Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disertatie Esantionarea in Audit
Disertatie Esantionarea in Audit
LUCRARE DE DISERTATIE
Bucuresti
2010
CAPITOLUL I
Introducere .............................................................................. pag.2
Definitii ............... pag.3
CAPITOLUL II
Esantioanele reprezentative ............................................................................. pag.6
Comparatie intre sondajul statistic si cel nestatistic si esantionarea
probabilistica si cea neprobabilistica .............................................................. pag.8
Sondarea frecventei abaterilor ..... pag.12
Sondajul nestatistic in audit ............................................................................. pag.13
Sondajul statistic in audit ................................................................................ pag.18
CAPITOLUL III.
Studiu de caz ........... pag.21
CAPITOLUL.I.
INTRODUCERE
n perioada de nceput a auditului, nu era neobinuit pentru auditorul independent s
examineze toate nregistrrile i documentele justificative ale companiei auditate. n timp,
dezvoltarea companiilor din punct de vedere al complexittii si anvergurii, a transformat procedura
de examinare exhaustiv (a tuturor inregistrrilor companiei auditate) ntr-o procedur lipsit de
eficient economic.
Auditorii au considerat c este necesar ca opinia asupra corectitudinii situaiilor financiare s
se exprime n baza examinrii unor prti a nregistrrilor i tranzaciilor. Prin urmare asigurarea
furnizat de auditor prin opinie dobndea un caracter rezonabil si nu un caracter absolut.
Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care sa ii
permita sa dea certificarea asupra conturilor anuale, utilizand procedee si tehnici. Auditorul trebuie
sa utilizeze rationamentul profesional la evaluarea riscului de audit si la stabilirea procedurilor de
audit, pentru a se asigura ca riscul este redus pana la un nivel acceptabil de redus. Riscul de audit
este de maxim 10% si reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata, atunci
cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ. Riscul de audit are trei componente :
1) Riscul inerent - reprezinta susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de
tranzactii sa contina o denaturare care ar putea fi semnificativa, individual sau cumulata cu
denaturarile existente in alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca au existat controale
interne adiacente.
2) Riscul de control - reprezinta riscul ca o denaturare, care ar putea aparea in soldul unui
cont sau intr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual, sau atunci
cand este cumulata cu alte denaturari din alte solduri sau categorii, sa nu poata fi prevenita sau
detectata si corectata la momentul oportun de sistemele de contabilitate si de control intern.
3) Riscul de nedetectare - reprezinta riscul ca procedurile de fond ale unui auditor sa nu
detecteze o denaturare ce exista in soldul unui cont sau categorie de tranzactii si care ar putea fi
semnificativa in mod individual, sau atunci cand este cumulata cu denaturari din alte solduri sau
categorii de tranzactii.
n evaluarea riscului inerent i a riscului de control sau n auditarea soldurilor conturilor sau a
claselor de tranzacii, rareori auditorul efectueaz un singur test. n general, auditorul aplic mai
multe proceduri pentru a putea formula o opinie.
Nu toate testele de audit sunt realizate pe baz de eantion, iar decizia de a eantiona sau nu
trebuie s fie o decizie clar.
Acceptarea unor anumite incertitidini a fost justificat de disproporia dintre costurile
aferente examinrii tuturor tranzaciilor si nregistrrilor i costurile, semnificativ mai reduse,
generate de examinarea unei pri a trenzaciilor i nregistrarilor.
DEFINITII
Eantionarea n audit - presupune aplicarea procedurilor de audit pentru mai puin de 100%
din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase de tranzacii, astfel nct toate
eantioanele s aib posibilitatea de a fi selectate. Acest fapt va permite auditorului s obin i s
evalueze probele de audit asupra ctorva caracteristici ale elementelor selectate, cu scopul de a
formula sau de a asista la formularea unei concluzii referitoare la populaia din cadrul creia a fost
extras eantionul. Eantionarea n audit poate folosi att o abordare statistic, ct i una nonstatistic.
Eroare - nseamn att abateri de la control, atunci cnd sunt derulate teste asupra
controalelor, ct i denaturri, atunci cnd sunt derulate proceduri de fond. Similar, eroarea total
este folosit pentru a se exprima fie rata abaterii, fie gradul de denaturare.
Eroarea atipic - reprezint o eroare care este rezultatul unui eveniment izolat care nu se
repet n alte situaii n afara celor special identificate i este, n consecin, nereprezentativ pentru
erorile din populaie.
Dimensiune initiala a esantionului dimensiunea esantionului determinata prin aplicarea
rationamentului profesional ( in sondajul nestatistic) sau prin utilizarea unor tabele statistice ( in
sondalul de atribute).
Distributie de selectie distributia frecventelor rezultatelor tuturor esantioanelor posibile de
un volum specificat, care ar putea fi obtinute dintr-o populatie continand o serie de parametri
specifici.
5
Esantion aleatoriu esantion in care orice combinatie posibila de elemente ale populatiei
are o probabilitate egala de a fi extrasa.
Esantion reprezentativ esantion ale carui caracteristici sunt identice caracteristicilor
populatiei.
Esantionare arbitrara metoda neprobabilistica de esantionare, prin care elementele incluse
in esantion sunt selectate fara a se lua in considerare dimensiunea, sursa lors au vreo alta
caracteristica distinctiva.
Esantionare neprobabilistica metoda de a extrage un esantion, prin care auditorul aplica
rationamentul profesional pentru a selecta elementele din populatie.
Esantionare probabilistaca metoda de a extrage un esantion, prin care fiecare element al
populatiei are o probabilitate stiuta de a fi inclus in esantion, iar esantionul este selectat printr-un
proces aleatoriu.
Esantionare sistematica metoda probabilistica de esantionare, prin care auditorul
calculeaza un pas de numarare ( impartind volumul populatiei la numarul de unitati de esantion
dorite) si selecteaza elementele de inclus in esantion in functie de marimea acestui pas de numarare
si de un punct de plecare ales aleatoriu, situat intre zero si limita superioara a pasului de numarare.
Esantionarea pe blocuri ( serii) metoda neprobabilistica de esantionare, prin care
elementele esantionului sunt selectate in serii ( succesiuni) cuantificate.
Frecventa de aparitie raportul dintre elementele unei populatii care contin un atribut
specific si numarul total de elemente din populatie.
Pondere superioara calculata a abaterilor (PSCA) limita superioara a ponderii probabile
a abaterilor din populatie ; reprezinta cea mai mare pondere a abaterilor dintr-o populatie pentru un
nivel dat al RAERC.
Riscul acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea redus ( RAERC)
riscul pe care auditorul este dispus sa si-l asume in ceea ce priveste acceptarea unui mecanism de
control ca fiind eficace sau a unei ponderi a erorilor monetare ca fiind tolerabila, cand ponderea reala
a abaterilor din populatie estemai mare decat ponderea tolerabila.
Pondere tolerabila a abaterilor (PTA) ponderea abaterilor in populatie pe care auditorul
o va permite, ramanand, in acelasi timp, dispus sa foloseasca risul de control estimat si / sau
cantitatea estimata a erorilor monetare din operatiuni, indicatori determinati in cursul planificarii.
Ponderea abaterilor procentul de elemente dintr-o populatie care prezinta abateri de la
mecanismele de control prescrise sau de la corectitudinea monetara.
6
Ponderea abaterilor din esantion (PAE) raportul dintre numarul abaterilor din esantion si
dimensiunea esantionului.
Ponderea estimata a abaterilor din populatie (PEAP) ponderea abaterilor pe care
auditorul se asteapta sa o gaseasca in populatie inainte de a incepe testarile.
Populaia - reprezint un ntreg set de date din rndul crora este selectat un eantion i
despre care un auditor dorete s trag concluzii. De exemplu, toate elementele din soldul unui cont
sau dintr-o clas de tranzacii constituie o populaie. O populaie poate fi divizat n straturi sau
subpopulaii, unde fiecare strat este examinat separat. Termenul de populaie este folosit pentru a
include termenul de strat.
Stratificarea - este un proces de divizare a populaiei n subpopulaii, fiecare dintre acestea
fiind un grup de uniti de eantionare ce prezint caracteristici similare (cel mai adesea valoare
monetar).
Eroarea tolerabil - reprezint eroarea maxim ntr-o populaie pe care o accept auditorul.
Sondaj de atribute metoda statistica, probabilistica de evaluare a esantioanelor, din care
rezulta o estimare a proportiei elementelor unei populatii care contin o caracteristica sau un atribut
cautat.
Esantionara probabilistica ( aleatorie) este o metoda prin care esantionul este constituit
astfel incat fiecare unitate din populatia totala are o probabilitate stiuta de a fi inclusa in esantion, iar
esantionul este constituit printr-un proces aleatoriu.
Esantionarea neprobabilistica ( rationata) este o metoda de constituire a esantionului,
prin care auditorul aplica propriul rationament profesional mai curand decat metodele probabilistice
pentru a selecta elementele de inclus in esantion.
Sondaj de audit testarea unei portiuni mai mici de 100% din populatie in scopul de a
formula prin interferenta concluzii despre populatia in cauza.
Sondaj nestatistic utilizarea rationamentului professional de catre auditor pentru selectarea
elementelor esantionului, estimarea valorilor populatiei si estimarea riscului de esantionare.
Sondaj statistic utilizarea unor tehnici matematice pentru calcularea unor rezultate
statistice foemale si pentru cuantificarea riscului de esantionare.
Tabel de numere aleatorii o lista de numere aleatorii independente, organizate in forma
de tablel pentru a facilita selectarea de numere aleatorii formate din mai multe cifre.
CAPITOLUL.II.
1.ESANTIOANELE REPREZENTATIVE
Un esantion reprezentativ este acela in care caracteristicile auditate sunt aproximativ identice
caracteristicilor populatiei. Aceasta inseamna ca elementele incluse in esantion sunt asemanatoare cu
cele ramase in afara esantionului. Pentru ca un esantion sa fie reprezentativ auditorii pot majora
executarea foarte riguroasa a activitatilor legate de proiectarea, selectia si evaluarea esantionului.
Riscurile producerii acestor erori sunt numite risc de observare si risc de esantionare.
Ambele riscuri pot fi controlate.
Riscul de observare (eroarea de observare)
Risc de observare riscul ca auditorul sa nu reuseasca sa identifice abaterile existente in
esantion; riscul de observare ( eroarea de observare) este datorat incapacitatii de a recunoaste
abaterile si folosirii unor proceduri de audit inadecvate sau ineficiente.
Riscul de observare apare atunci cand prin testele de audit nu se descopera abaterile existente
in esantion.Cauzele erorilor de observare sunt:
1) Incapacitatea auditorului de a recunoaste abaterile.
2) Folosirea unor proceduri de audit inadecvate sau ineficace.
Proiectarea atenta a procedurilor de audit, instruirea adecvata a personalului, supervizarea si
verificarea muncii subalternilor sunt modalitati prin care se poate controla riscul de observare.
Riscul de esantionare ( eroarea de esantionare)
Riscul de eantionare este o caracteristica inerenta a sondajului, care rezulta din faptul ca se
testeaza doar o fractiune din populatia totala. Chiar si cand nu exista nici o eroare de observare,
exista intodeauna o probabilitate ca un esantion sa nu fie rezonabil de reprezentativ.
Exista doua modalitati prin care se poate controla riscul de eantionare:
1) Ajustarea dimensiunii esantionului.
2) Utilizarea unei metode potrivite pentru selectarea elementelor din populatie de inclus in
esantion.
Majorarea dimensiunii esantionului va reduce riscul de esantionare si viceversa. Utilizarea metodei
de esantionare potrivite va oferi o asigurare rezonabila privind reprezentativitatea esantionului.
RISCUL DE NEESANTIONARE
Reprezint riscul aparut ca urmare a erorii auditorului care rezult din posibilitatea ca
auditorul s includ n eantion populaia necorespunztoare pentru a testa o afirmaie, posibilitatea
ca auditorul s nu detecteze denaturarea atunci cnd aplic procedura de audit sau ca acesta s
interpreteze n mod eronat rezultatul obinut.
Riscul de neeantionare - ia natere ca urmare a apariiei unor factori ce determin auditorul
s ajung la o concluzie eronat din motive care nu au legtur cu mrimea eantionului. De
exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive, auditorul
putand folosi proceduri neadecvate sau putnd interpreta greit probele ori s nu recunoasc o
eroare.
OBIECTIVELE ESANTIONARII
Pentru determinarea tipului de esantionare ce trebuie folosit, auditorii vor lua in considerare :
a) cantitatea, calitatea si natura populatiei asupra careia se fac evaluarile.
b) riscul sistemului de management.
c) obiectivele si beneficiile diferitelor metode de esantionare.
d) scopul si obiectivele esantionului.
e) constrangerile privind resursele utilizate.
Atunci cand realizeaza esantionarea, auditorii isi pot propune unul din urmatoarele obiective
strategice, fara a se limita insa la acestea :
a) validarea managementului riscului si testarea eficacitatii proceselor (evaluarea si
selectarea proiectelor, contractarea proiectelor, aprobarea cererilor de plata, avizarea
achizitiilor, monitorizarea proiectelor si programelor, evaluarile intermediare si ex- post ale
proiectelor si programelor).
b) determinarea conformitatii cu procedurile si normele interne, standardele de evaluare,
legislatia romaneasca si europeana.
c) identificarea slabiciunilor administrative.
2.COMPARATIE
INTRE
SONDAJUL
STATISTIC
SI
CEL
Este acceptabil sa se faca evaluari nestatistice prin folosirea selectiei probabilistice, dar
niciodata nu este acceptabil sa se evalueze un esantion neprobabilistic ca si cum ar fi un esantion
statistic.
Sondajelor de audit nestatistice le sunt asociate trei metode de esantionare neprobabilistica:
1) Esantionarea dirijata.
2) Esantionarea pe blocuri ( serii).
3) Esantionarea arbitrara.
Sondajele de audit statistice pot folosi patru metode comune de esantionare probabilistica:
1) Esantionarea aleatorie simpla.
2) Esantionarea sistematica (mecanica).
3) Esantionarea prin probabilitate proportionala cu dimensiunea.
4) Esantionarea stratificata.
Metodele de esantionare neprobabilistica sunt cele care nu indeplinesc criteriile tehnice ale
esantionarii probabilistice. Dat fiind ca aceste metode nu se bazeaza pe probabilitati matematice
stricte, reprezentativitatea esantionului se va baza pe cunostintele si capacitatile de care da dovada
auditorul in aplicarea propriului rationament profesional in circumstantele date.
Esantionarea dirijata - reprezinta selectarea fiecarui element din esantion in functie de
anumite criterii subiective determinate de auditor. Auditorul nu se bazeaza pe anumite probabilitati
de selectie egale, ci, mai curand, selecteaza intentionat elementele care corespund criteriilor definite
de el. Cele mai frecvente criterii folosite sunt:
a) Elementele care prezinta cea mai mare probabilitate de a contine inexactitati. Deseori,
auditorii
sunt in masura de a identifica elementele din populatie care vor fi cel mai probabil eronate.
Rationamentul care sta la baza evaluarii unor asemenea esantioane ese urmatorul; daca nici unul
dintre elementele selectate nu contine erori, este putin probabil ca in populatia totala sa existe erori
semnificative.
b)
sa descrie diversele tipuri si surse ale elementelor care formeaza populatia si sa conceapa un esantion
reprezentativ prin selectarea unuia sau mai multor elemente din fiecare tip de element identificat.
c) Perimetrul monetar larg. Deseori, un esantion poate fi selectat in scopul de a acoperi o
portiune atat de mare din valoarea baneasca totala a populatiei incat riscul de a face o concluzie
inexacta din cauza neexaminarii elementelor marunte devine insignifiant.
11
plecare aleatoriu, auditorul coboara in tabel si gaseste primul numar aleatoriu care se incadreaza in
intervalul numerelor documentelor testate.
Generarea computerizata a numerelor aleatorii exista trei tipuri principale de mijloace
informatice folosite in acest scop:
a) Programele de calcul tabelar.
b) Generatoarele de numere aleatorii.
c) Aplicatiile generice de audit.
Avantajele folosirii programelor informatice pentru selectarea esantioanelor aleatorii:
-
economia de timp.
numarare, iar apoi selecteaza metodic elementele esantionului in functie de dimensiunea pasului.
Pasul de numarare este determinat prin impartirea volumului populatiei la numarul de unitati de
esantion dorite. Avantajul selectarii sistematice este facilitatea utilizarii ei. In majoritatea
populatiilor, un esantion sistematic poate fi extras repede, iar metoda aranjeaza automat numerele in
serii succesive, fiind mai usor sa intocmeasca documentatia potrivita. O problema majora a selectiei
sistematice este riscul lipsei de obiectivitate. Din cauza modului in care functioneaza esantionarea
sistematica, de indata ce primul element este selectat, toate celelalte elemente sunt alese automat.
Aceasta nu este o problema in cazul in care caracteristicile vizate, cum ar fi o posibila abatere de la
procedurile de control, sunt distribuite aleatoriu in ansamblul populatiei. Atunci cand se foloseste
esantionarea sistematica, trebuie analizate posibilele modele de distributie a datelor populatiei, care
ar putea determina lipsa de obiectivitate a esantionului.
Esantionarea prin probabilitate proportionala cu dimensiunea in audit exista
numeroase situatii cand este avantajos sa se selecteze esantioane care scot in evidenta unitatile din
populatie care au valori inregistrate mai mari. Constituirea unui esantion astfel incat probabilitatea
de a selecta orice element dat din populatie sa fie proportionala cu valoarea inregistrata a
elementului este metoda numita esantionare prin probabilitate proportionala cu dimensiunea
(PPD).
Esantionarea stratificata - este o metoda care consta in a fractiona populatia totala in
subcolectivitati in functie de dimensiuni si a constitui esantioane mai mari pentru subcolectivitatile
mai mari. Aceasta metoda este numita esantionare stratificata.
13
Prima metoda este evaluata utilizandu-se sondajul de unutati monetare, iar a doua metoda utilizanduse sondajul de variabile.
verificarea frecventei abaterilor, auditorul este interesat in principal de cunoasterea ponderii maxime
posibile a abaterilor, mai curand decat de marimea intervalului de incredere. Prin urmare, auditorul
se va concentra asupra limitei superioare a intervalului estimat.
In cadrul testelor mecanismelor de control si al testelor substantiale ale operatiunilor acesta
limita este numita ponderea superioara calculata ( sau estimata) a abaterilor (PSCA).Dupa
determinarea PSCA, auditorul o poate utiliza in contextul obiectivelor de audit specifice.
15
Planificarea sondajului
Enuntarea obiectivelor testului de de audit obiectivele generale ale testului trebuie
formulate prin prisma ciclului de operatiuni testat. Obiectivele generale ale testelor mecanismelor de
control si ale testelor substantiale ale operatiunilor, constau in a verifica modul de aplicare a
procedurilor de control predefinite si a determina daca operatiunile contin erori monetare.
Obiectivele testului de audit sunt definite in momentul intocmirii programului de audit.
Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit tehnicile sondajului de audit se aplica
de fiecare data cand auditorul planifica sa deduca o serie de concluzii despre populatie, bazandu-se
pe un esantion. Auditorul examineaza programul de audit si determina procedurile de audit la care se
poate aplica cercetarea prin sondaj.
Definirea atributelor si a conditiilor de abatere cand se foloseste sondajulde audit,
auditorul trebuie sa defineasca foarte atent caracteristicile ( atributele) supuse testarii si conditiile de
abatere. Daca nu se formuleaza anticipat o definitie precisa a ceea ce reprezinta un atribut, auditorul
care efectueaza procedura de audit nu va avea nici un indiciu pentru detectarea abaterilor. Atributele
analizate si conditiile de abatere provin direct din procedurile audit pentru care auditorul a decis sa
utilizeze tehnicile sondajului.
Definirea populatiei populatia reprezinta masa de date asupra careia auditorul doreste sa
generalizeze rezultatele obtinute in baza unui esantion. Auditorul poate defini populatia astfel incat
sa includa orce date doreste, insa el va fi obligat sa constituie esantionul pornind de la intreaga
populatie definita. Auditorul va putea generaliza rezultatele numai asupra populatiei sondate.
Auditorul trebuie sa defineasca populatia cu multa grija si de timpuriu, respectand obiectivele
testelor de audit, in anumite cazuri ar putea fi necesar sa se defineasca mai multe populatii pentru un
anumit set de proceduri de audit.
Definirea unitatii de esantionare principala conditie pentru definirea unitatii de
esantionare este conformitatea acesteia cu obiectivele testelor de audit.Definirea populatiei si
procedurile de audit planificate dicteaza, de regula, unitatea de esantionare potrivita.
Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor fixarea unei ponderi tolerabile a abaterilor
(PTA) necesita rationament profesional din partea auditorului. PTA reprezinta ponderea abaterilor
pe care auditorul o va permite in populatie, ramanand in acelasi timp, dispus sa foloseasca riscul de
control estimat si / sau cantitatea estimata a erorilor monetare din operatiuni, indicatori determinati
in cursul planificarii. PTA este rezultatul unui rationament facut de auditor. Nivelul potrivit al PTA
16
este legat de pragul de semnificatie si este, prin urmare, afectat atat de definitia, cat si de importanta
atributului in planul de audit.PTA are un impact semnificativ asupra dimensiunii esantionului.
Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut
cand se extrage un esantion, apare riscul de atrage concluzii cantitative gresite despre populatie ca
ansamblu. Aceasta situatie este intodeauna valabila atunci cand se testeaza mai putin de 100% din
populatie.Pentru sondajul de audit aplicat in cadrul testarii mecanismelor de control si al testarii
substantiale a operatiunilor, acest risc este numit risc acceptabil de estimare a riscului de control la
un nivel prea scazut RAERC.
RAERC este riscul pe care auditorul este dispus sa si-l asume in ceea ce priveste acceptarea
unui mecanism de control ca fiind eficace, atunci cand ponderea reala a abaterilor din populatie este
mai mare decat PTA. RAERC este indicatorul folosit de auditori pentru a masura riscul de
esantionare.
Pentru a alege nivelul RAERC potrivit intr-o anumita situatie, auditorul trebuie sa faca apel
la cel mai bun rationament al sau. Deoarece RAERC este o masura a riscului pe care auditorul este
dispus sa si-l asume, principalul aspect de luat in calcul ar trebui sa fie gradul in care auditorul
planifica sa reduca riscul de control estimat ca baza pentru determinarea profunzimii testelor
detaliilor soldurilor. Cu cat mai redus este riscul de control estimat, cu atat mai mic va fi nivelul
RAERC ales si cu atat mai redus va fi perimetrul planificat al testelor detaliilor soldurilor.
Estimarea ponderii abaterilor din populatie pentru a planifica o dimensiune adecvata a
esantionului, trebuie facuta de timpuriu o estimare a ponderii abaterilor in populatie. Daca ponderea
estimata a abaterilor din populatie (PEAP) este mica, atunci un esantion relativ mic va satisface
ponderea tolerabila a abaterilor fixata de auditor. Aceasta se datoreaza faptului ca este nevoie de o
estimare mai putin precisa, de regula pentru aceasta estimare se folosesc datele din auditul anului
precedent.
Determinarea dimensiunii initiale a esantionului - pentru a determina dimensiunea initiala
a esantionului, sunt determinanti patru factori :
a) Dimensiunea populatiei
b) PTA
c) RAERC
d) PEAP
Dimensiunea populatiei este un factor mai putin semnificativ decat ceilalti si poate fi ignorata.
17
de natura i cauzele care au generat deviaia, i s determine dac aceasta ar putea constitui o
eroare neintenioant sau o fraud i s determine denaturarea monetar pe care o poate avea
asupra asupra situaiilor financiare. De asemanea va trebui s stabileasc dac deviaia este
cauzat de o greit interpretare a instruciunilor sau neatenie.
nelegera naturii i cauzei deviaiei l ajut pe auditor n evaluarea riscului de control i n evaluarea
deviaiilor care reprezint deficiene ale controlului.
de felul n care deviaia poate avea un impact n alte faze ale auditului.De exemplu, dac
deviaia a fost identificat ntr-un test al veniturilor ca urmare a acordrii improprii a liniei de
credit, aceasta nu va fi observat n testele de detaliu pe eantionarea contabil, cci
depirea liniei de credit nu se regsete n nregistrarea din contabilitatea financiar.
Evaluarea rezultatelor
19
Metoda de sondaj statistic cel mai frecvent folosita pentru testarea mecanismelor de control
si testarea substantiala a operatiunilor este sondajul pe atribute. Prin aplicarea sondajului de atribute
in locul sondajului nestatistic pentru testarea mecanismelor de control si pentru testarea substantiala
a operatiunilor se pot identifica mult mai multe asemanari decat deosebiri intre cele doua metode.
Deosebirile importante dintre sondajul nestatistic si cel statistic sunt; calcularea
dimensiunilor planificate ale esantioanelor prin utilizarea tebelelor ce decurg din distributia statistica
a probabilitatilor si calcularea ponderilor superioare ale abaterilor prin utilizarea unor tabele
similare. Inainte de a aplica sondajul pe atribute utilizand aceiasi 14 pasi discutati la sondajul
nestatistic se va aborda subiectul distributiilor de selectie.
O distributie de selectie este distributia frecventelor rezultatelor tuturor esantioanelor posibile
de un volum specificat, care ar putea fi obtinute dintr-o populatie continand o serie de parametri
acspecifici.Existenta unei distributii de selectie ii permite auditorului sa faca formulari in termeni de
probabilitate privind gradul posibil de reprezentativitate al oricarui esantion care face parte din
distributia in cauza. Sondajul de atribute este bazat pe distributia binominala, aceasta fiind o
distributie a tuturor esantioanelor posibile in care fiecare element al populatiei are una din doua
caracteristici posibile.
In audit, auditorii nu extrag esantioane repetate din populatiile cunoscute, ei extrag un singur
esantion dintr-o populatie necunoscuta si constata un numar specific de abateri in respectivul
esantion.
22
III.STUDIU DE CAZ
Utilizarea tehnicii sondajului de atribute la **********
In cursul aplicarii tehnicilor sondajului de atribute asupra procedurilor definite pentru
**********, acest tip de sondaj se utilizeaza pentru functia de acordare credite pentru persoane
fizice.
plati dobnda aferent, potrivit obligaiilor asumate prin contractul ncheiat cu organizatia **********.
Activitatea de acordare de credite se bazeaza pe identificarea si evaluarea cat mai exacta a capacitatii
de plata a solicitantilor, ca principala sursa de plata a creditelor .
3. Confidentialitatea - organizatiile ********** vor pastra secretul bancar al operatiunilor efectuate
de catre clientii sai, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, cu implicatii asupra consolidarii
increderii solicitantului in organizatia ********** si in reteaua **********.
4. Performanta financiara a clientului - caracterizarea potenialului i echilibrului financiar al
solicitantului de credit este necesara pentru minimizarea riscului de credit i se realizeaza prin
analizarea si evaluarea factorilor cantitativi si calitativi, specifici fiecarei categorii de client, prevazuti
in Normele privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si
utilizarea provizioanelor specific de risc de credit in reteaua **********. O astfel de analiz trebuie sa
conduca la o apreciere corecta a incadrarii clientului intr-o categorie de performanta financiara in
functie de care se poate stabili eligibilitatea solicitantului de credit.
Creditarea
1.Cererea de credit, include declaratia pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata
ale solicitantului si ale familiei acestuia, se mentioneaza in mod special obligatiile exigibile si
neonorate la scadenta si declaratia pe propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea acestora,
la data solicitarii.
Cererea de credit se nregistreaz n registrul de coresponden al organizatiei ********** la data
primirii.
2. Angajamentele de plata lunare, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din
contracte de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu depasesc
35% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia pentru cei a caror
performanta financiara se incadreaza in categoria A
3.Garantii reale si/sau personale din partea unor terti, acopera cel putin 120% din valoarea creditului
plus dobanda aferenta primului an de creditare.
4.Garantia personala constituita de garantii se determina astfel :Valoare garantie = Suma veniturilor
nete lunare ale garantilor x ;Termen de acordare exprimat in luni x 30%
5.Pentru creditele de valoare mare,organizatia ********** a cerut,solicitantilor sa constituie cu
prioritate garantii reale.
6.Obiectul ipotecii l constituie bunurile imobile (cldirile) de orice fel si terenurile, aflate in
proprietatea debitorului si/sau garantilor, dupa caz.
24
in
forma
autentica
si
notarea
inscriptiei
ipotecare
si
interdictiilor
de
0
0,25
0,50
0,75
1,00
1,25
1,50
1,75
2,00
2,25
2,50
2,75
3,00
3,25
3,50
3,75
114
194
194
265
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
76
129
129
129
176
221
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
57
96
96
96
96
132
132
166
198
*
*
*
*
*
*
*
RAERC
45
77
77
77
77
77
105
105
132
158
209
*
*
*
*
*
10%
38
64
64
64
64
64
64
88
88
88
110
132
132
153
194
*
25
32
55
55
55
55
55
55
55
75
75
75
94
94
113
113
131
28
48
48
48
48
48
48
48
48
65
65
65
65
82
82
98
25
42
42
42
42
42
42
42
42
42
58
58
58
58
73
73
22
38
38
38
38
38
38
38
38
38
38
52
52
52
52
52
15
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
11
18
18
18
18
18
18
18
18
18
18
18
18
18
18
18
4,00
4,50
5,00
5,50
6,00
7,00
7,50
8,00
8,50
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
149
218
*
*
*
*
*
*
*
98
130
160
*
*
*
*
*
*
73
87
115
142
182
*
*
*
*
65
65
78
103
116
199
*
*
*
25
34
34
34
45
52
52
60
68
18
18
18
18
25
25
25
25
32
10
10,9
8,8
7,4
6,4
5,6
5,0
4,5
4,1
3,8
3,2
2,8
2,5
2,3
1,9
1,4
1,1
18,1
14,7
12,4
10,7
9,4
8,4
7,6
6,9
6,3
5,4
4,8
4,3
3,8
3,2
2,4
1,9
*
19,9
16,8
14,5
12,8
11,4
10,3
9,4
8,6
7,4
6,5
5,8
5,2
4,4
3,3
2,6
*
*
*
18,1
15,9
14,2
12,9
11,7
10,8
9,3
8,3
7,3
6,6
5,5
4,1
3,3
*
*
*
*
19,0
17,0
15,4
14,0
12,9
11,1
9,7
8,7
7,8
6,6
4,9
4,0
*
*
*
*
*
19,6
17,8
16,2
14,9
12,8
11,3
10,1
9,1
7,6
5,7
4,6
*
*
*
*
*
*
*
18,4
16,9
14,6
12,8
11,4
10,3
8,6
6,5
5,2
*
*
*
*
*
*
*
*
18,8
16,2
14,3
12,7
11,5
9,6
7,2
5,8
*
*
*
*
*
*
*
*
*
17,9
15,7
14,0
12,7
10,6
8,0
6,4
*
*
*
*
*
*
*
*
*
19,5
17,2
15,3
13,8
11,6
8,7
7,0
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
18,6
16,6
15,0
12,5
9,5
7,6
Audit planificat
Descrierea
atributelor
PEAP
PTA
RAERC
Volumul initial
al esantionului
27
10
76
10
57
10
76
10
75
10
114
10
114
10
114
10
114
10
114
10
114
10
114
Identitatea
Atribute
elementului
selectat
28
X = abatere
Creditul nr.
008857
019629
004622
023355
015029
023112
022961
010389
020657
019954
021332
020379
022377
021398
009911
021566
021009
021316
009414
022935
022920
021986
020310
007550
004865
020494
022100
021634
021062
020893
005613
013072
015565
018691
021942
Nr.abateri
Dimensiune
1
X
7
X
10
X
11
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
5
75
2
60
6
75
8
75
3
100
0
100
10
100
esantion
2
100
4
100
6
100
0
100
Sfera de audit : testele mecanismelor de control si testele substantiale ale operatiunilor functia de
creditare
Definirea obiectivului: examinarea creditelor acordate persoanelor fizice si a documentelor aferente
acestora in scopul de a determina daca sistemul a functionat conform prevederilor si dupa modelul
descris in programul de audit.
Definirea precisa a populatiei : Creditele acordate in perioada 01.01- 31.12.2009
Numarul primului credit = 1
Numarul ultimului credit = 1327
Definirea unitatii de esantionare, a organizarii elementelor populatiei si a procedurilor de esantionare
aleatorie: Numerele creditelor acordate inregistrate in Registru special privind contractele de credit
incheiate in ordine numerica.
Descrierea
Audit
atributelor
planificat
PEAP
PTA
RAERC
Rezultatele
efective
Volumul
Volumul
Nr de
Ponderea
initial al
esantion
abateri
abaterilor
esantionului
ului
PSCA
din esantion
10
76
75
12,05
10
57
60
8,6
30
10
76
75
13,7
10
75
75
10
16,8
10
114
100
6,6
10
114
100
2,3
10
114
100
10
12
15
10
114
100
5,2
31
10
114
100
7,8
10
114
100
10,3
10
114
100
2,3
6.Analiza abaterilor
Client : **********
Analiza abaterilor
Exercitiu incheiat la : 31.12.2009
Intocmit: GM
Data : 15-17.03.2010
Atribut
1.
Numar
abateri
Natura abaterilor
In 2 cazuri creditul a fost acordat fara ca titularul sa
intocmeasca cererea de credit.
In 2 cazuri cererea de credit nu include declaratia pe
propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea
acestora, la data solicitarii.
Intr-un caz cererea de credit nu este nregistrata n
registrul de coresponden al organizatiei ********** .
32
2.
3.
4.
5.
7.
10
8.
9.
10.
de asigurare.
In sase cazuri polita de asigurare nu mentioneaza in Deoarece PSCA (10,3)
mod expres cesionarea drepturilor de despagubire n depaseste PTA (2) se
favoarea bancii.
impune ca inspectorul de
credite sa ia legatura cu
cu societatea de asigurare
in vederea completarii
politei de asigurare cu
prevederi referitoare la
cesionare.
34
CONCLUZII
1. Cererea de credit trebuie sa includa declaratia pe propria raspundere privind valoarea
angajamentelor de plata ale solicitantului si ale familiei acestuia si sa se mentioneaze in mod
special obligatiile exigibile si neonorate la scadenta precum si declaratia pe propria raspundere
privind litigiile cu tertii si valoarea acestora. Cererea de credit trebuie nregistrata n registrul de
coresponden al organizatiei ********** la data primirii.
In urma esantionarii s-au constatat urmatoarele abateri:
-
in doua cazuri creditul acordat a fost acordat fara ca titularul sa intocmeasca cererea de
credit
in alte doua cazuri cererea de credit nu include declaratia pe propria raspundere privind
litigiile cu tertii si valoarea acestora, la data solicitarii.
35
36
37