Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Afectiuni - Cardiovasculare BFT
Afectiuni - Cardiovasculare BFT
CARDIOVASCULARE
Bolile cardiovasculare reprezinta un procent important din patologia umana. Afectiuni ca
hipertensiunea arteriala, infarctul miocardic, snt considerate azi boli ale civilizatiei.
Terapia balneara si cu agenti fizici are rol:
profilactic
curativ
de recuperare
Aportul tratamentului balnear se datoreste att factorilor climatici (fara solicitare intensa a sistemului
nervos si endocrin), ct si efectelor CO2 (ape carbogazoase si mofete). Asociate, procedurile cu
agenti fizici si de hidroterapie au efecte favorabile asupra circulatiei si sistemului nervos.
Rolul bioxidului de carbon n tratamentul afectiunilor cardiovasculare este demonstrat n timpul
bailor carbogazoase, depunerea unui strat de bule carbogazoase pe tegument mpiedica pierderea de
caldura, determina vasodilatatie, influentnd procesele de termoreglare. Temperatura de indiferenta
a bailor cu ape carbogazoase este scazuta (33-34C).
Temperatura de indiferenta scazuta favorizeaza scaderea temperaturii centrale a corpului cu 0,51C, cu actiune deprimanta (prin influentarea nodulului sinusal) asupra frecventei cardiace si
implicit asupra consumului de oxigen.
Vasodilatatia periferica se datoreste pe de o parte actiunii directe a CO2 asupra peretelui vascular, pe
de alta parte patrunderii lui n tegument, determinnd deplasarea pH-ului tisular spre aciditate.
Apele carbogazoase mai determina:
Un alt factor terapeutic natural folosit n tratamentul afectiunilor cardiovasculare l constituie apele
sulfuroase cu efect vasodilatator periferic (favorizeaza aparitia acidului adenilic la suprafata
tegumentului).
n scop profilactic
- persoane cu antecedente familiale ncarcate (parinti hipertensivi, cu AVC, obezi);
- pacienti obezi cu afectiuni circulatorii n stadii incipiente;
- pacienti cu afectiuni arteriale functionale.
n scop curativ
- pacienti cu hipertensiune arteriala stadiu I;
- pacienti cu cardiopatie ischemica cronica nedureroasa;
- arteriopatii functionale.
La acesti pacienti terapia balneara va fi asociata terapiei medicamentoase.
n scop recuperator
- bolnavi cu infarct miocardic acut n antecedente (dupa trei luni);
- sechele dupa flebite superficiale;
- valvulopatii operate;
- arteriopatii obstructive periferice.
insuficienta cardiaca.
STATIUNI
Covasna
Buzias
Borsec
Vatra Dornei
Tusnad
M IJLOACE DE TRATAMENT
tratament igienic;
electroterapie:
- curent galvanic sub forma galvanizarilor simple sau a bailor galvanice
- magnetodiaflux
kinetoterapie.
tratament medicamentos;
Efectele nefavorabile ale repaosului prelungit n infarctul miocardic i-au determinat pe cardiologi sa
reduca durata si severitatea repaosului la pat atunci cnd evolutia bolii se desfasoara fara
complicatii. n acest fel s-a ajuns la stabilirea unei metodologii de mobilizare precoce a bolnavilor
cu infarct miocardic acut, metodologie adaptata celor trei perioade de evolutie a infarctului: acuta,
de convalescenta si de ntretinere.
PERIOADA ACUTA
Aceasta perioada dureaza de obicei 3-6 saptamni si se ntinde de la debutul semnelor clinice pna
cnd bolnavul poate urca un etaj.
Obiectivul activitatii fizice acum este mobilizarea precoce a bolnavului, care poate ncepe dupa ce a
trecut perioada de instabilitate clinica, hemodinamica si electrica, cu conditia ca:
EXERCITII FIZICE
(ziua de la
debut)
ACTIVITATE CURENTA
PERMISA
Repaos la pat
II
Repaos la pat
III
Repaos la pat
IV
idem
VI
VII
VIII
IX
idem
La bolnavii la care snt respectate aceste conditii se poate aplica un program pe zece etape care de
obicei se suprapun cu cele zece zile de la debutul bolii. n cazurile cu complicatii, programul se
prelungeste putndu-se ajunge la etapa a zecea n 2-3 saptamni.
n cazurile cu evolutie buna, la care s-a ajuns la etapa a zecea n zece zile, se mareste treptat durata
mersului pe coridor, iar n ziua XV se introduce urcarea a 4-6 trepte de 1-2 ori pe zi. Numarul de
trepte este marit progresiv, astfel nct la sfrsitul celei de a treia saptamni bolnavul sa poata urca un
etaj.
Reactia la efort este considerata corespunzatoare daca:
Aceasta perioada ncepe de obicei dupa 3-6 saptamni de la debut si corespunde capacitatii
bolnavului de a urca un etaj fara semne de efort. Dureaza 8-10 saptamni, interval dupa care daca
evolutia este favorabila, bolnavul si reia activitatea profesionala.
Exercitiile fizicee indicate n aceasta perioada urmaresc realizarea efectului de antrenament, adica:
Efectul favorabil al antrenamentului din perioada de convalescenta permite acum bolnavului sa-si
reia activitatea profesionala, binenteles continund antrenamentul fizic. Cantitatea de efort trebuie
micsorata n primele zile, tinnd cont de efortul presupus de readaptarea la activitatea profesionala.
El va creste apoi treptat, apropiindu-se de doza din perioada de convalescenta.
Prin continuarea antrenamentului se vor evita efectele nocive ale sedentarismului si se vor mentine
efectele favorabile obtinute deja, efecte care se vor completa cu altele care se vor manifesta dupa o
perioada mai lunga de timp:
aport psihologic;
influentarea durerii;
M IJLOACE DE TRATAMENT
Tratament igienic
- evitarea frigului si umezelii
- interzicerea fumatului
- purtarea de ncaltaminte comoda
- protejarea unghiilor cu pastrarea unei igiene corespunzatoare a picioarelor
Tratament medicamentos
Balneoterapie
ape carbogazoase
mofete
ape sulfuroase
Tratament fizical
- electroterapie:
- cu efect reflex la distanta: galvanizare, ultrasunet
- cu efect simpaticolitic si de favorizare a circulatiei colaterale: curenti de medie
frecventa
- termoterapie cu efect reflex:
- mpachetari cu parafina 20 de minute
- mpachetari cu namol
- bai de lumina partiale
- bai ascendente la nivelul membrului inferior sanatos
- kinetoterapie
CIRCULATIA COLATERALA
n arteriopatiile obstructive, vasele colaterale care se deschid dau tesuturilor posibilitatea sa
supravietuiasca. O parte din colaterale snt prezente si intra n actiune imediat, altele se formeaza cu
timpul. Doi parametri hemodinamici au rol esential n explicarea dezvoltarii acestei circulatii
colaterale:
cresterea vitezei de curgere a sngelui prin colaterale, care produce cu timpul transformari
parietale si de lumen.
Astfel, dupa un antrenament de sase luni s-a putut creste cu 300% timpul de mers pna la aparitia
claudicatiei. Se considera ca trei factori au contribuit la acest rezultat:
1. mbunatatirea economiei actului motor;
2. o usoara crestere a debitului circulator prin dezvoltarea colateralelor;
3. cresterea coeficientului de utilizare a oxigenului n musculatura antrenata prin:
- marirea densitatii capilarelor,
- cresterea numarului de mitocondrii,
- cresterea activitatii enzimelor oxidative.
Gimnastica de pozitie
Metoda a fost preconizata de Brger nca din 1924 si desi mult timp desconsiderata, n prezent si-a
recstigat valoarea clinica.
Tehnica simpla, usor de nvatat, fara sa presupuna instalatii speciale, consta n ridicarea membrelor
inferioare din decubit dorsal la 45 si mentinerea lor sprijinite un timp inferior aceluia care produce
paloarea interna a piciorului sau aparitia durerii (de obicei 1-3 minute). Se trece apoi n pozitie
seznda la marginea patului cu gambele atrnate, acelasi timp ca n prima pozitie, pentru a se ncheia
cu decubit dorsal un timp dublu. Cic lul se repeta de 4-6 ori consecutiv de mai multe ori pe zi.
O metoda asemanatoare o reprezinta patul oscilant: bolnavul este trecut succesiv prin trei pozitii,
nti cu membrele inferioare deasupra capului 2-3 minute, apoi cu membrele inferioare sub nivelul
capului 1-2 minute si n final se trece n plan orizontal 5 minute.
Mersul codificat
Tehnica mersului codificat ocupa un loc central n tratamentul arteriopatiilor, fiind apreciata ca cea
mai fiziologica metoda de stimulare a dezvoltarii circulatiei periferice globale n stadiile I si II de
boala, indiferent de etiologie.
Valoarea metodei consta n:
simplitate;
accesibilitate;
nainte de aplicare se va stabili capacitatea maxima de mers a bolnavului, folosind un ritm de 120 de
pasi pe minut, pe teren plat. Aceasta este distanta maxima pe care o poate parcurge bolnavul pna la
instalarea claudicatiei de efort. Apoi se trece la exercitii de parcurgere a 2/3 din aceasta distanta
urmate de pauze de 2-3 minute, obligatoriu n ortostatism. Practicarea mersului codificat (interval
training) se face 20-30 de minute pe sedinta, de 3-4 ori pe zi.
Urmarind cteva luni efectul acestui tratament, se va constata ca distanta parcursa de bolnav pna la
aparitia durerii (indicele de claudicatie) creste n mod semnificativ. Explicatiile ar fi urmatoarele:
ncheind abordarea tratamentului arteriopatiilor periferice prin prisma antrenamentului fizic, facem
precizarea ca tratamentul acestor afectiuni este unul complex, care necesita o abordare
pluridisciplinara. Niciodata nu se vor obtine rezultate bune numai cu mijloacele tratamentului
fizical, neglijnd medicatia vasodilatatoare. niciodata nu se vor obtine rezultate bune daca nu se face
o evaluare corecta a rezervelor functionale ale pacientului, a compliantei sale pentru diversele
metode de tratament. Metodele complexe terapeutice conservatoare, printre care si antrenamentul la
efort fizic ca si celelalte metode de terapie fizicala (hidrotermoterapie, electroterapie, masaj, etc.)
dau rezultate bune n stadiile I si II de boala, mai trziu ameliorari fiind foarte greu de obtinut.
M IJLOACE DE TRATAMENT
gaze terapeutice:
- CO2
- H2 S
electroterapie
- galvanizare descendenta
- bai galvanice descendente
- Magnetodiaflux cu formula sedativa
masaj sedativ
hidrotermoterapie
- baie generala la 36-37
- baie Stanger
kinetoterapie, not