Sunteți pe pagina 1din 26

Release by MedTorrents.

com

Raspunsuri pe bilete la colocviul Chirurgie Pediatrica


BILETU 1
1.ATREZIA DE ESOFAG
Atrezia esofagului-este o entitate patologica aparte in cadrul bolilor malformative ale esofagului, caracterizata
prin dereglarea continuitatii organului in care segmental superior in majoritatea cazurilor se termina
orb.Clasificare: tipul I este reprezentat prin dou segmente separate,fr comunicare cu traheea. tipul II
ntre segmentul superior i trahee exist o fistul lateral de mici dimensiuni. tipul III Segmentul superior
hipertrofiat setermin orb n deget de mnu. Segmentul distal hipoplazic sedeschide sub form de fistul pe
faa posterioar a traheeideasupra bifurcaiei. n funcie de distana ce separ segmentele :forma ,,A (peste2
cm) i forma ,,B (sub 2 cm) -tipul IV se caracterizeaz prin faptul c ambele segmente comunic prin fistule
cu traheea .
Cauze:tulburari in vacuolizarea epiteliului intraluminal esofagian;existent unui substrat genetic.
Simptomatologie
Scena clinic la nou-nscului: imposibilitatea deglutiiei i de tulburri respiratorii. Hipersalivaie i o stagnare
bucofaringian a secreiilor. La nivelul buzelor i orificiilor nazale se observ o scurgere permanent de saliv
spumoas, aerat. Frecvent se repet crize de tuse i cianoz.Respiraia devine zgomotoas i dispneea se
accentueaz cu timpul. n formele cu fistul esotraheal inspecia evideniaz distensia abdomenului. Examenul
aparatului respirator este dominat de existena unor raluri bronice generalizate care pentru amploarea lor, au
fost comparate cu ,,vntul care bate ntr-un lan de porumb.n prezena acestor simptome diagnosticul este
simplude stabilit cu ajutorul cateterismului care se face cu o sond.Sonda introdus pe gur sau prin nas se
oprete n cazul atreziei la 10-12 cm de arcada dentara. Cu aceast ocazie se face i aspiraia secreiilor
stagnante.Utilizarea aerului.Examenul radiologic , cu folosirea uneisonde cu fir radioopac. Radiografia simpl
toraco-abdominalarat prezena fistulei esotraheale, dac abdomenul este aerat.Abdomenul opac neaerat indic
absena fistulei .
Tratamentul. Se va suspenda orice ncercare de alimentare,se aspir secreiile salivare din segmentul superior
esofagian la interval de 15 min. Tratamentul chirurgical are indicaie absolut. Abordul se face prin toracotomie
dreapt n spaiul III intercostal. Calea poate fi extrapleural sau transpleural. Se urmarete secionarea i
nchiderea fistulei esotraheale. Segmentul superior si cel inferior se elibereaz din aderene, se deschide captul
orb al acestora i se anastomozeaz termino-terminal.
Fistulizarea-reprezint o complicaie grav. Daca distana dintre capetele esofagiene este peste 1,5-2 cm este
indicat-gastroanastomoza,apoi plastia esofagului.Pot apare complicaii ca: dezunirea anastomozei, recidiva
fistulei, strictura anastomozei.
2.APENDICITA ACUTA LA COPIl
Este o inflamatie a apendicelui ileo-cecal,caracterizata printr-un ansamblu de tulburari anatomo-clinice locale si
generale.Cauze:regim alimentar hipoproteic si sarac in celuloza;staza intretinuta de constipatie;infectii ca
gripa,pneumonia,angina,etc;verminaze;trauma;surmenaj;particularitati anatomice ale regiunii
cecoapendikulareobturare cecului.
Simptome. La copilul mare fiind prezent triada simptomatic Dielafoy: durere, hiperesteziecutanat, aprare
muscular n fosa iliac dreapt.Vrstura unic sau repetat, Greaa. Aprarea muscular este cel mai important
semn local, febra n jur de 38.Constipaia sau diaree.Leucocitoza n majoritatea cazurilor variaz ntre 8
i12.000 leucocite/mm.
Diagnosticul diferenial:Limfadenita mezenterica;Amigdalit acut;Enterocolita ;.Pneumopatiile
drepte;Peritonita primitiv;Malformaiile renoureterale drepte ; vrsturile acetonemice, litiazarenal,
parazitozele intestinale, leziunile anexiale la fete,diverticulul Meckel, invaginaia cronic etc.
Tratament.Preoperator n caz de peritonit se recomand administrarea de antibiotice parenteral uneori
aspiraia nasogastric i reechilibrarea hidroelectrolitic si acidobazic. Clasic se procedeaz la nfundarea n

Release by MedTorrents.com
burs a bontului apendicular. Este de preferat ligatura dubl cu fire neresorbabile a bontului apendicular.Toaleta
riguroas i drenaju lcu tub de plastic al cavitii peritoneale sunt recomandabile n peritonite.
Complicaiile inflamatorii cu constituirea unei coleciiabdominale se traduc prin reluarea febrei, dureri
localizate icontractur muscular. Abcesulsubfrenic, complicaie rar.

3.LIMFANGIOAMELE LA COPIL
Reprezint formaiuni tumorale congenitale formate din vase limfatice cu structura histologic modificat,
aprute nurma sechestrrii sacilor limfatici cervicali. Formaiunea tumoral nu arecapsul, este iniial
subaponevrotic apoi se extinde printreorganele vecine. Simptome: Formaiunea are reliefuri rotunde ca
unciorchine de strugure, de culoare alb-roz-albstruie, n generalfluctuent. Tegumentul care o acoper este
normal sau subiat,cu arborizaii vasculare vizibile. La palpare are consisteneterogen, spongioas, fluctuent,
slab delimitat. Atunci cndeste voluminoas poate determina dificulti la natere. Uneoriajunge la dimensiuni
impresionante, deformnd regiunea i provocnd fenomene compressive.
Fenomenele compresive asupra traheii determin acuzerespiratorii: dispnee, tuse, cianoz. Compresiunea
exercitatasupra frenicului, faringelui sau esofagului pot cauza vrsturii disfagie Compresiunea asupra
cordului si vaselor mediastinale pot provoca tulburri cardiace i chiar sincope. Tratamentul este chirurgical,
constnd n extirpareatumorii. Se extirp formaiunea tumoral n urgen atunci cndsunt fenomene
compresive. Aceast extirpare este minuioas, presupunnd menajarea elementelor anatomice (trahee,
glande,vase, nervi) iar atunci cnd limfangiomul este mare, interveniadevine laborioas i nu rareori se
efectueaz n etape.
BILETUL 2
1.STENOZA HIPERTROFICA DE PILOR
Este o malformatie congenital caracterizata prin ingustarea vadita a canalului pyloric ,ca rezultat dezvoltinduse voma permanenta si modificari metabolice..Etiologia stenozei hipertrofice de pilor (SHP) continu s fie
neclar. SHP afecteaz mai ales sexul masculinn proporie de 4/1.
Simptome.Vrsturile albe reprezint simptomul dominant al bolii.Coninutul gastric expulzat este alb, lipsit de
bil. La nceput sugarul vars rar, o dat sau de dou ori pezi. Pe msur ce stenoza progreseaz vrsturile
devin mai frecvente, se produc n jet i la distan. Peristaltismul gastric sub forma undelor contractile vizibile
n epigastru se observ mai ales n timpul alimentaiei. Cu timpul stomacul se dilat,vrsturile devin mai rare,
dar mai abundente. Dupa o perioada copilul prezint pierdere ponderal progresiv i deshidratare. El i
pstreaz apetitul i imediat dup varstur este dispus s sug din nou. Scaunele devin mai rare. Din cauza
deshidratrii se instaleaz oliguria.
Diagnostic:Examinrile de laborator arat alcaloz i hipokaliemie. Examinarea ecografic permite precizarea
diagnosticului.Examenul radiologic cu pasaj baritat n anumite incidene poate arta un canal piloric ngust i
alungit.Stomacul dilatat este n retenie i n duoden ptrund tardiv mici cantiti de bariu. Prezena bariului n
stomac dup 4 ore este un semn pozitiv.
Forme clinice: Forma precoce cu debut la natere, mai ales la prematuri, Forma icteric prezint o asociere
ntre SHP i icterul prin bilirubin indirect care dispare dup pilorotomie. Sindromul frenopiloric Roviralta
reprezint o asocierede leziuni ntre SHP i o hernie hiatal.
Diagnostic diferenial. Stenozelor duodenului; herniilor hiatale.
Tratamentul. Msurile terapeutice de reechilibrare i antispasticele nu trebuie ncercate dect n faza incipient
a bolii. Dac nu se obine rapid un rezultat favorabil se va recurge la intervenia chirurgical.Preoperator prin
administrare de glucoz,electrolii, vitamine i la nevoie mici transfuzii. Stomacul trebuie evacuat prin sond
nasogastric i splat cu ser fiziologic.Tratamentul chirurgical const n pilorotomia extramucoas Fredt. Se
evideniaz oliva piloric, se secioneaz seroasa i se disociaz stratul muscular n zona avascular pn la
mucoas (pilorotomie extramucoas). se recurge la piloroplastie.
2.COMPLICATIILE APENDICITEI ACUTE LA COPII

Release by MedTorrents.com
Peritonita prelungita; peritonite tertiare; abces parietal; eventratii;evisceratii;ocluzia intestinala; fistula
stercorala.
3.PIOPNEUMOTORAX LA COPIL
-piopneumotorace compresiv-radiologic prezinta o imagine cu nivel orizontal de lichid.Organele mediastinului
sunt deplasate contralateral.
-piopneumotorace necompresiv-nivel hidroaeric a hemitoracelui afectat,plaminul colabat,fara deplasarea
organelor mediastinului.
-piopneumotorace partial-des localizat paracostal,pe linia axilara medie in reg.inf.Radiologic o condensare
pulmonara neomogena,plaminul fiind colabat pe o portiune mica.
BILETUL 3
1.OBSTRUCTII DUODENALE NEO-NATALE
Cauzele pot fi intrinseci(care in de structura organului) i extrinseci (care exercit compresiune pe peretele
duodenului). -clasificare:1. Obstruciile intrinseci:Pot fi complete (atrezii) sau incomplete (stenoze).Sediul
anatomic al acestor malformaii este de preferin duodenul II, sub ampula lui Vater (obstrucii
subvateriene).Mai rar anomalia se produce deasupra deschiderii ampulare(obstrucii supravateriene). Exist
diverse forme anatomopatologice: tipul I, atrezia membranoasa. Lumenul este blocat de un diafragm format
din mucoas intestinal. tipul II, atrezia cordonal n care segmentul proximal dilatat i hipertrofiat se
continu printr-un cordon fibros fr lumen cu duodenul subatrezic ngustat.
tipul III, agenezia duodenal, cnd ntre segmentele nchise ale duodenului nu exist nici o legtur.-tipul IV,
stenoza intrinsec apare cnd un diafragm mucos nchide incomplet lumenul .2. Obstruciile extrinseci:
Stenoza extrinsec apare cnd compresiunea se exercit din afar. Alte cauze pot fi: chiste, tumori, vena
portacu traiect anormal.
Simptomul dominant este vrstura bilioas ce apare n toate cazurile i se repet des din primele 24 de ore ale
vieii. n caz de obstrucie cu sediul supravaterian, din lichidul vrsat lipsete culoarea bilioasa. Vrsturile sunt
frecvente i reduse cantitativ.Vrsturile duc rapid la deshidratare, alcaloz i pierdere n greutate. Starea
general se altereaz rapid si grav (n 2-3 zile).Constipaia este un semn important, scaunul meconial lipsete.
Sarcina evolueaz cu hidramnios.
Examenul radiologic. Radiografia toraco-abdominal simpl n poziie ortostatic precizeaz diagnosticul. n
atrezia duodenului apar dou imagini hidroaerice n etajul abdominal superior de o parte i de alta a coloanei
vertebrale. Restul abdomenului rmne opac.
Diagnostic diferenial:hernia hiatal
Tratamentul. Intervenia cirurgical se efectueazn anestezie general cu intubaie orotraheal. Dup
deschiderea abdomenului trebuie cutate sediul i natura obstacolului (atrezie, agenezie, stenoz prin diafragm
saucordonal, brid Ladd, pancreas inelar, etc.). n funcie de natura obstacolului exist mai multe posibiliti de
restabilire a tranzitului duodenal. Stenoza duodenal extrinsec prin brid Ladd care comprim duodenul se
rezolv relativ simplu prin seciunea bridei. Atrezia de tip II i III cu ntrerupere anatomic a intestinului
beneficiaz de anastomoz prin derivaie. Atrezia de tip I membranoas, ca i stenoza intrinsec se preteaz la
rezecia diafragmei prin duodenotomie longitudinal . n cazul obstruciei prin pancreas inelar soluia optim
este o anastomoz prin derivaie.
2.OSTEOMIELITA HEMATOGENA ACUTA A FEMURULUI
Este o afectiune inflamator distructiva a sist.osteoarticular.Etiologia:factorul microbian;surmenaj;diverse
intoxicatii,infectii care reduc imunitatea;hipoalimentatie; tesuturi piogene;focare
cornice;microtraumatisme.Simptomatologie:FORMA SUPRAACUTA-debut brutal;febra mai mare de 4041C;frisoane;transpiratii reci;halucinatii;coma;durere in regiunea afectata.FORMA SEPTICO-PIEMICA:debut
precedat de subfebrilitate;febra 39-40C;frisoane;agitatie/apatie;paloare tegumentara;cianoza
mucoaselor;dispnee;taahicardie;meteorism;spleno- si hapatomegalie;oligurie;durere violent in reg.
afectata;copilul protejeaza membrul semiflecatin articulatia invecinata;scaderea sau lipsa miscarilor;edem
neinsemnat.FORMA LOCALA-apar brusc dureri;apoi subfebrilitate;stare de rau
general;edem;tumefiere;dereglarea functiei.Diagnostic:anamneza;date clinice;USG-tumefactia regiunii,lichid in

Release by MedTorrents.com
articulatie;scintigrafie osoasa;TC;ex.radiologic;an. Gen. a singeluileucocitoza,anemie,anizocitoza,poichilocitoza,VSH marit;hipo-/disproteinemie. Diagnostic diferentialtraumatisme;fracture subperiostice;decolari de periost;sinovita traumatic;artrita; flegmon;tumori osoase;tbc
osoasa;osteosarcom;necroza aseptic;maningita;alergoze. Tratament:terapie antibacteriana;de
dezintoxicare;desensibilizanta;;simptomatica;chirurgical- sub anestezie generala,drenarea focarului;mai multe
incizii de 1-1.5 cm,perforarea osului;orthopedic-pozitie fiziologica sau imobilizare cu atele
gipsate.Complicatii:luxatii;fracture;contracture in articulatii;scurtime de segment;cronicizare.
3.HEMANGIOAMELE LA COPIL
Hemangioamele reprezint formaiuni tumorale congenitale formate din vase sanguine cu structura anarhic.
Sunt localizate n regiunea frontal, la pleoape, buze, pe obraz,n zona auricular, n zona proas a
capului.Clasificare : hemangiom plan, superficial, dermoepidermic ce se prezint ca o pata roie-violacee.
Dispare atta timp ct asupra sa se exercit o presiune digital. hemangiom tumoral (tuberos), proeminent care
deobicei nu se extinde n profunzime. Dimensiunile sale variaz de la civa milimetri diametru pn la civa
centimetri,ocupnd uneori jumtatea feei i a gtului. Nu se modific la presiune. hemangiomul cavernos este
situat profund la nivelul hipodermului i a esuturilor subiacente acestuia.Are aspectul unui burete, fiind format
din numeroase caviti care comunic ntre ele.Evoluia lor poate fi spre resorbie i dispariie spontan
ndeosebi la cele plane, dar de obicei cresc n dimensiuni, se exulcereaz, sngereaz i se pot suprainfecta. Se
pot asocia cu hemangioame cu alte localizri:craniene (sindrom Sturger Weber), viscerale sau ale membrelor.
n sindromul Kasabach-Meritt hemangioamele se asociaz cu o trombocitemie important.
Tratamentul hemangioamelor difer dup forma anatomo-clinic. Astfel, n cele plane se administreaz
prednison n cure de 2-3 sptmni, se efectueaz injecii sclerozante, crioterapie, roentgenterapie, laserterapie.
Acestea nu au indicaie chirurgical.Hemangioamele tumorale i cavernoase se extirp cu ligatura vaselor
sanguine care le alimenteaz. n cazul hemangioamelor mari extirpate rezult o lips de tegument care se
rezolv prin plastie cu lambouri de vecintate sau prin gref cutanat. In cazul acestor hemangioame mari s-au
obinut succese prin injectarea intratumoral de Bleocin (Bleomicin).
BILETUL 4
1.OCLUZIA INTESTINALA CONGENITALA INALTA
Ocluzia intestinala reprezinta blocarea partiala sau totala a intestinului, situatie care are drept consecinta
impiedicarea propulsarii continutului acestuia de-a lungul intestinului. In functie de nivelul la care se produce
aceasta blocare, exista ocluzia de intestin subtire si ocluzia de intestin gros (de colon).
Cauze. Ocluzia intestinala poate fi cauzata de tumori ale intestinului ;torsiuni sau ingustari la nivelul
intestinului, precum si formarea de aderente (lipituri) intre ansele intestinale Mai rar, ocluziile intestinale apar in
urma unor inflamatii sau infectii de la nivelul intestinului(de exemplu, tuberculoza intestinala).
Herniile care se complica prin patrunderea unei anse intestinale in zona de ruptura a peretelui abdominal pot
determina ocluzie intestinala. De asemenea, printre cauze mai intalnim sau telescoparea ansei (patrunderea unei
anse intestinale in segmentul intestinal de deasupra).
La nivelul intestinului gros, in afara cauzei tumorale, la cei care sufera de constipatie cronica sau de
diverticulita.O alta cauza a ocluziei intestinale este aparitia unei infectii severe intraabdominale, care determina
disparitia miscarilor intestinului, situatie numita ocluzie intestinala functionala.
Simptome
Simptomele depind de nivelul la care este localizata ocluzia.
Atunci cand blocarea este situata la nivelul intestinului subtire, bolnavul poate acuza:
- Dureri abdominale, de regula sub forma unor crampe intestinale, care debuteaza in jurul ombiliculuiVarsaturile de aspect verzui daca obstructia este situata in prima parte a intestinului subtire si de culoare
maronie daca obstructia este situata in partea distala a intestinului subtire.
- Constipatia si incapacitatea de a elimina gazele. Daca obstructia este incompleta poate aparea diareea.
- Distensia abdominala cu zgomote de tonalitate inalta care se pot auzi la nivel abdominal, in jurul ombilicului.
Investigatii
Examinarile care pot confirma diagnosticul de ocluzie intestinala sunt:

Release by MedTorrents.com
- examenul radiologic al abdomenului, care poate arata prezenta unor zone in care aerul din intestin stagneaza
deasupra unor zone cu continut lichidian (nivele hidroaerice)
- examenul computer tomografic (CT) diferentiaza o obstructie totala de una partiala si arata daca aceasta este
produsa de o tumora.
Tratament tratament chirurgical de urgenta.
Masurile premergatoare interventiei chirurgicale sunt: restrictia de a consuma orice fel de alimente (inclusiv
lichide), administrarea de lichide prin intermediul unor perfuzii introduse direct intravenos, in scopul corectarii
unor dezechilibre care pot aparea in organism cu ocazia acestei boli si montarea unei sonde (un tub subtire), prin
nas, pana la nivelul stomacului, cu scopul de a favoriza eliminarea lichidelor de la nivelul tubului digestiv care
deja stagneaza deasupra locului obstructiei.
Tratamentul chirurgical are ca scop eliminarea cauzei obstructiei: inlaturarea tumorii, desfacerea aderentelor,
desfacerea strangularii intestinului, repararea sparturii din peretele abdominal, unde ar fi putut patrunde ansa
intestinala si, daca se constata o compromitere ireversibila a ansei intestinale prin strangularea prelungita a
acesteia, rezectia segmentului de intestin necrozat si refacerea continuitatii intestinului prin reanastomozarea
capetelor ramase viabile.
2.OSTEOMIELITA HEMATOGENA ACUTA A OASELOR PLATE
Este o afectiune inflamator distructiva a sist.osteoarticular.Etiologia:factorul microbian;surmenaj;diverse
intoxicatii,infectii care reduc imunitatea;hipoalimentatie; tesuturi piogene;focare
cornice;microtraumatisme.Simptomatologie:FORMA SUPRAACUTA-debut brutal;febra mai mare de 4041C;frisoane;transpiratii reci;halucinatii;coma;durere in regiunea afectata.FORMA SEPTICO-PIEMICA:debut
precedat de subfebrilitate;febra 39-40C;frisoane;agitatie/apatie;paloare tegumentara;cianoza
mucoaselor;dispnee;taahicardie;meteorism;spleno- si hapatomegalie;oligurie;durere violent in reg.
afectata;copilul protejeaza membrul semiflecatin articulatia invecinata;scaderea sau lipsa miscarilor;edem
neinsemnat.FORMA LOCALA-apar brusc dureri;apoi subfebrilitate;stare de rau
general;edem;tumefiere;dereglarea functiei.Diagnostic:anamneza;date clinice;USG-tumefactia regiunii,lichid in
articulatie;scintigrafie osoasa;TC;ex.radiologic;an. Gen. a singeluileucocitoza,anemie,anizocitoza,poichilocitoza,VSH marit;hipo-/disproteinemie. Diagnostic diferentialtraumatisme;fracture subperiostice;decolari de periost;sinovita traumatic;artrita; flegmon;tumori osoase;tbc
osoasa;osteosarcom;necroza aseptic;maningita;alergoze. Tratament:terapie antibacteriana;de
dezintoxicare;desensibilizanta;;simptomatica;chirurgical- sub anestezie generala,drenarea focarului;mai multe
incizii de 1-1.5 cm,perforarea osului;orthopedic-pozitie fiziologica sau imobilizare cu atele
gipsate.Complicatii:luxatii;fracture;contracture in articulatii;scurtime de segment;cronicizare.
3.HERNIA INGHINALA LA COPIL
Este o prolabare a continutului cavitatii abdominal in tesutul adipos subcutan al regiunii inghinale a
abdomenului sau se coboara in scrot prin inelul inghinal. Embriologie. Spre sfritul lunii a 3-a fetale peritoneul
parietal se invagineaz naintea arcadei vaselor epigastrice. Diverticulii peritoneali se alungesc formnd canalul
peritoneovaginal care se termin n scrot prin tunica vaginal. La sexul feminin procesul vaginal descinde pe
direcialigamentului rotund pn n regiunea labial i poart numelede canal Nuck. Testiculul mpreun cu
elementele cordonului spermatic n descinderea spre scrot ader la canalul peritone-ovaginal.Anatomie
patologic. Involuia canalului peritoneovaginalapare n mod ideal n ultima lun de sarcin. Uneori la vrsta de
1 an la jumtate din cazuri canalul estenc deschis sau incomplet obliterat. Absena obliterrii totalesau pariale
a canalului permite cu timpul angajarea intestinuluitransformndu-se n sac hernia
Simptomatologie:Hernia inghinal la biei:Prin canalul peritoneovaginal neobliterat hernia poate s apar o
dat cu primul plns dup natere, n special la prematuri. Alteori apare dup sptmni sau luni. Sub aciunea
acestei presiuni vestibulul peritoneal al canalului se lrgete treptat pn cnd permite angajarea i progresiunea
unei anse intestinale. Hernia devine astfel vizibil sub forma unei tumorete de mrime variabil situat
deasupra. Hernia dispare n majoritatea cazurilor n afara momentelor de efort. Cnd este voluminoas hernia
destinde scrotul i se menine permanent. Dac la ncetarea presiunii de reducere hernia reapare, vorbim de
forma incoercibil.La copilul mare hernia are mai puine simptome. n general are dimensiuni mici i nu este
dureroas. Uneori se evideniaz numai la efort i uneori la tuse. Exist desigur i cazuri neglijate cu hernii

Release by MedTorrents.com
voluminoase, incoercibile.Hernia inghinal la fete:Apare mai rar dect la sexul masculin.Canalul
peritoneovaginal cunoscut sub numele de canalul lui Nuck, neobliterat, permite ptrunderea intestinului sau
aovarului i a trompei. Hernia la fete are ntotdeauna dimensiuni mici. Dei posibil strangularea se produce
foarte rar; lipsesc vrsturile i oprirea tranzitului. Hernia inghinal la fete este adesea bilateral. Examenul
clinic permite uor reducerea herniei i palparea orificiului inghinal. Hernia reapare dup reducere la cel mai
mic efort. n caz c reducerea nu se obine uor exist posibilitatea ca n sacul herniar s fie angajat ovarul sau
este vorba de un chist al canalului Nuck, similar cu chistul funicular la biei.
Diagnosticul. n general diagnosticul herniei se stabilete uor. n cazurile cnd hernia este vizibil se ncearc
reducerea ei prin presiune manual lent. Se verific apoi cu degetul mrimea orificiului inghinal extern,
mergnd spre orificiu din direcia scrotului. Palparea digital a orificiului inghinal n timp ce copilul este
ndemnat s simuleze tusea constituie manevra ce ajut la stabilirea diagnosticului. La sugari i copiii mici din
cauza adipozitii locale manevrele de palpare se execut cu degetul mic i sunt mai greu interpretabile.
Diagnosticul diferenial are mare importan:Hidrocelul funicular (comunicant) ;Chistul de cordon; Hidrocelul
vaginal ; Criptorhidia sau testiculul . La fete diagnosticul diferenial se face cu chistulcanalului Nuck.Evoluie i
complicaii:Complicaia cea mai frecvent este strangularea. Tratamentul herniei inghinale. n principiu
intervenia chirurgical este de prefert s se temporizeze operaia pn sprevrsta de 6 luni dac nu survin
complicaii. Incizia de preferin seface transversal n pliul inghinal. Se deschide aponevroza oblicului extern
deasupra orificiului inghinal extern, se pune n eviden saculherniar. Coninutul sacului se reintegreaz n
abdomen. Sacul sesecioneaz aproape de baza sa peritoneal. Peritoneul se nchide cu un fir neresorbabil.
BILETUL 5
1.OCLUZIA INTESTINALA CONGENITALA JOASA
Ocluzia intestinala reprezinta blocarea partiala sau totala a intestinului, situatie care are drept consecinta
impiedicarea propulsarii continutului acestuia de-a lungul intestinului.
In functie de nivelul la care se produce aceasta blocare, exista ocluzia de intestin subtire si ocluzia de intestin
gros (de colon).
Cauze
Ocluzia intestinala poate fi cauzata de tumori ale intestinului ;torsiuni sau ingustari la nivelul intestinului,
precum si formarea de aderente (lipituri) intre ansele intestinale Mai rar, ocluziile intestinale apar in urma unor
inflamatii sau infectii de la nivelul intestinului(de exemplu, tuberculoza intestinala).
Herniile care se complica prin patrunderea unei anse intestinale in zona de ruptura a peretelui abdominal pot
determina ocluzie intestinala. De asemenea, printre cauze mai intalnim sau telescoparea ansei (patrunderea unei
anse intestinale in segmentul intestinal de deasupra).
La nivelul intestinului gros, in afara cauzei tumorale, la cei care sufera de constipatie cronica sau de
diverticulita.O alta cauza a ocluziei intestinale este aparitia unei infectii severe intraabdominale, care determina
disparitia miscarilor intestinului, situatie numita ocluzie intestinala functionala.
Simptome
Simptomele produse de ocluzia intestinului gros:
- Durerea abdominala este localizata mai jos de ombilic;- Distensia abdominala si zgomotele intestinale se
identifica in portiunea inferioara a abdomenului.
- Diareea sau constipatia poate aparea, de asemenea, in functie de cat de completa este obstructia.
sange in scaun, oboseala, pierdere in greutate, lipsa poftei de mancare) Nou-nascutii au o simptomatologie
specifica in cazul ocluziei intestinale. La acestia se intalnesc varsaturi de culoare verzuie si lipsa aparitiei
primului scaun (numit meconiu).
Investigatii
Examinarile care pot confirma diagnosticul de ocluzie intestinala sunt:
- examenul radiologic al abdomenului, care poate arata prezenta unor zone in care aerul din intestin stagneaza
deasupra unor zone cu continut lichidian (nivele hidroaerice)
- examenul computer tomografic (CT) diferentiaza o obstructie totala de una partiala si arata daca aceasta este
produsa de o tumora.
Tratament
tratament chirurgical de urgenta.

Release by MedTorrents.com
Masurile premergatoare interventiei chirurgicale sunt: restrictia de a consuma orice fel de alimente (inclusiv
lichide), administrarea de lichide prin intermediul unor perfuzii introduse direct intravenos, in scopul corectarii
unor dezechilibre care pot aparea in organism cu ocazia acestei boli si montarea unei sonde (un tub subtire), prin
nas, pana la nivelul stomacului, cu scopul de a favoriza eliminarea lichidelor de la nivelul tubului digestiv care
deja stagneaza deasupra locului obstructiei.
Tratamentul chirurgical are ca scop eliminarea cauzei obstructiei: inlaturarea tumorii, desfacerea aderentelor,
desfacerea strangularii intestinului, repararea sparturii din peretele abdominal, unde ar fi putut patrunde ansa
intestinala si, daca se constata o compromitere ireversibila a ansei intestinale prin strangularea prelungita a
acesteia, rezectia segmentului de intestin necrozat si refacerea continuitatii intestinului prin reanastomozarea
capetelor ramase viabile.
2.APENDICITA ACUTA LA COPIL DE VIRSTA FRAGEDA
Apendicita la nou nascut, sugar i copilul mic (0-3 ani)este rar ;simptomatologia necaracteristic, evoluia
rapida leziunilor i lipsa de colaborare a copilului la vrst mic.La nou nscut tabloul clinic se rezum la
distensiaabdominal, vrsturi i diaree. Reacia febril apare abia nurma perforaiei.Dup instalarea
peritoniteigeneralizate, apar unele semne locale precum: edemulinflamator al peretelui abdominal subombilical,
cu tegumentlucios i circulaie colateral venoas evident.La sugari se observ o stare de agitaie neobinuit
cu perturbarea somnului. Vrsturile se nsoesc de refuzulalimentaiei chiar i dup terminarea lor. Diareea este
mult maifrecvent dect constipaia.
Diagnosticul diferenial:Limfadenita mezenterica;Amigdalit acut;Enterocolita ;.Pneumopatiile
drepte;Peritonita primitiv;Malformaiile renoureterale drepte ; vrsturile acetonemice, litiazarenal,
parazitozele intestinale, leziunile anexiale la fete,diverticulul Meckel, invaginaia cronic etc.
Tratament.Preoperator n caz de peritonit se recomandadministrarea de antibiotice parenteral uneori aspiraia
nasogastric i reechilibrareahidroelectrolitic si acidobazic. Clasic se procedeaz la nfundarea n burs a
bontului apendicular. Este de preferat ligatura dubl cu fireneresorbabile a bontului apendicular.Toaleta
riguroas i drenajulcu tub de plastic al cavitii peritoneale sunt recomandabile n peritonite.
Complicaiile inflamatorii cu constituirea unei coleciiabdominale se traduc prin reluarea febrei, dureri
localizate icontractur muscular. Abcesulsubfrenic, complicaie rar.
3.CRIPTORHIDIA
Criptorhidia este o anomulie de migrare a testiculului pe parcursul traiectului su normal de coborre. Se
caracterizeaz prin absenta, dup vrsta de un an, a testiculului in scrot.
Distingem dou forme:
- Criptorhidie (relenie testicular). Testiculul se oprete n timpul coborrii pe traiectul su normal de migrare
(abdominal, inghinal);
- Ectopie veritabila. Testiculul prsete traiectul lui normal de coborre i ajunge ntr-o zon n afara burselor
(perineu, zona femural).
Cauzele: existena unui obstacol anatomic, disgenezia testicular, insuficiena hormonal, unul din elementele
ale mai multor malformaii.
Semne clinice. Absena testiculului n burs, cu atrofia bursei homolaterale. Testiculul este palpabil n formele
inghinale i imperceptibil n formele nalte (abdominal).
Tratamentul poate fi medical sau chirurgical. Cel medical urmrete stimularea dezvoltrii i a migrrii
testiculului prin tratament hormonal. Tratamentul chirurgical este indicat n cazul nereuitei tratamentului
medical. Timpul optim al interveniei este pn la vrsta de doi ani. Tehnica chirurgical const n coborrea i
fixarea testiculului n burs, dac pediculul vascular permite actul operator; n caz contrar, se efectueaz o
anastomoz vascular dintre artera testicular i artera epigastric.
BILETUL 7
1.MEGACOLON LA COPIL
Etiopatogenie. Megacolonul aganglionar este o anomalie congenital caracterizat printr-o obstrucie
funcional parial provocat de absena celulelor ganglionare din plexul mienteric Auerbach i Meissner. Se

Release by MedTorrents.com
produce oprirea migrrii neuroblatilor spre segmentele terminale ale tubului digestiv.Segmentul digestiv
aganglionar se poate ntinde pe distan variabil proximal de anus. Dup lungimea segmentelor intestinului
aganglionar se vorbete de megacolon cu segment scurt i lung. Pe fondul unui tablou clinic nesistematizat i
schimbtor alterneaz perioade de acalmie neltoare i episoade de agravare a simptomelor. Constipaia este
simptomul dominant al megacolonului. Dac se introduce n rect degetul mic sau o sond se obine evacuarea
exploziv de meconiu i gaze. Treptat coninutul intestinal se acumuleaz deasupra zonei aganglionare.
Distensia abdominal n unele cazuri este prezent de la natere. Pe peretele abdominal se contureaz micri
peristaltice ale anselor intestinale destinse. Zgomotele intestinale sunt mai accentuate iar la percuie se percepe
timpanism. Vrsturile apar precoce, sunt bilioase i frecvente n perioadele de constipaie. Dac se prelungete
oprirea tranzitului,vrsturile devin fecaloide. Nou-nscuii i pierd rapid apetitul. La nceput greutatea lor
stagneaz, apoi ncepe s scad.Enterocolita ulceronecrotic este o complicaie grav. Infecia i ulceraiile
mucoasei colice sunt urmate n multe cazuri de perforaie, peritonit i deces. Anorexia este un simptom
caracteristic al megacolonului. Ei au o paloare teroas, caracteristic intoxicaiei cronice i un grad avansat de
anemie.
Diagnostic: Tueul rectal la noul nscut se face cu degetul mic, carese introduce lent n ampula rectal. Cu
aceast ocazie seconstat un tonus normal al sfincterului extern. Ampula rectal este goal lipsit de coninut
meconial. Examenul radiologic. La noul nscut radiografia de fafcut n ortostatism arat n cazul
megacolonului o zon neclar, opac, localizat n micul bazin, uneori cu aspect de semilun. Deasupra acestei
zone ansele intestinale apar destinse. Radiografia cu substan de contrast introdus prin clism poate s
precizeze. Pentru diagnostic se recomand i biopsia rectal. Aceasta evideniaz absena celulelor ganglionare
ale plexului Auerbach i prezena fibrelor nervoase amielinice hipertrofiate.Diagnostic diferential: atreziile
intestinale, ileusulmeconial sau volvulusul prin malrotaie. Tratamentul megacolonului congenitaleste
chirurgical; conservator -cu laxative i clisme. La aceast vrst colostomia executat deasupra zonei
aganglionare este singura .
2. EMFIZEM LOBAR CONGENITAL
Este o malformatie bronhopulmonara ce dintr-o distensie difuza,anormala, si uniforma a alveolelor ,localizata
la un lob deobicei superior,provocind sindromul de incordare intratoracica ,malformatie determinate de
nedezvoltarea bronhiolelor respiratorii.Etiologia:dezvoltarea vicioasa,insuficienta a cartilajelor bronhiilor;
aplazia muschilor netezi a bronhiilor terminale si respiratorii; lipsa generatiilor intermadiare de bronhii;
agenezia intregii regiuni respiratorii. Simptomatologie:hemitoracele afectat se bombeaza,apare dispnee,
polipnee, cianoza,tuse. Pentru forma decompensate-respiratie sueratoare,cianoza,tahicardie, tahipnee, accese de
asfixie.Forma subcompensata-dispnee moderata care se accentueaza,accese scurte de asfixie. Forma
compensate-perioade de remisie si acutizare.Diagnostic:examenul radiologic-hiperclaritatea zonei afectate cu
accentuarea desenului pulmonary;scintigrafie-lipsa acumularii indicatorului.diagnostic diferential-chist
aerian,corp strain,hernie diafragmatica,pneumotorace,pleura-pneumonie.Tratament chirurgical-lobectomia.
3.PERITONITA LA NOU-NASCUT
Etiopatogenie: Sunt datorate perforaiilor tubuluidigestiv. n cazuri foarte rare se produce chiar rupturagastric.
Perforaiile intestinului subire suntconsecina enterocolitei ulceronecrotice. Peritonita primitiv (fr perforaie)
neonatal de origine hematogen rar i de natur stafilococic.Simptomele variaz cu sediul leziunii. n
perforaiilegastroduodenale i intestinale superioare care apar n primelezile de via, tabloul clinic este foarte
dramatic. Distensiaabdominal este impresionant i se nsoete de cianoz itulburri cardiorespiratorii,
vrsturi bilioase, apare circulaia colateral, edemulsuprapubian i scrotal (semne de peritonit la nou-nscut).
Radiografia simpl arat un pneumoperitoneu masiv, cu nivelde lichid i viscerele adunate spre centrul
abdomenului,imagine comparat cu ,,mingea de fotbal. Pe msur ce sediul perforaiei coboar,
pneumoperitoneul poate s lipseasc.Tratamentul perforaiei i al rupturilor gastrice se face prin excizie a
marginilor plgii i sutur. n cazul rupturiigastrice posterioare trebuie identificat leziunea prindeschiderea
bursei omentale. n cazul perforaiilor intestinale icolice enterostomia Bishop-Koop sau Santulli i
respectivcolostomia sunt preferabile rezeciilor urmate de sutur. n peritonitele primitive (fr perforaie)
dup evacuarea colecieise efectueaz toaleta cavitii peritoneale i se nchideabdomenul fr drenaj. Drenajul
este necesar dac exist focaremultiple.

Release by MedTorrents.com
Biletul 8
1. Flegmonul necrotic extensive al nou-nascutului.
-o unitate nozologica septico-necrotica ce evolueaza progresiv cu lezarea pielii si tesutului subcutan la copii in
primele saptamani de viata. Maladia se caracterizeaza prin dezvoltarea rapida a necrozei stratului celular adipos
subcutan cu detasearea ulterioara si necroza pielii. Cel mai frecvent este provocat de S.aureus sau in asociere cu
flora gram negativa.Ca poarta de intrare serveste pielea lezata, plaga ombilicala.
Tabloul clinic. Debuteaza acut, cu febra(38-39C),cu fenomene de intoxicatie.Copilul devine apatic,refuza
alimentarea.Tegumentele devin de nuanta surie cu aspect marmorat.Este caracteristic respiratia superficiala,
tahipnee, tahicardie,tonuri cardiace surde,leucocitoza. Din primele ore de debut pe piele apare un focar limitat
de hiperemie,indurat, dureros la palpare.Temperatura locala este ridicata.Suprafata afectata se mareste rapid.
Pielea devine cianotica,apare edem inconjurator.In centrul focarului apare o ramolire,fluctuatie.In unele cazuri
se dezvolta necroza pielii cu detasarea ei. La deschiderea flegmonului se elibereaza lichid seros tulbure sau
puroi.
Diagnostic diferential se face cu erizipel,necroza aseptica atesutului celular adipos subcutan, sclerema,mastita.
Tratament.Se efectueaza niste incizii cutanate in forma de ,,sah cu lungimea de 1-1,5cm a regiunii afectate si
la limita tes.sanatoase.Se aplica pansamente cu solutie hipertonica sau antiseptice. In caz de necroza tesuturilor
moi necrectomie.Dupa curatirea plagii se aplica pansamente cu unguente. Paralel se face terapie de
dezintoxicare, antimicrobiene, imunostimulatoare.
2. Nefroblastomul(tumora Wilms) la copil.
Tumora Wilms, nefroblastomul este o tumor malign renal a copilului, cu un vrf de morbiditate la trei ani.
Afecteaz ambele sexe n mod egal. Este, de obicei, unilateral. Se poate nsoi de o serie de anomalii genitourinare ca: criptorhidie, hipospadias sau rinichi n potcoav.
Cauze
Etiologic se descriu dou forme: o form sporadic i o form familial( 20%).
Din punct de vedere anatomo-patologic, macroscopic, nefroblastomul este o tumor mare, multilobulat, de
culoare gri cu zone de hemoragie i necroz.
Diseminarea tumorii se poate face fie prin extindere local prin capsula renal, fie pe cale venoas ( prin vena
renal i cav) sau limfatic. Organele cel mai frecvent afectate de metastaze sunt plmnii i ficatul.
Simptome
Cel mai frecvent semn este apariia unei formaiuni tumorale abdominale, care poate fi decelat ntmpltor prin
palpare (tumor voluminoas, neted sau uor neregulat, mobil i nedureroas). Aceast formaiune tumoral
poate fi nsoit de hipertensiune arterial, dureri abdominale, greuri, vrsturi, febri hematurie( prezena
sngelui n urin)..
n ceea ce privete investigaii, se pot efectua:
- investigaii de laborator examene de urin (care pot evidenia hematuria),
- hemoleucograma (poate pune n eviden anemia deoarece aceti pacieni pot avea hematurie persistent);
- echografia, tomografia computerizat i rezonana magnetic nuclear- confirm o imagine tumoral la nivelul
rinichiului;
- explorrile radiologice evideniaz mrirea umbrei renale i distorsionarea sistemului pielo- caliceal;
- arteriografia selectiv se folosete doar la cazurile la care tumora este localizat bilateral;
- radiografia pulmonar i ecografia hepatic pentru evidenierea eventualelor metastaze.
Tratament
Tratamentul nefroblastomului const ntr-o intervenie chirurgical care trebuie s respecte principiile
oncologice, practicndu-se laparotomie (incizie abdominal) median cu nefrectomie ( ablaia chirurgical a
rinichiului) lrgit i limfadenectomie ( ablaia ganglionilor limfatici).
Nefroblastomul este o tumor radiosensibil i rspunde favorabil la chimioterapie( Actinomicin, Vincristin,
Doxorubicin, Cisplatin).
3.Peritonita la copil.

Release by MedTorrents.com
Peritonita inflamatia peritoneului- este una din cele mai grave complicatii ale diferitor afectiuni ale organelor
cavitatii abdominale, care are un tablou clinic de afectiune de sinestatatoare si decurge cu un complex de reactii
patofiziologice grave cu dereglari ale tuturor sistemelor de homeostaza a bolnavului.
Clasificare.
I.Dupa evolutia clinica: acuta si cronica.
II.Dupa calea de patrundere a agentului infectios in cavitatea abdominala: A.peritonita primara. B.per.secundara
Peritonita primara- in caz de lipsa a focarelor de infectie intraabdominala.
Peritonita secundara se dezvolta in rezultatul diferitor patologii a organelor cavitatii abdominale: apendicita
acuta, ocluzie intestinala,pancreatita acuta s.a.
III.Dupa particularit. microbiologice:nespecifica, specifica, aseptica,canceromatoasa, parazitara,reumatica s.a.
IV.Dupa caracterul exudatului peritoneal: seroasa,fibrinoasa,purulenta,hemoragica.
V.Dupa caracterul afectarii suprafetei:
A.dupa caracterul de delimitare:limitata(abces),nelimitata(fara limite precise).
B.dupa gradul de raspindire: locala,difuza,totala.
Etiopatogenie: mai frecvent e provocata de gram-negativi:E.coli, enterobacter,proteus, klebsiella
Patogenie: Are 3 faze:
1.Faza reactiva(pina la 24ore); 2.Faza toxica(24-78 ore)- se caracterizeaza prin disfunctii poliorganice; 3.Faza
terminala(dupa72ore)-se dezvolta socul toxico-infectios cu insuficienta poliorganica.
Tabloul clinic:
Faza reactiva: predomina simptomele locale.Clinic: dereglarea functiei motorice si de evacuare a TGI; functiile
sistemului circulator si respirator sunt in limitele rezervelor functionale.
Faza toxica: dereglari de hemodinamica si a sist.resp. ca rezultat al hipovolemiei si
hemoconcentratiei,deshidratarii,centralizarii circulatiei sanguine.Inhibarea functiilor TGI,ficatului,aparatului
reno-urinar.Apare encefalopatie toxica.
Faza terminala: dereglari hemostatice severe, dereglari ale functiei respiratorii, excluderea TGI din activitatea
vitala, insuficienta poliorganica,dereglari metabolice,afectarea SNC.
Debutul cu dureri abdominale ce se intensifica la respiratie profunda sau miscari.Este prezenta greata sau
voma.Bolnavul are o pozitie antalgica.Abdomenul este simetric,balonat,nu participa la actul de respiratie.Este
prezenta durerea la palpare,semne de contractura musculara.Sunt prezente semnele de iritare
peritoneala(Blumberg,Mendel).
Tuseul rectal: edemul si infiltratia peretelui rectului, cresterea temperaturii rectului.
Examenul de laborator:leucocitoza,limfocitopenie,trombocitopenie,hematocrit crescut.
Investig.biochimice:creste nivelul de uree,creatinina,transaminaze.
Ecografia: prezenta lichidului liber in cavitatea abdominala.
Radiologic: prezenta de aer liber/
Tratament: laparatomie; inlaturarea precoce sau izolarea focarului; sanarea intraoperatorie sau postoper. a
cavitatii abdominale; decompresia tractului gastro-intestinal.
Masurile generale: terapie antimicrobiana,corectia modificarilor homeostazice,detoxicarea organismului.
Biletul 9.
1.Ileusul meconial
-Acumulare de meconiu vascos, aderent de peretele intestinului subtire insotit sau nu de mucoviscidoza cu
modificarea secretiilor glandelor derivate din tubul digestiv primitiv: pancreas, trahee si ramificatiile sale,
alveole pulmonare.
Pentru ileus meconial este carateristic: o ocluzie intestinala completa,legata de un obstacol
endoluminal,reprezentat prin meconiu anormal; sediul ocluziei la nivelul ileonului terminal; aparitie la nastere;
existenta unei mucoviscidoze.
Simptomatologia clinica este cea a unei ocluzii intestinale medii,sau de intestin subtire distal.
Diagnosticul:
-Radiologic se observa: nivele hidroarice in potiunea intestinului subtire distal.

Release by MedTorrents.com
-Clinic : aparitia la nastere a unor varsaturi biliare,meteorism abdominal,absenta eliminarii meconiului la copil.
La palpare, in fosa iliaca dreapta, o formatiune de masa pastoasa sau dura.
Tratament.adaptat formei clinice, momentului stabiliriidiagnosticului
clismacu gastrografin- Osmolaritate crescuta- atrage apa in lumen sub control radiologic
laparotomie -cu scopul restabilirii permeabilitatii lumenului intestinal
injectare de gastrograf in prin peretele intestinal
ileostomie si tub de dren intraluminal pe care se instileaza gastrografin
rezectia segmentului afectat si refacerea continuitatii intestinale termino-terminal
ileostomii: laterale, in teava de pusca (Miculicz),in Y cu ansa aferenta exteriorizata la perete
2.Osteomielita hematogena acuta
3.Traumatismele vezicii urinare si uretrei
Traumatismele vezicii urinare
Etiologie. Cauzele pot fi ageni vulnerani nepenetrani ce acioneaz asupra micului bazin (cderi, accidente
rutiere,accidente de munc sau sportive) sau ageni penetrani (arme albe, arme de foc, cderi pe corpuri
ascuite) care acioneazdirect. Pot fi i leziuni iatrogene dup manevre endoscopice sauintervenii chirurgicale,
precum i rupturi vezicale spontane pefond cicatriceal sau inflamator.
Anatomie patologic. Leziunile peretelui vezical pot fi incomplete cnd nu afecteaz toate straturile vezicii sau
complete (rupturi) cnd afecteaz toate straturile acesteia. Aceste rupturi pot fi intraperitoneale sau
extraperitoneale.
-Rupturile intraperitoneale se produc n general cu vezica n stare de plenitudine cnd presiunea transmis de
catre agentul vulnerant acioneaz asupra coninutului lichidian necomprimabil.
-Rupturile extraperitoneale se produc frecvent n cazul fracturilor de bazin cnd peretele vezical este smuls de
catre ligamentele pubovezicale sau este lezat de catre fragmentele osoase. Perforaiile vezicale iatrogene se
produc n cazul unor manevre endoscopice, cnd agentul vulnerant acioneaz din interiorul vezicii.
Simptomele clinice sunt reprezentate de durere,tulburri de miciune i hematurie. Ele difer dup tipul rupturii
vezicale. Durerea se localizeaz n hipogastru. Semnele urinare sunt reprezentate de tenesme, retenie de urin
sau eliminarea doar a ctorva stropi de urin sanguinolent sau uneori polakiurie sanguinolent. Lipsa globului
vezical sugereaz c urina s-a revrsat n cavitatea peritoneal. n rupturile intraperitoneale apar semne de
iritaie peritoneal. Leziunile asociate stau la baza strii de oc pe care bolnavul o poate prezenta.
Radiografia abdominal pe gol poate evidenia fractura de bazin, pneumoperitoneul sau imagini hidroaerice.
n funciede starea general a bolnavului i de valoarea tensiunii arteriale se poate efectua urografie urmat de
cistografie sau uretrocistografie.
Tratamentul rupturii vezicale constituie o urgen.Rareori, n leziuni mici i revarsat minim, este suficien
ttratamentul conservativ care const n drenaj urinar pe sond,antibiotice si analgetice. n majoritatea cazurilor
este nevoie de explorare chirurgical, toalet, sutura leziunilor i drenajul vezicii urinare i al peritoneului sau
al spaiului Retzius nfuncie de localizarea rupturii.
Traumatismele uretrei
Sunt mult mai frecvente la brbai comparativ cufemeile, fiind consecutive fracturilor de bazin sau cderilor
clare pe un corp dur. Uretra se mparte n 2 segmente: uretra posterioar format din uretra prostatic i
membranoas i uretra anterioar format din uretra bulbar i uretra pendular.
Manifestrile clinice sunt reprezentate de: dureri locoregionale sau n abdomenul inferior. retenie complet
de urin (glob vezical) cu toat simptomatologia asociat consecutiv ntreruperii continuitii conductului
uretral. dureri ale oaselor bazinului consecutive fracturilor.
hematomul perivezical, pelvisubperitoneal, palpabil i percutabil suprapubian, uor de decelat la tueul rectal
ca o mas pseudotumoral moale, depresibil. uretroragie, semn cvasiconstant mai ales n rupturile uretrale la
jonciunea dintre segmentul membranos i cel bulbar. simptomatologie de oc traumatic i hemoragic. marca
cutanat a traumatismului: escoriaii,hematoame etc.
Explorri de laborator.

Release by MedTorrents.com
Determinrile hematologice indic hematocrit sczut, consecutiv hemoragiei posttraumatice. Ceilali parametri
sunt de regul normali.
Investigaii imagistice:
Radiografia de bazin n diverse incidene evideniaz fracturile oaselor bazinului. Uretrografia retrograd
utiliznd 20-30 ml de substande contrast dizolvat n ser fiziologic va evidenia locul extravazri
Ecografia evideniaz globul vezical palpabil i percutabil de altfel n hipogastru.
Tratament
1) Msuri de urgen: tratamentul ocului i al hemoragiei.
2) Tratament chirurgical: Derivaia urinar se realizeaz prin cistostomie suprapubian pentru evacuarea
vezicii urinare, bolnavul fiind n retenie complet de urin.
Biletul 10.
1.Malformatiile ano-rectale.
Clasificarea anomaliilor anorectale.
1.Stenoz anal
2.Atrezia anal membranoas (imperforaia analmembranoas)
3.Agenezie anorectal
4.Atrezie rectal
Descriere anatomoclinic:
1. Stenoza anal. Orificiul anal este situat n poziie normal. Cu ocazia tactului rectal se simte uneori un inel
mucos stenozant, alteori stenoza mucoas are forma unei semilune situate posterior. Eliminarea materiilor fecale
se face cu dificultate i forma scaunului este ngustat. Se ajunge n timp la retenia i compactarea materiilor
fecale n rect icolon. Tactul rectal permite descoperirea stenozei i precizarea diagnosticului. Tratamentul
const n excizia inelului mucos,care asigur vindecarea.
2. Atrezia anal membranoas (imperforaia analmembranoas).Orificiul anal bineconturat este obstruat de o
membran subire ce bombeaz spre exterior.Membrana anal este de culoare nchis din cauza meconiului care
o pune sub tensiune. Tratamentul este simplu:nlturarea obstacolului prin proctoplastie.
3. Agenezia anorectal.Orificiul anal lipsete, iar locul n lui se schieaz o mic depresiune sau proeminen a
tegumentului interfesier. anul interfesier este mai puin adncit. Fistula poate exista sau nu i de asemenea
poate fi vizibil sau ascuns. Exist forme joase iforme nalte:
a) Agenezia anal reprezint forma joas. Aici rectul este complet conformat i coboar prin chinga
ridictorului anal. Orificiul anal lipsete iar rectul se deschide la exterior n majoritatea cazurilor sub forma unei
fistule ectopice. Uneori indiferent de sex fistula rectal se deschide n perineul anterior, avnd un calibru relativ
suficient pentruevacuarea intestinului. Alteori ns deschiderea rectului se face printr-ofistul de calibru foarte
ngust undeva pe rafeul median al perineului anterior, pe scrot sau chiar pe faa inferioar a penisului. Fistula
are un traiect subcutanat vizibil din cauzameconiului angajat pe traiect.. La sexul feminin deschiderea se poate
face n perineu, sau n furculia posterioar vulvar, sau n vestibul, exterior de himen.
b) Agenezia rectal reprezint forma nalt. Nivelul la care ncepe malformaia se afl pe rectul terminal
deasupra angajrii acestuia n inelul muscular al fasciculului puborectal. Agenezia se extinde i asupra canalului
anal care lipsete.Frecvent fistula rectal se deschide n vezica urinar sau nuretra prostatic. Agenezia
anorectal cu deschiderea rectului nvagin este o alt variant posibil a malformaiei. Fistula rectal se
deschide pe peretele posterior al vaginului la orice nivel deasupra himenului.
.4. Atrezia rectal. Aparent exist orificiu i canal anal normale.Rectul se termin orb deasupra ridictorului
anal i este separat de anus printr-un diafragm sau o zon atrezic cordonal. n cazul atreziei rectale nu se poate
elimina meconiul i semnele de ocluzie se instaleaz timpuriu. Explorarea digital sau instrumental permite
descoperirea malformaiei.
Diagnosticul. Absena orificiului anal este un fapt uor observabil nc din sala de natere. Calea de urmat
pentru stabilirea leziunilor difer dup sex.
Diagnosticul radiologic Radiografia simpl bazat pe contrastul gazosintestinal are anumite limite. Amprenta
anal se marcheaz cu un semnmetalic. Dac meconiul este mai aderent la mucoasa anal aerul nu ajunge la
limita distal a pungii rectale i ca atare aceasta nu se evideniaz exact. Expunerea n poziie lateral permite

Release by MedTorrents.com
(Stephens) diferenierea diagnostic ntre formele nalte i formele joase ale malformaiei. Diagnosticul clinic
al malformaiilor anorectale este uor de stabilit.
Tratament. Formele obstructive ale malformaiilor anorectale necesit ngrijiri deosebite datorita instalrii
precocea semnelor ocluzive. Alimentaia oral trebuie suprimat i seinstituie aspiraia gastric permanent.
Prin perfuzii venoase se asigur aportul hidroelectrolitic i acidobazic. Se administreazantibiotice i vitamina
K.
Formele joase n funcie de varianta anatomic serezolv prin procedee definitive de la vrsta de nou
nscut(proctoplastie, extirparea fistulei). Deschiderile anormale perineale sau vestibulare la fete se rezolv
chirurgical prinoperaia de cut back, iar lavrste mai mari se completeaz cu intervenia de alungire a perineului
sau cea transpozie a perineului.
Atrezia rectal se rezolv prin proctoplastie.Coborrea colorectal( Roads, Rehbein-Romualdi) prin chinga
muscular pubococcigian, reprezint operaia radical indicat n formele nalte i nu se recomand la noul
nscut.
Pentru formele nalteale malformaiei colostomia fcut pe transvers permite o bun dezvoltare a copilului, iar
spre vrsta de 1 an operaia radical are anse mai bune de succes.
2.Diagnosticul diferential al apendicitei acute la copil.
Se pot grupa afectiunile in 3 categorii:
1. Afectiuni cu leziuni intraperitoneale- cea mai numeroasa categorie de pacienti: gastroduodenita, enterita
acuta, enterocolita, colonul spastic, boala Cronh, limfadenita mezenterica, invaginatia intestinala etc.
2.afectiuni cu leziuni de vecinatate, extraperitoneale: pneumonia bazala, pleurita si pleurezia bazala, colica
renala s.a.
3. afectiuni generale cu simptomatologia acuta abdominala: afectiuni neuropsihice,purpura reumatoida,,
cetoacidoza diabetica.
3.Traumatismele ficatului la copil
Agenii etiologici traumatici produc contuzii severeabdominale sautoraco-abdominale (lovitur direct,
contralovitur sau strivire) i plgi penetrante abdominale,toraco-abdominale sau lombo-abdominale. La nounscui ruptura de ficat are etiologie obstetrical. Plgile hepatice se produc prin arme de foc, arme albe i
obiecte tioase sauascuite.
Anatomie patologic. Leziunile hepatice sunt diverse infuncie de agentul vulnerant, de mecanismul de aciune
i deviolena cu care acesta acioneaz. Contuziile hepatice se soldeaz cu o gam larg detipuri
lezionale:hematoame subcapsulare, rupturi capsulo- parenchimatoase superficiale (sub 3 cm profunzime),
rupturi profunde, hematoame centrale, dilacerri lobare extinse.
Rupturile pot avea traiect liniar sau stelat i pot sechestra maimulte segmente hepatice. Se pot asocia cu leziuni
ale cilor biliare extrahepatice sau cu leziuni pancreato-duodenale. Rupturile afecteaz mai frecvent faa
convex(diafragmatic) a lobului drept i zonele de inserie ligamentar
Rupturile hepatice profunde cointereseaz ramurisegmentare sau lobare ale arterei hepatice, venei porte sau
aleductelor biliare intrahepatice.De o gravitate deosebit sunt contuziile ce asociazleziuni ale vaselor mari:
vena cav superioar, vena port, venasuprahepatic, artera hepatic.
Simptomatologie Durerea este constant, localizat n etajul abdominal superior, maxim n hipocondrul drept,
uneoriiradiat n umrul homolateral. Se asociaz cu distensie abdominal moderat i semne de ileus paralitic
i iritaie peritoneal: greuri, vrsturi, constipaie, hipomobilitate a peretelui abdominal.Semnele ocului
hipovolemic pot domina tabloul clinic n hemoragiile masive.Pacienii sunt anxioi, agitai, palizi, cu extremiti
recii umede, acuz sete. Tahicardia, pulsul filiform, hipotensiuneaarterial i oliguria anun decompensarea
hemodinamic.Icterul este discret sau moderat, apare mai tardiv, dar nu obligatoriu.
Examenul local deceleazechimozele, escoriaiile, hematoamele regiunii i eventualeleleziuni costo-vertebrale.
Valoare mare are decelarea mpstrii progresive a hipocondrului drept i decelarea semnelor de revrsat
lichidian intraperitoneal. Examinarea bolnavului se va termina prin efectuarea punciei sau punciei-lavaj a
peritoneului care poate evidenia cantitatea i natura revrsatului patologic.
Examinarile paraclinice

Release by MedTorrents.com
Radiografia toraco-abdominal n ortostatism poate evidenia mrirea neregulat a umbrei hepatice,ileus
paralitic segmentar sau generalizat, revrsat lichidianintraperitoneal sau pneumoperitoneu.
Ecografia i computer-tomografia:Permit precizri graduale ale leziunilor hepatice i coexistena unor leziuni
asociate ale organelor parenchimatoase.
Arteriografia selectiv
Examenul de laborator obiectiveaz gradul anemiei.Determinrile n dinamic a numrului de
hematii,hemoglobinei i hematocritului permit monitorizarea pierderilorr sanguine. Nivelul seric al enzimelor
hepatice (GPT,GOT) este direct proporional cu severitatea leziunilor.
Tratament. Plgile hepatice vor fi explorate chirurgical i soluionate n consecin. Contuziile hepatice
beneficiaz de tratament conservator (non-operator) sau chirurgical, n funciede gradul leziunilor i de evoluia
hemodinamic a pacientului. Atitudinea conservatoare nu trebuie suprasolicitat
Tratamentul chirurgical presupune o laparatomie sau otoraco-freno-laparatomie larg. Atitudinea operatorie
va fi adaptat tipurilor lezionale. Hematoamele subcapsulare vor fi evacuate deoarece pot ascunde leziuni
grave subiacente. Rupturile superficiale beneficiaz de diverse procedee de hepatorafie. Rupturile profunde vor
fi debridate i esuturile devitalizate excizate. Hemostaza vaselor de pe trana deseciune se face minuios.
Canalele hepatice secionate vor fi ligaturate. Ulterior se va practica hepatorafia fr a se crea caviti virtuale.
Biletul 11.
1.Apendicita acuta: forme clinice dupa localizare.
Apendicita retrocecal
Simptoamele clinice sunt puin evidente, din care cauz apendicita retrocecal este neltoare de la nceput
pn la sfrit. Furtuna de la nceput trece repede, durerile rmn puin intense, vrsturile pot lipsi, nu exist
aprare muscular sau ea este foarte slab. n zilele urmtoare persist o stare subfebril i o uoar durere n
dreapta (partea lombar sau lombo-abdominal) cu unele aspecte de colic renal, cu iradiere n femur sau n
organele genitale.
Odat cu progresarea procesului n apendice se nrutete starea general: devine mai pronunat durerea,
temperatura atinge 39-40C. n aceste cazuri bolnavul trebuie inspectat n decubit lateral stng. Palparea fosei
iliace drepte evideniaz dureri pronunate i contractare muscular.Pot fi depistate i unele simptoame urinare:
polaxiurie, dureri micionale, retenie de urin, hematurie. Concomitent crete leucocitoza cu neutrofiloz. Dac
se formeaz abcesul periapendicular el se deschide mai frecvent nu n cavitatea peritoneal ci n spaiul
retroperitoneal cu constituirea flegmonului retroperitoneal.
Apendicita pelvian
Durerile de nceput sunt n hipogastru, suprapubian. Tulburrile vezicale i rectale sunt foarte frecvente
(tenezme, diaree, retenie de urin, dizurie, polaxiurie). Durerea provocat este localizat mult mai jos i
corespunde punctelor ovariene. Aprarea muscular un timp oarecare lipsete, pe urm apare suprapubian i se
rspndete de jos n sus.. Prin tact rectal descoperim hiperstezia fundului de sac Douglas. Dac ntrzie
intervenia chirurgical, n zilele urmtoare se dezvolt n pelvis plastronul, care poate evolua spre abcesul
Douglas-ului.
Apendicita mezoceliac
Poziia latero-intern a apendicelui se ntlnete n aproximativ 17-20% din cazuri. Aceast form ofer o
posibilitate de explorare clinic minim i se nsoete de o simptomatologie mai redus n care predomin
durerea cu sediul sub- i paraombilical.
Apendicita subhepatic
Aceast localizare este mai frecvent la copii din cauza poziiei subhepatice la acetea a cecului ei a
apendicelui. Evolueaz ca o colecistit acut. Aprarea muscular i durerea maxim sunt localizate n regiunea
subhepatic. Poate aprea un subicter.l Ea ns nu are caracterul bilioseptic din angiocolit. Diagnosticul clinic
se sprijin de obicei pe vrsta bolnavului i pe lipsa antecedentelor hepatice. Problema este mai dificil cnd
cele dou boli se asociaz cu att mai mult, c observaia clinic a artat demult timp c ntre apendice i
colecist exist numeroase relaii funcionale. Confundri diagnostice nu-s prea rare.
3.Osteomielita cronica la copii.

Release by MedTorrents.com
Osteomielita cronica este o inflamatie a osului care nu a fost precedata de fenomene de osteomielita acuta.
Clinic, semnul cel mai important il constituie durerea care este spontana si intermitenta, calmandu-se prin
repaus. Aceasta are in general caracter nocturn.
Boala poate rezulta prin:
-tratament inadecvat al osteomielitei acute
-tip hematogen al osteomielitei
-trauma
-cauze iatrogene cum este artroplastia si fixarea interna a fracturilor
-fracturile cominutive
-infectiile cu organisme precum: Mycobacterium tuberculosis si specii de Treponema
-extindere contigua de la tesuturile moi in ulcerele diabetice sau cele asociate cu boala vasculara periferica.
Forme specifice ale osteomielitei cronice:
Abcesul Brodie:
Este o forma de osteomielita cronica care apare in absenta unui episod anterior de osteomielita acuta. Leziunea
determina abcese localizate in os, aproape de metafiza.
Osteomielita tuberculoasa:
Este secundara extinderii infectiei de la o sursa primara din plamini sau digestiva. Apare mai frecvent in
vertebre si oasele lungi. O data stabilita, bacilii determina reactie inflamatorie cronica. Apar mici necroze
cazeoase care fuzioneaza si formeaza un abces mare. Infectia se extinde de-a lungul epifizelor in articulatie.
Osteomielita sifilitica:
Extinderea prin placenta a spirochetelor de la mama la fat determina sifilis congenital. Oasele lungi sunt
afectate in principal. Sifilisul congenital are 2 forme: periosteita si metafizita. In periosteita, periostiumul este
ridicat de pe diafiza oaselor lungi cu formare de os nou. In metafizita este implicata metafiza juxtaepifizeala cu
cresterea resorbtiei de os. Absenta activitatii osteoblastice determina separarea epifizei de metafiza.
Fata de osteomielita acuta, forma cronica nu determina nici un simptom constitutional. Pacientii prezinta durere
osoasa persistenta, exacerbari acute.
Studii de laborator:
-se identifica agentul patologic in singe, os, aspirat articular inainte de antibioterapie
-se noteaza leucocitoza
-proteina C reactiva si rata de sedimentare a eritrocitelor sunt ridicate.
Studii imagistice:
Radiografia prezinta modificarile osoase la 5-7 zile de la infectie.
Scanarea scintigrafica este inalt sensibila pentru diagnosticarea osteomielitei.
TC,RMN
Tratament
Terapia antibiotica optima, dozajul adecvat si o terapie suficient de lunga pentru a monitoriza raspunsul clinic si
toxicitatea sunt esentiale. Se initiaza prompt tratament antibiotic, de preferat dupa ce s-au obtinut probe de singe
si aspirat osos pentru cultura bacteriana.
Terapia chirurgicala:
In cazul unor leziuni agresive se indica biopsia deschisa pentru cultura si histologie. Alte leziuni sunt drenate si
incizate cind este indicat. Cind exista semne clinice de puroi subperiosteal se indica drenaj si incizie. Cind
semnele clinice de sinovita sunt prezente, cu posibilitatea de puroi in articulatie se efectueaza artrotomia, iar
sinoviala este trimisa la cultura si histologie. Daca cavitatile metafizeale si epifizeale comunica cu articulatia se
chiureteaza.
Biletul 12
1.Omfalocelul
Reprezint un defect parietal la nivelul ombilicului cedetermin hernierea viscerelor, fiind acoperit de o
membranavascular, transparent.
Embriologie. Discul germinal al embrionului esteformat din trei foie primitive: ectoblast la exterior, endoblast
la interior i mezoblastul ce se dezvolt ntre cele dou foie.Vezicula ombilical conine numai ecto i

Release by MedTorrents.com
endoblastul. ntre cele dou foie se dezvolt prin mezodermizare muchii i vasele peretelui abdominal care n
mod normal duc lasuprimarea veziculei ombilicale. Dac intervine un factor ce se opune procesului de
mezodermizare, rezult un defect de nchidere a peretelui abdominal cunoscut sub numele deomfalocel.
Anatomie patologic. Macroscopic omfalocelu lreprezint o herniere a viscerelor abdominale prin inelul
ombilical mult lrgit. n cazul omfalocelului tegumentul lipsete i formaiunea tumoral este tapetat de o
membranavascular de culoare sidefie, semitransparent. Cordonulombilical se inser la polul anterior al
omfalocelului, dup ce elementele lui sunt dispersate de la baz. n omfalocelele mici se angajeaz una sau dou
anse intestinale, n timp ce nformele mari, pe lng ansele intestinale, herniaz i o parte din ficat.
Tabloul clinic. Malformaia este evident la natere. n cazul unor omfalocele mici el poate scpa observaiei.
Dup cteva zile, o dat cu detaarea ombilicului cade i gelatinaWharton, iar prin inelul ombilical se produce
evisceraia uneianse intastinale. Dac omfalocelul are dimensiuni mari, expulzia ftului se face mai greu i
exist riscul ca membrana de acoperire s se rup. n astfel de cazuri copilul se nate cuevisceraia anselor
intestinale.
Tratament. n prezena unui omfalocel nc din sala de natere trebuie aplicat un pansament steril. De
asemenea pentrua preveni distensia abdominal este necesar fixarea unei sonde nasogastrice cu orificii
laterale.Dac omfalocelul este de dimensiuni mici integrare a anselor i refacerea peretelui abdominal se
realizeaz uor. nomfalocelele de mrime mijlocie metoda Gross cu mobilizarea tegumentelor dinspre lateral
permite acoperirea defectelor. In rezolvarea omfalocelelor mari Schuster propune acoperirea defectului prin
aplicareaunor plase din material plastic cu folie siliconat. Procedeul are dezavantajul c plaga ombilical se
infecteaz uor imaterialul plastic se elimin.
2.Anomaliile chistice ale rinichilor
Rinichiul polichistic (boala polichistic renal). Este o boal congenital,ereditar, cu transmitere recesiv, caracterizat
prin prezena la suprafaa i n masa parenchimului renal a numeroase chisturi care nu comunic cu cavitile
rinichiului.Cavitile rinichiului suni deformate i dezorientate, datorita presiunii pe care chisturile o exercita asupra lor,
Spaiul parenchimului renal este comprimat i alterat, locul Im fiind ocupat de chisturi. Gravitatea bolii depinde de
raportul intre parenchinuil renal funcional (nefroni) i cantitateade esut cu structur chistic. Cu timpul, numrul
nelfronilor scade pe msur ce chisturile se dezvolt. Pacienii fac insuficien renal datorit distrugeri nefronilor prin
sufocare de ctre chisturi, tulburrilor de vascularizaie i eventual infeciei.
Etiopatogenie. Aceast maladie congenital ine de tulburrile de dezvoltare a zonei tubuloglomerulare, caracterizate prin
neunirea, separarea sau obstrucia tubilor colectori la unirea cu tubii unifieri.
Sunt descrise trei forme de polichistoz renal:
1. polichistoz nou-nscutului este ereditar prin transmitere autozomalrecesiv. La copil, maladia este grav, apare n
curnd dup natere i se manifest prin insuficien renal, hipertensiune i insuficien cardiac, supravieuirea este de
scurt durat;
2. polichistoz juvenil se poate manifesta prin insuficien renal, HTA, insuficien cardiac. Diagnosticul este pozitiv la
pacientul simptomatic. Deobicei, se manifest mai tardiv, cnd survin unele complicaii;
3. polichistoz la maturi. La adult boala are o transmitere autozomal, evoluia este mai benign i lent. In formele
uoare boala poate evolua asimptomatic i poate fi descoperit incidental. Adesea, n afar de rinichi,chisturile sunt
detectate n ficat, pancreas, splin etc;
4. In formele declarate rinichiul polichistic se manifest prin tetrada simptomatic: nefromegalie bilateral, hipertensiune
arterial, hematurie spontan fr cheaguri; la aceasta se adaug insuficiena renal instalat
precoce sau tardiv.
Diagnosticul. Ecografia renal este metoda screening de diagnostic al acestei afeciuni. Explorarea esenial n vederea
precizrii diagnosticuluieste urografia intravenoas i scintigrafia dinamic nainte de studiul de insuficien renal.
Imaginile radiologice au cteva aspecte ce pot fi considerate caracteristice, i anume:
- mrirea dimensiunilor rinichilor, n special a axului longitudinal, cu apariia boselurilor pe conturul lor n formele
avansate;
- dimensiunile cilor excretorii depesc, n general, valorile normale, ele sunt alungite, fine, delicate, dezorientate;
- leziunile sunt ntotdeauna bilaterale, dar nu i simetrice;
- calicele au configuraii variate ca form (turtite) i dimensiuni (mrite, cu tije subiri cu aspect de trapez, triunghi,
rozet);
- bazinetele sunt adesea mici, orizontalizate, implantate n form de "T"pe axul caliceai i, rareori, cnd un chist este rupt
n calea de excreie, cavitile chisturilor se umplu cu substana de contrast, Alteori bazinetele suni mpinse

Release by MedTorrents.com
ctre linia median sau calic exterior.
Tratament Difer n funcie de faza evolutiv a bolii i eventualele complicaii. n caz de dureri i hematurie, este necesar
un tratamentmedicamentos simptomatic. La asocierea infeciei se recomand antibacteriene, antibiotice. In insuficiena
renal tratamentul vizeaz corectarea dezechilibrului umoral, asigurarea diurezei satisfctoare, protecia renal prin
reducerea catabolismului, diminuarea ingestiilor de proteine i sodiu, corectarea acidozei metabolice (bicarbonat de sodiu
4-6 g zilnic la adult). Tratamentul chirurgical are indicaii restrnse la: formele foarte dureroase, datorit dezvoltrii
exagerate i compresiunii chisturilor, hematurii, anurii prin comprimarea ureterelor de ctre rinichi voluminoi sau
chisturi. Se folosete puncia chisturilor (ignipunctura Rowsing) sau excizia lor (Dodson). In cazuri grave de progresie a
insuficienei renale cronice, se aplic dializa peritoneal,hemodializa i transplantul renal.
Rinichiul multichistic. Este o anomalie de dezvoltare, n care tot parenchimut renal este nlocuit cu chisturi. Rinichiul
multichistic se formeaz din cauza absenei aparatului secretor i poate fi uni- sau bilateral. Multichistoza bilateral este
incompatibil cu viaa. n exterior rinichiul multichistic este un conglomerat din mai multe chisturi de diferite dimensiuni
i forme. ntre chisturi se atest esut fibros, cartilaginos sau osos. Bazinetul, de obicei, ipsete, ureterul este ridumentar i
nu ajunge pn la rinichi. Vasele renale, de asemenea, sunt rudimentare, de calibru mic. Diagnosticul de rinichi
multichistic se face, de obicei, intraoperator, ns sunt utile angiografia, rezonana magnetic i tomografia computerizat.
Tratamentul n toate cazurile este chirurgical, deobicei, nefrectomia.

3.Luxatia congenital de sold

Biletul 13
1.Anomaliile de dezvoltare a plamanilor.Aghenezia.Aplazia.Hipoplazia
Agenezia lipsa totala a bronhiei principalesi plamanului corespunzator.In cazul aplaziei se depisteaza o
bronhie principala rudimentara cu lipsa totala aplamanului,acesta fiind reprezentat de un sac orb. Cavitatea
toracica respectiva este ocupata de organele medistinului, formatiuni de tesut conjunctiv,o parte din pulmonul
contralateral care de obicei este hiperplaziat.
Tabloul clinic este determinat de asocierea infectiei unicului pulmon.Vizual se depisteaza deformarea cutiei
toracice pe contul micsorarii volumului hemitoracelui afectat, asimetria excursiei cutiei toracice la respiratie. Ca
rezultat al deplasarii organelor mediastinului in partea afectata apar semne ale dextrocardiei.
Diagnostic.
Examenul radiologic evidentiaza de regula: deformatia cutiei toracice cu micsorarea hemitoracelui afectat,
opacitate omogena a hemitoracelui afectat, lipsa conturului extern al cordului, lipsa excursiei respiratorii a
hemitoracelui afectat, deplasarea traheei si mediastinului in partea afectata.
TC, RMN, bronhografia, angiopulmonografia, bronhoscopia.
Tratament: chirurgical.
Hipoplazia pulmonara este determinata de dereglarea dezvoltarii tuturor structurilor anatomice ce intra in
componenta plamanului. Deosebim forma simpla care se prezinta prin micsorarea uniforma a volumului lobului
sau pulmonului cu ingustarea lumenului bronhiiilor si forma chistica fiind caracterizata de dereglari grave a
arborelui bronsic cu dilatari chistice a bronhiilor segmentare si subsegmentare, micsorarea substantiala sau lipsa
parenchimului pulmonar.
Tabloul clinic.Semne generale: oboseala,retard fizic, inapetenta,subfebrilitate,tusea umeda cu expectoratii
purulente.Dispneea si semnele de insuficienta respiratorie sunt frecvente la acesti bolnavi. Pot fi prezente
si:hemoptizia,asimetria cutiei toracice sau asimetria miscarilor respiratorii a cutiei toracice,degete hipocratice.
Diagnosticul.
Examenu radiologic: deplasarea mediastinului spre partea afectata, micsorarea volumului hemitoracelui,
hemidiafragmul ridicat, dereglari de transparenta pulmonara,atenuarea desenului pulmonar.
Bronhografia: Hipoplazia simpla- bronhii ingustate,deformate,cu contur neregulat,deseori terminandu-se
orb, fara ramificatii segmentare. In hipoplazia chistica- dilatatii chisitice a bronhiilor incepind cu
bronhiile segmentare,alte generatii de bronhii lipsind.

Release by MedTorrents.com
Angiopulmonografia, scintigrafia pulmonara.
Tratamentul este chirurgical si consta in rezectia segmentelor afectate.
2.Diagnosticul diferential al osteomielitei hematogene acute
Traumatisme: fracturile subperiostale, sinovita traumatica
Artritele reumatoide
Artrita juvenila
Artritele virale
Flegmoanele tesuturilor moi
Tumorile osoase:osteosarcom
Tuberculoza oaselor
Necroza aseptica a capului femurului sau tibiei
Infectiile grave ca meningita
Unele alergoze
3.Piciorul congenital stramb.
- atitudine vicioasa si permanenta a piciorului pe gamba in timp ce planta nu calca pe sol prin punctele sale
normale de sprijin.
Componente: echinus(flexia plantara), adductia(varus), supinatia, rotatia externa distala a gambei.
Exista 2 tipuri de picior congenital stramb:
1.schimbari din partea oaselor astragal,calcaneu, navicular.
2.tip.II- ajustarea schimbarilor de pozitionare a osului cuneiform 1.
Diagnostic clinic.
- forma tipica este prezenta unicei malformatii a locomotorului la copil.
- forma atipica cind deformitatea de echino-varus este pe fundalul altor malformatii(artrogripoza, sdr.
Larsen.).
Principii de tratament
1.tratament cu aparate ghipsate pe etape (metoda Fonseti)
2.tratament kinetoterapeutic
Tratament cu aparate ghipsate incepe de la varsta de 7-10 zile a copilului. Se aplica de la varful degetelor pina
la 1/3 medie a coapsei cu genunchiul in flexie. Se corecteaza la inceput componentele de adductie si supinatie,
iar apoi echisnusul. Schimbarea aparatului ghipsat se face o data la 3 zile. Corectia maxim posibila se obtine la
varsta de 3 luni dupa care aparatele ghipsate vor fi schimbate o data la 2 saptamani.
La 5 luni se face radiografia piciorului in 2 incidente pentru a exclude corectia falsa.
Tratamentul chirurgical se face dupa varsta de 5 luni:
Ligamentocapsulotomia peitalara:
-alungirea tendoanelor in forma de Z;
-pozitionarea corecta a oaselor: astragal,calcaneu, navicular si fixarea lor cu o brosa;
-aparat ghipsat circular; partea anterioara este taiata complet.
Aparatele se schimba lunar, timp de 6-8 luni.

Biletul 14

Release by MedTorrents.com
1Invaginatia intestinala. Def. reprezinta patrunderea unui segment de intestine in contractie in segmentul
subiacent relaxat cu dezvoltarea unui complex de modificari caracteristice.Etiopatogenie:factori favorizanti I
pentru perioada 3-9 luni-A factori interni partic. Anatom de dez ale regiunii ileocecale, -malformatii de
lungime si fixare. B-factori externi-modificarea regim alimentar, enterocolite, stari alergice.Per de virsta peste 1
an:tumori intestinale, tuberculoza intes, diverticul Meckel, malrotatii intestinale.Clasificarea:* invagin.cococolica;*I nvagin ilio-colica; *invagin colo-colica; *invagin ilio-iliala; *invagin ilio-ceco-colica: in depende de
mechanism de producere: -prin prolaps,- prin rasturnare, -cominata .Simptomatologie: Sugarii si copiii cu
invaginatie pot avea dureri abdominale intense, care deseori debuteaza brusc si provoaca plans, angoase insotite
de strangerea genunchilor la piept. Durerea este, de obicei intermitenta, dar reapare si poate deveni mai
puternica. Alte simptome pot fi:-umflarea sau distensia abdomenului, - varsaturi care contin bila, un lichid amar
de culoare galben-verde lichid, -scaune amestecate cu mucus, -gemete din cauza durerii.Pe masura ce boala
progreseaza, copilul poate slabi, poate avea febra si ar putea intra in stare de soc. Unii dintre copii vor avea doar
simptome de somnolenta atunci cand au invaginatie.Diagnostic: se va efectua un examen fizic asupra
copilului, acordand o atentie deosebita abdomenului. Medicul poate simti, uneori, partea abdomenului care este
afectata ca fiind umflata si sensibila la atingere si-deseori-are-forma-unor-carnati. In cazul in care se
suspecteaza invaginatia, diagnosticul va fi confirmat cu ajutorul radiografiei cu raze X, ecografie sau CT.
Copilul va fi investigat de catre un radiolog care va incerca sa impinga inapoi intestinul cu ajutorul unei clisme
cu bariu sau aer. Micutul va fi imobilizat in cursul procedurii, se va simti inconfortabil si posibil sa aiba crampe,
dar interventia este sigura si dureaza destul de putin.Diagnostic diferential:-enterocolita ulcero necrotica,
-Diverticul Meckel complicat cu ocluzie, -apendicita acuta, -polipoza intestinala . Tratament:de elective primele
12 ore conservativ folosindu-se clismei baritate sau insuflari cu aer sub presiune.Tratament chirurgical
.Complicatii: peritonita, ocluzie, abcese.
2Mediastinita la copii. Mediastinita acuta reprezinta inflamatia structurilor mediastinale de etiologie
infectioasa.Infectia poate aparea in urma perforarii esofagului, perforarii traheei, propagarii de la plamani,
pleura, complicatiei chirurgiei cardiace. Semne si simptome. Debutul este acut, brutal cu febra, frisoane,
anxietate, prostratie, durere toracica, dispnee, tuse, disfagii. Obiectiv se observa tahipneea, cianoza, tahicardia,
tabloul clinic de septicemie. Mai tarziu apar emfizemul subcutanat si semnul Hamman (frecatura la ascultatia pe
peretele anterior al toracelui sincrona cu bataile inimii).In sangele periferic se observa o leucocitoza marcata.
Radiologic apare largirea mediastinului, semnele de prezenta a aerului in mediastin si in tesuturile moi,
pneumotoraxul sau hidropneumotoraxul. Tratament Tratamentul consta in drenaj chirurgical si terapie
antibacteriana.
3Hidronefroza la copii. Hidronefroza se caracterizeaza prin retentia de urina in bazinet, produsa de un obstacol
la nivelul tractului urinar, urmata de dilatarea bazinetului, calicelor si in cazuri mai avansate de atrofia
parenchimului renal. Etiologia hidronefrozei
Obstrucia jonciunii pieloureterale poate fi provocat de:
dereglri funcionale, stenoza JPU, vase aberante, insecie nalt a ureterului, bride fibroase, tumori
retroperitoneale 1. Clasificarea conform evoluiei Stadiul I dilatarea n exclusivitate a bazinetului
(pieloectazie), cu o dereglare nensemnat a funciei renale.
Stadiul II dilatarea bazinetului i a
calicelor (hidrocalicoz); micorarea grosimii parenchimului renal i dereglarea considerabil a funciei lui.
Stadiul III atrofia grav a parenchimului renal, transformarea lui ntr-un sac cu pereii 2. Clasificarea
conform fazei maladiei
Atrofia tesutului medular
Atrofia esutului cortical. Simptomele generale
Febr, Dureri n regiunea lombar sau n abdomen, Pierdere ponderal, Disurie , Colic renal. Simptome
locale, Palpare a unor formaiuni tumorale n cavitatea abdominal, Dureri lombare la nivelul unghiului
costovertebral, Rinichi palpabili, Durere hipogastric. Investigatii: Analiza sumar a urinei -leucociturie, piurie,

Release by MedTorrents.com
hematurie; Analiza general a sngelui consecine ale infeciei: anemia, hiperleucocitoza, VSH sporit; Proba
Niciporenko peste 2000 leucocite/ml; Ecografia sistemului urinar dilatarea bazinetului; Ecografia cu
diureticepeste 45 min bazinetul nu revine la dimensiunile iniiale; Urografia intravenoas dilatarea bazinetului
dilatarea calicelor secreia slab sau absent rinichi afuncional; Radiografia panoramic-rinichi mrit prezena
concrementelor; Uretrocistografia micional reflux vezico-ureteral absent.Tratament conservative, chirurgical
.Indicatii pentru tratament chirurgical: Obstrucia JPU.
Scderea progresiv a funciei renale, rinichi
cicatricial, deformat, mrit n dimensiuni. Decurgerea recidivant a pielonefritei pe fundal de tratament
antibacterian ndelungat. Confirmarea ireversibilitii n dereglarea funciei rinichilor.
Biletul 15
1 Atrezia cailor biliare Lipsa permeabilitii sistemului canalicular intra- sau extrahepatic rezult n staz
biliar, i are ca consecin icterul prelungit a nou nscutului. Cauza bolii nu este pe deplin cunoscut. Este
considerat ca o consecin a unei infecii virale intrauterine. Clasificare Atrezia cilor biliare intrahepatice
Atrezia cilor biliare extrahepatice ,-Corectabile -Necorectabile (denumirea nu presupune o form inoperabil,
definete atrezia cilor biliare proximale) Patomecanisma Atrezia sistemului canalicular reprezint un obstacol
total pentru evacuarea bilei. Datorit colestazei nivelul seric al bilirubinei ajunge la valori toxice pe fondul
cruia se dezvolt icterul nuclear. Apare ciroza hepatic. n caz n care tratamentul chirurgical pentru drenajul
bilei nu este efectuat pn la vrsta de 6 sptmni modificrile hepatice sunt ireversibile, transplantul hepatic
fiind singura soluie pentru vindecare.Acuze i simptome Prezena, dezvoltarea icterului prelungit este
patognomonic pentru aceast afeciune. Scaunul este acholic. Metode de diagnostic Analizele de laborator:
evaluarea funciei hepatice, serologie pentru depistarea unei eventuale infecii virale hepatice. Ecografia i
computer tomografia abdominal sunt metode paraclinice prin sunt evideniate modificrile de la nivelul
esutului hepatic i de la nivelul sistemului canalicular biliar intra- i extrahepatic. Prin aceste metode imagistice
pot fi depistate tumorile de la nivelul hilului hepatic sau dilatarea chistic a ductului coledoc. Obstrucia este
pus n eviden prin cholangio CT sau prin cholangiocolecistografia izotopic. Diagnostic diferenial Staz
biliar dezvoltat pe fondul unei antibioterapii prelungite Dilatarea chistic a ductului coledoc Tumorile hilului
hepatic Fenomenul sludge Tratament Metoda chirurgical se alege n funcie de varianta morfologic a
malformaiei. Atrezia intrahepatic are indicaie de transplant hepatic.
2 Formele pleuro-pulmonare a pneumoniei acute purulente.
3Malfomatiile rinichilor. Malformaiile reno-urinare sunt alterri n morfologia i funcionarea
aparatului urinar, provocate de tulburri de embriogenez ale rinichiului i/sau cilor urinare .
Etiologie Factorii teratogeni sunt: fizici : radiatii ionizante, chimici si produsele farmaceutice : tranchilizante,
thalidomida, tetraciclinele, alcoolul. infectiosi : tuberculoza , sifilisul, rubeola, HIV. hormoni in speciali
estrogeni, anticonceptionale carente vitaminice : avitaminoza A si complexul B Patogenie rinichiul si caile de
excretie se dezvolta n trei etape succesive: pronefros, mezonefros si metanefros actiunea factorilor teratogeni
determina alterari ale programului genetic si implicit defecte ale organogenezei Clasificarea malformatiilor urogenitale A. Anomalii ale aparatului urinar I. anomalii ale parenchimului renal II. anomalii ale cailor urinare B.
Anomalii ale aparatului genital masculin A. Anomalii ale aparatului urinar I. Anomaliile parenchimului
renal:1Anomalii de numar: a.agenezia renala b. rinichiul supranumerar 2 Anomalii de volum si de
structura: a. rinichi mic congenital: aplazia renala ,rinichiul hipoplazic, hipoplazia segmentara b.hiperplazia
renala c. chisturile renale 3. Anomali de forma si de fuziune: a. rinichi in potcoava: b. rinichi inelar
c. rinichi discoidal ("n placinta")4 . Anomalii de pozitie: a. ectopia renala b. ptoza renala 5.anomalii de
rotatie: a. rinichi incomplet rotat (bazinet anterior) b. rinichi super-rotat (bazinet posterior)c. rinichi invers
rotat (bazinet lateral) 6. Anomalii vasculare vase supranumerare: Tabloul clinic - modificari morfo-

Release by MedTorrents.com
functionale si complicatiile pe care le genereaza -evolutia lenta, progresiva, asimptomatica sau
oligosimptomatica ,-devin evidente in stadiile evolutive avansate cu complicatii prezente. -simptomele cu
specific urinar : dureri lombare, urina tulbure, piurie, hematurie, febra, tulburari de mictiune, disurie, polakiurie,
incontinenta de urina, retentie cronica de urina, dureri lombare n timpul actului mictional -simptome cu mai
putina specificitate : dureri abdominale, tumora abdominala unilaterala sau bilaterala , alterarea starii generale,
anemie, astenie, greturi, varsaturi, fatigabilitate.Urografia -evaluarea morfo-functionala a aparatului urinar.
Ecografia completeaza examenul urografic, n sarcina . Uretrocistografia de umplere si mictionala - refluxul
vezico-ureteral unilateral sau bilateral , obstructiile ale aparatului urinar inferior.Ureteropielografia retrograda
(UPR), preoperator n cazul uropatiei obstructive neelucidata de urografie si ecografie.Tomografia
computerizata, arteriografia si scintigrafia au indicatii mai limitate. Tratamentul - medical si chirurgical; se
adreseaza malformatiei sau complicatiilor -tratamentul chirurgical - litiaza urinara sau complicatiei acesteia obstructia urinara.-tratamentul medicamentos - combaterea infectiei urinare si prevenirea litiazei sau recidivarea
acesteia.
Biletul 16
1Bronsiectazia la copil. Broniectazia este o dilatare patologic a unor segmente din sistemul bronic, n care
se depune secreie bronic foarte greu de expectorat. Broniectaziile se prezint sub dou forme,
congenital i dobndit. Cauze Infeciile bronice repetate rujeol , pneumonie , tuberculoz sau tuse
convulsiv, patologii congenitale ale mucoasei , sindromul Kartagener, deficitul de protein protectoare de pe
tractul cilor respiratorii terminale. Simtomatologia tusea cronic sau atacurile periodice de tuse productiv, cu
expectoraie purulent, urt mirositoare, n cantiti mari, accesele febrile, fatigabilitatea, pierderea n greutate
i diminuarea capacitii de effort Semnele clasice ale insuficienei respiratorii pe termen lung suntdegetele de
toboar i unghiile hipocratice . Diagnosticare se pune pe baza manifestrilor clinice, auscultativ se identific
raluri crepitante i sunete suierate , hemoleucograma i examenul microscopic al sputei prin care se
evideniaz prezena germenilor din pneumonie i grip. radiografiei sau a computertomografiei pulmonare.
Bronhoscopia este recomandat doar n situaia n care se recurge la intervenia chirurgical.
Tratamentul broniectaziilor presupune folosirea medicamentelor pentru combaterea i evitarea complicaiilor,
Intervenia chirugical este recomandat persoanelor cu bronectazii localizate pe segmente izolate sau pe un
singur lob pulmonar sau atunci cnd apar complicaii severe, recidivante. Complicaii bronita obstructiv,
precumpneumonii, abcese pulmonare, pneumotorax , insuficiena cardiac cronic.
2Chistele si fistulele congenitale cervicale. Etiopatogenie n urma unor imperfeciuni de dezvoltare a arcurilor
i anurilor brahiale, rezult leziuni relativ frecvente, mai ales sub form de fistule cervicale. Fistulele i
chisturile derivate din primul an sunt rare. Clinic apare o fistul i mai rar un chist localizat sub unghiul
mandibulei sau ceva mai anterior. Chistul are dimensiuni mici, este alungit, renitent i cu timpul se poate infecta
i fistuliza. De reinut c att fistulele ct i chisturile primului an branhial comunic prin traiect fistulos cu
conductul auditiv extern. Acest lucru trebuie avut n vedere n timpul tratamentului chirurgical. Traiectul fistulos
trebuie extirpat n totalitate, n aa fel nct nervul facial s nu fie lezat. Chisturile au o simptomatologie srac,
aprnd ca formaiuni tumorale elastice, nereductibile, mobile. n evoluie pot fistuliza sau se pot infecta ducnd
la supuraie. Fistulele i chisturile pot fi bine tolerate mai muli ani. n general ns se infecteaz, fapt ce
complic ulterior tratamentul chirurgical. Tratamentul este chirurgical i presupune extirparea ntregului traiect
fistulos pn la faringe. Avnd n vedere lungimea traiectului i evitarea unei incizii longitudinale inestetice, se
recomand dou incizii transversale etajate. Tratamentul chirurgical trebuie executat nainte de a se produce un
puseu inflamator. n caz de supuraie se practic incizia i drenajul coleciei, urmnd ca intervenia radical s
se efectueze la munim 2-3 luni de la stingerea fenomenelor inflamatorii.
3Omfalita. infecia bontului ombilical cu multiple posibiliti de diseminare poate s
apar n primele sptmni dup natere. Contaminarea se face prin manevre la natere
sau ulterior cu cei mai diveri germeni: stafilococ, streptococ, E.Coli, anaerobi i chiar
bacil tetanic.Vena ombilical ajunge n hilul hepatic unde comunic cu vena port i vena
cav inferioar prin ductul venos Arantius, care se obstrueaz dup natere. Pe aceast
cale germenii patogeni pot ajunge la vena port pe care o trombozeaz i prin vena cav
n circulaia general Aspecte clinice edem, roea i induraia bontului ombilical Forma

Release by MedTorrents.com
de gravitate medie o reprezint omfalita cu extindere sub form de celulit. n astfel de
cazuri se poate ajunge la formarea unui flegmon cu necroz a tegumentului. Formele
grave de omfalit sunt cele prin care se ajunge la septicemie cu febr i stare toxic sau
la peritonit.
n septicemie exist riscul diseminrii cu localizri la distan
(osteomielit, pneumopatii, abces pararenal, peritonit). n caz de peritonit apar pe
lng febr, semne locale: distensie abdominal, vrsturi, scaune diareice.Tratamentul.
n omfalita simpl, granulomul care adesea o ntreine poate fi tratat cu nitrat de argint.
Celulita incipient necesit tratament cu antibiotice. n cazul apariiei abcedrii sunt
necesare incizii evacuatorii i drenaj.
Formele complicate cu septicemie sau
peritonit necesit un tratament general susinut i complex, iar la nevoie se recurge la
diferite intervenii chirurgicale.
Biletul 17
1Ocluzia intestinala. Obstructia intestinala este cea mai frecventa afectiune chirurgicala a intestinului
subtire si una dintre cele mai frecvente afectiuni ale colonului, constiind in oprirea tranzitului
intestinal. Simptomele includ constipatie, varsaturi, durere abdominala si lipsa tranzitului pentru gaze. Etiologic
se disting doua mari tipuri: ocluzia paralitica si cea mecanica.
Ocluzia paralitica poate apare in afectiuni inflamatorii ale intestinului subtire sau gros, dar poate apare si din
reflex, in colica renala, remisiunea ei obtinindu-se prin medicatie.
Ocluzia mecanica este data de existenta unui obstacol fizic in calea tranzitului intestinal si reclama in marea
majoritate a cazurilor interbentie chirurgicala. Diagnosticul. n prezena simptomelor descrise care evolueaz la
un copil cu cicatrice abdominal postoperatorie, diagnosticul de ocluzie intestinal trebuie avut in vedere.
Durerea sub form de crize intermitente, vrsturile repetate i oprirea tranzitului intestinal constituie triada
simptomatic a ocluziei. Depistarea zgomotelor intestinale caracteristice afirm clinic diagnosticul.Examenul
radiologic arat pe filmul executat n ortostatism anse intestinale dilatate cu nivele hidroaerice dispuse sub
forma ,,cuiburilor de rndunic, sau din profil ca ,,tuburi de org cu att mai numeroase cu ct ocluzia este
situat mai jos. n ocluzia complet se constat i absena gazelor din colon. Tratamentul. n prezena
vrsturilor primul gest terapeutic const n introducerea unei sonde nasogastrice care decomprim stomacul i
previne vrstura. Dup evaluarea pierderilor hidroelectrolitice se instituie nlocuirea acestora prin perfuzie
endovenoasa i se trimite copilul ntr-un serviciu de chirurgie pediatric. Tratamentul chirurgical va fi adaptat
dup necesitate constnd din: adezioliza, seciunea bridelor, iar la nevoie rezecia ansei intestinale compromise.
2Hemoragia digestive superioara Pierderea de sange la nivelul tubului digestiv si eliminarea lui permit
recunoasterea acestei suferinte grave.Sangerarea se traduce prin: hematemeza , melena ,eliminare de sange prin
anus ,simptome si semne clinice de hemoragie interna. Etiologia ulcerul gastric si duodenal , gastritele erozive
si varicele esofa-giene , hemoragiile medicamentoase aproximativ ,cancerul esofagian , diverticulii esofagieni ,
hernia hiatala ,sindromul Mallory-Weiss, tumorile gastrice ,cirozele hepatice .Hemoragiile digestive reprezinta o
urgenta medico-chirurgicala, pentru care este necesara internarea de urgenta in spital ; o sangerare aparent
minora poate fi urmata , in scurt timp , de o hemoragie cataclismica , ce nu poate fi stapanita decat intr-un spital
bine utilat. De aceea , problema hemoragiilor digestive nu trebuie privita cu usurinta , ele putand duce rapid la
soc si moarte , in lipsa unor masuri adecvate prompte.
3Afec. Septice purulente a t.moi. Furunculele sunt inflamatii purulente care apar sub
piele atunci cand foliculii firelor de pr se infecteaza datorita unei bacterii. Furunculul apare de
obicei sub forma unei umflaturi rosii si moi la atingere, apoi creste, se umple cu puroi si devine
dureroasa, inainte de a se necroza si de a se cicatriza. Furunculul se poate localiza pe orice
portiune a pielii, dar apare in special pe fata, ceafa, axila, fese sau pe coapse -portiuni acoperite
de par si supuse frictiunii. Aparitia simultana a unui grup de furuncule poarta denumirea de
carbuncul. Diabeticii, persoanele al caror sistem imun este deficitar, persoanele cu acnee sau
cu alte afectiuni ale pielii prezinta un risc crescut de aparitie a furunculelor si carbunculelor

Release by MedTorrents.com
Consultati medicul daca furunculul este extrem de dureros, daca dureaza mai mult de doua
saptamani sau daca este insotit de febra. In acest caz, administrarea antibioticelor sau chiar
interventia chirurgicala pot fi necesare pentru a eradica infectia cauzata de furuncule si
carbuncule. Mastita neonatal La nou-nscui n primele 2-3 sptmni de via, indiferent de
sex, pot aprea modificri hipertrofice ale snului care se nsoesc uneori chiar de eliminare de
colostru sau lapte. Aceste modificri tranzitorii se produc sub influena hormonilor materni
rmai n sngele copilului. La fetie se observ concomitent i o hipertrofie a organelor genitale
externe. Pe msur ce excesul hormonal se elimin, organele interesate revin la aspectul lor
normal. n perioada de hipertrofie estrogen, secreia lactat stagnant se poate infecta ducnd
la mastite i chiar abcese mamare ale noului nscut. Abcesul mamar constituit se trateaz
chirurgical (incizie i evacuare), pentru a preveni evoluia spre gangren cutanat extensiv.

Biletul 18
1Ocluzia intestinala mecanica. Etiopatogenie Interveniile chirurgicale abdominale pot
fi urmate uneori de ocluzii intestinale prin aderene. Mai rar ocluzia poate fi consecina unei
peritonite meconiale vindecate sau a unei bride cu sediul pe diverticulul Meckel. Dup intervenii
chirurgicale ocluziile pot aprea precoce sau tardiv. Cele care apar n prima lun postoperator
sunt precoce, iar cele care survin oricnd dup acest interval de timp sunt tardive. n general
ocluziile precoce sunt consecina aderenelor inflamatorii. Leziunile seroasei peritoneale prin
peritonit sau manevre excesive cu tampoane i comprese ca i expunerea prelungit la aer a
intestinului, sunt factori nocivi care exagereaz procesul aderenial postoperator. Mecanismul
ocluziv poate fi constituit de o brid care comprim intestinul, de un conglomerat de anse ce
ader ntre ele sau la perete, ori n situaii mai rare de volvulus. Simptomatologie. durerea care
se repet sub form de colic abdominal, pe care o deducem din comportamentul copilului: el
se agit n timpul crizei dureroase, plnge i i freac picioarele.La nceput episoadele dureroase
sunt mai rare. n orele ce urmeaz durerile devin mai frecvente i mai intense. Vrsturile apar la
scurt timp dup debutul dureros. La nceput sunt alimentare, iar n orele ce urmeaz devin
bilioase.Palparea abdomenului poate identifica o zon mai indurat n ocluziile recente
mecanoinflamatorii. n ocluziile tardive abdomenul destins este relativ suplu. Absena zgomotelor
intestinale denot ileus paralitic prin peritonit sau necroza ansei intestinale. n urma crizelor
dureroase i a vrsturilor starea general se altereaz evident. Pe msur ce trece timpul
crizele dureroase se repet mai rar, distensia abdominal se accentueaz iar zgomotele
intestinale se rresc i se estompeaz pina la dispariie. Diagnosticul. Durerea sub form de crize
intermitente, vrsturile repetate i oprirea tranzitului intestinal constituie triada simptomatic a
ocluziei. Depistarea zgomotelor intestinale caracteristice afirm clinic diagnosticul.Examenul
radiologic arat pe filmul executat n ortostatism anse intestinale dilatate cu nivele hidroaerice
dispuse sub forma ,,cuiburilor de rndunic, sau din profil ca ,,tuburi de org cu att mai
numeroase cu ct ocluzia este situat mai jos. n ocluzia complet se constat i absena gazelor
din colon. Tratamentul. n prezena vrsturilor primul gest terapeutic const n introducerea unei
sonde nasogastrice care decomprim stomacul i previne vrstura. Dup evaluarea pierderilor
hidroelectrolitice se instituie nlocuirea acestora prin perfuzie endovenoasa i se trimite copilul
ntr-un serviciu de chirurgie pediatric. Tratamentul chirurgical va fi adaptat dup necesitate
constnd din: adezioliza, seciunea bridelor, iar la nevoie rezecia ansei intestinale compromise.

2Complicatiile pneumoniei purulente sunt relativ rare si usoare. Ele sunt mai frecvente si mai severe in
alte tipuri de pneumonii bacteriene.Pleurezia serofibrinoasa apare printr-o reactie de hipersensibilitate la

Release by MedTorrents.com
antigenul pneumococic de tip polizaharidic. Lichidul este serocitrin, uneori turbid, cu neutrofile foarte multe;.
Cantitatea de lichid este mica sau moderata. Aparitia revarsatului pleural prelungeste subfebrilitatea si durerea
toracica. Pleurezia se resoarbe spontan in 1-2 saptamani, sub tratament antiinflamator si eventual
antibiotic.Pleurezia purulenta (empiemul pleural) se manifesta prin durere pleurala continua, elemente de
pleurezie la examenul clinic, reaparitia sau persistenta febrei, stare generala La orice suspiciune de epidem
pleural trebuie efectuata toracenteza diagnostica. Tratamentul presupune punctie-aspiratie sau mai bine
toracotomie minima si instituirea unui tub de dren, cu aspirarea continua a lichidului, alaturi de antibioterapia
corespunzatoare pe cale generala si eventual local.Abcesul pulmonar survine foarte rar in pneumonia
pneumococica, intrucat germenul nu produce necroza tisulara. Abcedarea se poate produce in special dupa
infectia cu tipul 3 de pneumococ sau din cauza unei infectii concomitente cu germeni aerobi si anaerobi. In
schimb abcesul pulmonar se produce relativ frecvent in pneumonia stafilococica si in pneumonia determinata de
Klebsiella pneumoniae. Ea este produsa prin dopurile de mucus care nu pot fi evacuate prin tuse sau, mai
frecvent, printr-o obstructie bronsica prin tumora sau corp strain. Febra persistenta, dispneea, lipsa de rezolutie a
imaginii radilogice si lipsa de raspuns la tratament sugereaza o atelectazie asociata pneumoniei, care trebuie
investigata bronhoscopic.Suprainfectia este complicatia importanta a pneumoniei pneumococice, rareori
diagnosticata. Dupa un tratament cu multiple antibiotice, bolnavul se amelioreaza si febra diminua; ulterior
febra reapare, tusea se identifica si pneumonia se extinde. Rezolutia intarziata si eventual constituirea unei
condensari cronice sunt posibile la bolnavii varstnici sau la cei cu bronsita cronica, fibroza pulmonara,
malnutritie sau alcoolism. Pneumonia prelungita se manifesta prin subfebra, tuse si expectoratie variabila,
sindrom de condensare (incomplet) clinic si aspect infiltrativ radilogic care se prelungesc peste 4 saptamani.
Bolnavii trebuie explorati in special brohoscopic, pentru excluderea neoplasmului bronsic, bronsiectaziei,
corpilor straini bronsici si supranfectiei pulmonare.Pericardita purulenta este o complicatie foarte rara. Se
intalneste mai ales in pneumoniile lobare stangi si se maifesta prin durere retrosternala (accentuata de respiratie
sau miscari), sindrom pericarditic caracteristic (frecatura pericardica, marirea matitatii cardiace etc.) si semne
radilogice sau electrocardiografice sau, mai precoce, ecografice. Endocardita pneumococica poate surveni la
bolnavi valvulari sau mai rar pe valve normale. Ea afecteaza mai ales valva aortica, dar posibil si mitrala si
tricuspida. Insamantarea endocardica se produce in timpul bacteriemiei, iar dezvoltarea bolii se face in timp de
cateva saptamani.
3Particularitatile tumorilor la copii.Multe tumori la copii au origine embrionara:neuroblastoame , tumora
Wilims, retinoblastomul, hepatocarcinomul, teratoame etc.Tumorile la copii se refera mai mult la sistemul
hematopoietic, SNC, tesutul conjunctiv si nu depend de mediul ambient.Tumorile SNC fac parte:
meduloblastoamele, epindimoamele, astrocitoame cerebrale, tumori germinale pineal. Tumorile cerebrale la
copii frecvent se dezvolta in asociere cu numeroase sindroame ereditare. Semnele caracteristice sunt:- tulburari
de comportament, -modificari ale personalitatii, simptoame de H T intacraniana. Diagnostic: Examenul clinic
cefalee matinala, varsaturi in jet, letargie, pareza n cranieni, edem papilar, scaderea capacitatii mentale.RMN .
Biopsie . Punctie cuaspiratie medulara. Tratament-de baza chirurgical. Tratament conservativ-medicamentos si
chimiosi radioterapie.

Biletul 19
1Hernia diafragmatica congenitala Etiologia este obscur ca i la alte malformaii
congenitale. Embriologie i anatomie patologic. Herniile diafragmatice se datoresc unor

Release by MedTorrents.com
soluii de continuitate rezultate din dezvoltarea incomplet a diafragmului.ncepnd din
sptmna a 8-a diafragmul se formeaz i separ cele dou caviti celomice (toracic
i abdominal). n aceeai perioad intestinul primitiv se alungete i ptrunde n
vezicula ombilical, revenind apoi treptat n cavitatea abdominal prin micrile de
rotaie cunoscute. Diafragmul se formeaz n poriunea lui central din septum
transversum. De pe peretele toracic se formeaz pliurile pleuroperitoneale ce se dezvolt
dinspre lateral n direcie central. Ulterior ntre pliuri nainteaz fibre musculare care vin
s consolideze diafragmul. Partea stng a diafragmului se nchide mai trziu dect cea
dreapt. Ultima parte care se nchide este o arie triunghiular posterioar, situat
paramedian i purtnd numele de canal pleuroperitoneal sau foramen Bochdalek. Hernia
diafragmatic se produce n majoritatea cazurilor prin acest orificiu, numindu-se hernie
posterolateral. Este greu de stabilit dac intestinul alungit se integreaz prea repede n
abdomen sau dac se produce o ntrziere n dezvoltarea diafragmului spre a nchide la
timp acest orificiu.
Mult mai rar hernia diafragmatic se produce n partea dreapt,
unde ficatul blocheaz o eventual lips a diafragmei. Destul de rar hernia viscerelor
abdominale n torace se face printr-un orificiu mai mic, situat retrosternal (foramen
Morgagni sau fanta Larey), numindu-se hernie retrocostoxifoidian. Atunci cnd hernia se
produce prin orificiul esofagian, vorbim despre hernie hiatal.
Se ntlnesc uneori
situaii cnd fibrele musculare diafragmatice sunt hipoplazice, lsnd cele dou seroase
(pleural i peritoneal) fr elemente musculare de consolidare. n astfel de cazuri, un
sac membranos separ cele dou caviti. Este vorba deci de o hernie cu sac de
dimensiuni mai mici i care de fapt este o eventraie diafragmatic bine tolerat.
2Invaginatia intestinala la copilul mare Ptrunderea unui segment intestinal n altul subiacent
reprezint fenomenul de invaginaie. Tumora de invaginaie ce se formeaz este compus obinuit din trei
cilindri. Segmentul intern este format din intestinul ce se invagineaz. Segmentul extern aparine intestinului
receptor. Cilindrul mijlociu se formeaz n funcie de mecanismul invaginrii fie pe seama intestinului receptor,
fie pe seama ansei penetrante Simptomatologie: Semnele funcionale clasic se constituie ntr o triad
simptomatic:1. durerile abdominale 2. Vrsturile 3. sngerarea rectal . La copilul mare invaginaia cronic
apare cel mai frecvent si chiar dac evolueaz mai puin alarmant i pe o perioad mai lung de timp ascunde o
leziune adeseori grav. n majoritatea cazurilor invaginaia copilului mare are ca punct de plecare o cauz
mecanic. Se citeaz ca atare: diverticulul Meckel, chistele enterice, tumorile benigne i maligne ale
intestinului, polipii intestinali i adenopatiile mezenterice. La copilul mare se intilnesc urmtoarele forme
clinice mai importante: Forma tumoral Durerile abdominale apar intermitent mai multe zile sau sptmni i
pot s se asocieze cu inapeten, greuri, vrsturi i diaree. Pe parcurs exist i perioade de acalmie. Forma
pseudoapendicular cu dureri colicative asemntoare cu cele de apendicit. Observaia i examenul atent al
bolnavului arat c unele semne de apendicit cum ar fi: febra, aprarea muscular i leucocitoza, lipsesc.
Tumora se palpeaz numai n 25% din cazuri -Forma dureroas recidivant este o form cronic n care durerile
se repet n crize. Poate dura luni de zile fara a fi nsoit de ocluzie sau sngerare rectal. Forma acut cu
dureri violente i recidivante, asemntoare cu cele din invaginaia sugarului. Semne imagistice. Examenul
ecografic arat existena tumorii de invaginaie, dimensiunile i localizarea acesteia. Examenul radiologic poate
fi folosit n dublu scop: diagnostic i terapeutic. Diagnosticul pozitiv este uor de stabilit n cazurile evoluate
unde tabloul clinic conine toate semnele. Efortul precizrii diagnosticului i valoarea lui constau n
recunoaterea ct mai precoce a invaginaiei. n acest sens unele semne ca tumora de invaginaie i prezena
sngelui n ampula rectal trebuie cutate prin examinri repetate n perioada de acalmie. Diagnosticul
diferenial Enterocolita acut ,Diverticulul Meckel hemoragic Tratamentul. Conservator prin clism baritat se
poate obine uneori dezinvaginarea. Exist de asemenea riscul rupturii intestinului din cauza presiunii substanei
introduse. Dup o clism baritat ineficient bariul rmas n colon mpiedic reluarea tranzitului n perioada

Release by MedTorrents.com
postoperatorie. n unele servicii bine echipate se recurge la clism cu ser fiziologic pentru dezinvaginare, sub
supraveghere ecografic .
3Teratomul Sexul feminin este afectat mai frecvent.Anatomie patologic. Teratoamele sacrococcigiene rezult
din amestecul anormal al celulelor celor 3 straturi germinative embrionare (ectoderm, mezoderm, endoderm).
Anarhia celular i amestecul se produc n prima lun de via intrauterina cu ocazia formrii tubului neural.
Simptome Formaiunea tumoral se dezvolt i ia form rotunjit sau lobulat avnd consisten solid, chistic
sau mixt. Ca localizare se situeaz n regiunea sacrococcigian i poate avea dimensiuni foarte mari care fac
dificil naterea. Este acoperit de tegument de aspect normal uneori n tensiune. n toate cazurile de teratom
sacrococcigian tueul rectal este obligatoriu pentru a verifica o eventual extindere abdominal a tumorii. n
cazuri mai rare tumora poate fi situat lateral n masa fesier.Ecografia si examenul CT permit aprecierea
localizrii, dimensiunilor i a consistenei tumorii, precum i rsunetul asupra organelor vecine.Investigaiile
radiologice sunt importante: examenul radiologic simplu poate evidenia eventuale metastaze; urografia arat
eventuala compresiune asupra ureterelor i a vezicii urinare; clisma baritat arat compresiunea i dislocarea
colorectal.Diagnosticul nu comport dificulti deoarece tumora este evident de la natere. Se poate confunda
cu meningocelul sacrat dar acesta are dimensiuni mai mici i este mai sus situat. Trebuie difereniat de alte
formaiuni tumorale ce pot apare n regiune ca: limfangiom, hemangiom, chist pilonidal, lipom, abces fesier,
neurofibrom, ependimom.Evolutie Tumorile sacrococcigiene au un puternic potenial malign mai ales cele
imature dei la natere majoritatea sunt tumori benigne. Se apreciaz c proporia de benignitate ar fi la natere
de 9 la 1, ca dup 2 luni raportul spre malignitate s se inverseze. Tumorile cu prelungire pelviabdominal ridic
probleme de malignitate nc de la natere deoarece extirparea lor complet este rareori posibil.Tratamentul
este chirurgical.