Tulburarile de atentie (disprosexiile)

referat
Atentia este o functie psihica ce consta in activarea, tonifierea, mobilizarea, focusarea
selectiva si concentrarea proceselor psiho-comportamentale, avand ca scop reflectarea optima a
realitatii si autoreglarea eficienta a activitatii. Dezvoltarea ei se face in paralel cu aceea a
functiilor senzoriale de care este sustinuta, incepand cu luna a doua de viata. De la varsta de 4
luni cand apar primele elemente ale curiozitatii, atentia se dezvolta progresiv pana la pubertate
prin activitatea ludica, prin educatie si socializare, trecand de la caracterul spontan si motivatiile
afectiv-senzoriale la caracterul voluntar si motivatiile sociale si spirituale.
Caracteristicile atentiei :
- volumul
- concentrarea
- stabilitatea
- distributivitatea
- comutativitatea
Dupa gradul de implicare a vointei distingem:
- atentia voluntara
- atentia involuntara
Tulburrile de atenie (disprosexiile) pot fi mprite n:
- hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere,
- hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere,
- aprosexii: dispariia oricror posibiliti prosexice.
Disprosexiile pot interesa att atenia involuntar, cit i atenia voluntar.
Hiperprosexiile: sunt ntlnite frecvent n strile maniacale, se refer la tot aspectul
comportamental sau la manifestri de mai mic amplitudine, n stri de excitaie i de uoar
intoxicaie. Hiperprosexiile au un caracter selectiv, manifestndu-se ntr-un anumit sector al vieii
psihice sau sub un anumit coninut ideativ. La melancolici hiperprosexia este ndreptat asupra
ideilor depresive, de culpabilitate, de ruin etc. La cenestopai i hipocondrici hiperprosexia este
orientat asupra strii de sntate a organismului, asupra funcionrii sale. asupra fenomenologiei
somatice pe care aceti bolnavi o dezvolt. La delirani i n paranoia, hiperprosexia este legat
de tema delirant, fiind orientat asupra tuturor evenimentelor, situaiilor sau persoanelor
implicate n sistemul delirant respectiv. Bolnavii fobici i obsesionali manifest gradul cel mai
nalt de hiperprosexie n legtur cu fobiile i obsesiile lor de la care nu-i pot distrage atenia.
Hipoprosexiile pot fi de intensitate variabil, ajungind n stri confuzionale grave la
aprosexie. Se ntlnesc n: strile de surmenaj, de irascibilitate i de anxietate, n toate strile
aflate sub un nivel optim cognitiv impus de o corect desfurare a funciei prosexice, ca de
exemplu n strile de insuficient dezvoltare cognitiv (oligofrenii), strile de deteriorare
cognitiv (predemene i demene) etc., apar i n schizofrenie, unde mbrac ns un caracter
special prin comutrile motivaionale incomprehensibile ale acestor bolnavi, n toate strile
confuzionale.
Aprosexiile apar in starile confuzionale, in oligofreniile severe si in stadiile avansate
ale
dementelor.