Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biserici de Lemn Din Moldova PDF
Biserici de Lemn Din Moldova PDF
din Moldova
In cazul poporului nostru, care, datorita multelor vitregii ce s-au abatut asupra
sa, inca dintru inceputurile sale, fapt ce a determinat un ierarh contemporan sa afirme
ca poporul roman este purtator de Cruce si iubitor de Inviere (adica
a fost
rastignit de mai multe ori, dar prin credinta si virtutile sale tot de atatea ori a
Inviat) nu si-a putut conserva documentele scrise, de aceea bisericile de lemn
constituie o adevarata arhiva din care aflam stiri valoroase despre oameni si locuri,
despre ctitori si ctitoriile lor.
Marele istoric N. IORGA, are marele merit de a fi postulat importanta vechilor
zidiri pentru sondarea si explorarea adevarurilor istorice.
Subliniind ca aceste monumente sunt averea tarii, averea neamului
romanesc, ilustrul savant arata ca ceea ce s-a pastrat impotriva rautatii vremurilor si
a lipsei de intelegere a oamenilor este de asa mare pret incat rostul nostru in istoria
civilizatiei se fixeaza mai mult de jumatate prin aceasta. Restul, vitejia, istetimea
diplomatica, cultura, literatura, alcatuieste cealalta jumatate. Dar nu oricine citeste o
carte literara, istorica, pe cand lucrurile acestea se infatiseaza imperativ in fata oricui
are putin simt
Caci momentul istoric cuprinde in sine mai multe lucruri: un mestesug de a
cladi care nu se mai obisnuieste, o frumusete care nu se mai poate indeplini, si, pe
langa acestea, o suma mai mare sau mai mica de amintiri, ceva din viata oamenilor
care s-au strecurat rugandu-se, luptand, traind intre acele ziduri sau intre peretii
aceia.
Despre adevarurile de metoda si de fond, cuprinse in cuvintele lui N. Iorga,
cercetarea bisericilor de lemn din Moldova si prin extensie din toate regiunile rii,
poate aduce temeinice confirmri.
Din aproape n aproape, fiele de monument ntocmite cu migal de specialiti,
am introdus n ultima vreme n circuitul tiinific un bogat material documentar puin
sau chiar deloc cunoscut.
de nchinaciune
Recesmintele populaiei Moldovei din anii 1772-1773 i 1774 , n Moldova n epoca feudalismului, vol. VII,
partea I, II, Editura tiina, Chiinu 1975.
Constantin N. Tomescu: tiri catagrafice din biserica Moldovei n 1809 n Arhivele Basarabiei, Chiinu,
1931.
Virgil Vatasianu: Contribuii la cunoaterea bisericilor din lemn din Moldova extras din nchinare lui N.
Iorga Cluj, 1931, pag. 10.
4
Melchisedec tefnescu: Cronica Romanului, vol. I, Bucureti, 1874.
5
Grigore Tbcaru: Bisericile Bacului, n Ateneul cultural, Bacu, 2006, pag. 25.
6
Prof. dr. Dorinel Ichim: Biserici de lemn din Protopopiatul Roman, Eparhia Romanului, Ed. Diagonal, Bacu,
2006, pag. 27.
demult este aparitia lor in cadrul unei anumite proprietati asupra pamantului
pe care erau inaltate: razeseasca, boiereasca, domneasca, manastireasca sau a
breazlelor.
Pentru a studia cat mai bine istoria unui monument feudal - sublinia
Nicolae Stoicescu trebuie cunoscuta istoria proprietatii pe care se afla
acestea, deoarece, de regula, proprietarul sau proprietarii respectivi sunt si
ctitori, iar monumentul nu poate fi studiat rupt de localitatea unde se gaseste.7
Autorul mai sus citat a inserat in al sau repertoriu toate bisericile de
lemn pe care le-a scos din catagrafii si din documentele
moldovenesti
Virgil Vata ianu: ibidem, pag. 33-34; Contribuii la cunoterea bisericilor de lemn din Moldova, Cluj, 1931
Ioana Cristache-Panait, Titu Elian: Bisericile de lemn din Moldova n Buletinul monumentelor istorice, anul
XLI, nr. 1972, pag. 39.
10
11
Ileana Marina Sabados: Schi de studiu asupra iconostaselor din sec. al XVIII-lea (jud. Suceava) n Anuarul
Muzeului Judeean Suceava, vol. VI-VII, 1979-1980.
12
Dorinel Ichim: Monumentul de arhitectur popular din Darmneti Bacu n Carpica, anuarul Muzeului
Judeean Bacu, 1980; Monumentul de arhitectur popular din Rchitoasa - Bacu n Carpica, Bacu, 1982;
Monumentul de arhitectur popular din Fichiteti - Bacu n Carpica, Bacu, 1983;Monumentul de
arhitectur popular din Lrgeni Vrancea n Studii i comunicr, vol. III, Focani, 1980; ; Monumente de
arhitectur popular din judeul Bacu n Revista muzeelor i monumentelor nr. 2, 1981; Trei monumente
medievale de lemn din judeul Bacu Bacu n Revista muzeelor i monumentelor nr. 2, 1985; Decoraia
interioar a bisericilor de lemn din Moldova n sec. XVIII i XIX n Cronica Episcopiei Huilor, vol. I, Hui,
1985; Imagini ale arhitecturii de lemn din epoca lui tefan cel Mare n tefan cel Mare i Sfnt 500
Evocri bcuane, Bacu, 2004 .a.
13
Ion Cherciu: Arhitectura tradiional din ara Vrancei n Revista monumentelor, nr. 1, 1983.
14
Rodica Manoliu, Lelia Pavel: Monumente de art n lemn din patrimoniul judeului Vrancea n Studii i
comunicri, Focani, 1978.
Angela Paveliuc-Olaru : Biserici de lemn din inutul Botoanilor n Mitropolia Moldovei i Sucevei, nr. 4-6,
Iai, 1981.
16
Scarlat Porcescu: Un sat vechi: Porceti (Moldoveni), judeul Neam (schi monologic) n Anuarul
Institutului de Istorie i Arheologie A.D. Xenopol, Universitatea Al. I. Cuza, Iai, 1980.
17
Epifanie Cozrscu: Bisericile de lemn din protopopiatul Roman n ndrumtor bisericesc, nr. 2, Roman,
1986.
18
Preot Horia Constantinescu: Biserici de lemn din Eparhia Buzului, Editura Episcopia Buzului, 1987.
19
Maria Cioar: Zona etnografic Rdui, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1979.
20
Angela Paveliuc-Olaru: Zona etnografic Botoani, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1983.
10
cunoasterii acestora. Mai intai le-a prezentat pe cele din zona etnografica
Trotus21 in numar de 20, dintre care 7 erau in 1980 declarate monumente de
arhitectura: Boistea- Darmanesti, Casin, Gura Vaii, Merisor-Scorteni, SesuriMagiresti, Rusaiesti- Poduri si Beresti- Tazlau.
A urmat prezentarea bisericilor de lemn din zona etnografica Bacau22 de
la valea mijlocie a Siretului, dintre care 17 erau declarate monumente de
arhitectura populara: Tisa Silvestri, Zlatari, Orbeni, Juncani, Dragesti, PogletCorbasca si altele.
In partea de E a judetului Bacau se afla Colinele Tutovei, cel mai vechi si
mai intins tinut razasesc al Moldovei care cuprinde si partea vestica a judetului
Vaslui. La poalele codrilor seculari de stejar razesii au ctitorit biserici de lemn
care au ajuns pana in zilele noastre.
Un capitol din zona etnografica a Colinelor Tutovei23 a fost dedicat
monumentelor si bisericilor de lemn, ultimele ajungand la impresionanta cifra
de 40, dintre acestea multe au fost declarate monumente de arhitectura:
Parvesti, Cetatuia, Puiesti, Gologofta si altele.
Pe langa monumentele de zid si de piatra de o mare valoare artistica si
arhitectonica , zona etnografica Suceava24 dispune de o bogata zestre a
arhitecturii populare de lemn. Construite de adevarati maistrii in prelucrarea
lemnului, echipele de dulgheri, tamplari, cioplitori in lemn si mesteri fierari
s-au intrecut pe ei insisi imbogatind peisajul bucovinean cu o serie de locasuri
de cult artistic mestesugite ce pot fi intalnite la:Banesti, Moara, Calinesti,
Mitocasi etc.
21
11
opinia
cercetatorilorce
le
considera
reprezentantele
unei
25
Tancred Bneanu, Gheorghe Stoica: Zona etnograficVrancea, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1988.
Dumitru Rusan, Marcel Zahaniciuc: Zona etnograficCampulung Moldovenesc, editat de Muzeul Arta
Lemnului, Campulung Moldovenesc, 1996.
26
12
13
S-a stabilit apoi carui tip de plan ii apartine, corelatia dintre planimetrie
si sistemul de boltire, dupa care s-a trecut la prezentarea succinta a spatiilor
exterioare (pridvor,turle, clopotnita), si a celor interioare: pronaos, naos(cu sau
fara abside), altar,sistemul de boltire.
Fiecare locas este reprezentat printr-o bogata ilustratie care cuprinde
planul de situatie, planul si elevatia(sectiune), fotografii de exterior(incadrare in
peisaj,detalii ale elementelor de de constructie, detalii de dcor, ancadramente
de usi si ferestre), precum si din interior: pictura, mobilier traditional,
iconostasul,
usile
imparatesti
si
diaconesti,
iconostasul
Maicii
icoanele imparatesti,
27
Dorinel Ichim: Monumente de arhitectur popular din judeul Bacu-bisericile de lemn, editat de
Episcopia Romanului i Huilor, 1984.
14
28
Gheorghe Bratiloveanu, Mihai Spnu: Monumente de arhitectur n lemn din inutul Suceava, Editura
Meridiane, Bucureti, 1985, pag. 14,15.
29
Pr. Horia Constantinescu: Bisericile de lemn din Eparhia Buzului, I, Ed. Episcopiei Buzului, 1987
15
Prof. Dr. Dorinel Ichim: Bisericile de lemn din Eparhia Huilor,2001, p. 20,21.
16
17
Prof. Dr. Dorinel Ichim, prof. Florica Ichim: Biserici de lemn din Protopopiatul Roman, Eparhia Romanului,
Ed. Diagonal, Bacu, 2006;
32
Prof. Dr. Dorinel Ichim, prof. Florica Ichim: Biserici de lemn dinMoldova istoric, Ed. Diagonal, Bacu,
2005;
18
efectuate asupra bisericilor de lemn din aceste doua provincii istorice romanesti
au fost valorificate intr-o carte intitulata Biserici de lemn din Basarabia si
Bucovina de Nord.33
Revenind la lucrarea de sinteza pomenita mai sus, domnul profesor ne-a
relatat ca aceasta are la baza teza de doctorat cu titlul Biserici moldovenesti
de lemn, sustinuta in anul 1998 la Institutul de Etnografie si Folclor C.
Brailoiu , avand ca indrumator de doctorat pe cercetatorul prof. Dr. Radu O.
Maier.
Desigur ca teza de doctorat a fost inbunatatita si completata cu lucrari
noi aparute, fiindu-i schimbat titlul in Biserici de lemn din Moldova
istorica, exprimand astfel faptul de a ne referi la intreaga provincie istorica a
Moldovei, asa cum arata ea inainte de rapirea Bucovinei de Nord si a
Basarabiei si alipirea lor Rusiei Tariste.
Cartea s-a bucurat de la bun inceput de aprecieri competente asupra
materialului expus din partea doamnei prof. Sabina Ispas, directorul Institutului
de Etnografie si Folclor C. Brailoiu Bucuresti, care a avut amabilitatea de a
scrie si Cuvant inainte.
Structurata pe 4 capitole, lucrarea si-a propus sa dezvolte in continutul
acestora cele mai esentiale probleme care definesc acest gen al arhitecturii
populare religioase din lemn.
In capitolul I, intitulat Materiale si tehnici de constructie, autorul a
dezbatut problema materialelor de constructie, tehnici traditionale de
constructie, restaurari, renovari, reparatii etc.
Al II-lea capitol al cartii trateaza Tipologia planimetrica a bisericilor
de lemn din Moldova, definind urmatoarele tipuri : planul de nava cu absida
altarului nedecrosata; planul de nava cu absida altarului decrosata simetric si
33
Prof. Dr. Dorinel Ichim: Biserici de lemn din Basarabia i Bucovina de Nord, Editura Fundaiei
CulturaleRomne, Bucureti, 2000.
19
racordeaza.
Boltile cu baza poligonala acopera fiecare dintre cele 3 spatii interioare:
pronaosul, naosul si altarul. Sistemul de boltire in cruce se intalneste la
bisericile cu plan treflat, unde si absidele laterale sunt boltite.
Axa longitudinala a boltilor pronaosului, naosului si altarului este
intersectata de axa perpendicular ce uneste boltile absidelor laterale cu cea a
naosului. Din cate mi-am putut da seama, aceasta boltire in cruce ii apartine ca
apreciere si lansare in literatura de specialitate cercetatorului Dorinel Ichim.
Credem ca nimic nu este mai placut si mai fascinant atunci cand ne
referim la decorul bisericilor de lemn. Aici mesterii moldoveni s-au intrecut pe
ei insisi inaltand constructii pe care le-a infrumusetat cu dalta, toporul si
fierastraul. Unii dintre mesteri, dupa ce au terminat lucrarea inchinata
Domnului si-au incrustat numele undeva mai ascuns, cu modestie si cu
oarecare retinere, dar cei mai multi au ramas anonimi.
Decoratia exterioara este amplasata cu precadere la ancadramentele usii
de la intrare, la ferestre, la pridvor si la stalpii acestuia, la braul sub forma de
franghie sau colac, la console, la ocnitele daltuite sub streasina si nu numai.
Decoratia interioara este bogat reprezentata in fiecare dintre cele trei
incaperi. In pronaos, pe peretele despartitor ce il separa de naos, mesterii au
impodobit stalpii cu motive ornamentale ingenios compuse si executate in fibra
densa a lemnului de stejar. Aici, in pronaos, numit si biserica femeilor, se
afla cele patru icoane imparatesti, candelele, sfesnicele si icoana hramului.
20
21
34
Prof. Dr. Dorinel Ichim: Monumente de arhitectur popular de lemn din Judeul Bacu Bisericile de
lemn,Editura Episcopiei Romanului i Huilor, 1984, p. 19, i pe maneta supracopertei.
22
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
23
24
25
26