea asociatilor, organele de
conducere si control), dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. In incidenta normei conflictuale lex
societatis, acelei societati ii va deveni aplicabil sistemul de drept strain, de la locul unde si-a stabilit sediul, desi
in principal activitatea sa se desfasoara in Romania. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege, pt ca sediul
societii din strainatate desi e real, efectiv, NU e serios. Daca o societate comercial declara prin statutul sau
ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in Romania,
inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv, sediul real fiind in Romania. In acest caz situatia juridica =
simulatie prin fictivitate; este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii), pt a
rezulta adevarata situatie juridica : existenta sediului real in Romania.
- la frauda la lege scopul e ilicit, la fel si rezultatul; la simulatie: scopul poate fi si licit
- din pdv al consecintelor pe care cele 2 institutii le au: la frauda la lege - nulitatea actului isi va produce
efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat valabil nici intre parti. La simulatie: contrainscrisul e
valabil intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal.

19

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 5
Conflictul de legi n timp i spaiu (respectarea drepturilor dobndite ntr-o ara strain)
Definiie: Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut, modificat
sau stins sub incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt sistem de drept.
Privit prin prisma dr roman, CdL in timp si spatiu (CLTS) pune problema recunoasterii in Romania a unor
drepturi castigate intr-o alta tara.
Ipotez: avem un raport juridic nscut n strintate, ale crui drepturi trebuie recunoscute n Romnia.
Este un conflict de legi in spatiu pt ca cele 2 sisteme de drept in prezena (cel strain sub incidenta caruia s-au
nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coexista dpdv spatial.
Conflictul de legi este in timp pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv sub incidenta legii straine
si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in Romania, se scurge o anumita perioada
de timp.
Conflictul de legi n timp i spaiu (CL n imp i spaiu) se deosebeste de conflictul de legi n spaiu in spatiu
(CL n spaiu).
Asemanari : ambele sunt conflicte in spatiu (cele 2 sisteme de drept coexista spatial).
Deosebirea consta in elementul temporal. La CL in spatiu conflictul apare in momentul nasterii, modificarii,
stingerii raportului juridic i cnd datorit elementului strin se pune problema care sistem de drept n prezen
se va aplica. In cazul CL n timp i spaiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii, modificarii, stingerii
rap jur respectiv, atunci cand drepturile dobandite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara.
Ex: daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in Romania se pune problema ce lege se
va aplica incheierii casatoriei (CL in spatiu). Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez
in strainatate iar sotia, cetatean roman, vine ulterior in Romania si cere pensie de intretinere de la sot
(recunoasterea efectelor casatoriei) CL n timp i spaiu
Formele conflictului de legi n timp i spaiu:
1. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain, apoi se invoca efectele sale in Romania
2. raportul juridic are un element de extraneitate chiar din momentul nasterii sale, iar ulterior efectele sale se
invoca in Romania.
Aceasta a 2-a forma implica 2 situatii:
20

a. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaional privat, in sensul ca avea in
continutul sau un element de extraneitate, nu exista nici o legatura cu Romania
b. chiar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul
national / romn
Ex: un grec i o romnc se cstoresc n Grecia religios i apoi se mut n Romnia i solicit ca
efectele cstoriei s fie recunoscute i la noi
Domeniile n care pot aprea conflicte de legi n timp i spaiu:
1) n domeniul dreptului material (cnd un drept subiectiv cptat n strintate se cere a fi recunoscut n
Romnia)
2) n domeniul dreptului procesual (cnd o hotrre judectoreasc strin se cere a fi recunoscut n
Romnia)
Conditiile recunoasterii in Romania a drepturilor dobandite in strainatate
Art. 9 din legea 105/1992 prevede ca drepturile castigate intr-o tara straina sunt recunoscute in Romania
in urmatoarele conditii:
1. drepturile sa fi fost corect nascute sub incidenta legii straine care le este aplicabila (dreptul sa fie legal
nascut in strainatate). Un drept ce nu e valabil in tara unde s-a nascut nu va putea fi recunoscut nici in Romania.
a. n dreptul material, dreptul este legal nscut dac este valabil sub incidena legii strine
b. n dreptul procesual (cnd trebuie recunoscut i executat o hotrre judectoreasc strin),
instana romneasc trebuie s verifice dou aspecte referitoare la legea strin: dac hotrrea a fost definitiv
potrivit legii statului unde s-a pronunat i dac hotrrea este executorie sun incidena aceleiai legi strine
Aceasta conditie implica 2 consecinte:
- un drept valabil nascut in strainatate va produce in principiu in Romania toate efectele pe
care legea straina i le recunoaste. (Ex: o casatorie religioasa valabil incheiata in Grecia va fi recunoscuta in
Romania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste)
- un drept dobandit in strainatate nu poate produce in Romania mai multe efecte decat in tara
de origine. (Ex: reprezentanta unei firme straine in Romania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice
decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu)
2. drepturile dobandite in strainatate sa nu fie contrare ordinii publice (OP) de drept international
privat romn. Daca un drept dobandit in strainatate este contrar ordinii publice, efectele sale vor fi impiedicate
a se produce pe teritoriul Romaniei.
Ex: dac se cere recunoaterea unei hotrri judectoreti strine n care s-a consemnat o discriminare ntre
copilul din cstorie i cel din afara cstoriei, hotrrea n cauz nu va fi recunoscut la noi, chiar dac este
valabil pronunat potrivit legii strine, pentru c este contrar ordinii publice din dreptul internaional
privat romn.
Legea romna este si mai drastica atunci cand raportul juridic nascut in strainatate a avut inca din
momentul nasterii sale o legatura cu dreptul roman. Astfel, drepturile dobandite in strainatate NU vor fi
recunoscute in Romania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s-a aplicat alta
lege decat cea romana, iar drepturile difera de cele care s-ar fi acordat conform legii romane.
Acest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman. Daca dreptul s-a nascut sub
incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei
fizice, acel drept NU va fi recunoscut in Romania. EXCEPTIE: drepturile dobandite sub incidenta unei legi
straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat.
Ex: un arab i o romnc se cstoresc poligam n Arabia Saudit. Cstoria lor nu va fi recunoscut n
Romnia, pt. c ceteanului romn trebuie s i se aplice lex patriae, care interzice cstoria poligam.
21

Conflictul mobil de legi

Definiie: exista conflict mobil de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 2 sisteme de drept
diferite, ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplicabile.
Ex: 2 cetateni straini (germani) se casatoresc in Germania in 2001, traiesc in acea tara pana in 2003, dobndesc
cetatenia in romana si vor trai in Romania. Efectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de
legea romana? (sau divoreaz n Romnia ce lege va guverna desfacerea cstoriei?)
Comparaie ntre conflictul mobil de legi (CM de legi) i alte instituii:
1. CM de legi versus CL in timp si spatiu
Asemanari : ambele presupun coexistenta in spatiu a 2 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a
acestora cu privire la acelasi raport juridic.
Deosebiri importante :
- in cazul CL n timp i spaiu nu exista o schimbare a punctului de legatura si nici a legii aplicabile, ci
numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr-o tara straina.
- la CM de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o schimbare a legii aplicabile
raportului juridic.
2. CM de legi i Conflictul de legi in timp din dreptul intern
Asemnare: In ambele instituii, cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 2 legi ( la dreptul
intern funcioneaz mecanismul logic al nlocuirii unei legi abrogate cu o nou lege)
Deosebiri:
- conflictul de legi n timp din dreptul intern se pune n cadrul aceluiai sistem de drept, pe cnd CM de
legi se pune ntre dou sisteme de drept diferite;
- conflictul de legi n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare, iar aceasta e
inlocuita cu alta lege interna. La CM de legi se schimba sistemul de drept, cele 2 sisteme de drept
continuand sa existe.

Domeniile n care poate aprea conflictul mobil de legi

CM de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictual are punct de legatura mobil. CM de legi
poate aparea in principal pt urmatoarele puncte de legatura:
in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice, astfel incat CM de legi se poate naste in raporturile
ce privesc starea civil, capacitatea si relatiile de familie.
sediul unei pers juridice
locul situarii unui bun mobil
n materie succesoral locul ncheierii testamentului, cetenia testatorului
CM de legi NU poate aparea referitor la regimul juridic al imobilelor sau delictelor.
Soluionarea conflictului mobil de legi
Legea 105/1992 nu contine o reglementare generala, astfel incat CM de legi vor fi solutionate de la caz la caz.
Soluionarea se face dup sistemul de drept al instanei sesizate (dup normele conflictuale ale sistemului de
drept al forului).
Soluia CM de legi variaz, n funcie de voina legiuitorului, astfel:
legea veche ultraactiveaza (se aplic legea veche, iniial)
legea noua retroactiveaza (se aplic legea nou, romn)
22

legea veche se aplica pana la momentul schimbarii punctului de legatura, din acel moment intra in
vigoare legea noua (cele dou sisteme de legi se aplic succesiv)
Ex. de trimitere la legea iniial: art 20 legea 105/1992: legea nationala comuna sau legea domiciliului
comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi schimba cetatenia sau
domiciliul (trimitere la legea veche, iniial). Pentru relaiile personale i patrimoniale dintre soi nu se poate
fragmente cstoria ntre cele 2 sisteme de drept. Scopul unei astfel de abordri este eliminarea fraudei al lege
Art 25: regimul filiatiei copilului din casatorie se raporteaz conform legii care la data cand acesta s-a nascut
carmuia efectele casatoriei parintilor sai
Art 28 : filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii
sale
Ex. de trimitere la legea nou: Art 66 pct 6 din legea 105/1992 : mostenirea este supusa in ceea ce priveste
bunurile mobile legii nationale pe care persoana decedata a avut-o la data mortii
Ex. de trimitere la aplicarea succesiv a celor dou sisteme de legi: Art 34 pct. c din legea 105/1992: legea
aplicabila obligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului obligatiei. In caz de schimbare a cetateniei
creditorului, noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare schimbarii.
In anumite cazuri speciale se face excepie de la cele trei abordri precizate mai sus, prin aplicarea
principiului legii mai favorabile
Exemple:
- art 15 din legea 105/1992: apartenenta unei persoane la o noua lege nationala NU aduce atingeri
majoratului dobandit conform legii care ii era anterior aplicabila
- n cazul in care se pune problema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii,
i se aplica legea cea mai favorabila.
Daca apare o situatie de CM de legi pe care legea 105/92 nu o reglementeaza, se considera ca acel conflict
trebuie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din
dreptul intern romn: pana la momentul schimbarii punctului de legatura se aplic legea veche, iar apoi se
aplic legea noua
SEMINAR
Cauzele de neaplicare a legii straine: in caz de incalcare a ordinii publice de DIP roman
frauda la lege
art 18 alin. 1: se aplica regimul cel mai restrictiv
art 18 alin. 2: legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine publica de DIP romn: principiul
libertatii casatoriei
Sisteme de drept in prezen: susceptibile de a fi aplicate

Partea special a Dreptului Internaional Privat

(Normele conflictuale n diferite ramuri ale dreptului internaional privat)

I. Normele conflictuale de drept civil referitoare la starea civil i capacitatea persoanei fizice

23

Regula : potrivit art. 11 din legea 105/1992: Starea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaiile de
familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naional a acelei persoane fizice, cu
exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfel
Continutul acestei norme conflictuale il formeaza statutul persoanei fizice iar legatura este data de
naionalitatea persoanei fizice.
Notiunea de nationalitate este interpretata in art. 12 din legea 105/1992 care dispune : legea nationala este
legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza . Aceasta lege poarta numele de lex patriae, cetatenia
fiind punctul de legatura pt aceasta norm conflictual.
Legea 105/1992 stabileste si anumite norme speciale in art 12. Se prevede astfel ca determinarea si proba
cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. (institutia calificarii : calificarea
cetateniei se face dupa lex fori)
Pt. argumentul de stabilitate: cetenia este o calitate dobndit prin lege, pe baza unor formaliti
Pt. argumentul de certitudine: cetenia se demonstreaz printr-un document public, precum B.I./C.I./paaport
Art 12 alin. 2 din legea 105/1992 prevede c: legea nationala a cetateanului romn care, potrivit legii straine
este considerat ca are si o alta cetatenie, este legea romna. Din aceasta dispozitie legala rezult ca in cazul in
care un cetatean roman are si o cetatenie straina, lui i se va aplica legea romana, indiferent de celelalte cetatenii.
In schimb, daca un strain are mai multe cetatenii, legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi
are domiciliul sau, in lipsa acestuia, resedinta.
Excepii: legea 105/1992 reglementeaz i alte puncte de legtur referitoare la cetenia i capacitatea
persoanei fizice. Astfel, daca o persoan fizic nu are nici o cetatenie (apatrid), instanta va aplica, dupa caz, lex
domicilii sau, in lipsa, legea resedintei. Aceste 2 elemente se aplica numai in subsidiar, regula fiind ca legea care
va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei.
Domeniul de aplicare a statutului persoanei fizice
Definiie: determinarea instituiilor de drept i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale
privind statutul persoanei fizice.
Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (n spe statutul persoanei fizice) este o
problema de calificare i de interpretare a coninutului normei conflictuale respective, pentru a vedea ce materii
juridice se includ acolo. Calificarea i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate.
Legea forului ne arata materiile care se subsumeaza statutului civil al persoanei fizice.
Institutiile juridice care intra in domeniul de aplicare a legii statutului persoanei fizice sunt:
1. starea civila a persoanei fizice = ansamblul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare
civila, de care legea leaga anumite efecte juridice i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie
si in societate.
Sunt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (probe), care intra in continutul starii civile:
- filiatia (daca persoana are filiatia stabilita sau nu, daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei,
tuturor acestor aspecte fiindu-le aplicabila legea nationala)
- casatoria
- adoptia
- rudenia
- afinitatea
NU intra n statutul persoanei fizice, deci sub incidenta legii nationale:
24

intocmirea actelor si faptelor de stare civila, aceste aspecte fiind probe de forma a actului vor fi supuse
legii locului intocmirii actului (locus regit actum);
competenele agentului instrumentator sunt probe care vor fi supuse legii autoritii

2. capacitatea civila a persoanei fizice (de folosin sau de exerciiu)

a. capacitatea de folosin.
nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt
probe de statut al persoanei fizice). Coninutul capacitii de folosin este dat de aptitudini generale i abstracte
de a avea drepturi i obligaii deci nu este guvernat neaprat de legea naional.
Incapacitatile de folosinta reprezinta exceptii si trebuie expres prevazute de lege. Astfel, avem:
-

incapacitile de folosin cu caracter de sanctiune civila (de ex. decaderea din drepturile parintesti)
- supuse legii personalis (legea national a persoanei in cauz).

incapacitile de folosin cu caracter de ocrotire, care se mpart n :

incapaciti de folosin absolute opozabile erga omnes (opereaza intre persoana ngrdit si
toate celelalte persoane). Aceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite, deoarece ele sunt
prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapabilului. (Ex: incapacitatea minorului sub 16 ani de a
dispune prin donatie sau testament, sau incapacitatea minorului intre 16 -18 ani de a dispune prin testament de
mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major).
incapaciti de folosin relative (opereaza intre persoana ocrotit si persoane determinate).
Aceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii
nationale a persoanei ocrotite, ci legii actului juridic. (contract, succesiune etc.)
Ex : incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui su; incapacitatea
medicului / preotului / farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat-o de ultima
boala (de care a murit). Aceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau, dupa caz, legii testamentului.
Incapacitatea sotilor de a incheia contracte de vnzare - cumprare intre ei.
b. capacitatea de exerciiu
Este supusa legii nationale a persoanei fizice (art. 11 din legea 105/1992). Aceasta guverneaza inceputul,
continutul capacitii de exercitiu, incapacitatea de exercitiu si incetarea capacitii de exerciiu.
Tot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacitii de exercitiu. In acest sens legea nationala ne
arata cazurile de nulitate, felurile nulitatii, persoanele care pot invoca nulitatea, precum i conditiile in care ea
poate fi invocata.
EXCEPTIE de la aplicarea legii personale, normal competente cu privire la capacitatea de exerciiu a
persoanei fizice: TEORIA INTERESULUI NATIONAL - reglementata in dreptul romn in art. 17 din legea
105/1992.

25

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 6
Aplicarea teoriei interesului naional, ca excepie de la legea naional, este legiferat n dreptul romn de art.
17 din legea 105/1992, care prevede c: persoana care, potrivit legii naionale sau legii domiciliului su, este
lipsit de capacitate sau are capacitate de exerciiu restrns, nu poate opune aceast cauz de nevalabilitate
celui care l-a socotit, cu bun credin, ca fiind deplin capabil, n conformitate cu legea ntocmirii actului.
n acelai sens, art. 11 din Convenia de la Roma se precizeaz: ntr-un contract ncheiat ntre persoane aflate n
aceeai ar, o persoan fizic care este capabil n termenii legii acestei ri poate invoca incapacitatea sa ce
decurge din alt lege doar dac la momentul ncheierii contractului co-contractantul tia de aceast incapacitate
sau nu o cunotea ca urmare a neglijenei sale.
S-a pornit de la o speta lider: speta LIZARDY (1869). Un cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de
la un bijutier francez bijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cambii pe care le-a
emis cu acea ocazie. Cand la scadenta bijutierul a prezentat cambiile, Lizardi (cetateanul mexican) a invocat
nulitatea contractului de vanzare - cumprare, aratand ca la data incheierii respectivului contract, desi el era
capabil potrivit legii franceze, NU era totusi capabil potrivit legii nationale (mexicane). Instantele franceze au
fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare - cumprare pt incapacitatea bazata pe o lege straina. Aplicand
lex patriae, instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican, drept care il considera pe Lizardi drept
incapabil. Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane, considerand ca aceasta situatie ar leza
interesele nationalului francez, deoarece s-ar prejudicia un cetatean francez de buna-credinta in momentul
incheierii actului.
Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez, conform caruia cetateanul
mexican avea capacitate de exercitiu, instituindu-se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal
competente.
Conform art. 17 din legea 105/1992 coroborat cu art. 11 din Convenia de la Roma (1980) rezult c pentru a
aplica teoria interesului naional (excepia de la aplicarea legii personale) trebuie ndeplinite cumulativ
condiiile:
1. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau s aib capacitate de exerciiu restrns potrivit legii
sale nationale, lex patriae, dar sa fie capabila potrivit legii locului unde s-a ntocmit actul
2. actul sa fie intocmit in tara forului
3. cocontractantul local sa fi fost de buna credinta. Acesta sa nu fi cunoscut si in mod rezonabil nici sa nu fi
putut cunoaste cauza de nevalabilitate, adica incapacitatea strainului.
26

4. anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national

Daca aceste 4 conditii sunt intrunite cumulativ, lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus
(legea locului incheierii actului).
Pt aplicarea teoriei interesului naional, in literatura de specialitate s-au incercat mai multe argumentri:
-

unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine publica, dar (opinia prof.:) nu suntem in
prezenta unei exceptii de ordine publica, pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine.
- un alt argument porneste de la necunoasterea scuzabila a legii straine de catre cetateanul national.
- imbogatirea fara justa cauza a cetateanului strain
- ideea erorii comune si invincibile (error communis facit jus).
Legea romna a avut ca scop ocrotirea bunei credinte (acesta este temeiul teoriei interesului naional in
dreptul romn).

II. Normele conflictuale privind persoanele juridice

Art 41 din legea 105/1992 stipuleaz c: statutul organic al persoanei juridice este crmuit de legea sa
nationala.
Continutul acestei norme conflictuale: statutul organic al persoanei juridice
Legatura normei conflictuale : naionalitatea persoanei juridice respective
Legea aplicabila : legea naional a persoanei juridice (legea societatii / lex societatis)
Norma conflictual lex societatis este imperativ, nu se poate deroga de la ea, dar punctul de legtur
(naionalitatea) rmne la ndemna fondatorilor.
1.Naionalitatea persoanei juridice este legtura normei conflictuale i plaseaz statutul organic n sfera unuia
din sistemele de drept n prezen
Determinarea naionalitii este o problem de calificare a legturii normei conflictuale i este supus legii
forului lex fori (legea instanei sesizate).
In cazul in care lex fori este legea romana, trebuie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei
juridice conform dreptului romn.
In dreptul romn exista mai multe criterii pentru a determina naionalitatea persoanei juridice, astfel:
- criteriul general, de drept comun
- criterii speciale de determinare a nationalitatii.
Criteriul de drept comun: art 40 din legea 105/1992 care precizeaz c: persoana juridic are nationalitatea
statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social => in dreptul romn criteriul
general pt stabilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice.
Sediul social e stabilit potrivit actului constitutiv => in dreptul romn sediul social este si sediul statutar.
Pentru a fi un criteriu de drept comun, sediul social trebuie sa indeplineasca 2 conditii:
1. sa fie serios; per a contrario, daca nu e serios, e fraudulos, actul constitutiv urmand a fi anulat sau
lipsit de efecte juridice.
2. sa fie real, adica sa nu fie fictiv, adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate.
Criteriul sediului social pt persoana juridic e validat si de cele 2 acte normative fundamentale in materia
persoanei juridice: legea 31/90 privind societile comerciale si OG 26/ 2000 privind asociatiile si fundatiile.
27

Totodat, criteriul sediului social este larg aplicat n tratatele de asisten juridic ncheiate de Romnia i n
relaiile de cooperare economic internaionale.
In dr anglo-saxon, in ceea ce priveste stabilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii:
persoana juridic are nationalitatea statului unde s-a inregistrat.
Criterii speciale au diferit de-a lungul istoriei; se aplic n situaii particulare dpdv juridic.
Aceste criterii sunt stabilite prin acte normative speciale, ca de ex. art. 25 al Conveniei de la Washington din
1965 pt reglementarea diferendelor relative la investiii, care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul
controlului: persoana juridic care posed naionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiie poate
fi considerat de ctre prile litigante ca aparimnd unui alt stat, din cauza controlului exercitat asupra acesteia
de ctre interese strine.
Aplicnd acest criteriu special se considera ca o persoan juridic are nationalitatea statului de pe al carui
teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice.
De regula, controlul se apreciaza dupa cetatenia/ nationalitatea asociatilor, provenienta capitalului social sau
cetatenia / nationalitatea organelor de conducere.
Ex: cnd n litigiu sunt implicate filialele din Romnia ale unor firme strine
Criteriul controlului in dreptul romn este intalnit in cazul conventiilor internationale la care Romania e parte,
precum:
Convenia de la Washington din 1965 pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si
persoanele altor state (Romnia a aderat in 1975)
Acordul dintre Romania si Israel din 1999 pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor : o societate
comercial este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat.
Legea aplicabila persoanei juridice cu mai multe sedii, in state diferite
Art 40 (3) din legea 105/1992: determinant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se
afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii, chiar daca hotararile sunt adoptate
potrivit directivelor transmise de asociati din alte state.
Legea aplicabila statutului organic al sucursalelor/ filialelor
Art. 41 (2) i (3) din legea 105/1992 stipuleaz c: statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoan
juridic din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice. Statutul organic al sucursalei e supus legii
nationale a societatii mama deoarece sucursala NU are personalitate juridica.
In schimb, statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu, independent de
legea aplicabila persoanei juridice care a infiintat-o. Filiala are o proprie lege nationala deoarece ea are o
personalitate juridica distincta de societatea mama.
Legea aplicabila in cazul fuziunii unor pers jur de nationalitate straina
Art 46 din legea 105/1992 spune c: fuziunea e valabila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile
prevazute de ambele legi naionale aplicabile statutului lor organic (condiii de fond i de form).
Legea aplicabila in cazul schimbarii nationalitatii persoanei juridice
Legea romana nu contine o reglementare speciala sub acest aspect. Totusi, literatura de specialitate a considerat
ca aici trebuie aplicata, prin analogie, reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice trebuie respectate
conditiile prevazute de ambele sisteme de drept.
2. Domeniul de aplicare a legii statutului organic al persoanei juridice
Statutul organic este coninutul normei conflictuale.
Elemente componente:
28

a) Capacitatea persoanei juridice

In legatura cu capacitatea de folosin - elementele constitutive ale persoanei juridice, modalitatile de
nfiinare (naterea capacitii de folosin), continutul capacitatii de folosinta (ncheierea de acte juridice,
principiul specialitii capacitii de folosin) i ncetarea persoanei juridice.
In legatura cu capacitatea de exercitiu - intereseaza aspecte privind constituirea si atributiile organelor de
conducere, relatiile intre organele de conducere si persoana juridic nsi & puterile de reprezentare.
b)
c)
d)
e)
f)

modul de dobndire i de pierdere a calitii de asociat;

drepturi i obligaii ce decurg din calitatea de asociat;
modul de alegere si functiile organelor de conducere;
reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii;
rspunderea persoanei juridice i a organelor sale fa de teri (contractual i delictual), doar dpdv.
societar condiiile rspunderii sunt supuse legii contractului/delictului;
g) modificarea actelor constitutive;
h) dizolvarea i lichidarea persoanei juridice.

III. Normele conflictuale privind bunurile (statutul real)

STATUTUL REAL - ansamblul elementelor care contureaz regimul juridic aplicabil bunurilor - este supus de
regula legii locului siturii bunului (lex rei sitae sau lex situs).
Art. 49 legea 105/1992: posesia, dreptul de proprietate i celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele
de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (bun mobil) sau sunt situate (bun imobil),
afara numai dac, prin dispozitii speciale, se prevede altfel.
Aplicarea legii situarii bunului (lex rei sitae) este o reglementare clasic n dreptul romn. Fostul art. 2 alin. (1)
Cod Civil, abrogat prin legea 105/1992, cuprindea: numai imobilele aflatoare pe teritoriul Romniei sunt
supuse legii romane, chiar posedate de straini.
Normele conflictuale privind statutul real sunt, in principiu, imperative. Exceptie testament.

Domeniul de aplicare a legii statutului real (art.50)

Legea statului pe teritoriul caruia se afla bunul carmuieste:
1. bunurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor bunuri in functie de criteriile
admise de lege (mobile/imobile, corporale/incorporale etc.);
2. drepturi reale care pot exista asupra bunurilor (dr. de proprietate+dezmembrmintele);
3. modurile i conditiile de dobndire, transmitere i stingere a drepturilor reale.
Distingem astfel:
- Modalitaile specifice de dobndire (uzucapiunea, accesiunea, ocupaiunea), precum i de stingere a
drepturilor reale sunt supuse legii siturii bunurilor.
- Modurile nespecifice (contract, testament) sunt supuse legii locului siturii bunului sau altor legi, dup
cum e vorba de aspectele lor reale ori de aspecte de alt natur.
Aspecte reale:
- condiiile de natere a dreptului real (nscrierea n CF);
- momentul transmiterii proprietii;
- suportarea riscului lucrului;
- formele de publicitate ale contractului prin care se transmite bunul.
29

Alte aspecte (supuse altor norme conflictuale):

- capacitatea de a ncheia contractul (supus lui lex patriae/lex domicilii);
- condiiile de form ale contractului (legea locului ncheierii contractului);
- condiiile de fond i efectele contractului (lex contractus);
4. formele de publicitate privind bunurile n anumite cazuri (supuse legii aplicabile la data i locul unde se
indeplinesc).
5. coninutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) i modul de
exercitare a acestor prerogative.
Lex rei sitae va guverna:
- atributele/prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor, precum i limitele acestora;
- dreptul de urmrire i de preferin al creditorilor cu garanii reale;
- modul de exercitare a prerogativelor;
- modalitile juridice al dreptului de proprietate.
6. mijloacele de aprare a drepturilor reale (actiunile reale). Ex: regimul juridic aplicabil aciunii n
revendicare;
7. posesia i actiunile posesorii;
8. obligaii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real);
9. obligaiile scriptae in rem aspectele reale sunt supuse legii situarii bunului, iar aspectele contractuale
pot fi supuse i altor legi;
10. modurile de urmarire si de executare silita asupra bunurilor.
EXCEPII de la aplicarea legii locului siturii bunului, pt. anumite categorii de bunuri aflate n situaii
speciale:
- bunurile aflate n curs de transport;
- mijloace de transport;
- titlurile de valoare (cambia, biletul la ordin, conosamentul);

30

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 7
IV. Normele conflictuale privind motenirea (art. 66)
Art. 66 din legea 105/1992: motenirea e supusa unei legi diferite in functie de obiectul ei bunuri
mobile/imobile. Astfel, pentru bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, mostenirea e guvernata de legea
nationala (lex patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. In acest caz se face aplicarea
principiului mobilia secundum personam(bunurile mobile urmeaza persoanele).
Pentru bunurile imobile, mostenirea e supusa legii locului siturii bunului, unde fiecare imobil din masa
succesorala e situat (lex rei sitae).
Notiunea generala care desemneaza legea aplicabila mostenirii e cea de lex succesionis.
Domeniul de aplicare a legii motenirii
1. momentul deschiderii succesiunii. E de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt. momentul/
data deschiderii succesiunii, nu si pt. locul deschiderii succesiunii.
2. persoanele cu vocatie succesoral. Legea succesiunii guverneaza vocatia succesorala care reprezinta una
din conditiile esentiale pt. a putea mosteni, alturi de capacitatea succesoral i lipsa nedemnitii
succesorale.
I.
1)
-

Legea aplicabil succesiunii

Devoluiunea legal legea succesiunii este cea care stabilete:
sfera persoanelor chemate la motenirea legal
ordinea chemrii lor
reprezentarea succesoral
determinarea cotelor de motenire
rezerva succesoral
calitatea disponibil?
drepturile succesorale ale soului supravieuitor
31

2) Devoluiunea testamentar
Testamentul, pt. a fi valabil, trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma / fond.
Aceste conditii sunt supuse unor legi diferite. Din aceast perspectiv trebuie avute n vedere:
a) reglementarea special pt. legea aplicabil motenirii testamentare
b) legea aplicabil condiiilor de fond i de form ale testamentului
a) art. 68 din legea 105/1992 precizeaz c testatorul poate supune transmiterea prin motenire a bunurilor
sale unei alte legi dect cea din art. 66, fr a avea dreptul s nlture dispoziiile ei imperative. Normele
conflictuale din art. 66 al legii 105/1992, care precizeaz c motenirea mobiliar este supus legii personale a
defunctului i motenirea imobiliar este supus legii locului siturii imobilului, au un caracter supletiv pentru
testament, cci testatorul poate face aplicabil o alt lege, conform dorinei sale
Fiind un act de voin mortis caus, ce beneficiaz de un regim de libertate a testatorului, se permite acestuia
s supun motenirea testamentar unei alte legi dect cea din art. 66. Voina sa nu este ns absolut, n sensul
c nu poate nltura dispoziiile imperative ale legii aplicabile conform art. 66.
b) Condiiile de fond i de form ale testamentului
Conditii de fond ale testamentului:
1. capacitatea de a dispune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (lex personalis).
In ceea ce priveste incapacitatile:
- cele absolute (stabilite n considerarea persoanei incapabile) sunt supuse legii personale a testatorului;
- cele relative (stabilite de lege doar ntr-o relaie direct a testatorului cu o anumit persoan) sunt
supuse legii succesiunii.
Aceleai legi guverneaz i sanciunile n caz de nclcare a incapacitilor de folosin.
2. consimtamantul si viciile de consimtamant, precum si clauzele testamentare, vor fi supuse legii
succesiunii. De asemenea, obiectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii.
In concluzie, legea succesiunii va guverna in principiu urmatoarele aspecte:
--conditiile de validitate a legatelor
--rezerva si cotitatea disponibila
--limitele de a dispune de bunurile succesiunii
--cauzele de ineficacitate a legatului
Conditiile de form ale testamentului sunt reglementate de art 68 alin 3 din legea 105/1992, care spune din
perspectiv spaial c testamentul este valabil dac ndeplinete condiiile de form ale uneia dintre legile:
a. legea naional a testatorului
b. legea domiciliului
c. legea locului ntocmirii testamentului
d. legea locului siturii imobilului ce face obiectul testamentului
e. legea instanei / organului ce ndeplinete procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori
sau auctor regit actum)
Dpdv al conflictului mobil de legi, legea 105/1992 prevede c oricare dintre cele 5 legi de mai sus se poate
aplica n varianta ei, fie de la data ntocmirii testamentului, fie de la data decesului (perspectiva temporal).
II.
Calitile cerute pentru a moteni:
1. capacitatea succesoral se refer la existena calitii de subiect de drept la data deschiderii
succesiunii. Capacitatea succesoral este supus legii succesiunii i nu legii personale.
Ex.: regimul juridic al comorienilor este supus legii succesiunii.
32

prezumia timpului legal de concepie - este o problem de capacitate de folosin a copilului, dar
este ns supus legii personale a copilului
2. nedemnitatea succesoral este supus legii succesiunii
III.
Exercitarea posesiei asupra bunurilor rmase de la de cuius (sezina)
Legea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de motenitori sezinari
Procedura de punere n posesie a legatului este ns supus legii forului.
IV.
Condiiile i efectele opiunii succesorale
Sunt reglementate de legea succesiunii
a. condiiile opiunii succesorale:
- subiectele dreptului de opiune succesoral
- posibilitile avute de succesibilul (de a accepta pur i simplu, de a renuna)
- termenul de prescripie a dreptului de opiune succesoral (foarte scurt la noi fa de alte sisteme)
- sistemul juridic al succesibilului pn la exercitarea dreptului la opiunea succesoral (posibilitatea de a
transmite dreptul de opiune succesoral)
- condiiile de fond ale opiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii, n ceea ce
privete consimmntul, cauza i efectele. n schimb, capacitatea cerut pentru a opta este supus legii
personale a susceptibilului (fiind o problem de capacitate de exerciiu).
b. efectele opiunii succesorale
Efectele acceptrii, renunrii etc. - supuse legii succesiunii
NU sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedur (inventarierea bunurilor succesorale
supus legii locului).
V.
ntinderea obligaiilor motenitorilor de a suporta pasivul succesoral
Legea cuccesiunii guverneaz acest aspect (ultra sau inter viris hereditatis)
VI.
Succesiunea vacant
Art. 67 lit. g din legea 105/1992 precizeaz c att timp ct drepturile statului asupra succesiunii vacante
sunt supuse legii succesiunii, acest drepturi sunt calificate d elegea romn ca drepturi de motenire.
Rezult c motenirea vacant va fi supus unui anume sistem de drept, dup cum este vorba de bunuri
mobile sau imobile.
Pentru bunurile mobile, succesiunea vacant va fi guvernat de legea personal a defunctului, la momentul
morii. Potrivit dreptului romn, statul culege bunurile mobile n temeiul dreptului succesoral (de iure
hereditas)
Pentru bunurile imobile, succesiunea vacant va fi guvernat de legea locului unde se situeaz bunurile.
Potrivit dreptului romn, statul va culege bunurile imobile n temeiul dreptului de suveranitate (de iure
imperii).

V. Normele conflictuale privind actele juridice

Distingem intre:
- Legea aplicabila formei actului juridic
- Legea aplicabila conditiilor de fond al actului juridic
I.

Normele conflictuale (legea) referitoare la condiiile de form ale actului juridic

33

Art 71 din legea 105/1992 reglementeaza o norm conflictual principala si mai multe norme conflictuale
subsidiare.
Alin (1) precizeaz c Norma conflictual principala e aceea conform careia conditiile de forma ale
actului juridic sunt supuse legii fondului actului juridic. Legiuitorul roman a dorit ca, in principiu, forma si
fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi. Acest principiu e valabil atat cu privire la actele juridice
unilaterale cat si cu privire la contracte.
Soluia din dreptul romn este prevzut i de Convenia de la Roma din 1980, referitoare la obligaiile
contractuale, care n art. 9 alin (1) spune c un contract ncheiat ntre persoane aflate n aceeai ar este
formal valabil dac respect cerinele de form prevzute de legea creia n este supus contractul, n
temeiul prezentei Convenii, sau condiiile de form prevzute de legea rii unde s-a ncheiat
contractul.
n alin (2) se spune c un contract ntre persoane aflate n ri diferite este formal valabil dac respect
condiiile de form din Convenie sau condiiile de form prevzute de legea cel puin uneia dintre cele dou
ri.
Deci, soluia primordial este aplicarea legii fondului actului.
In subsidiar, art. 71 alin(2) din legea 105/1992 prevede c un act juridic este valabil dpdv al formei sale i
atunci cnd indeplineste conditiile de form prevazute de una din urmatoarele legi:
A. legea locului unde s-a incheiat actul (locus regit actum). Aceasta constituie o solutie traditionala in
dreptul roman.
B. legea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului
respectiv (pentru actele juridice unilaterale)
Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in Romania si indeplineste conditiile privind
forma, el va fi considerat valabil chiar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului
incheierii.
C. legea autoritatii care a intocmit actul respectiv. Aceasta idee e expresia principiului auctor regit actum.
Convenia de la Roma prevede i ea n art. 9 alin. (1) i (2) soluia alternativ de aplicare a legii locului
ncheierii actului. Totodat, n art. 9 alin. (6) instituie o norm conflictual, pe care legea 105/1992 NU o
prevede: un contract ce are ca obiect un drept real imobiliar sau un drept de folosin asupra unui bun
imobiliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului siturii bunului.
Soluiile subsidiare sunt:
- acordul juridic este valabil dpdv formal i atunci cnd respect condiiile de form ale legii locului
ntocmirii sale. Aceasta este norma conflictual clasic din dreptul romn
- acordul juridic unilateral este valabil dpdv formal dac este valabil potrivit legii naionale sau legii
persoanei care l-a consimit
- acordul juridic este valabil dpdv formal dac este valabil potrivit legii autoritii care a examinat actul
respectiv auctor regit actum (ex.: legea 119/1996 referitoare la actele de stare civil, unde la art. 42 se
precizeaz: cnd actul este ntocmit n faa unei misiuni diplomatice/consulare romne din strintate,
se va aplica legea romn.
- art. 9 alin.(6) din Convenia de la Roma (vezi mai sus)
Domeniul de aplicare a legii formei actului juridic
Legea, indiferent care ar fi ea, determina urmatoarele elemente in legatura cu forma actului juridic:
1. Forma exterioar a actului juridic, in sensul de negotium.
Din acest punct de vedere legea formei ne va indica:
--daca actul trebuie sau nu sa imbrace o forma scrisa
-- atunci cand trebuie, care e caracterul acelei forme (ad validitatem / ad probationem)
34

--daca la contractele reale e necesara remiterea material a bunurilor.

2. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum). Legea ne indica daca
inscrisul trebuie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar, mentiunea bun si aprobat), ce condiii
trebuie s aib pentru ca s aib un caracter solemn (s devin autentic), care sunt persoanele competente sa
dreseze(sa realizeze) un act solemn.
3. Mijloacele de prob a actelor juridice (se refer la fora probant i admisibilitatea nscrisurilor ca
mijloace preconstituite). Aici ne referim la:
- fora probant a nscrisului pn la nscrierea n fals sau pn la dovada contrarie
- condiiile de obinere a datei certe
- regimul nceputului de dovad scris
4. Admisibilitatea probei testimoniale a actului juridic
Legea formei ne va spune:
- daca e admisa (sau nu) si in ce conditii;
- daca proba cu martori e admisa peste / impotriva continutului unui inscris.
5. Durata de valabilitate a unui act juridic ca instrumentum
Dac prile au stabilit c este limitat in timp
6. Condiiile de form ale conveniilor asupra probelor
7. Sanctiunea aplicabila in cazul in care se incalca o conditie de forma

II.

Normele conflictuale (legea) referitoare la condiiile de fond ale actului juridic

Ele se refer la:

- ncheierea actelor juridice
- efectele actelor juridice
- exercitarea actelor juridice
- transmiterea i stingerea obligaiilor din actele juridice
Norma conflictual se numete lex actus sau lex contractus. Ea mbrac 2 forme:
a. dac prile au desemnat prin voina lor legea aplicabil fondului actului juridic, se aplic legea
autonomiei de voin (lex voluntatis). Lex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei
de vointa a partilor sau a principiului libertatii contractuale
b. dac prile nu au desemnat legea aplicabil actului lor, judectorul ori arbitrul competent s
soluioneze un litigiu va trebui s procedeze la localizarea actului ntr-un anume sistem de drept, dup
anumite criterii obiective:
A. Lex voluntatis
B. Localizarea obiectiv a contractului
A.
Lex voluntatis (legea autonomiei de voin) se determin prin:
1. Modalitile de exprimare a voinei prilor:
- alegerea expres (inserarea n actul juridic a unei clauze de alegere - clauza de electio iuris).
Art. 74 din legea 105/1992 precizeaz c alegerea legii aplicabile trebuie s fie expres ori s rezulte
nendoielnic din cuprinsul actului sau din circumstane. Exist o legtur ntre actul principal (contract)
i clauza de alegere, n sensul c aceasta din urm are o autonomie relativ fa de primul (ex: n DIP
ambele sunt supuse dpdv al valabilitii aceleiai norme conflictuale; anumite clauze de reziliere a
contractului principal nu afecteaz clauza de alegere de ex. cele pt neexecutarea obligaiilor).
35

- alegerea tacit a legii aplicabile actului juridic. Prile nu i-au exexprimat direct voinaref. la
legea aplicabil, dar din alte elemente ale coninutului contractului sau din mprejurri aceast voin
reiese. Organul de jurisdicie va trebui s aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract. Avem astfel:
- indicii intrinseci contractului (cele mai frecvente: utilizarea unor instituii
juridice/noiuni specifice unui anumit sistem de drept, limba n care este ncheiat
contractul, alegerea jurisdiciei);
- indicii extrinseci contractului (atitudinea prilor dup ncheierea contractului
referirea la o anumit lege dintr-un act adiional sau un protocol ulterior)
2.Momentul exprimrii voinei prilor
Alegerea legii aplicabile poate fi oricnd fcut n cuprinsul contractului sau ntr-un act separat (de
ex. compromisul de arbitraj)
3.ntinderea voinei prilor
Art. 75 din legea 105/1992: prile pot alege legea aplicabil totalitii sau doar anumitei pri din
contract. Procedeul de splitting-up nu este ns recomandabil, deoarece contractul poate fi invalidat
de judector.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 8 (continuare Lex voluntatis)
4. Modificarea legii aplicabile contractului
Art. 76 din legea 105/1992: prile pot modifica, prin acordul lor, legea aplicabil contractului rezult c
modificarea produce efecte retroactive, de la data ncheierii contractului. Caracterul retroactiv este totui limitat,
cci legea nou nu poate infirma valabilitatea contractului i nicis ating drepturile ctigate (aa prevede i
art. 3 alin. (2) din Convenia de la Roma)
5. Limitele libertatii de alegere a legii aplicabile
Art. 73 din legea 105/1992 prevede c prile sunt libere s aleag legea aplicabil contractului. Totui,
aceast libertate trebuie s se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege obiectiv.
Exista anumite limite ale vointei partilor care rezult din alte principii si pot fi clasificate in:
limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea publica si frauda la lege
limite speciale care exprim dou principii fundamentale de drept civil, astfel:
a. cnd legea aleas de pri invalideaz contractul n ansamblul su (aceasta ns din eroare)
b. cnd prile au fcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaez problema ivit n
litigiu (ex: un contract de vanzare-cumparare intre o societate comercial romana si una din
din Grecia, ce are ca obiect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o
anumita calitate; intre parti poate izbucni un litigiu cu privire la calibrajul maslinelor, iar
partile sa fi ales legea romana).
B. Determinarea legii aplicabile actului juridic dupa criterii obiective
Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplicabila si nici nu rezulta o alegere tacita, organul de
jurisdictie va trebui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe baza unor criterii
obiective.
Localizarea obiectiva e intotdeauna subsidiara legii alese de parti, astfel incat organul de jurisdictie trebuie
sa verifice daca partile si-au manifestat sau nu vointa.
36

Criterii de localizare obiectiv:

Conform L 105 exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii subsidiare (II).
I. Criteriu principal
Conform art .69 (pt actele juridice unilaterale) si art. 77 (pt. contracte), criteriul principal de localizare obiectiva
a actului juridic consta in aplicarea legii statului cu care actul juridic are legaturile cele mai stranse.
Aceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo-saxon (in dreptul anglo-saxon
exista teoria legii proprii a contractului).
Trebuie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe baza legaturilor cele mai
stranse.
Conform art. 77 din legea 105/1992, sunt 2 criterii de calificare a notiunii de legaturi cele mai stranse:
alin. (2): un contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care debitorul prestatiei
caracteristice are la data incheierii contractului, dupa caz, domiciliul / resedinta, respectiv sediul statutar pt.
persoanele juridice sau fondul de comert pt. un comerciant.
alin. (3): contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosin temporar asupra unui imobil are
legturile cele mai strnse cu legea statului n care se afl situat.
Notiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de
prestatie caracteristica a debitorului. Conform art. 78, n funcie de tipul de contracte la care ne referim, legea
105/1992 precizeaz 4 tipuri de contracte:
- contracte translative de drepturi (contractele de vnzare-cumprare, contractele de nstrinare a unui
bun etc.) aici prestaia caracteristic este a prii ce nstrineaz bunul mobil (deci locul unde
vnztorul i are domiciliul/reedina/sediul statutarfondul de comer lex venitoris
- contractele de nchiriere sau similare prestaia caracteristic este cea a prii care pune la dispoziia
altei persoane, pe o durat determinat, folosina bunului (domiciliul locatorului)
- contractele de mandat, depozit, antrepriz, comision sau similare prestaia caracteristic este cea
ndeplinit de mandatar, depozitar, antreprenor, deci de partea care ntr-un contract de servicii aduce la
ndeplinire acele servicii. Domiciliul prestaiei caracteristice este cel al mandatarului, antreprenorului,
comisionarului, transportatorului etc.
- contractele de garanie, de cauiune prestaia caracteristic este cea efectuat de garant.
II. Criteriul subsidiar
Legea locului incheierii contractului
art. 79 din legea 105/1992 prevede ca un contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica
va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit. Se aplica lex loci
actus / lex loci contractus.
Legea 105/1992 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se incheie contractul, dar nu se refera la
locul incheierii contractului intre prezenti. Intre absenti : daca partile se afla in state diferite, contractul se
considera incheiat in tara domiciliului/ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta, oferta ce a
fost acceptata.

III.

Domeniul de aplicare a legii actului juridic

Instituiile de drept:
1. Condiiile de fond pentru ncheierea valabil a contractului:
a. capacitatea de a contracta NU este supus legii contractului, ci legii personale a prilor
b. consimmntul este supus legii contractului, Aici intr elementele:
- raportul dintre voina intern i cea declarat;
37

- condiiile consimmntului
- viciile de consimmnt
- mecanismul formrii consimmntului
- inserarea unor clauze specifice (fora major, impreviziunea)
c. obiectul contractului etse supus legii contractului
d. cauza contractului este supus legii contractului
Forma contractului i modalitile (termenul, condiia, sarcina) sunt supuse legii contractului
2. Interpretarea contractului este supus legii contractului
3. Efectele contractului sunt supuse legii contractului, ce reglementeaz aspecte precum:
- drepturile i obligaiile generate de contract
- principile care guverneaz efectele (fora obligaiilor, relativitatea efectelor)
- efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepia de neexecutare, rezoluiunea)
Riscul contractului este i el supus legii contractului; nu ns i riscul lucrului (vezi regimul bunurilor),
care este o problem real, nu contractual.
4. Executarea contractului
a. pentru unele aspecte se aplic legea contractului:
- modalitile posibile de executare a obligaiilor contractuale (n natur, prin echivalent)
- executarea voluntar (plata)
- durata n timp a contractului
- regimul punerii n ntrziere
b. alte aspecte NU in de legea contractului:
- art. 80: modul de executare a obligaiilor contractuale s se conformeze legii locului de
executare lex loci executionis (ex: formalitile pe care un creditor trebuie s le fac pt.
punerea n ntrziere, recepia calitativ i cantitativ a mrfii)
- moneda n care se face plata legea monedei (art. 126)
5. Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului sunt supuse legii creanei ocrotite, adic
legii contractului i se refer la:
- regimul aciunii pauliene (revocatorii)
- regimul aciunii oblice
- regimul aciunii n declararea simulaiei
6. Rspunderea contractual este supus legii contractului i se refer la:
- condiiile rspunderii
- consecinele neexecutrii sau executrii necorespunztoare a obligaiilor
- fora major i clauze exoneratorii de rspundere
- evaluarea prejudiciului (daunele interese, dobnzile, clauza penal, convenii asupra
rspunderii)
7. Stingerea obligaiilor contractuale se refer la modurile de stingere a oblig. contractuale
8. Nulitatea contractului se refer la:
- cauzele de nulitate
- sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea
- regimul confirmrii (regimul actului confirmativ, ca act juridic distinct, este supus legii proprii
i nu legii contractului confirmat)
38

- efectele nulitii: ((ne)retroactivitatea, restitutio in integrum, desfiinarea actelor subsecvente)

Legea aplicabil contractelor de vnzare - cumprare

Raportul juridic al contractului de vnzare-cumprare este guvernat de art. 88 din legea 105/1992: n
lipsa unei legi convenite spre a se aplica vnzrii mobiliare, aceasta este supus legii statului n care vnztorul
are, la data ncheierii contractului, dup caz, domiciliul/reedina, fondul de comer ori sediul statutar. Rezult
c se aplic lex venditoris, atunci cnd nu avem lex voluntatis
Avem i o excepie, precizat la art. 89: prin excepie de la prevederile art. 88, contractul de vnzarecumprare comercial este supus legii statului unde cumprtorul are fondul de comer sau sediul statutar
adic legii cumprtorului, dac:
- negocierile s-au purtat i contractul a fost ncheiat de pri, prezente n acel stat, sau
- vnztorul trebuie s execute obligaiile de livrare a mrfii n acel stat (aa prevede contractul)
Art. 90 prevede: vnzarea prin licitaie, burse sau trguri este supus legii statului unde are loc ncheierea
pe aceast cale a contractului, afar numai dac legea aplicabil acelui stat admite ca prile s aleag legea
aplicabil i ele au procedat explicit la o aa lege.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.

Art. 91 prevede domeniul legii vnzrii, care include:

interpretarea contractului
drepturile i obligaiile prilor
executarea obligaiilor contractuale
momentul de la care cumprtorul are dreptul la produsele i fructele mrfii transmise
momentul de la care cumprtorul suport riscurile ref. la bunul transmis
validitatea i efectele ntre pri ale clauzei de rezerv a proprietii
consecinele neexecutrii contractului (reparaia pt. prejudiciu)
modul de stingere a obligaiilor
nulitatea contractului

VI.

Normele conflictuale referitoare la regimul faptelor juridice

(contractele civile speciale)

Legea 105 se refer la faptele juridice:

- licite
- ilicite - delictul civil

Normele conflictuale privind faptele juridice ilicite

Distinctie intre : a. situatia in care fapta ilicit si prejudiciul se produc pe teritoriul aceluiasi stat
b. situatia in care fapta ilicit si prejudiciul se produc in state diferite
a) fapta ilicit si prejudiciul se realizeaza pe teritoriul aceluiasi stat - legea aplicabila rezult din corelarea
art. 107, 108 din legea105/1992 i este legea locului savarsirii delictului (lex loci delicti comisi).
Elementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP trebuie sa fie altul decat locul savarsirii
delictului sau producerii de prejudicii si este, de regula, cetatenia, domiciliul/ resedinta faptuitorului /victimei.
Domeniul de aplicare a legii locului savarsirii delictului (art. 107 lit. a h din legea 105/1992):
39

stabilete daca fapta are sau nu caracter ilicit

carmuieste regimul juridic al delictului: --capacitatea delictuala
--conditiile si intinderea raspunderii delictuale
--cauzele de limitare / exonerare de raspundere si de impartire a
raspunderii intre autor si victima
--raspunderea comitentului pt. fapta prepusului
--natura daunelor care pot da loc la reparatii
--modalitatile si intinderea reparatiilor
--transmisibilitatea dreptului la reparatii
--persoanele indreptatite sa obtina reparatia pt. prejudiciul suferit
b) fapta ilicit si prejudiciul se produc in state diferite (delicte transfrontaliere)
ex: gaze nocive emanate de o fabrica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat
Se face o separare a elementelor din domeniul delictului.
Conform art. 108 sunt supuse:
a. legii locului svririi delictului:
- aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct. 1)
- capacitatea delictuala (pct. 2 lit. a)
b. legii locului producerii prejudiciului pt. celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct. 2 lit. b h)
Domeniul de aplicare a legii delictului cuprinde:
conditiile raspunderii civile delictuale:
a.
fapta ilicita - definiia faptei ilicite, cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei, cauzele
exonerrii de rspundere, regimul probei faptei ilicite
b.
vinovatia si capacitatea delictuala definiia vinoviei ca o condiie a rspunderii civile,
proba- dac vinovia trebuie dovedit, dac este prezumat sau dac rspunderea este obiectiv,
fr culp; criterii pt. stabilirea vinoviei, capacitatea delictual, cauze de limitare/exonerare de
rspundere i mprire a rspunderii, cauze legate de vinovie
c.
prejudiciul. Legea va stabili:
- ntinderea prejudiciului (n ce msur este necesara existenta unui prejudiciu ca o
conditie a raspunderii)
- intinderea raspunderii
- natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele
morale)
- ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt. paguba efectiv suferita si pt.
beneficiul nerealizat, sau e numai partiala). Daca se acopera numai daunele directe sau si cele
indirecte, daunele previzibile / si cele imprevizibile
- modalitatile reparatiei : in natura sau prin echivalent
- cauzele de limitare/ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul
- persoanele indreptatite sa obtina reparatia
d.

raporturile de cauzalitate ntre fapt i prejudiciu

e.

condiiile generale referitoare la rspunderea persoanelor juridice

40

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 9
VII.

Normele conflictuale n materia dreptului familiei

1) Casatoria
2) Filiatia
3) Adoptia
Relatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu legii sale nationale art. 11 din legea 105/1992
Prin lege nationala se intelege legea cetateniei. Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului,
iar daca nu are domiciliu, legea resedintei.
1. Norme conflictuale n materia casatoriei i divorului
Legea aplicabila casatoriei se refer la :
a. incheierea casatoriei
b. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti)
c. divortul
a. ncheierea casatoriei
-

conditiile de fond cerute pt. incheierea valabila a casatoriei, sunt determinate de legea nationala a
fiecaruia dintre viitorii soti (art. 18 alin. (1) din legea 105/1992)
Exista o situatie speciala (art. 18 alin. (2)) : daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un
impediment la casatorie care potrivit dreptului roman e incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel
impediment va fi inlaturat daca unul dintre viitorii soti e cetatean roman si casatoria sa se incheie in
Romania (norme de ordine publica caracter national).
-

conditiile de forma sunt supuse legii statului pe al carui teritoriu se celebreaza - locus regit actum
(art. 19 alin. (1) din legea 105/1992)
41

Exista o norma de aplicatie imediata (art. 19 alin (2) i (3)): casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate
poate fi incheiata numai in fata autoritatilor competente (NU si religioase) sau in fata agentului diplomatic /
consular fie al Romaniei fie al statului celuilalt sot.
b. efectele casatoriei (relaiile personale i patrimoniale dintre soi)
art 20 din legea 105/1992: relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi, care se aplic
succesiv (n scar) :
- legea nationala comuna a sotilor (daca exista)
- n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica legea domiciliului lor comun
Cele 2 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care
unul dintre soti isi schimba cetatenia / domiciliul.
- dac nu au nici cetatenie, nici domiciliu comun, se splic legea resedintei comune
- daca nu au nici resedinta comuna se va aplica legea statului cu care sotii intretin in comun legaturile cele
mai stranse (solutie preluata din dreptul anglo-saxon).
Efectele conveniilor matrimoniale sunt reglementate de:
- legea aleas prin acordul celor dou pri sau
- legea prevzut la art. 20

c. Divortul
Art. 22 din legea 105/1992 precizeaz c divorul este crmuit de legea aplicabil potrivit art. 20
Reglementarea de ocrotire a ordinii publice de drept internaional public romn precizeaz n art. 20 alin. (2) c
dac legea strin astfel determinat nu permite divorul ori l administreaz n condiii foarte restrictive, se
aplic legea romn, atunci cnd unul dintre soi este, la data cererii de divor, cetean romn.
Domeniul legii divorului se refer la:
a. sfera persoanelor ce au dreptul s cear desfacerea cstoriei prin divor
b. motivele de divor (divorul prin consimmnt mutual)
c. efectele cu privire la relaiile personale dintre soi (problema numelul, dac se mai pot cstori
ulterior, capacitatea de exerciiu a soilor) i efectele cu privire la relaiile patrimoniale (regimul
locuinei comune, separarea datoriilor comune, mpreala bunurilor comune)
d. relaiile dintre prinii care solicit divorul i copii (ncredinarea copiilor, obligaia de ntreinere a
copiilor)
Nulitatea cstoriei
Art. 24 alin. (1) din legea 105/1992: nulitatea cstoriei i efectele ei sunt supuse legii care reglementeaz
cerinele legale pt. ncheierea cstoriei (principiul simetriei juridice).
Distingem aici:
- cauzele de nulitate
- efectele acestei nuliti
Art. 24 alin. (2) prezint o situaie n favoarea cstoriei (respingerea nulitii): nulitatea unei cstorii
ncheiate n strintate cu nclcarea condiiilor de form, poate fi admis n Romnia doar dac sanciunea
nulitii este prevzut i de legea romn condiia dublei reglementri
2. Norme conflictuale n materia filiaiei i adopiei
Legea 105/1992 distinge:
a. filiatia copilului din casatorie
b. filiatia copilului din afara casatoriei
c. adopia
42

a. Filiaia copilului din cstorie se stabileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste
efectele casatoriei parintilor conform art 20 din legea 105/1992.
Conflictul mobil de legi este determinat de legea efectelor cstoriei din momentul naterii copilului
Art. 25 alin. (2) din legea 105/1992 prevede: n ipoteza n care, anterior naterii copilului, cstoria prinilor a
fost anulat/desfcut, se aplic legea care a crmuit efectele cstoriei prinilor la data ncetrii cstoriei/la
data divorului.
Domeniul legii filiatiei copilului din casatorie:
A. Stabilirea filiaiei:
- fa de mam (modaliti i condiii de stabilire a filiaiei i contestarea maternitii)
- fa de tat (modaliti i condiii, prezuma de paternitate, tgduirea paternitii, timpul legal de
concepere a copilului)
B. Efectele filiaiei
- dobndirea numelui de ctre copil
- raporturile personale i patrimoniale dintre prini i copil, obligaiile prinilor de a-l ntreine i educa pe
copil, de a-i administra bunurile)
b. Filiaia copilului din afara cstoriei
Art. 28 din legea 105/1992 prevede c filiaia copilului din afara cstoriei se stabilete potrivit legii
naionale a copilului de la naterea sa (lex patriae)
Tot art. 28 prevede c n ipoteza n care copilul are dou cetenii, ambele strine, i se aplic legea cea mai
faforabil. Dac are ns i cetenie romn i se aplic legea romn (conform art. 12 alin (3)).
Domeniul legii filiatiei copilului din afara casatoriei:
A. Stabilirea filiaiei (sunt aceleai elemente ca la copilul din cstorie)
B. Efectele filiaiei (aceleai elemente ca la copilul din cstorie)
c. Adopia
Art. 30 33 din legea 105/1992 fac distincie ntre:
- a. conditiile de fond ale adopiei
- b. conditiile de form ale adopiei
- c. efectele adopiei
- d. ncetarea adopiei
a. Condiiile de fond - art. 30 alin.(1) - cerute pentru ncheierea adopiei sunt stabilite de legea naional a
adoptatorului, precum i de legea naional a celui ce va fi adoptat.
Dac este vorba de doi soi ce adopt mpreun sau unul adopt copilul celuilalt, condiiile de fond cerute
acestora sunt cele care guverneaz efectele cstoriei lor, potrivit art. 20.
b. Condiiile de form art. 32 cerute pentru ncheierea adopiei sunt stabilite de legea statului unde se
ncheie adopia (locus regit actum).
c. Efectele adopiei sunt guvernate de legea naional a adoptatorului. Dac este vorba de doi soi care
adopt, legea care guverneaz efectele adopiei este legea care stabilete efectele cstoriei lor, potrivit
art. 20.
43

Domeniul legii efectelor adopiei:

A. relaiile personale i patrimoniale dintre adoptator i adoptat (legtura de rudenie, trecerea
drepturilor i obligaiilor printeti ctre adoptator, numele adoptatului);
B. relaiile personale i patrimoniale dintre adoptat i prinii si fireti
d. ncetarea adopiei cu cele dou forme:
-

desfacera adopiei este guvernat de legea aplicabil efectelor adopiei

nulitatea adopiei. Distingem ntre:
- condiiile de fond ale nulitii sunt supuse legii care guverneaz ncheierea adopiei (conform
principiului simetriei juridice)
- condiiile de form ale nulitii sunt supuse legii care guverneaz forma adopiei

Obligaia de ntreinere
Obligaia de ntreinere este crmuit de legi diferite, n funcie de raportul juridic din care izvorte obligaia
respectiv, dup cum urmeaz:
a. pentru obligaia de ntreinere ntre prini i copii se aplic legea care guverneaz efectele filiaiei
b. pentru obligaia de ntreinere ntre soi se aplic legea care guverneaz efectele cstoriei, potrivit art.
20
c. pentru obligaia de ntreinere ntre fotii soi se aplic legea care guverneaz divorul
d. pentru obilgaia de ntreinere ntre alte persoane se aplic legea naional a creditorului obilgaiei
Conform art. 34 din legea 105/1992, n cazul schimbrii ceteniei, noua lege naional se aplic doar
prestaiilor ulterioare schimbrii (conflict mobil de legi).
Domeniul legii obligaiei de ntreinere se refer la:
a. persoana creditorului i a debitorului obligaiei
b. ordinea de prioritate (cnd exist mai muli debitori)
c. ntinderea obligaiei de ntreinere
d. modul de executare i termenele pt. satisfacerea obligaiei de ntreinere
Reglementri de protecie a ordinii publice art. 35 alin. (2): pentru a se determina ntinderea obligaiei
trebuie s se in seama de posibilitile materiale ale debitorului i de nevoile efective ale creditorului, chiar
dac legea strin aplicabil obligaiei ar dispune altfel.

Ocrotirea persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns

I.
II.

ocrotirea printeasc
ocrotirea prin tutel sau alte forme de ocrotire
44

I.

Ocrotirea printeasc - Art. 36: ocrotirea minorului nscut din cstorie sau adoptat, executat de prini
sau doar de ctre unul dintre ei, este crmuit de legea aplicabilefectelor cstoriei, potrivit art. 20
Domeniul legii ocrotirii printeti se refer la:
a.
b.
c.
d.
e.

cazurile n care se instituie

durata ocrotirii
mprirea obligaiilor ntre prini
ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului i la bunurile sale)
drepturile i obligaiile cu privire la persoana i bunurile copilului

II. Tutela ocrotirea este supus legii naionale a persoanei ocrotite

Domeniul legii aplicabile ocrotirii prin tutel se refer la:
a.
b.
c.
d.

instituirea tutelei
modificarea tutelei
efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore i cel ocrotit)
ncetarea tutelei

VIII. Normele conflictuale n materia dreptului comercial

I. Normele conflictuale privind subiectele de drept comercial
Legea aplicabila calitatii de comerciant
Atr. 48 alin. (1) din legea 105/1992: calitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul
a obtinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt. persoane fizice) sau legea statului unde a fost
inmatriculata.(pt. societi comerciale).
Art. 48 alin (2): dac comerciantul nu are o autorizaie, nu este nmatriculat sau are nmatriculri n mai multe
state, atunci se aplic legea statului unde funcioneaz conducerea activitii economice a acelui comerciant.
Domeniul legii calitii de comerciant se refer la:
a.
b.
c.
d.
e.

criteriile pt. dobndirea calitii de comerciant

dovada calitii de comerciant
condiiile pt. exercitarea activitii comerciale (incompatibiliti, interdicii, decderi)
obligaiile profesionale ale comerciantului
ncetarea calitii de comerciant

II. Normele conflictuale aplicabile fondului de comer

Legea aplicabila fondului de comert
Art. 66 din legea 105/1992, care guverneaz motenirea precizeaz c: motenirea este supus, n ceea ce
privete fondul de comer, legii locului unde este situat - (lex rei sitae),
Trebuie remarcat ca pe plan conflictual fondul de comert este asemuit unui bun imobil desi in dreptul roman
fondul de comert e considerat bun mobil incorporal.
III.Normele conflictuale aplicabile societilor comerciale
45

Legea aplicabil societii comerciale

Societatilor comerciale cu personalitate juridica li se aplica legea nationala (lex societatis).
Art. 41 i 42: statutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naionale, iar legea naional este legea
sediului social.
Societilor comerciale fara personalitate juridica li se va aplica legea statului pe teritoriul caruia se afla
centrul principal de gestiune si conducere a activitatii lor.
Societile fara personalitate juridica:
- asociatiile in participatiune (din dreptul francez, dreptul romn)
- soc in comandita simpla (din dreptul german)
- societatile (in) partnership (din dreptul anglo-saxon)
Domeniul de aplicare a legii societii comerciale se refer la:
Se aplic mutatis mutandis (ntocmai), elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice
a. capacitatea societii comerciale:
- de folosin (modaliti de constituire, ncheierea de acte juridice, reorganizarea i
ncetarea capacitii de folosin)
- de exerciiu (constituirea i atribuiile organelor de conducere, relaiile organelor de
conducere cu societatea, reprezentarea fa de teri)
b.
c.
d.
e.

modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat

drepturile si obligatiile ce rezulta din calitatea de asociat
organizarea si functionarea societii
dizolvarea si lichidarea societii

46

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP)

CURSUL 10 (norme conflictuale n dreptul comercial continuare)
IV. Normele conflictuale aplicabile falimentului
Legea aplicabila falimentului
DIP romn nu conine o reglementare unitar.
Ca regul general, se aplic legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului, adica legea
locului unde e situata principala masa de bunuri supusa falimentului. Falimentul va fi supus lui lex rei sitae.
Domeniul de aplicare a legii falimentului se refer la:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

conditiile pt. ca o persoana sa fie declarata in faliment

criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor)
masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciar)
categoriile de persoane care pot cere falimentul debitorului
categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judectorul sindic, lichidatorul)
efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a debitorului
efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la bunurile debitorului si cu privire la
actele juridice incheiate de debitor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmririlor individuale n
msura n care devin exigibile creanele cu termen/sub condiie, regimul suspendrii dobnzilor etc.)
h. ! efectele falimentului n cazul societilor cu rspundere nelimitat asupra asociailor cu rspundere
nelimitat !
i. efectele lichidarii (realizarea activului, plata pasivului, regimul beneficiului de lichidare)
j. raspunderea membrilor din organele de conducere ale soc falite pt. starea de faliment

IX.

Normele conflictuale aplicabile n dreptul muncii

47

Dreptul muncii este o ramura complexa de drept, ce include aspecte de ordine publica si aspecte de ordin privat.
Numai anumite instituii ale dreptului muncii sunt susceptibile de conflicte de legi (de ex. contractul de munc),
deoarece numai aici prile se afl pe picior de egalitate juridic.
Legea aplicabila contractului de munc
Art. 101 i 102 din legea 105/1992 precizeaz: contractul de munc este supus, n primul rnd, legii convenite
de pri (lex voluntatis)
Autonomia de voin este afectat de o limitare specific, prevzutde art. 101: legea convenit de pri spre
a crmui contractul de munc este aplicabil doar n msura n care nu aduce restrngeri ocrotirii pe care
dispoziiile imperative ale legii aplicabile le asigur salariatului, n lipsa unei atare alegeri. Rezult deci
expresia aplicrii excepiei de ordine public n dreptul internaional privat romn (intenia a fost de a nltura
legea aleas de pri, dac ea restrnge ocrotirea asigurat salariatului prin dispoziiile imperative ale legii care
rezult din localizarea obiectiv a contractului de munc). Localizarea obiectiv a contractului de munc se face
cnd prile nu au exprimat o lex voluntatis sau cnd, dei au exprimat-o, trebuie verificat aceast limitare.

In cazul lipsei unei legi alese art. 102 prevede c contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui
teritoriu:
a. salariatul isi indeplineste in mod obisnuit munca n temeiul contractului (lex loci laboris), chiar daca
este detasat temporar in alt stat, sau
b. se afla sediul intreprinderii care l-a angajat (lex societatis), dac salariatul i ndeplinete munca, prin
natura funciei sale, n mai multe state. Ca excepie, prin localizare obiectiv, art. 102 lit. b, teza a II-a
prevede c: dac exist totui legturi mai puternice ale contractului de munc cu un alt stat dect cu
cel al sediului angajatorului, devine aplicabil legea acestuia.
Domeniul legii contractului de munc (contract individual de munc CIM) se refer la:
Este vorba numai de contracte individuale de munc, pentru a distinge fa de contractele colective de munc.
a. efectele contr individual de munc (drepturile si obligaiile partilor)
b. felul muncii si modalitatile sale de realizare
c. cuantumul si modalitatile de plat a salariului
d. alte obligaii ale salariatului (fidelitate, neconcuren)
e. obligaiile angajatorului
f. durata contractului individual de munc
g. executarea contractului individual de munc
h. suspendarea, modificarea CIM
i. raspunderea materiala a salariatului
48

j. rspunderea patrimonial a angajatorului fa de salariat

k. incetarea CIM
l. nulitatea CIM

Procesul civil internaional

(normele de procedur n materia dreptului internaional privat)
Procesul civil international (normele de procedur n materia dreptului internaional privat) implica 3 aspecte:
I.
II.
III.
IV.
I.

normele de competen n dreptul internaional ptivat (competena jurisdicional)

legea aplicabil procedurii n procesele cu elemente de extraneitate
condiia strinului ca parte n proces
efectele hotrrilor judectoreti strine n Romnia i efectele hotrrilor arbitrale strine
n Romnia
Competena jurisdicional n dreptul internaioanl privat

Art. 148 157 din legea 105/1992 reglementeaz competena jurisdicional

Pentru relaiile cu statele membre UE se aplic Regulamentul nr. 44/2001, privind competena, recunoaterea i
executarea hotrrilor n materie civil i comercial.
Art. 148 precizeaz c instanele judectoreti romne sunt competente s soluioneze procesele dintre o parte
romn i una strin sau numai dintre strini, persoane fizice sau juridice. Rexult de aici:
1. competena alternativ a instanelor romne cu cele strine
2. competena exclusiv a instanelor romne
1.Competena alternativ
Art. 149 spune c instantele judectoreti romne sunt competente (rationae personae sau rationae loci),
dac:
a. prtul sau unul dintre ei are domiciliul/reedina sau fondul de comer n Romnia. Dac prtul din
strintate nu are un domiciliu cunoscut, cererea se introduce la instana din ara unde se afl
domiciliul/reedina reclamantului;

49

b. sediul prtului persoan juridic se afl n Romnia. O persoan juridic strin se socotete c
are sediul n Romnia i atunci cnd are pe teritoriul rii o filial, sucursal, agenie sau
reprezentan;
c. reclamantul din cererea de pensie de ntreinere are domiciliul n Romnia;
d. locul unde s-a nscut / trebuie executat, fie chiar i parial, o obligaie izvort dintr-un contract se
afl n Romnia;
e. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligaii extracontractuale sau efectele sale se
afl n Romnia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sfl n Romnia);
f. locul de ncrcare/descrcare a pasagerilor sau a mrfii transportate se afl n Romnia;
g. bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se afl n Romnia (contractele de asigurare);
h. ultimul domiciliu al defunctului sau bunurile rmase de la acesta se aflk n Romnia;
i. imobilul la care se refer cererea se afl n Romnia (aciuni personale imobiliare).
Art. 150 vorbete de competena rationae materiae a instanelor romne: instanele romne sunt, de
asemenea, competente s judece:
a. procesele dintre persoanele cu domiciliul n strintate, referitor la acte/fapte de stare civil
nregistrate n Romnia, dac cel puin una dintre pri este cetean romn;
b. procesele referitoare la ocrotirea minorilor / interzis cetenilor romni cu domiciliul n strintate;
c. procesele referitoare la ocrotirea n strintate a proprietii intelectuale a unei persoane cu
domiciliul n Romnia, dac prin convenia prilor nu s-a stabilit o alt competen;
d. falimentul sau alt procedur judiciar privind ncetarea plilor, n cazul unei societi comerciale
strine ce are un sediu secundar n Romnia. Dac totui litigiul este soluionat de o instan strin,
acea hotrre ve fi recunoscut i n Romnia.
Observatie : Aceste cazuri de competenta NU sunt exclusive astfel incat in aceste tipuri de litigii e posibil sa
fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura, ele sunt
declarate ca fiind competente.
Exista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva. In caz de competenta exclusiva
daca se pronunta o hotarare straina (de catre o instanta straina), acea hotarare nu va fi recunoscuta in Romania.
2.Competena exclusiv a instanelor romne
Art. 151 prevede c instanele romne sunt exclusiv competente s judece procesele privind raporturile de
drept internaional privat referitoare la:
a. actele de stare civil ntocmite n Romnia, referitoare la persoanele domiciliate n Romnia;
b. nncuviinarea adopiei, dac cel adoptat are domiciliul n Romnia i este cetean romn sau
apatrid;
c. tutela/curatele unei persoane cu domiciliul n Romnia;
d. punerea sub interdicie a unei persoane cu domiciliul n Romnia;
e. desfacerea, nulitatea cstoriei i alte litigii dintre soi, cu excepia celor referitoare la imobile situate
n strintate, dac la data cererii ambii soi au domiciliul n Romnia;
f. motenirea lsat de o persoan cu ultimul domiciliu n Romnia (aciunea real);
g. aciunile reale referitoare la imobile situate n Romnia;
h. executarea silit a unui titlu executoriu pe teritoriul Romniei.
Art. 153 prevede c dac o jurisdicie strin se declar necompetent s soluioneze o aciune formulat de un
cetean romn, aceasta poate fi introdus n Romnia la instana cu care procesul are legturile cele mai stnse
(pentru ca un cetean romn s nu rmn fr jurisdicie aplicarea legii proprii, the proper law)
Art. 154 reglementeaz forum convenias, care permite prilor s-i aleag jurisdicia, prin voina lor: dac
prile au supus, prin convenie, litigiul dintre ele competenei unei anumite instane, aceast instan va fi
50

competent, cu excepia competenei exclusive a unei instane strine sau, dac problema se pune n faa
instanei strine, cu excepia cnd competena exclusiv aparine instanei romne.
Art. 155 prevede c dac instanele romne sunt competente, dar nu se poate stabili care anume dintre ele e
ndreptit s soluioneze procesul, cererea va fi trimis la Judectoria sectorului 1 / Tribunalului Bucureti,
portivit regulilor de competen material.
Art. 156 interzice litispendena internaional: competena instanelor romne, stabilit conform art. 148
152, nu este nlturat prin faptul c acelai proces sau unul conex a fost adus n faa unei instane strine.
Rezult deci c nu exist nici litispenden i nici conexitate internaional. Chiar dac instana romn a fost
ulterior sesizat, ea nu-i va refuza competena.
Art. 157 prevede c instana sesizat este obligat s-i verifice din oficiu competena i dac constat c este
competent o instan strin va respinge cererea ca nefiind de competena instanelor romne. Deci, aciunea
este respins ca inadmisibil, de unde rezult c instana romn nu declin competena n favoarea altei
instane.

Regulamentul 44/2001 (n relaiile Romniei cu statele membre UE)

Domeniul de aplicare se aplic n materie civil i comercial ( nu se aplic n meterie fiscal, vamal,
administrativ, nici n materia falimentului i nici n materia arbitrajului).
Nu se aplic n relaiile cu Danemarca (aceast ar are un acord special, din 2005).
Regulile de competen:
- dispoziii generale de competen
- dispoziii speciale de competen n: - materie de asigurri;
- contractele ncheiate cu consumatorii;
- contractele individuale de munc.
Dispoziii generale de competen
Art. 2 din Regulamentul 44/2001 prevede c:
Persoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat membru sunt acionate n justiie, indiferent de cetenia lor, la
instanele unde i au domiciliul.
Persoanele domiciliate n UE pot fi acionate n justiie n instanele unui alt stat membru doar n cazurile de
competen special, de competen exclusiv sau de prorogare de competen, prevzute de Regulament.
Competenele speciale au o reglementare general i reglementri speciale pentru cele trei situaii speciale,
prevzute n Regulament astfel:
Reglementarea general - Art. 5: o persoan cu domiciliul ntr-un stat membru poate fi acionat n justiie n
alt stat membru n urmtoarele situaii:
a. n materie contractual, la instanele de la locul de executare a obligaiei,
b. n materie de obligaii de ntreinere, la locul unce creditorul i are domiciliul/reedina,
c. n materie delictual, la locul producerii prejudiciului;
d. litigiile referitoare la sucursale, agenii, la locul unde se afl unitatea n cauz.
Pentru cele trei situaii speciale NU ne ocupm de ele
51

Competena exclusiv este reglementat de art. 22 din Regulament, care prevede c urmtoarele instane au
competen exclusiv:
1. pentru aciunile n materie de drepturi reale asupra imobilelor sau de nchiriere a acestora, instanele
unde sunt situate;
2. pentru aciunile ce au ca obiect validitatea constituirii, nulitatea sau dizolvarea unei societi,
instanele de la sediul societii;
3. pentru aciunile ce au ca obiect nregistrri publice, instanele de la sediul registrului;
4. pentru aciunile referitoare la brevete, mrci, desene, modele, instanele de la locul nregistrrii
acelui drept de proprietate intelectual;
5. pentru aciunile referitoare la executarea unei hotrri judectoreti, instana unde se cere
executarea.
Prorogarea de competen este reglementat de art. 23 din Regulament, care prevede c dac prile au
convenit ca o instan dintr-un stat membru s aib competen n soluionarea unui litigiu, instana aceea va fi
competent. Convenia prilor trebuie s fie ncheiat n form scris.

Litispenden i conexitate
Art. 27 din Regulament: dac se introduc aciuni ce privesc aceeai cauz i au aceleai pri la instane din
state membre diferite, instana ce a fost ultima sesizat suspend din oficiu aciunea, pn cnd instana mai
nti sesizat i stabilete competena. Dac acea instan i stabilete competena, ultima instan sesizat i
declin competena.
Art. 28 din Regulament: dac exist aciuni conexe pe rolul unor instane din state membre diferite, ultima
instan sesizat i poate suspenda aciunea pn cnd prima instan sesizat i clarific competena.
Rezult c instana ulterior sesizat poate s i decline competena.

----- // -----

52

Nu mai era n cursul scris:

EFECTELE HOTARARILOR JUDECATORESTI STRAINE IN ROMANIA

3 aspecte: 1. autoritatea de lucru judecat
2. forta executorie a hotararilor judecatoresti straine
3. forta probanta a hotararilor judecatoresti straine
Pt ca o hotarare judecatoreasca straina sa aiba autoritate de lucru judecat pe teritoriul Romaniei e necesar ca
acea hotarare sa fie recunoscuta in Romania=> recunoasterea unei hotarari judecatoresti straine echivaleaza cu
efectul autoritatii de lucru judecat. Astfel, daca o hotarare judecatoreasca straina e recunoscuta in Romania, nici
una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica, avand
acelasi obiect si izvorand din aceeasi cauza.
Recunoastere :
de drept- daca hotararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost
pronunta
conditionata- 2 categorii de conditii : --pozitive //// negative
Conditii pozitive:
1. hotararea sa fie definitiva potrivit L statului unde a fost pronuntata
2. instanta care a pronuntat hotararea a avut potrivit L statului unde a fost pronuntata, competenta sa judece
cauza
3. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul pe teritoriul caruia
s-a pronuntat hotararea.
4. daca hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul, pt ca ea sa fie recunoscuta in
Romania mai trebuie indeplinite urmatoarele conditii: Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces:
-- a primit citatia in timp util pt termenul necesar
53

--a primit actul de sesizate a instantei

--a avut posibilitatea de a se apara
--a avut posibilitatea de a exercita calea de atac impotriva hotararii
Conditii negative:
Recunoasterea hotararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri:
1. hotararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate
2. hotararea straina incalca ordinea de DIP. Prof: exista incalcare a ordinii de DIP si cand s-a incalcat
competenta exclusiva a instantelor romane.
3. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se
afla in curs de judecata in fata instantelor romane.
Instantele romane, atunci cand verifica hotararea straina in vederea recunoasterii ei, trebuie sa se limiteze strict
la verificarea conditiilor prezentate mai inainte. Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond
a cauzei si nici nu pot modifica hotararea straina.

PROCEDURA RECUNOASTERII HOTARARILOR STRAINE

Cererea de recunoastere, atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala, e de competenta Tribunalului in
circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea hotararii).
Cererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces, daca in cadrul acelui
litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei hotarari straine.
Cererea de recunoastere trebuie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de chemare in judecata dar acestei
cereri ii trebuie anexate anumite acte specifice:
--1. o copie a hotararii straine
--2. dovada caracterului definitiv al hotararii
--3. copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea
care a fost lipsa la proces
--4. orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus
Cererea se solutioneaza: - print-o hotarare daca e formulata pe cale principala
- prin incheiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala
Solutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posibil sa se faca si fara citare in cazul in care din hotararea
straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii.
FORTA EXECUTORIE (FE)
Pt ca o hotarare straina sa aiba FE pe teritoriul Romaniei trebuie ca ea sa indeplineasca conditiile:
conditiile de la recunoastere

1. toate

2. hotararea straina sa fie executorie potrivit L instantei care a pronuntat-o

3. dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit L romane
Termenul de prescriptie: cel de 3 ani din L romana.

PROCEDURA EXECUTARII

54

In cazul in care se cere executarea hotararii judecatoresti straine, competenta revine de asemenea Tribunalului in
circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara. Hotararile straine prin care s-au luat masuri
asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie, nu pot fi executate pe teritoriul Romaniei.
Cererea de executare trebuie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se
ataseaza. In plus, trebuie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al hotararii straine.
Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor. Pe baza hot straine se obtine titlul
executoriu in conditiile L romane.
Pe hotararea romana prin care s-a incuviintat executarea (hotararea de exequatur) se aplica incheierea de
investire cu titlu executoriu si, in acest mod, hotararea devine executorie in Romania.
Forta probanta- art 178 L 105
Hotararea straina data de o instanta competenta are o forta probanta in fata instantelor romane cu privire la
situatiile de fapt pe care le constata.
RECUNOASTEREA SI EXECUTAREA IN ROMANIA A HOTARARILOR ARBITRALE STRAINE
In cazul in care hotararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de arbitraj, instantele romane vor
recunoaste aceasta hotarare in urmatoarele conditii:
1. conv arbitrala e valabila in temeiul L care este aplicabila
2. tribunalul arbitral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de arbitraj
Daca 1 si 2 sunt intrunite=> o hotarare arbitrala va fi recunoscuta in Romania si executorie in aceleasi conditii
ca o hotarare judecatoreasca straina.

55