DETERMINAREA RISCURILOR I A PRAGULUI DE SEMNIFICAIE

N CADRUL AUDITULUI FINANCIAR AL UNEI ENTITI

Profesor coordonator:
Lect.univ.dr. Necsulescu Ecaterina

Student
Secareanu Corneliu

1. INTRODUCERE
Timpul pe care l trim este caracterizat de ample procese de reform economic i
financiar, ale cror obiective le reprezint promovarea i implementarea unor metodologii
armonizate cu bun practic pe plan european i mondial. Din acest punct de vedere, auditul este
un domeniu de vrf al teoriei i practicii economico- financiare.
Auditul reprezint examinarea de ctre o persoan independent i competent a fidelitii
reprezentrilor contabile i financiare, fiind cheia de baz pentru probitatea i credibilitatea
tranzaciilor economice.
Auditorul trebuie s planifice si s desfsoare angajamentul de audit astfel nct s
reduc riscul de audit pn la un nivel acceptabil de sczut care s fie consecvent cu
obiectivul unui audit. Aici intervine pragul de semnificatie al auditului.
Auditorul reduce riscul de audit prin crearea si efectuarea unor proceduri de audit prin
care s obtin probe de audit suficiente si adecvate, pentru a fi capabil s contureze
concluzii rezonabile pe care s fundamenteze o opinie de audit. Certificarea rezonabil
este obtinut atunci cnd auditorul a redus riscul de audit la un nivel acceptabil de
sczut.
n acest context, devin extrem de importante, asadar, conceptele de risc n audit si
prag de semnificatie, pe care le vom trata n continuare.

2. RISCURILE DE AUDIT. DETALIEREA RISCULUI

INERENT
Riscul de audit este o functie a riscului unor denaturri semnificative n situatiile financiare
si a riscului ca auditorul s nu detecteze o astfel de denaturare. Legislatia 1 stabilete standarde i
ofer instruciuni pentru obinerea nelegerii sistemelor de contabilitate i a celor de control
intern, precum i a riscului de audit.
Controlul obiectivelor n cadrul unui audit financiar este planificat n funcie de
factorii de risc i de importana relativ a acestora, care difer de la o ntreprindere la alta 2.
n acest context, exist mai multe categorii de riscuri n auditul financiar, care pot fi
clasificate n functie de mai multe criterii.
a). n functie de posibilitatea de a se produce exist:
riscuri potentiale;
riscuri posibile.
1 Standardul de Audit (ISA) nr. 400, Evaluarea riscurilor i a controlului intern .
2 Conform Normelor de audit nr. l/1995 ale Corpului Experilor Contabili i Contabililor
Autorizai din Romnia.
2

b). n functie de caracteristicile proprii entittii, riscurile generale specifice entittii se

refer la:
riscurile legate de situatia economic a nteprinderii;
riscurile legate de organizarea general a ntreprinderii;
riscuri legate de natura structurilor si regulilor;
riscuri legate de calitatea gestiunii;
riscuri legate de sistemul contabil si sistemul intern, bine organizate si aplicate;
riscuri legate de atitudinea conducerii.
c). n functie de natura operatiunilor tratate n contabilitate si a riscurilor atasate
acestora avem :

riscurile legate de date repetitive;

riscurile legate de date punctuale complementare celor repetitive;

riscuri legate de date exceptionale din operatiuni de natur exceptional.

Mai exist si alte categorii de riscuri:

riscuri legate de conceperea si functionarea sistemelor;

riscuri legate de procedeele si domeniile semnificative alese de auditor.

Din alte puncte de vedere, exist urmtoarele categorii de riscuri:

riscuri legate de situaia economic a ntreprinderii;

riscuri legate de organizarea general;

riscuri legate de atitudinea conducerii.

Riscul pe care i-l asum auditorul de a nu detecta erorile sau fraudele i s formuleze o
opinie eronat reprezint riscul de audit. Pentru ca activitatea de audit a unei societi s fie
eficient trebuie ca RA3<5%.
Riscul de audit este explicat prin importanta a trei tipuri de riscuri componente. Acestea
sunt riscurile cele mai importante care trebuie avute n vedere n activitatea de audit.
RA = Ri x RC x RN;
RA = RI x RNNE x (RC x RNE);
n care: RA - riscul de audit; RI - riscul inerent (general si specific); RC - riscul de control;
RN - riscul de nedetectare; RNNE - riscul de nedetectare neasociat esantionrii; RNE - riscul
de nedetectare prin esantionare.
RISCURILE INERENTE SAU POTENTIALE sunt cele care sunt susceptibile teoretic
de a se produce dac nici un control nu este exercitat pentru a le preveni sau detecta si corecta
erorile ce ar putea s se produc. Aceste riscuri sunt comune tuturor entittilor. Reprezint
evaluarea auditorului privind probabilitatea ca o declaratie eronat sau o neregularitate s poat
aprea nainte de analizarea eficacittii controalelor interne. Evaluarea riscului inerent trebuie s
se bazeze pe ntelegerea activittii entittii auditate si pe discutiile cu managerul.
RI = RIG x RIS
RIG - Risc inerent general; RIS - Risc inerent specific.
n structura sa, riscul inerent de audit cuprinde riscul inerent global sau conjunctural i
riscul inerent specific, componente prezentate succint n figura de mai jos.
Figura nr. 1. Riscul inerent de audit
3 Riscul de Audit.
3

Sursa: http://www.contabilii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=575:auditriscurile-in-audit&catid=82:examenexpertcontabil&Itemid=57.

RIG se calculeaz cu media aritmetic a riscului activitii clientului, riscului de

management, riscului contabilitii i a riscului activitii de audit. n acest caz, exist 4 grupe de
valori corespunztoare tipurilor de risc, i anume:
[0 -24,99%] - risc foarte sczut;
[25% - 49,99%] - risc sczut;
[50% - 74,99%] - risc mediu;
[>75%] - risc ridicat.
Atributele existente n cazul riscului inerent sunt relevate n tabelul de mai jos.
Tabelul nr.1. Exemple de atribute considerate de auditor n cazul riscului inerent

Sursa: Audit Guide for Consideration of the Internal Control Structure in a Financial Statement Audit

Pentru determinarea fiecrui risc se ntocmete o foaie de lucru. Riscurile inerente

specifice apar la nivelul soldurilor de conturi. Pentru fiecare element patrimonial auditat exist
ntrebri standard care se pot adapta i auditorul le poate folosi. Pentru a aprecia riscul inerent
global sunt elaborate unele liste cu ntrebri, formulate n aa fel pentru c un rspuns afirmativ
ar nsemna un factor de risc. Nivelul factorilor de risc inerent sunt relevate n tabelul de mai
jos.
Tabelul nr. 2. Nivelul factorilor de risc inerent

Sursa: Curtea de Conturi, Manual de Audit Financiar i Regularitate, http://www.

curteadeconturi.ro/sites/ccr/RO/Control%20si%20Audit/Documente/Manual%20audit%20financiar.pdf.

Evaluarea riscului inerent trebuie s se bazeze pe nelegerea activitii entitii auditate i

pe discuiile cu managementul. De asemenea, n evaluarea riscului inerent auditorul trebuie s
in cont de o serie de factori, dup cum urmeaz4:
Natura entittii supuse auditului (imaginea intern si extern a respectivei entitti, gradul de
structurare si ordonare a activittilor si competentelor);
Activitatea pe care o desfasoar respectiva companie (uzura moral a tehnologiei,
echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate);
Elemente specifice ramurii industriale unde opereaz entitatea (de exemplu, conditiile
economice si concurenta, asa cum au fost indentificate);
Operaiunile economice neobinuite (exist o probabilitate mai mare ca operaiunile
neobinuite ale entitii, spre deosebire de operaiunile de rutin, s fie nregistrate sau prelucrate
incorect, datorit lipsei de experien);
Aplicarea raionamentului profesional la nregistrarea corect a operaiunilor i a
soldurilor conturilor (o mare parte din soldurile conturilor necesit o atenie deosebit din
partea conducerii deoarece riscul nregistrrilor eronate este ridicat);
Active susceptibile a fi deturnate (auditorii apreciaz c n cazul operaiunilor ce presupun pli
sau ncasri n numerar, riscul inerent este ridicat);
Numrul locaiilor - birouri regionale, filiale, etc. (riscul inerent este ridicat atunci cnd
responsabilitile importante sunt transferate unui numr mare de locaii ale entitii);
Experienta si cunostintele cadrelor de conducere (eventualele schimbri intervenite n cursul
exerciiului la nivelul conducerii);
nelegerea entitii i a activitilor sale (trebuie s fie suficient de cuprinztoare pentru a
permite auditorilor s evalueze riscul inerent);
Complexitatea legilor i a principiilor contabile (pot exista regulamente contabile noi i
complexe, ceea ce implic o atenie sporit din partea auditorului, deoarece riscul apariiei
erorilor sau neregularitilor este ridicat).
Formularul de evaluare a riscului inerent este destinat s ajute auditorul n aciunea de
determinare a riscului inerent pentru fiecare categorie de operaiune verificat.
Tabelul nr. 3. Formularul de evaluare a riscului inerent

4 Curtea de Conturi, Manual de Audit Financiar i Regularitate, http://www.curteadeconturi.ro/sites/

ccr/RO/Control%20si%20Audit/Documente/Manual%20audit%20financiar.pdf.

Sursa: Curtea de Conturi, Manual de Audit Financiar i Regularitate, p. 17-18,

http://www.curteadeconturi.ro/sites/ccr/RO/ControlAudit/Documente/Manual%20audit%20financiar.pdf.

Acest formular este orientativ pentru auditor, n ceea ce privete categoriile de informaii
pe care trebuie s le conin. Coninutul documentului, precum i elementele de evaluare,
rmnnd la alegerea auditorului pentru fiecare misiune de audit n parte.
Formularul prezentat mai sus presupune ca auditorul s efectueze urmtoarele activiti:

s identifice categoriile de operaiuni din situaiile financiare care vor fi testate;

s documenteze factorii utilizai n evaluarea riscului inerent;

s evalueze riscul (ridicat, mediu, sczut) pentru fiecare factor de risc inerent

identificat.
n evaluarea influentei fiecrui factor asupra acuratetei situatiilor financiare, auditorul
foloseste rationamentul su profesional. Acelasi lucru este valabil si la determinarea riscului
inerent la nivelul soldului si al fiecrei categorii de operatiuni financiare.
Pentru ndeplinirea programului misiunii, auditorul trebuie s asocieze un risc inerent
ridicat pentru orice asertiune elaborat de conducerea entittii si numai n msura n care
indentific argumente solide poate diminua acest risc.
Dup identificarea riscurilor specifice acestea trebuie nregistrate n documentele de lucru.
n acelai timp, se va nregistra att cauza, care a condus la apariia acestor riscuri ct i efectul
asupra acurateei, a caracterului complet sau a regularitii situaiilor financiare.

3. DEFINIREA SI DETERMINAREA PRAGULUI DE

SEMNIFICATIE. CRITERII DE DETERMINARE

Prin prag de semnificaie5 se nelege nivelul, mrimea unei sume, peste care auditorul
consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta att regularitatea i sinceritatea
conturilor anuale, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului
ntreprinderii.
Exist o corelaie strns ntre pragul de semnificaie i riscul de audit. Pragul de
semnificaie a fost definit astfel: Informaiile sunt semnificative dac omisiunea sau declararea
lor eronat ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor
financiare. Pragul de semnificaie depinde de mrimea elementului sau a erorii judecate n
mprejurrile specifice ale omisiunii sau declarrii eronate. Astfel, pragul de semnificaie ofer
mai degrab o limit, dect o caracteristic calitativ primar pe care informaia trebuie s o aib
pentru a fi util6.
ntr-o prim faz a misiunii sale, auditorul trebuie s stabileasc un prag global de
semnificaie pentru o bun orientare i planificare a misiunii. n cursul misiunii de audit,
pragurile de semnificaie stabilite evit ca unele lucrri care nu vor avea rol n fundamentarea
opiniei asupra conturilor anuale s fie executate. n ncheierea misiunii, o eventual depire a
pragului global de semnificaie l determin pe auditor s propun corectarea erorilor.
Se folosesc drept elemente de referin pentru determinarea pragului de semnificaie fie
capitalurile proprii, fie rezultatul net sau cifra de afaceri. Aceste elemente sunt cunoscute drept
baz de referin, n raport cu care pragul se determin n valori absolute sau relative.
Determinarea pragului de semnificatie. Desi Standardele de Audit indic o arie de
aplicabilitate larg pentru determinarea pragului de semnificatie, exist criterii universal
acceptate pentru acest calcul, validate de practic. n practic aceast msurare se bazeaz pe
proportia din totalul activelor, cifrei de afaceri si din profitul brut, nainte de impozitare, existnd
si alte criterii care se pot folosi, cum ar fi capitalul propriu sau capitalul de lucru.
Metodologia de determinare a pragului de semnificatie, raportat la
active, cifra de afaceri si profitul brut, se poate sintetiza n tabelul urmator:
Tabelul nr. 4. Metodologia de determinare a pragului de semnificatie

Tipul

Referinta de calcul

Procent

Factor de fiabilitate
(FF)

Total active

1%

Total active

2%

5 Standardul 320 n Audit.

6 Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare al Comitetului pentru
Standarde Internaionale de Contabilitate, OMF nr. 403/04.10.1999 i Standardele de Audit 2000, p. 93,
pct. 3.
7

II

Cifra de afaceri

0.5%

Cifra de afaceri

1%

Profit brut

5%

Profit brut

10%

III

Sursa: http://www.scribd.com/doc/28745987/Alegerea-Pragului-deSemnificatie-Global-in-Auditul-Financiar.
Total active = imobilizari + active circulante
Cifra de afaceri = venituri din productia vnduta+venituri din vnzarea
marfurilor + venituri din subventii de exploatare
Profitul brut = profit din exploatare + profit din activitatea financiara +profit
din activitatea exceptionala
Nivelul pragului de semnificatie se stabileste, de obicei, ntre valoarea
celui mai mic si a celui mai mare din factorii calculati, situndu-se n intervalul
indicat de factorii 1-6. n functie de circumstante, de natura activittii, pragul de
semnificatie se poate stabili peste sau sub limitele prezentate, n functie de
rationamentul profesional al auditorului.
Cea mai uzitat metod n practica pentru calculul pragului de
semnificatie este cifra de afaceri: NPS = CA x 0.5% - factor de fiabilitate 3, unde
NPS - nivelul pragului de semnificatie; CA - cifra de afaceri.

Exist trei etape importante n determinarea pragului de semnificaie n audit, i anume:

Stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificaie;
Determinarea erorii tolerabile;
Estimarea erorilor probabile si compararea lor cu valoarea preliminar a pragului
de semnificatie.
Relaia ntre pragul de semnificatie i riscul de audit este invers proporional. Cu ct
este mai nalt nivelul pragului de semnificaii, cu att este mai sczut riscul de audit i invers7.
7 Standardul de Audit nr. 320, Pragul de semnificaii.
8

Aceast relaie este invers proporional atunci cnd auditorul determin natura, durata i
ntinderea procedurilor de audit. Dac auditorul determin, dup planificarea procedurilor
specifice de audit, c nivelul acceptabil al pragului de semnificaii este sczut, atunci riscul de
audit este crescut.

3.1.CONCLUZII
Stabilirea riscurilor semnificative, care apar n majoritatea angajamentelor de audit,
este o problem de rationament profesional a auditorului. n exercitarea acestui
rationament, auditorul exclude efectul controalelor identificate referitoare la acel risc
pentru a determina dac natura riscului, mrimea probabil a denaturrilor
potentiale, inclusiv posibilitatea ca riscul s dea nastere la mai multe denaturri,
si probabilitatea de aparitie a riscului sunt astfel nct reclam o atentie special n audit.
Este mai putin probabil ca tranzactiile de rutin, simple, care sunt supuse procesrii
sistematice, s dea nastere unor riscuri semnificative pentru c poart riscuri inerente
mai mici. Pe de alt parte, riscurile semnificative deriv, de cele mai multe ori, din riscurile
de afaceri care ar putea da nastere unei denaturri semnificative.
De o manier general, riscul reprezint probabilitatea ca un eveniment nedorit s se
produc sau probabilitatea ca un eveniment dorit s nu se produc. Aparitia sau neaparitia acelui
fenomen poate s fie aleatorie, ns acest lucru nu este obligatoriu, nu este general valabil.
Uneori facem estimri si pronosticuri si apoi asteptm s ni se dezvluie rezultatul unor
fenomene asupra crora nici noi, nici alte persoane nu am putea interveni. ntr-o astfel de
situatie, putem s apreciem c riscul are caracter obiectiv. Alteori anumite persoane si asum
riscuri si nu au posibilitatea s influenteze rezultatele fenomenelor, cnd ne referim la factori
subiectivi asupra evenimentelor, care determin cresterea riscului asumat.
Conceptul de risc este unul destul de complex, lucru demonstrat si de tipologia
complex a riscurilor dintr-o entitate. Dintre acestea, riscurile inerente analizate n lucrarea de
fat reprezint o component prioncipal. n acelasi timp, pentru a putea analiza corect riscurile
auditului financiar ntr-o companie, am abordat si conceptul de prag de semnificatie.
Mediul economic, si n special investitorii, creditorii, partenerii comerciali, statul, reclam
n zilele noastre asigurri responsabile cu privire la veridicitatea informatiilor emise de entittile
economice, n primul rnd a informatiilor fcute publice prin situatiile lor financiare anuale. Att
utilizatorii informatiilor din situatiile financiare anuale, ct si emitentii acestor situatii, nu si pot
asuma riscul ca acestea s contin erori sau omisiuni semnificative.

Capitolul 4. Studiu de caz privind gestiunea

riscului bancar pe exemplul BCR

4.1.Principalele tipuri de risc la BCR

4.1.1.Riscul de credit

Banca Comerciala Romana este expusa riscului de credit ca rezultat al

activitatilor de plasament, acordare de credite si efectuare de investitii si in cazurile
in care BCR actioneaza ca intermediar in numele clientilor sai sau a altor terti
sau emite scrisori de garantie.
Riscul de credit asociat cu activitatile de plasament si de investitii este
gestionat prin intermediul procedurilor de administrare a riscului de credit. Acest
risc este controlat atat prin selectarea unor parteneri cu ratinguri de risc bune, prin
monitorizarea activitatilor si ratingurilor acestora cat si prin utilizarea metodei
limitelor de expunere si, unde este cazul, prin obtinerea de garantii.
BCR este expusa riscului de credit in principal ca rezultat al activitatii de
creditare. Valoarea care reprezinta expunerea la acest risc de credit este data de
valoarea contabila a creditelor si avansurilor acordate de catre BCR recunoscute in
bilantul contabil. BCR este expusa riscului de credit provenind din multe alte active
financiare, inclusiv instrumente derivative si titluri de valoare, expunerea la risc
fiind egala cu valoarea contabila din bilant a acestor instrumente. In plus, BCR este
expusa riscului de credit extrabilantier prin angajamentele de prelungire a
creditarilor si a garantiilor emise.
Pentru minimizarea acestui risc exista proceduri pentru evaluarea atenta a
solicitantilor de credite si pentru monitorizarea capacitatii clientilor de a rambursa
creditul si dobanda aferenta pe durata creditarii si stabilirea unor limite de
expunere, pe imprumutati, grupuri de imprumuturi si pe segmente de activitate.
Concentrarea riscului de credit aferent instrumentelor financiare exista
pentru grupe de clienti sau alti terti care prezinta caracteristici similare economice
si a caror capacitate de rambursare a creditelor este similar afectata de schimbarile
in mediul economic. Principala concentrare a riscului de credit deriva din expunerea
individuala si pe categorii de clienti in ceea ce priveste creditele si avansurile
acordate de BCR.
Limita maxima de expunere la riscul de credit care ar fi recunoscuta la data
bilantului daca contrapartida nu ar putea onora obligatiile contractuale si fara a lua
in considerare orice garantie, este estimata la 15.536.054 mii RON. Asadar,
expunerea la riscul de credit depaseste semnificativ provizioanele pentru
deprecierea valorii creditelor.

4.1.2.Riscul de dobnd

BCR se confrunta cu riscul de rata a dobanzii in principal datorita expunerii la

fluctuatiile nefavorabile ale ratei dobanzii pe piata in masura in care activele si
10

datoriile purtatoare de dobanzi devin scadente sau li se modifica rata dobanzii, in

perioade diferite sau in sume diferite.
Activitatile de gestionare a activelor si datoriilor purtatoare de dobanda se
desfasoara in contextul expunerii bancii la fluctuatiile ratei dobanzii. In general, BCR
este usor sensibila la fluctuatia datoriilor deoarece activele sale purtatoare de
dobanzi au o scadenta reziduala mai mare si li se modifica rata dobanzii mai rar
decat datoriile purtatoare de dobanzi. Aceasta inseamna ca in conditiile unei piete
in care rata de dobanda este in scadere, marjele de dobanda se modifica pe masura
ce datoriile isi modifica rata dobanzii. Cu toate acestea, efectul fluctuatiilor ratei
dobanzii depinde de o serie de factori, inclusiv de masura in care instrumentele
financiare sunt rambursate la date diferite de datele contractuale sau de variatiile
ratelor de dobanda sau ale valutelor.
BCR incearca sa mentina o pozitie neta pozitiva pentru instrumentele
financiare purtatoare de dobanzi. Pentru aceasta, BCR utilizeaza un mix de
instrumente cu rate de dobanda fixe si variabile pentru care incearca sa controleze
necorelatiile dintre datele la care se restabilesc dobanda de incasat la activ si
dobanda de plata la datorii sau, daca este mai devreme, datele la care ajung
instrumentele la scadenta.

Ratele de dobanda pentru moneda nationala si principalele valute straine la

31 decembrie 2005 si 31 decembrie 2004 erau urmatoarele:
Valuta
RON
Euro
Euro
Euro
USD

Rata de dobanda
BUBOR 3 luni
EURIBOR 3 luni
EURIBOR 6 luni
LIBOR 6 luni
LIBOR 6 luni

31 Decembrie 2005 31 Decembrie 2004

7.60%
17.60%
2.50%
2.20%
2.60%
2.20%
2.60%
2.20%
4.70%
2.80%

4.1.3.Riscul valutar

BCR este expusa riscului valutar prin tranzactiile de schimb valutar si prin
investitii in operatiuni externe. Exista de asemenea un risc bilantier legat de
posibilitatea cresterii datoriilor monetare nete in valuta sau de scadere a activelor
monetare in valuta ca urmare a fluctuatiilor cursului de schimb.
Principalele valute detinute de BCR sunt EUR si USD. BCR isi gestioneaza
expunerea la modificarile cursului de schimb prin modificarea mixului de active si
datorii.
Pozitiile de schimb valutar deschise reprezinta o sursa a riscului valutar.
Pentru a evita pierderile care pot fi generate de fluctuatiile nefavorabile ale cursului
de schimb, BCR urmareste mentinerea unei pozitii valutare globale lungi. Pentru a
reduce riscul valutar, BCR a introdus ordinele de tip "stop - pierdere" in cadrul
operatiunilor de piata.

11

4.1.4.Riscul de lichiditate

Riscul de lichiditate este generat de politica de finantare a activitatilor BCR si

de gestionare a pozitiilor de active. Acesta include atat riscul ca BCR sa intalneasca
dificultati in procurarea fondurilor necesare pentru refinantarea activelor la
scadentele si dobanzile aferente, cat si riscul rezultand din incapacitatea de a
lichida un activ la o valoare apropriata de valoarea sa justa intr-o perioda de timp
corespunzatoare.
BCR are acces la surse de finantare diversificate. Fondurile sunt atrase printro gama vasta de instrumente incluzand depozite, imprumuturi, obligatiuni emise si
capital social. Aceasta imbunatateste flexibilitatea atragerii de fonduri, limiteaza
dependenta fata de un singur tip de finantare si conduce la o scadere generala a
costurilor implicate de atragerea de fonduri.
BCR incearca sa mentina un echilibru intre continuitatea si flexibilitatea
atragerii de fonduri, prin contractarea de datorii cu scadente diferite. BCR evalueaza
in permanenta riscul de lichiditate identificand si monitorizand modificarile de
finantari si diversificand baza de finantare.

4.1.5.Riscul fiscal

Guvernul Romaniei dispune de un numar de agentii abilitate sa efectueze

controale in cadrul societatilor romanesti cat si in cadrul societatilor straine care
desfasoara activitati in Romania. Aceste controale sunt similare cu inspectiile fiscale
realizate de autoritati din alte tari, dar se pot extinde nu numai la probleme de
natura fiscala, dar si alte probleme legate de legislatie si regulamente in care
respectiva agentie ar putea fi interesata. Agentiile abilitate sa realizeze astfel de
controale par sa fie expuse la luarea unor decizii arbitrare intr-o masura mai mare
decat agentiile similare din alte tari. Este probabil ca Banca si filialele cu sediul in
Romania sa fie supuse in viitor la diverse controale pe masura ce se vor promulga
noi legi si regulamente.

4.2.Ci de reducere a riscului bancar

BCR are o abordare integrat, dedicat identificrii, nelegerii, evalurii si

administrrii riscului de afaceri, inclusiv a riscului de credit si de piat, de
lichiditate, de rat a dobnzii, valutar, operational si financiar.
Politica BCR privind riscurile este conceput pentru cresterea sistematic si
continu a valorii corporatiei si ndeplinirea obiectivelor strategice n cadrul unui
management orientat ctre crearea de valoare. n plus, promovarea numelui si
reputaiei, precum si a brand-ului su reprezint prioritti cheie pentru BCR, a crui
conduit fat de clienti este caracterizat prin corectitudine si simt de rspundere.

12

Activittile Bncii privind managementul riscurilor sunt concepute pentru a

proteja dezvoltarea durabil si soliditatea pe termen lung, care, la rndul lor, ajut
la protejarea intereselor numeroaselor prti implicate. Managementul riscurilor este
parte integrant a tuturor proceselor decizionale si de afaceri n cadrul Grupului
BCR. Structura managementului, sistemul de planificare si sistemele de raportare
detaliat si informationale, n special, constituie bazele pentru integrarea
organizational a managementului riscurilor n procesele de afaceri.
n calitate de furnizor de servicii financiare, activitatea Bncii este expus
unei mari varieti de riscuri. Drept urmare, BCR opereaz un sistem eficient de
identificare, comunicare si tratare a riscurilor din stadiu incipient, cu scopul de a
identifica ct mai devreme posibil riscurile potentiale asociate activittilor bancare,
evalundu-le conform criteriilor stabilite, de a evalua posibilele consecinte
cantitative si calitative ale aparitiei acestor riscuri si de a lua msurile adecvate
pentru reducerea lor. Diversele procese si instrumente utilizate, adaptate profilului
de risc respectiv, sunt mbunttite in mod constant, suplimentate si optimizate n
concordant cu cerintele statutare.
BCR intentioneaz s si intensifice eforturile si s se alinieze la
reglementrile Basel II ncepnd cu 2006, dorind s aplice gradual metode avansate
pentru riscul de credit - Bazate pe Ratingul Intern (BRI).
BCR stabileste limitele de expunere la riscul de credit pentru institutiile de
credit. Asemenea limite sunt calculate pe baza analizei aspectelor financiare si
nefinanciare ale acestor institutii. Noul sistem de punctare care utilizeaz un sistem
de clasificare granular este de asemenea un model de rating previzional si un
instrument pentru evaluarea riscului de credit n vederea realizrii unui proces
precis de luare a deciziilor. BCR foloseste variabile cantitative, calitative si de risc de
tar, calculnd un scor final (grad final de risc) pentru fiecare entitate financiar.
Banca acord diferite valori ponderate cu riscul acestor variabile, clasificnd
institutiile de credit n 7 categorii, de la A (cel mai redus risc) la G (cel mai ridicat
risc) si, n consecint, stabileste limita maxim de expunere la risc pentru fiecare
institutie.
BCR a beneficiat de consultant pe probleme de management al riscurilor si
alocarea capitalului acordat de un reprezentant BERD. Expertul a oferit BCR
consultant specific n managementul riscurilor, n special riscul de credit si de
rat a dobnzii, a evaluat realizrile BCR prin prisma celor mai bune practici
internaionale si a identificat decalajele si deficientele, dac a fost cazul, n
procesele si politicile de management al riscurilor.

4.3.Indicatorii de risc bancar (pe exemplul unui credit

acordat de BCR)

4.3.1.Prezentarea S.C. Terra V&D Com S.R.L.

13

1.Scurt istoric al societii comerciale

Societatea comercial a fost pus n funciune n anul 1992.
Ultima modernizare important a avut loc 1998, ceea ce implic astzi uzuri fizice
i morale ale utilajelor i echipamentelor tehnologice.

2.Prezentarea general a societii comerciale

Denumirea societii: Societatea comercial Terra V&D S.R.L. Bucureti.
Sediul: Sos. Alexandriei, nr. 20, Sector 5.
Domeniul de activitate:

Casino, jocuri de noroc si pariuri.

Fabricare si comercializare aparate pentru jocuri de noroc.

Cod fiscal: 5494134

Nr. Inreg. La Registrul Comertului: J40/31415/1992
Capital social: 200 lei, impartit in 20 parti sociale, in valoare de 10 lei fiecare
Date despre asociati:

TRISTARU N.VICTOR, asociat unic

Cod numeric personal:1650419400397; Cetatenie :romana;

Adresa :Sos. ALEXANDRIEI nr. 20 bloc L6 sc. 1 etaj 4 ap. 14 sector 5 cod postal
70000
Data nasterii :19-04-1965; Locul nasterii :CRAIOVA-DOLJ
Nr. de angajati: 6

Bilan Terra V&D Com S.R.L.

lei
ACTIV

2004

2005

PASIV

Denumire indicator
Imobilizari corporale

2004

2005

Denumire indicator
95198

67049

Imobilizari necorporale

ACTIVE IMOBILIZATE

95198

Stocuri

24550

Capital social

200

200

CAPITALURI PROPRII

-26108

13425

67049

Datorii pe termen scurt

22650
9

7711

39255

Datorii pe termen lung

12347

14

6
Creane
Disponibilitai baneti
ACTIVE CIRCULANTE
Cheltuieli n avans
TOTAL ACTIV

66701

19685

6050

2540

97301

61480

7902

16083

20040
1

14461
2

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli

Venituri in avans

20040
1

14461
2

TOTAL PASIV

Contul de profit i pierdere

lei
Denumire indicator

2004

2005

Cifra de afaceri

161060

103518
6

Venituri din exploatare

167606

Cheltuieli de exploatare

2004

2005

Venituri extraordinare

103518
6

Cheltuieli extraordinare

168006

989999

Rezultatul extraordinar

-400

45187

Venituri totale

167810

1035228

204

42

Cheltuieli totale

172089

992902

Cheltuieli financiare

4083

2903

-4279

42326

Rezultatul financiar

-3879

-2861

Impozitul pe profit

2793

42326

Rezultatul net

-4279

39533

Rezultatul de exploatare
Venituri financiare

Rezultatul curent

Denumire indicator

Rezultatul brut

15

Evolutia firmei in ultimii 6 ani in functie de cifra de afaceri (RON)

2000
2001
2002
2003
2004
2005
10518
31762
103896
104845
161061
1035186

Cifra de afaceri in ultimii 6 ani

1100000
1000000
900000
800000
2000
2001
2002
2003
2004
2005

700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
Row 3

4.3.2.Prezentarea proiectului de investiie

Investiia const n achiziionarea a 3 autocamioane Roman pentru lrgirea

capacitii de distribuie a mrfurilor produse de S.C. Terra V&D Com S.R.L. n prezent
distribuia mrfurilor se face n proporie de 10% prin autocamioanele aflate n dotare i
n proporie de 90% prin intermediul unei societi de transport. Pentru finanarea
investiiei S.C. Terra V&D Com solicit Bncii Comerciale Romne un credit de 4
miliarde de lei din care va primi 3,6 miliarde de lei. Durata de exploatare a investiiei
este de 10 ani, timp n care amortizarea sa va fi degresiv, cu o cot de 20%. Dup
expirarea perioadei de exploatare, mijloacele de transport vor avea o valoare rezidual
de 700 milioane de lei.
Cifra de afaceri i marja asupra cheltuielilor variabile de exploatare, care vor fi
generate de proiectul de investiie pe ntreaga perioad de exploatare sunt prezentate n
tabelul urmtor:
Ani

CA

mcv

Ani

CA

mcv

2007

4000000

30

2012

7000000

55

2008

4500000

35

2013

7200000

55

2009

5000000

40

2014

6900000

50

16

2010

5700000

45

2015

6400000

45

2011

6500000

50

2016

6200000

40

4.3.3.Analiza economico-financiar a firmei. Calculul

indicatorilor de bonitate.

1.Analiza economico-financiar a firmei.

Fondul de rulment = Capitaluri permanente Active imobilizate la sfritul
anului
Capitalurile permanente = Capitalurile proprii + Datoriile pe termen lung
Capitalurile permanente = 13.425+123.473=136.898
Fondul de rulment = 136.898-67.049=69.849
Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creane + Clieni Datorii
de exploatare
N.F.R. = 39.255+19.685-7.714=51.226
Trezoreria neta = F.R. N.F.R. = 69.849-51.226=18.623
Fondul de rulment pozitiv indic o capacitate a capitalurilor permanente de a
finana integral activele imobilizate i o parte din activele circulante. ntreprinderea
are capitaluri permanente ntr-o sum destul de ridicat pentru a-i finana integral
imobilizrile, i are lichiditi excedentare care-i permit s fac fa riscurilor diverse
pe termen scurt.
Necesarul de fond de rulment pozitiv indica insuficienta de resurse la nivelul
bilantului, care trebuie acoperita prin excedentul de fond de rulment sau prin
credite bancare pe termen scurt.
Trezoreria

net

pozitiv

semnific

faptul

ntreprinderea

constituie

plasamente financiare fa de partenerii financiari pentru o sum care o depete

pe cea a resurselor pe termen scurt obinute de la partenerii financiari. Rezultatul
de 18 milioane de lei al trezoreriei nete, este pozitiv, dar valoarea sa redus poate
crea dificulti n rambursarea datoriilor ntreprinderii pe viitor.
Durate de rotaie

17

Durata de rotatie a activelor circulante nete

Active circulante nete

* 360
Cifra de afaceri

ACN = Total active circulante Datorii curente

ACN = 61.480-7.714=53.766

Dr ACN

ACN
53.766
* 360
* 360 18,70 zile
CA
1.035.186

Activele circulante nete reprezint un indicator care arat ct din activele

circulante ale ntreprinderii este finanat prin datorii pe termen scurt. Valoarea sa
pozitiv indic faptul c, pentru acoperirea activelor circulante, ntreprinderea
trebuie s apeleze i la alte surse, altele dect datoriile pe termen scurt (capitaluri
proprii, datorii pe termen mediu i lung). Durata de rotaie a activelor circulante
nete indic perioada medie de rotaie exprimat ca numr de zile, n care se
efectueaz o rotaie complet a activelor circulante prin intermediul cifrei de
afaceri.

Durata de rotatie a stocurilor

Stocuri
* 360
Cifra de afaceri

Durata de rotatie a stocurilor

39.255
* 360 13,65 zile
1.035.186

Creante
* 360
Cifra de afaceri
19.685
Durata de rotatie a creantelor
* 360 6,85 zile
1.035.186
Furnizori
Durata de rotatie a furnizorilor
* 360
Cifra de afaceri
Durata de rotatie a creantelor

Durata de rotatie a furnizorilor

7.102
* 360 2,47 zile
1.035.186

Valorile acestor doi indicatori indic faptul c ntreprinderea i ncaseaz

creanele ntr-un timp aproape de dou ori mai lung dect timpul n care i pltete
furnizorii, ceea ce este un aspect negativ.
Rate de rentabilitate

18

Re ntabilitatea financiara

Pr ofit net
*100
Capitaluri proprii

39.533
*100 294,48%
13.425
Cheltuieli financiare
Rata medie de dobanda
*100
Datorii financiare
R fin

Rdob

2.903
*100 2,35%
123.473

Rentabilitatea financiar reprezint rata de rentabilitate cerut de acionari

pentru

remunerarea

aciunilor.

Rata

de

dobnd

pltit

mai

mic

dect

rentabilitatea financiar, poate orienta ntreprinderea pentru contractarea de

mprumuturi pentru finanarea activitii viitoare.
Orice

actionar

sau

asociat

care

investeste

in

intreprindere

cauta

rentabilitatea. Mai mult chiar asumandu-si riscuri (ca urmare a incertitudinii reusitei
intreprinderii) ei spera sa obtina o remuneratie a plasamentului mai ridicata decat
ceea ce le propune piata. Prin urmare, apare normal faptul ca nu merita sa-ti asumi
riscuri daca remuneratia plasamentului este mai mica sau egala cu cea a pietei.

Pr ofit de exp loatare Im pozit pe profit

*100
Activul economic
AE Im obilizari ACN 95.198 53.766 148.964 lei
45.187 2.793
Rec
*100 28,46%
148.964

Re ntabilitatea economica

Aceasta rat permite s se msoare rentabilitatea global a ntreprinderii,

raportnd rezultatul din exploatare fr impozit, la suma capitalurilor investite att
de acionari ct i de ctre creditorii financiari.

Efectul de levier ( Rec Rd ) *

Datorii financiare
Capitaluri proprii

Efectul de levier (0,2846 0,0235) *

123.473
240,14%
13.425

Influena ndatorrii este pozitiv. Recurgerea la ndatorare aduce un spor de

rentabilitate pentru fondurile proprii de 240,14%. Prin urmare:
Rentabilitatea financiar = R economica + Efectul de levier
= 28,46% + 240,14% = 268.6% R financiar calculata anterior

19

Costul mediu ponderat al capitalului

Capitaluri proprii
Datorii financiare
Kd *
Activ economic
Activ economic
13.425
123.473
CMPC 294,48% *
2,35% * (1 25%) *
186,77%
148.964
148.964
CMPC Rfin *

Costul mediu ponderat al capitalului este rata de rentabilitate medie cu care

sunt remunerai att acionarii, ct i creditorii, i care va fi utilizat pentru
actualizarea Cash-Flow-urilor obinute de ntreprindere n prezent, dar i pentru
actualizarea CF rezultate din proiectul de investiie.
Cash-Flow de gestiune = Profit net + Amortizari + Dobnda
CFg = 39.533+2.903=42.436 mii lei
Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de
gestiune. Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare.
Cash-Flow disponibil = CFg Imo ACN
CFd = 42.436+28.149+129.208
CFd = 199.793 lei
Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si
creditorii. Este efectiva deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.

CFd
CMPC
199.793
Valoarea int reprinderii
106.972,74 lei
186,77%
Valoarea int reprinderii

2.Calculul indicatorilor de bonitate.

I. Indicatori de lichiditate

Lichiditatea curenta

Active circulante
61.480

7,970
Datorii pe termen scurt 7.714

Lichiditatea reprezint capacitatea agentului economic de a-i achita

obligaiile de plat pe termen scurt prin intermediul elementelor circulante din
activul bilanier. Lichiditatea este cu att mai bun cu ct rezultatul obinut este mai
mare dect 1. Cu ct lichiditatea este mai mare, cu att agentul economic are o
20

activitate mai bun, deoarece gradul de acoperire a obligaiilor de plat este mai
mare. Lichiditatea curent depete nivelul cerut de banc de 1,3/1. Lichiditatea
generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9.

Lichiditatea imediata
Li

Active circulante Stocuri

Datorii pe termen scurt

61.480 39.255
2,89
7.714

Acest indicator vizeaz capitalul circulant si ofer garania acoperirii datoriilor

curente din active curente. Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt
pe seama numerarului aflat in casierie, a disponibilitatilor bancare si a
plasamentelor de scurta durata.

II. Indicatori de profitabilitate

Rata profitului net

Pr ofitul net
39.533
*100
*100 3,82%
Cifra de afaceri
1.035.186

Aceasta rat arat procentul din Cifra de afaceri care reprezint profit. Cu ct
valoarea este mai mare, cu att activitatea de baz (vnzarea produselor finite ce
constituie profilul de activitate al firmei) reprezentat de Cifra de afaceri, este mai
profitabil. Cresterea acestei rate in 2005 fata de 2004 evidentiaza faptul ca
intreprinderea este capabila sa-si controleze costurile de productie sau sa obtina
pretul de vanzare optim.

Rata rentabilit atii fin.

Pr ofit net
39.533
*100
*100 294,47%
Capitaluri proprii
13.425

Este rata de rentabilitate a capitalurilor proprii, calculat anterior, i care

furnizeaz msura cea mai clasic a rentabilitii financiare a firmei, formulat din
punct de vedere al acionarilor.

Rata rent . ec.

Pr ofit din exp loatare Im pozit pe profit

*100 28,46%
Activ economic

Este rentabilitatea global a ntreprinderii calculat anterior.

21

III.Indicatori de gestionare a activelor

Nr . de rotatii ale stocurilor

Costul bunurilor vandute

* 360 9493,5 zile
Stocurile medii

Numarul de rotatii ale activului total

Nr rotatii AT

Venituri din exp loatare

* 360
Active totale medii

1.035.186
* 360 2577,01 zile
144.612

Indicatorul arat numrul mediu de zile n care activul total efectueaz o

rotaie complet prin intermediul Veniturilor din exploatare. Viteza de rotatie a
stocurilor este foarte mare, societatea isi scade din evidenta, stocurile intr-un timp
foarte mare.

IV.Indicatori ai gestionrii datoriilor

Gradul de acoperire a dobanzilor

Gad

Pr ofit de exp loatare

* 100
Cheltuieli cu dobanzile

45.187
* 100 1556.56%
2.903

Dobnzile bancare curente pot fi acoperite cu uurin din profitul curent. Cu

cat valoarea rezultata este mai ridicata cu atat este mai bine, societatea putandu-si
platii dobanzile (teoretic - deoarece chiar si cand se inregistreaza pierdere dobanda
se achita daca exista numerar in banca).

Gradul de indatorare

Datorii totale
131.187
* 100
* 100 90,72%
Activ total
144.612

ntreprinderea prezint un grad de ndatorare foarte ridicat, de 90,72% cu

mult peste optimul de sub 30%, dar efectul de levier al ndatorrii calculat anterior,
indic o influen pozitiv a ndatorrii. Gradul de ndatorare este un indicator de
echilibru care arat limita pn la care agentul economic este finanat din alte surse
dect fondurile proprii, deci intreprinderea este finantata mai mult din surse externe
(credite) decat din fondurile proprii.
V. Indicatorul solvabilitii patrimoniale

22

Solvabilitatea patrimoniala
SP

Capital social Re zerve

*100
Capital social Alte datorii

13.425
*100 100%
13.425

Solvabilitatea reprezint capacitatea agentului economic de a-i achita

datoriile prin valorificarea activelor sale. Indicatorul este considerat optim atunci
cnd depete 30%. Un rezultat sub 30% denot situaia financiar delicat a
firmei, aceasta avnd un grad mare de ndatorare. Solvabilitatea reflect modul n
care capitalurile proprii acoper creditele pe termen scurt sau lung, in cazul de fata
solvabilitatea arata ca toate creditele pe termen scurt sau lung au fost acoperite in
proportie de 100% din capitalurile proprii.
Sau

SP

Active totale
1,10
Datorii totale
sub 1,5/1 cerut de banc

Indicatorii luai n calcul de banc pentru calculul punctajului final sunt:

Lichiditatea imediata = 289%
Gradul de ndatorare = 90,72%
Solvabilitatea patrimoniala = 100%

Rata rentabilit atii generale

Rrg

Pr ofit net
* 100
Total cheltuieli

39.533
*100 3,98%
992.902

Gradul de acoperire a cheltuieli lor

Gach

Total venituri
*100
Total cheltuieli

1.035.228
*100 104,26%
992.902

Indicator

Valoare

Punctaj

Lichiditatea imediat

289%

Gradul de ndatorare

90,72%

Solvabilitatea patrimonial

100%

10

Rata rentabilitii generale

3,98%

10

23

Gradul de acoperire a
cheltuielilor

104,26%

10

Total scor

30

ntreprinderea intr n categoria a II-a sau B (credite n observaie).

4.3.4.Analiza proiectului de investiie.

Indicatori
Rata de actualizare utilizat n calculul VAN i RIR a fost de
30%. Dei costul mediu ponderat al capitalului ar fi indicat o valoare de
186,77%, ntreprinderea i-a luat i o marja de risc de 4,3%, chiar dac
astfel reduce valoarea actualizat a proiectului.
Valoarea actuala net este de 467.162.200 lei, ceea ce
semnific faptul c proiectul poate fi adoptat de ctre ntreprindere.
Rata intern de rentabilitate este de 33,416%, peste
rentabilitatea intern cerut de ctre banc de 15%. La o cretere a
costurilor de producie cu 1%, RIR va fi de 32,74%.

Ani

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

CA

4000000

4500000

5000000

5700000

6500000

7000000

7200000

6900000

6400000

30

35

40

45

50

55

55

50

45

mcv (%)
Cv

62

2800000

2925000

3000000

3135000

3250000

3150000

3240000

3450000

3520000

37

Cheltuieli fixe.

300000

330000

350000

370000

400000

450000

480000

430000

410000

Ch cu amo

800000

640000

512000

409600

327680

262144

262144

262144

262144

2520133

1917600

1456400

-2420133

-1312600

-318400

1785400

2522320

3137856

3217856

2757856

2207856

446350

630580

784464

804464

689464

551964

-2420133

-1312600

-318400

1339050

1891740

2353392

2413392

2068392

1655892

13

Cfg

900000

1245000

1650000

1748650

2219420

2615536

2675536

2330536

1918036

16

Can

1504287.42

1692323

1880359

2143610

2444467

2632503

2707717

2594896

2406860

23

Delta Can

170045.7

188035.9

188035.9

263250.3

300857.48

188035.9

75214.37

-112822

-188036

-75

Delta Imo

Ch dob
Profitul brut
Impozit
Profit net

Cfd

729954.3

1056964

1461964

1485400

1918562.5

2427500

2600322

2443358

2106072

17

561503.31

625422.5

665436.5

520079.7

516724.67

502920.3

414403.7

299529.9

198601.7

124

4429079.72

467162.2

540706.89

579952.9

594203.8

447206.7

427865.35

401011.3

318193

221471

141406.5

853

3757350.24

-216539

Valoarea pr
VAN 30%
Vp 35%
VAN

18

RIR

33.42

Tabelul de amortizare degresiv utilizat (20%):

An

Val neamortizata

Amortizare

24

2007

4000000

800000

2008

3200000

640000

2009

2560000

512000

2010

2048000

409600

2011

1638400

327680

2012

1310720

262144

2013

1048576

262144

2014

786432

262144

2015

524288

262144

2016

262144

262144

3250000
3000000
2750000
2500000

2008

2250000

2009

2000000

2010

1750000

2011

1500000

2012
2013

1250000

2014

1000000

2015
2016

750000
500000
250000
0
4000000

Formule utilizate la calculul VAN:

Cheltuieli le var iabile CA (

CA * mcv
)
100

Cheltuielile cu dobnzile sunt luate din graficul de rambursare.

Pb = CA Cv Cf Camo Cdob
Cfg = Pnet + Camo + Cdob

ACN CA *

Durata de rotatie a ACN

360

ACN2001 = o valoare estimat a diferenei dintre I2001 I I2000

CFd = CFg ACN

25

VAN = VA I0

RIR

( VAN 30% * 35%) ( VAN 35% * 30%)

VAN 30% VAN 35% * 100

4.3.5.Calculul riscului de creditare.

RC = RF + RC + RG + RM + RS

Riscul financiar (modelul Conan-Holder)

Z = 0,24X1 + 0,22X2 + 0,16X3 0,87X4 0,10X5

X1

Excedent brut de exp loatare

45.187

0,344
Datorii totale
131.187

X2

Capital permanent 136.898

1,043
Datorii totale
131.187

X3

Active circulante Stocuri 61.480 39.255

0,154
Activ total
144.612

26

X4
X5

Cheltuieli financiare
2.903

0,003
Cifra de afaceri
1.035.186

Cheltuieli de personal
25.300

0,025
Valoarea adaugata
1.000.331

VA = Cs + Cd + Citx + D + Rnet + Ca
Cs = cheltuieli salariale
Cd = cheltuieli cu dobnzile
Citx = cheltuieli cu impozite I taxe
D = dividende
Rnet = rezultatul net
Ca = cheltuielile cu amortizarea
VA = 18.969+2.903+27.964+5.000+39.533+905.962=1.000.331
Z = 0,24*0,344+0,22*1,043+0,16*0,154-0,87*0,003-0,10*0,025
Z = 0,332

Riscul comercial.
Perioada medie de ncasare a creanelor

Pm.I .C.

Creante
19.685
* 360
* 360 6,846 zile
CA
1.035.186

Perioada medie de ncasare a furnizorilor

Pm.P1.F .

Furnizori neplatiti
7.102
* 360
* 360 2,467 zile
CA
1.035.186

Pm.I.C. < Pm.P1.F. rezult un risc destul de mare

Riscul de garanie

27

Garaniile aduse de Terra V&D Com sunt reprezentate de ipoteci asupra

cldirilor i terenurilor aflate n proprietatea acesteia. Prin urmare, garaniile aduse
prezint o siguran medie.
Riscul managerial
n analiza riscului de creditare, cea mai subiectiv apreciere se face asupra
riscului managerial, asupra calitii oamenilor din conducerea firmei, i asupra
relaiilor dintre firm i mediul su de afaceri. Inspectorul de credite al bncii a
ajuns, n urma analizei riscului managerial la urmtoarea concluzie: Personalul de
conducere al S.C. Terra V&D Com S.R.L. este calificat i are experien n
domeniu, iar relaiile firmei cu banca i cu partenerii si comerciali sunt bune.
Riscul de senzitivitate
n urma analizei proiectului de investiie RIR calculat a fost de 33,416%, iar
prin creterea costurilor de producie cu 1%, RIR modificat a fost de 32,74%. RIRB
= 33,416%
RIRC = 32,74%

RIR B RIR C
* 100 0,02%
RIR B

r < 75% rezult un risc redus

Pentru aprecierea riscului de creditare, se cumuleaz rezultatele obinuite

pentru fiecare tip de risc conform tabelului:

Categorii de risc

Indicatori

Punctaj

1. Riscul financiar

Z = 0,332

10

2. Riscul comercial

Pm.I.C. > Pm.P1.F.

10

3. Riscul de garanie

~ sigurana medie

10

4. Riscul managerial
~ experien i
calificare

~ echip calificat cu
experienta

~ relaii cu banca i
terii

~ relaii bune

5. Riscul de
senzitivitate

R < 75%

Total risc de creditare

10
48

Riscul total de creditare = 48 < 65 puncte

28

ntreprinderea intr n clasa a III-a de risc, cu un risc de creditare foarte mare.

n urma discuiilor cu ntreprinderea i cu ndeplinirea unor condiii
suplimentare, banca acord creditul n valoare de 3,6 miliarde de lei.

Fondul de rulment pozitiv indic o capacitate a capitalurilor permanente de a

finana integral activele imobilizate i o parte din activele circulante. ntreprinderea
are capitaluri permanente ntr-o sum destul de ridicat pentru a-i finana integral
imobilizrile, i are lichiditi excedentare care-i permit s fac fa riscurilor diverse
pe termen scurt.
Necesarul de fond de rulment pozitiv indica insuficienta de resurse la nivelul
bilantului, care trebuie acoperita prin excedentul de fond de rulment sau prin
credite bancare pe termen scurt.
Trezoreria

net

pozitiv

semnific

faptul

ntreprinderea

constituie

plasamente financiare fa de partenerii financiari pentru o sum care o depete

pe cea a resurselor pe termen scurt obinute de la partenerii financiari. Rezultatul
de 18 milioane de lei al trezoreriei nete, este pozitiv, dar valoarea sa redus poate
crea dificulti n rambursarea datoriilor ntreprinderii pe viitor.
Se constata o scadere a valorii patrimoniului net in perioada curenta (2005)
fata de perioada precedenta (2004) cu o valoare de 27%. Aceasta scadere se
datoreaza pe de-o parte reducerii activului total, cu 55.789 lei si pe de alta parte a
cresterii datoriilor mai mari de un an.
Reducerea activului total este determinata de reducerea activelor circulante
si a activelor imobilizate.
O valoare mai mare a ratei stocurilor in perioada curenta reprezinta
consecinta unui volum mai redus al vanzarilor avand ca efect o imobilizare de
resurse.
Creterea mai rapida a ratei creanelor faa de cea a disponibilitilor pune in
pericol solvabilitatea firmei.
Se recomanda reducerea perioadei de recuperare a creanelor precum si
renegocierea termenelor de plata cu furnizorii.

29

Conform valorii ratelor inregistrate la autonomie financiara si stabilitate se

constata ca activitatea este finantata din surse proprii, ceea ce-i confera firmei un
grad ridicat de autonomie financiara.
Reducerea activului isi gaseste corespondent in pasiv printr-o crestere a
datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an.
Rentabilitatea financiar reprezint rata de rentabilitate cerut de acionari
pentru

remunerarea

aciunilor.

Rata

de

dobnd

pltit

mai

mic

dect

rentabilitatea financiar, poate orienta ntreprinderea pentru contractarea de

mprumuturi pentru finanarea activitii viitoare.
Orice

actionar

sau

asociat

care

investeste

in

intreprindere

cauta

rentabilitatea. Mai mult chiar asumandu-si riscuri (ca urmare a incertitudinii reusitei
intreprinderii) ei spera sa obtina o remuneratie a plasamentului mai ridicata decat
ceea ce le propune piata. Prin urmare, apare normal faptul ca nu merita sa-ti asumi
riscuri daca remuneratia plasamentului este mai mica sau egala cu cea a pietei.
Lichiditatea reprezint capacitatea agentului economic de a-i achita
obligaiile de plat pe termen scurt prin intermediul elementelor circulante din
activul bilanier. Lichiditatea este cu att mai bun cu ct rezultatul obinut este mai
mare dect 1. Cu ct lichiditatea este mai mare, cu att agentul economic are o
activitate mai bun, deoarece gradul de acoperire a obligaiilor de plat este mai
mare. Lichiditatea curent depete nivelul cerut de banc de 1,3/1. Lichiditatea
generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9.
Rata profitului net arat procentul din Cifra de afaceri care reprezint profit.
Cu ct valoarea este mai mare, cu att activitatea de baz (vnzarea produselor
finite ce constituie profilul de activitate al firmei) reprezentat de Cifra de afaceri,
este mai profitabil. Cresterea acestei rate in 2005 fata de 2004 evidentiaza faptul
ca intreprinderea este capabila sa-si controleze costurile de productie sau sa obtina
pretul de vanzare optim.
ntreprinderea prezint un grad de ndatorare foarte ridicat, de 90,72% cu
mult peste optimul de sub 30%, dar efectul de levier al ndatorrii calculat anterior,
indic o influen pozitiv a ndatorrii. Gradul de ndatorare este un indicator de
echilibru care arat limita pn la care agentul economic este finanat din alte surse
dect fondurile proprii, deci intreprinderea este finantata mai mult din surse externe
(credite) decat din fondurile proprii.

4.3.6.Contractul de credit i graficul de rambursare

Documentele solicitate de ctre banc i naintate de ctre ntreprindere
sunt:

30

cererea de credit, care conine capitalul subscris vrsat i nevrsat al

ntreprinderii, bunurile cu care se garanteaz mprumutul primit, valoarea
dorit a creditului (4 miliarde de lei);

lista cldirilor, terenurilor aduse n garanie. n contractul de credit pe care

Industria Iutei l-a ncheiat cu Banca Comercial Romn apare anexat i
o hart a terenurilor aduse n garanie;

situaia contractelor i a comenzilor pe ultimul an, cu TVA i fr,

defalcate pe luni, intern i export;

situaia prognozat a ncasrilor i plilor aferente;

situaia datoriilor la bugetul statului;

bugetul de venituri i cheltuieli;

bugetul de trezorerie;

declaraia de TVA;

balana de verificare lunar sintetic i analitic;

situaia financiar a ntreprinderii;

bilanul contabil.

Contractul de credit
NCHEIAT ASTAZI 25.04.2006

ntre Banca Comercial Romn S.A. Sucursala Rahova,

n baza mputernicirii date prin Decizia Consiliului de Administratie BCR S.A.
Bucureti, denumit in prezentul contract banca, reprezentata prin Cezar Iordache
in calitate de director si Aurelia Mtrgun, n calitate de contabil ef, pe de o parte
i SC Terra V&D Com S.R.L, numr de ordine n Registrul Comerului
J40/31415/1992, numit n prezentul contract mprumutat, reprezentat prin
Tristaru Victor, n calitate de administrator i Grju Mihai Florin, n calitate de
contabil ef, a intervenit n prezentul contract.

31

1. Banca acorda imprumutatului un credit in suma de 360.000 lei, pe termen

de 3 ani.
Se mentioneaza ca perceperea comisioanelor si dobanzilor incepe la
momentul acordarii si respectiv utilizarii creditelor. In perioada de gratie nu se
ramburseaza credite, dar se percep dobanzi la creditele utilizate.
2. Creditul se va utiliza pentru: achiziia a 10 autocamioane Roman, pentru
mbuntirea capacitii de distribuie a produselor finite i a mrfurilor.
3. Creditul aprobat se acorda astfel: integral, la data de .25.05.2006
4. Creditul se acorda cu o dobanda variabil de 40% pe an. Se asteapt ca
pn la sfritul contractului rata dobnzii s fie de 30%. Plata dobnzilor se face
trimestrial prin ncasare direct din contul curent pe baz de not contabil, plus un
extras de cont trimis mprumutatului. pe an, calculata si varsata lunar.
Pe parcursul utilizarii si rambursarii creditului, banca va indexa dobanda in
functie de evolutia inflatiei si a costului resurselor; dobanda indexata se va aplica
de catre banca la soldul creditului existent la data indexarii dobanzii.
5. Rambursarea creditului se va face conform graficului anexat, care urmeaza
a se definitiva dupa acordarea integrala a creditului. Prima rata se va rambursa la
expirarea perioadei de gratie.
Nerambursarea ratelor de credit la termenele stabilite prin grafic, atrage
dupa sine trecerea acestora la restante si plata de catre imprumutat a unei dobanzi
majorate cu 5 puncte pe an.
Creditul poate fi rambursat de catre imprumutat si inainte de scadenta, in
intregime sau partial, numai cu acceptul bancii.
Banca este indreptatita sa recupereze de la imprumutat eventualele influente
nefavorabile generate de rambursarea in devans a creditului.
6. Pentru neutilizarea creditului la datele si in sumele stabilite prin contract,
banca calculeaza si imprumutatul plateste un comision asupra sumei neutilizate din
credit, pe perioada de la data stabilita pentru utilizare si pana la utilizarea efectiva a
creditului.
Comisionul de neutilizare va fi de 1,5 pe an si se calculeaza de catre banca la
data utilizarii efective a creditului.
Comisionul de neutilizare se plateste de catre imprumutat in termen de 5 zile
lucratoare de la data primirii comunicarii bancii asupra comisionului datorat.
7. Imprumutatul se obliga:
a) sa foloseasca creditul primit numai in scopul pentru care a fost solicitat si
acordat in conditiile stabilite in contract;
b) sa restituie bancii creditul primit si sa plateasca dobanda si comisioanele
bancare, la termenele si sumele stabilite in graficul anexat la contract;

32

c) sa respecte prevederile normelor tehnice ale bancii si sa reflecte corect si

la zi in evidentele sale contabile toate operatiunile legate de acordarea si
rambursarea creditului;
d) sa mentioneze pe documentele de plata pozitia unde se gaseste cheltuiala,
precum si sursa din care se efectueaza plata (surse proprii, credit) in cazul
creditelor pentru investitii.
8. Imprumutatul se obliga sa garanteze creditul primit cu:
a) bunuri mobile, mijloace circulante diverse individualizate prin elementele
de la punctul de mai jos, asupra carora se constituie gaj in favoarea bancii.
Bunurile vor fi asigurate la societatile de asigurare.
b) materii, materiale si alte bunuri cumparate din credite asupra carora se
constituie ipoteca sau gaj in favoarea bancii. Bunurile vor fi asigurate la societatile
de asigurare.
c) cesionarea in favoarea bancii pana la concurenta creditului acordat, a
drepturilor banesti ce se cuvin imprumutatului pentru bunurile asigurate la
societatile de asigurare pe baza asigurarii prin efectul legii si facultative, bunurile ce
au fost nominalizate in prezentul contract.
d) garantii bancare emise de banci sau institutii financiare si de credit din
tara si strainatate, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase.
e) sume de bani in depozit in cont de banca;
f) cesionarea in favoarea bancii a drepturilor banesti pe care beneficiarul de
credit le are de primit de la un agent economic cu care a incheiat un contract de
livrare, respectiv de executare de lucrari.
9. Prezentul contract intra in vigoare dupa inscrierea garantiilor nominalizate
la punctul a) la Notarul public si la Primarie, dupa caz, precum si inregistrarea la
societatile de asigurare a cesiunii drepturilor de despagubire pentru bunurile
ipotecate si gajate in favoarea bancii.
mprumutatul are obligatia rennoirii anuale a asigurrilor la societtile de
asigurare pentru bunurile cu care vine in garantia creditului.
10. Banca are dreptul sa verifice respectarea conditiilor in care se acorda
creditul, existenta permanenta si integritatea garantiilor creditului pe toata perioada
derularii sale pana la rambursarea completa a acestuia. In acest scop, imprumutatul
se obliga sa puna la dispozitia bancii toate documentele solicitate (buget de venituri
si cheltuieli, bilantul contabil, contul de profit si pierderi etc.) precum si orice alte
documente oficiale privind garantiile, bunurile realizate sau cumparate din credit;
Cele care privesc activitatea desfasurata;
Nerespectarea de catre imprumutat a acestor obligatii atrage dupa sine
dreptul bancii de a trece la retragerea creditului inainte de scadenta.

33

11. Banca poate anula sau reduce cuantumul creditului aprobat in cazuri
justificate, determinate de furnizarea de catre imprumutat a unor date nereale dupa
expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile dat in scris.
Banca poate intrerupe imediat, fara preaviz, utilizarea creditului aprobat in
cazul in care imprumutatul a incalcat regulile privind disciplina creditului sau in
cazul in care situatia economica si financiara a acestuia este compromisa.
12. Neplata ratelor si dobanzilor aferente la creditul acordat, precum si
nerespectarea vreuneia din clauzele prevazute in acest contract, dau dreptul bancii
sa treaca la retragerea imediata a creditului si dobanzilor datorate din contul de
disponibilitati al imprumutatului, iar cand acest lucru nu este posibil, se va trece la
recuperarea creditului prin executarea silita.
13. Banca nu preia riscul politic sau calamitatile naturale si nu raspunde de
autenticitatea documentelor prezentate de imprumutat.
14. Prezentul contract are valoarea de inscris autentic si constituie titlu
executoriu.
15. Relatiile reciproce dintre partile contractante nereglementate de textul de
mai sus, sunt supuse regulilor generale de creditare, precum si celorlalte norme ale
bancii, existente la data prezentului contract.
16. Alte clauze:
Litigiile de orice fel dintre partile contractante vor fi solutionate de instantele
judecatoresti si de drept comun.
17. Acest contract a fost incheiat in numar de 4 exemplare, din care 2
exemplare raman la banca si 2 exemplare la imprumutat.
18. La dobanzile datorate si neachitate in termen pentru perioada de
intarziere, se va percepe o dobanda penalizatoare de 25% pe an, calculata asupra
cuantumului acestor dobanzi.

Banca
mprumutatul

Banca Comercial Romn S.A.

SC Terra V&D Com S.R.L.

Cezar Iordache, director

Tristaru Victor, administrator

Aurelia Mtrgun, contabil ef

Grju Mihai Florin, contabil ef

Graficul de rate scadente

34

Luna
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Total

Rata

400000

400000

400000

400000

400000

400000

400000

400000

400000
3600000

mprumut ner.
3600000
3600000
3600000
3200000
3200000
3200000
3200000
2800000
2800000
2800000
2800000
2400000
2400000
2400000
2400000
2000000
2000000
2000000
2000000
1600000
1600000
1600000
1600000
1200000
1200000
1200000
1200000
800000
800000
800000
800000
400000
400000
400000
400000
0

Dobnda
120000
120000
120000
120000
106666.67
106666.67
106666.67
106666.67
88666.67
88666.67
88666.67
88666.67
70000
70000
70000
70000
58333.33
58333.33
58333.33
58333.33
42666.67
42666.67
42666.67
42666.67
32000
32000
32000
32000
20000
20000
20000
20000
10000
10000
10000
10000
2193333.3

Comision g. Comision r. Comision n.

Anuitat
0
0
0
120000
0
0
0
120000
0
0
0
120000
16000
6400
0
542400
0
0
0
106666.6
0
0
0
106666.6
0
0
0
106666.6
14000
5600
0
526266.6
0
0
0
88666.6
0
0
0
88666.6
0
0
0
88666.6
12000
4800
48000
553466.6
0
0
0
70000
0
0
0
70000
0
0
0
70000
10000
4000
0
484000
0
0
0
58333.3
0
0
0
58333.3
0
0
0
58333.3
8000
3200
0
469533.3
0
0
0
42666.6
0
0
0
42666.6
0
0
0
42666.6
6000
2400
24000
475066.6
0
0
0
32000
0
0
0
32000
0
0
0
32000
4000
1600
0
437600
0
0
0
20000
0
0
0
20000
0
0
0
20000
2000
800
0
422800
0
0
0
10000
0
0
0
10000
0
0
0
10000
0
0
0
410000
72000
28800
72000
5966133.

Capitolul 5. Concluzii i propuneri

Riscurile de orice tip, care tind s influeneze rezultatele financiare,

economice sau chiar integritatea agenilor economici, apar n orice activitate
economic. Bncile, ca i orice alt agent economic care opereaz n economie, sunt
supuse riscurilor. De aceea ele trebuie s dezvolte programe i strategii i s

35

utilizeze un ansamblu de msuri pentru prevenirea i limitarea efectelor negative

ale acestor riscuri.
Bncile reprezint vrful de lance n dezvoltarea i creterea economic.
Rolul acesta se datoreaz n principal creditului care are ponderea cea mai mare n
totalul produselor i serviciilor bancare i care este principala resurs de cretere
economic. Creditul este o form de capital. Ca urmare a folosirii capitalului credit
se realizeaz dobnda care este o form de profit. Tot ca urmare a folosirii
capitalului credit a aprut i se manifest n continuare cea mai agresiv form de
risc riscul de nerambursare sau riscul de creditare. Fiecare solicitare de credit
trebuie s fie avantajoas att pentru banc ct i pentru client.
Partea principal care marcheaz costul creditelor pe termen scurt o
formeaz dobnda, al crei nivel difer n funcie de conjunctura economic, de
cererea i oferta de capitaluri de mprumut. La aceasta se mai adug diverse taxe i
comisioane percepute de bnci n funcie de risc, de calitatea garaniilor oferite de
debitori, de bonitatea acestora ct i de posibilitile de refinanare ale bncilor.
Msurarea riscurilor privete att instabilitatea rezultatelor ct i a evoluiilor
nefavorabile ale rezultatelor riscurile sunt ridicate dac amplitudinea variaiilor
posibile ale rezultatelor posibile este mare. n acest context, se poate vorbi despre
un parametru statistic numit volatilitate care caracterizeaz dispersia valorilor
posibile de o parte i de alta a mediei. Calculul se efectueaz pe baza formulelor
statistice clasice aplicate la o serie de observaii asupra rezultatelor.
Msurarea riscului n sensul pierderilor posibile n prezena evoluiilor adverse
este legat de definirea a dou componente: pierderile posibile i probabilitatea lor
de a surveni. O mare varietate de motive legate fie de situaia general a
economiei, fie de condiiile afacerii mprumutatului, dintre care multe sunt
imprevizibile i afecteaz situaia financiar a acestuia, pot contribui la riscul de
credit. Deciziile de creditare sunt astzi supuse unor alte cerine, fiind orientate n
primul rnd n scopul evitrii riscurilor.
Multiplicarea condiiilor de garantare prin avere, prin venituri, prin profil
profesional i comportament implic dificulti n ierarhizare. Pentru aceasta, este
necesar implantarea unui sistem informatic i de prelucrare electronic a datelor
care s asigure o ierarhizare obiectiv a fiecrei solicitri pe de o parte, iar pe de
alta parte construirea unui sistem de cuantificare i ierarhizare a condiiilor i
premiselor de acordare a creditelor (credit scoring).
n acest context, evaluarea creditului const n determinarea i negocierea cu
solicitantul a volumului maxim al creditului care poate fi acordat n funcie de
numrul punctelor naintate de solicitant; a nivelului dobnzii, a termenelor de

36

rambursare a creditului i de plat a dobnzii, a garaniilor propuse i modalitile

de garantare a acestora.
Finalitatea analizei riscului const n identificarea daunelor probabile i a
nivelului de extindere al acestora, n scopul alegerii celei mai adecvate protecii,
respectiv a tipului i nivelului optim de acoperire necesar. Dac riscul este
subevaluat, nivelul proteciei va fi insuficient pentru acoperirea pierderilor, iar dac
este supraevaluat, costul produciei n exces va diminua ctigul obinut din
tranzacia respectiv.
n ceea ce privete funcia de intermediere, bncile preiau riscurile active de
la depuntori. Suplimentar, acetia sunt protejai de ctre stat care asigur activele
monetare att n cazul n care exist dar i cazul n care lipsete un anumit tip de
asigurare oficial a depozitelor. Statul se implic de asemenea n promovarea unor
politici prudeniale n activitatea bncilor cum ar fi rezervele i capitalul obligatoriu,
restriciile cu privire la acordarea creditelor, analiza amnunit a portofoliului de
credite, pentru a limita bncile n efectuarea de investiii riscante.
Decizia bancar este luat n scopul stabilirii unei rate a dobnzii uniforme la
creditele din cadrul fiecrei categorii de risc, astfel nct s se maximizeze profitul
net estimat pentru fiecare leu mprumutat.
Crescnd rata real a dobnzii perceput pentru oricare clas de debitori se
mrete i probabilitatea apariiei riscului de neplat a creditelor i a dobnzilor
aferente iar creterea dobnzilor poate influena comportamentul mprumutailor
astfel:

solicitanii cu risc mai ridicat vor fi dornici s accepte oferta de credit, n

timp ce deintorii de proiecte mai sigure se vor retrage din grupul
solicitanilor. Acest risc se numete riscul seleciei negative;

orice solicitant de credite va avea tendina s modifice natura proiectului

propriu, n msura n care banca nu poate avea control, pentru a-l face
mai riscant. Aceast tendin se numete efectul intereselor.

Ambele efecte vor determina banca s limiteze dobnda perceput tuturor

claselor de solicitani n scopul de a maximiza profitul anticipat. n condiiile
instabilitii, comportamentul descris anterior se poate schimba, orice banc
asumndu-i riscuri foarte mari n acordarea creditelor, la rate reale ale creditelor
neobinuit de mari, pe baza a dou supoziii strns corelate:

rezultatele favorabile datorate faptului c debitorii din sectorul nebancar

reuesc totui s restituie creditele cu dobnzi nalte vor conduce la
profituri mari pentru banc;

37

efectele nefavorabile neplata obligaiilor de ctre debitori ce duce la

pierderi masive ale bncii, vor fi suportate de ctre autoritile monetare.
Chiar dac acionarii bncilor ar putea s-i piard drepturile asupra
activelor (prin scderea fondurilor proprii), cea mai mare parte va fi
acoperit de ctre cel care garanteaz depozitele.

n sistemul bancar romnesc, n acordarea creditelor se pune un accent

deosebit pe garaniile aduse de ctre solicitatorul de credit. n orice contract de
credit pe termen scurt, mediu sau lung, n liniile de credit sau n creditele pentru
investiii acordate de ctre bncile strine, se stipuleaz c garaniile trebuie s
acopere ntre 120% i 160% din valoarea creditului. Acest lucru este pe de o parte
explicabil i normal, iar pe de alt parte anormal i descurajator. Acoperirea
creditului prin garanii n valoare att de mare este explicabil din urmtoarele
considerente:
riscul de nerambursare sau de faliment este destul de mare pentru firmele
romneti;
de cele mai multe ori garaniile sunt ipoteci asupra cldirilor industriale,
utilajelor sau instalaiilor, pentru care cererea este deosebit de redus;
banca,

valorificarea

garaniilor,

realizeaz

tranzaciile

de

vnzare/cumprare la un pre sub valoarea real, deoarece scopul este

recuperarea ct mai rapid a fondurilor avansate i nu obinerea unei
sume ct mai mari;
Garantarea creditului ntr-o proporie att de mare este anormal, i arat ct
de departe se afl economia romneasc fa de economiile dezvoltate de pia,
unde renumele, marca firmei i rezultatele economico-financiare reprezint
principala form de garantare a unui credit.
Referitor la creditele nregistrate la categoria pierdere, acestea afecteaz
eficiena utilizrii resurselor bancare i implicit rentabilitatea bancar. Posibilitatea
de recuperare a acestor sume este incert ca urmare a procedurilor de lichidare
judiciar, bunurile aduse n garanie avnd valoare foarte mare i nu n ultimul rnd,
cererea redus pentru aceste bunuri pe pia.
Majoritatea operaiunilor bncii avnd caracter financiar, managerii trebuie
permanent s asigure un optim ntre lichiditate securitate profit ca urmare a
faptului c nu se poate asigura un maxim, cele trei elemente fiind permanent n
contradicie. Sistemul obinut n urma combinrii celor trei elemente este:

Risc mare Profit mare Lichiditate redus;

Risc redus Profit redus Lichiditate mare.

Bncile, n atragerea de fonduri urmresc mai multe obiective, care asigur

protecie mpotriva riscului:

38

limitarea riscurilor;

diversificarea expunerilor;

meninerea flexibilitii pe partea de active;

meninerea accesului la mai multe piee.

n condiii normale, creditul bancar are multe valene, de stimulare a creterii

economice,

sporirea

puterii

productive

ntreprinderilor

prin

redistribuirea

capitalului, concentrarea capitalului, dar i adaptarea elastic a masei de bani n

circulaie la necesarul economiei.
Referitor la studiul de caz analizat, banca a acordat creditul n proportie de
100%, societatea aducnd drept garantie o cldire, aflat n posesia firmei la data
semnrii contractului de credit. n urma analizei economice efectuate se pot formula
urmatoarele concluzii i propuneri:
-scderea patrimoniului net n anul 2005 fat de 2004 se datoreaz pe de-o
parte reducerii activului total, cu 55.789 lei i pe de alt parte a creterii datoriilor
pe termen lung.
-reducerea activului total este determinat de reducerea activelor circulante
i a activelor imobilizate.
-o valoare mai mare a ratei stocurilor n perioada curent reprezint
consecinta unui volum mai redus al vnzrilor avnd ca efect o imobilizare de
resurse.
-creterea mai rapida a ratei creanelor fa de cea a disponibilitilor pune in
pericol solvabilitatea firmei.
-conform valorii ratelor nregistrate la autonomie financiar i stabilitate se
constat c activitatea este finanat din surse proprii, ceea ce-i confer firmei un
grad ridicat de autonomie financiar.
-reducerea activului i gsete corespondent n pasiv printr-o cretere a
datoriilor pe termen lung.
-creterea ratei profitului net n 2005 fa de 2004 evidentiaz faptul ca
ntreprinderea este capabil sa-i controleze costurile de productie sau s obtin
preul de vnzare optim.
-necesarul de fond de rulment pozitiv indic insuficien de resurse la nivelul
bilanului.
Se recomand reducerea perioadei de recuperare a creanelor precum i
renegocierea termenelor de plata cu furnizorii.
Creterea vnzrilor prin lichidarea stocurilor, ar fi recomandat in urmatorul
an.
39

Insuficienta de resurse trebuie acoperita prin excedentul de fond de rulment

sau prin credite bancare pe termen scurt.
ntreprinderea are capitaluri permanente ntr-o sum destul de ridicat pentru
a-i finana integral imobilizrile, i are lichiditi excedentare care-i permit s fac
fa riscurilor diverse pe termen scurt.

40