Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1 Fracturi Generalitatipp.
Curs 1 Fracturi Generalitatipp.
SEF DE LUCRARI
DR. UNGURIANU SORIN
TRAUMATOLOGIA
FRACTURI GENERALITATI,
ENTORSE, TRAUMATISME TENDOANE SI
TRAUMATISME MUSCULARE
LUXATII
FRACTURILE MEMBRULUI SUPERIOR SI A
CENTURII SCAPULARE
FRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR
FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE SI A
CENTURII PELVINE
POLITRAUMATISMELE
PROTEZAREA MEMBRELOR
ORTOPEDIA
FRACTURI DEFINITIE
fracturi
fracturi
ETIOLOGIE
MECANISME DE PRODUCERE
MECANISME DE PRODUCERE
directe si indirecte
1.Fracturile directe.
Fractura se produce la
nivelul la care
actioneaza forta
reprezentata prin
zdrobire, compresiune
sau soc violent. Acestea
sunt fracturile din marile
accidente care se
asociaza cu leziuni mai
mult sau mai putin grave
ale partilor moi.
FRACTURI DIRECTE
FRACTURI DIRECTE
FRACTURA DIRECTA
MECANISME DE PRODUCERE
2.Fracturile indirecte.
Fractura se produce in
alt loc decat acolo unde
a actionat agentul
traumatic. Aceste
fracturi sunt cele mai
numeroase si, dupa
modul de aplicare a
traumatismului, se pot
produce diferite tipuri
anatomopatologice de
fracturi.
FRACTURI INDIRECTE
FRACTURI INDIRECTE
MECANISME
tractiune, in urma
contractiilor musculare
violente care duc la
smulgerea unor fragmente
osoase, ce reprezinta zone de
insertie tendinoasa, sau
fracturile parcelare ale
epitfizelor prin tractiune
ligameretara ;
torsiune, cand forta
vulneranta produce o rasucire
a membrului, determinand
totodata o fractura spiroida
sau helicoidala.
MECANISME
DE PRODUCERE
FRACTURI PRIN
TORSIUNE
TIPURI DE FRACTURI
FRACTURILE COPILULUI
Deformarea
n grosime
ruperea incompleta
sau inflexiunea se
observa la copii,
cand datorita
elasticitatii osului si
a grosimii
'periostului, se
produce un traiect
de fractura care
intereseaza numai
corticala dinspre
convexitatea osuiui.
FRACTURA IN LEMN
VERDE
FRACTURILE COPILULUI
Clasificarea SALTER
FRACTURILE COPILULUI
Clasificarea SALTER
Fractur
SALTER I
FRACTURILE COPILULUI
Clasificarea SALTER
Fractur
SALTER II
FRACTURILE COPILULUI
Clasificarea SALTER
Fractur
SALTER III
FRACTURILE COPILULUI
Clasificarea SALTER
Fractur
SALTER IV
FRACTURILE COPILULUI
Clasificarea SALTER
Fractur
SALTER V
OBLIC
TRANSVERS
CU AL TREILEA FRAGMENT
GRAVITATE
BIFOCAL
ANATOMIE PATOLOGIC
Traiect de fractur
Spiroid
ANATOMIE PATOLOGIC
Traiect de fractur
Oblic
ANATOMIE
PATOLOGIC
Traiect de fractur
Transversal
ANATOMIE PATOLOGIC
Traiect de fractur
Cu al treilea
fragment
ANATOMIE PATOLOGIC
Traiect de fractur
Bifocal
ANATOMIE PATOLOGIC
Traiect de fractur
Cominutiv
Translaie
Diastazis
ANATOMIE PATOLOGIC
Deplasri
nclecare
Angulaie
nclecare
Angulaie
nfundare
Rotaie
ANATOMIE PATOLOGIC
Deplasri
Fr deplasare
ANATOMIE PATOLOGIC
Deplasri
Translaie
ANATOMIE PATOLOGIC
Deplasri
nclecare
ANATOMIE PATOLOGIC
Deplasri
Angulaie
ANATOMIE PATOLOGIC
Deplasri
Diastazis
ANATOMIE PATOLOGIC
Deplasri
Deplasari combinate
Translaie-Angulaie
ANATOMIE PATOLOGIC
Deplasri
nfundare
ANATOMIE PATOLOGIC
Traiect de fractur
nfundare
SEDIUL FRACTURII
ANATOMIE PATOLOGIC
Sediu
Diafizar
Metafizar
Articular
SEMNELE FRACTURILOR
Semne de certitudine
Semne locale
Semne de
probabilitate
deformare
scurtare
echimoz
durere la palpare
mobilitate anormal
crepitaie osoas
netransmisibilitatea
micrii
ntreruperea
continuitii osoase
NU SE CAUT
EXAMEN RADIOLOGIC
EXAMENE PARACLINICE
Tomografia computerizat
EXAMENE PARACLINICE
Tc99
Scintigrafia
EXAMENE PARACLINICE
Rezonana magnetic nuclear
Fractur
osteocondral
condil femural
EVOLUTIE
HEMATOM
POPULAT
UNIFORM
II calus provizoriu
CALUS
FIBROS
CALUS
OSOS
PRIMITIV
III definitiv
REMODELAJ
COMPLICAIILE FRACTURILOR
Fractura deschis
III A
III B
II
III C
COMPLICAIILE FRACTURILOR
Leziune nervoas
Leziune secundar
Leziune
primar
COMPLICAIILE FRACTURILOR
Leziune arterial
6.Ischemia.
COMPLICAIILE FRACTURILOR
Interpoziia
3.Pseudartroza.
In intarzierea de consolidare, osificarea
reparatoare se efectueaza, dar cu mare
intarziere, ceea ce are ca rezultat o prelungire a
timpului de vindecare. Intarzierea de consolidare
este o stare tranzitorie, care poate sa evolueze
spre vindecare sau spre pseudartroza.
Pseudartroza este, dimpotriva, o stare definitiva;
fara interventie chirurgicala activitatea
osteogenica este definitiv oprita.
In aprecierea starii de pseudartroza, factorul
timp nu poate fi invocat. Cel mai bun criteriu
clinic este disparitia durerii din focar la
mobilizarea fragmentelor.
PSEUDARTROZA FIBROASA
PSEUDARTROZA FIBROSINOVIALA
Osteoporoza posttraumatica
Clinic, osteoporoza
posttraumatica se
manifesta prin dureri
permanente la
incercarile de
mobilizare, atrofie
musculara, tulburari
vasomotorii
(manifestate prin
cianoza, raceala,
hiperhidroza) si printrun edem dur, situat
pe fata dorsala a
piciorului sau a mainii.
FRACTURA PE
OSTEOPOROZA
Radiografic, se
constata o
demineralizare intensa
a oaselor mainii sau
ale piciorului, cat si a
extremitatilor oaselor
lungi din vecinatate.
Aceasta decalcifiere
este la inceput
lacunara, cu alternante
de zone osoase cu
structura normala cu
altele in care orice
structura dispare, dand
oaselor un aspect
patat.
EXAMEN RADIOGRAFIC
TRATAMENTUL FRACTURILOR
Metode:
1. tratamentul ortopedic, fara deschiderea
focarului de fractura
2. tratamentul chirurgical.
reducerea fracturii.: usurata daca
contractura musculara este anihilata
prin anestezie sau prin tractiune
continua, timp suficient
imobilizarea ei.: aparatul gipsat trebuie
sa imobilizeze cel putin o articulatie
deasupra si o alta sub focarul de
fractura, evitand astfel miscarile de
rotatie in ax. Membrul trebuie sa fie
imobilizat, pe cat posibil in pozitie
functionala, pentru a preveni redorile,
atrofia musculara si osoasa.
PRIMUL AJUTOR
1.
2.
3.
4.
TRATAMENTUL CONSERVATOR
metoda ortopedica pura
metoda extensiei continue
metoda functionala
reducerea instrumentala
Timpul II: contentia (imobilizarea) fracturii
propusa de Lucas-Championniere
se bazeaza pe principiul abandonarii
fracturii in scopul salvarii vietii
permite mobilizarea bolnavului in
absenta tratamentului fracturii
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
TIPURI
DE
OSTEO
SINTEZA
TIPURI DE OSTEOSINTEZA
TIPURI DE OSTEOSINTEZA
PROTEZE
Indicatiile tratamentului
chirurgical:
Indicatii absolute:
Fracturile ireductibile
Fracturile intraarticulare deplasate la adult
Fracturile asociate cu leziuni vasculare
Indicatii relative:
deplasarile secundare
fracturile osului bolnav
fracturile cunoscute ca imposibil de tratat cu
metode inchise (antebrat, Monteggia, Galeazzi,
col femural)
diverse asocieri fracturare (fracturi etajate,
polifracturi)
MATERIALE DE OSTEOSINTEZA
OSTEOSINTEZA CENTROMEDULARA:
-cui Gamma
- tija Kunther
- tija Ender
OSTEOSINTEZA CU PLACI SI SURUBURI:
- complex DHS sau DCS
- placi si suruburi
- suruburi
- brose, saibe
CUI GAMMA
FOLOSIT
PENTRU
OSTEOSINTEZA
CENTROMEDULARA
COMPLEX DHS
DE FIXARE A
FRACTURILOR
PROXIMALE
DE FEMUR
TIPURI DE PLACI DE
FIXARE A FRACTURILOR
EPIFIZARE
FIXATOR ELIZAROV
M
U
L
T
U
M
E
S
C