Academia de Studii Economice

Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori

Master Finane Publice

PARADISURILE FISCALE I EVAZIUNEA FISCAL

LEGAL LA NIVEL INTERNAIONAL

Profesor:
Prof.Univ.dr. Felicia Alexandru

Masterand:
Dumitrescu Raluca
Ionescu Alina Maria
Riciu Ana-Maria

Bucureti

2011
1

CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1. Paradisurile fiscale
1.1. Scurt istoric............................................................................................ 5
1.2. Noiune, caracteristici i avantaje.......................................................... 6
1.3. Clasificarea paradisurilor fiscale............................................................ 8
1.4. Creterea economic n paradisurile fiscale........................................... 11

CAPITOLUL 2. Evaziunea fiscal internaional

2.1. Noiunea de evaziune fiscal................................................................. 16
2.2. Evaziunea fiscal i formele sale de manifestare.................................. 16
2.3. Msuri mpotriva evaziunii fiscale internaionale................................. 18
2.4. Metode de evaziune fiscal:.................................................................. 19
Preurile de transfer.............................................................. 19
Frauda de tip carusel............................................................ 20

Studiu de caz: Evaziune fiscala la sc.X.srl....................................................................... 23

Concluzii.............................................................................................................................. 31

Bibliografie.......................................................................................................................... 33

INTRODUCERE

n aceast lucrare sunt prezentate principalele aspecte teoretice i practice cu privire la

paradisurile fiscale, apariia i dezvoltarea acestora de-a lungul timpului precum i asimilarea
acestora cu evaziunea fiscal.Lucrarea abordeaz problematica paradisurilor fiscale n contextul
globalizrii, i evideniaz impactul acestora asupra economiei mondiale.
Denumirea de paradis fiscal tinde s fie nlocuit prin aceea de paradis financiar sau centru
financiar internaional din cauza lrgirii beneficiilor acordate investitorilor strini pe mai multe
domenii, nu doar cel fiscal.
Scopul paradisurilor fiscale l constituie atragerea de investitori strini care beneficiind de
facilitile acordate de aceste state vor investi resurse financiare imense n anumite afaceri care
vor aduce beneficii substaniale la nivelul rii asigurdu-le astfel dezvoltarea.
Motivul pentru care au aprut i s-au dezvoltat paradisurile fiscale este cel al necesitii
siguranei banilor dobndii i n principal evitarea taxrii excesive a profitului.Aceti factori au
dus la apariia jurisdiciilor offshore, a cror legislaie i organizare ofer reale avantaje pentru
investitori.
Companiile offshore sunt companii nregistrate n paradisuri fiscale dar care i desfoar
activitatea i obin venituri din strintate.
Scopul constituirii unei companii offshore este lesne de neles ntruct, n contextul
mondializrii schimburilor se consider c o companie care respinge paradisurile fiscale se
condamn la non-competivitate.
Planificarea fiscal prin intermediul companiilor offshore presupune alegerea acelui tip de
societate, specific activitii companiei care s satisfac interesele afacerii.Astfel se pune
problema alegerii celei mai potrivite jurisdicii n concordan cu scopul urmrit.Lucrarea
prezint cei mai importani factori ce trebuie luai n considerare.
Evaziunea fiscal legal este acea metod prin care se evit plata impozitelor i a taxelor
care ar trebui s revin statului dar care se realizeaz cu acordul autoritilor.
n decursul evoluiei paradisurilor fiscale au aprut diverse organisme care au ncercat s
stopeze acest fenomen n plin expasiune.Organizaia cu autoritate n acest sens este OCDE,
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic.Aceasta a dus o lupt ndelungat
mpotriva regimului fiscal practicat de jurisdiciile offshore, lupt meninut pn n
3

prezent.Aceasta a acuzat paradisurile fiscale de lips de transparen i de lipsa informaiilor

privind practicile fiscale i a acuzat legislaia care favorizeaz concurena fiscal neloial.
OCDE a stabilit o list neagr privind paradisurile fiscale, drept consecin anumite state
incluse n aceast list i-au adaptat legislaia n materie, n special n privina transparenei , prin
realizarea anumitor acorduri cu privire la schimbul de informaii pentru a fi eliminate de pe list
i implicit pentru o percepie internaional favorabil. n schimb, statele care practic secretul
bancar, cum sunt: Austria, Luxemburg, Belgia sau cele din afara Uniunii Europene au obinut
dreptul de a nu fi supuse directivelor europene.De altfel, directiva european pentru paradisuri
fiscale ,adoptat n 2005, se dovedete a fi mult prea limitat.

PARADISURILE FISCALE
1.Scurt istoric
Paradisurile fiscale au aprut ca o consecin a sistemului fiscal, reprezentat de o
impunere fiscal excesiv.Totui, paradisurile sau oazele fiscale nu sunt fenomene
caracteristice lumii contemporane.Existena lor dateaz nc din vechime.Paradisurile fiscale,
ca i splarea banilor, au o istorie ndelungat. Istoricii amintesc de neleptul Platon, care
folosea o companie non-profit pentru a-i finana celebra lui Universitate din Grecia antic.
Tot n Grecia antic pentru a se evita un impozit de 2% perceput de cetate asupra
importurilor i exporturilor, insulele din vecintatea Atenei erau utilizate de comerciani
pentru stocarea mrfurilor, care erau apoi introduse n contraband n cetate.1
O parte din insulele din largul coastelor europene sau nord-americane au devenit
clasicele centre financiare offshore (OFC) .Ele erau caracterizate prin taxe foarte mici sau
chiar inexistente, prospernd pe baza afacerilor din zonele nvecinate cu taxare ridicat.
Specialitii americani n societi multinaionale D.K. Eiteman i A.L. Stonehill consider
c, creterea importanei paradisurilor fiscale se datoreaz creterii numrului filialelor unei
societi-mam. Filialele au servit extinderii societilor-mam n strintate, fiind astfel pe picior
de egalitate cu alte societi din rile care permiteau anumite faciliti fiscale.2
Anii 60 - 70 au dus la o cretere accentuat a acestui sector, ca urmare a reglementrilor
restrictive i protecioniste practicate de rile dezvoltate, precum:blocarea fluxurilor de capital
spre/dinspre alte ri;plafonarea dobnzilor acordate de bnci;creterea costurilor de operare a
bncilor prin creterea rezervelor minime obligatorii.
Exist o confuzie ntre paradisurile fiscale i cele bancare ce trebuie nlturat, acestea
din urm reprezentnd doar ri cu secret bancar puternic, dar care pot fi i paradisuri fiscale .
Dei n anii '80-90 statele dezvoltate au realizat o liberalizare financiar, totui centrele
financiare offshore au rezistat acestei lovituri concureniale, aruncnd n lupt o serie de
argumente suplimentare: regim fiscal mult mai atrgtor, confidenialitate strict a
operaiunilor, infrastructur i personal bine puse la punct.

Gordon Richard: The Gordon Report Tax Havens and Their Use by United States Tax Payers An
Overview, 1981
2
Bia Cristian, Costea Ionu, Capot Mihaela, Dncu Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. ntre evaziune
fiscal legal i fraud fiscal, BMT Publishing House, Bucureti, 2005, pag. 38

O serie de specialiti pun aceast dezvoltare pe seama creterii presiunii fiscale din
partea statelor dezvoltate.ns, trebuie menionat faptul c, OFCurile s-au dezvoltat de
asemenea i n timpul unor regimuri fiscale mai flexibile.n Marea Britanie limita maxim a
impozitului pe venit s-a redus de la 83% n 1970 la 40% n prezent iar impozitul pe profit de
la 65% la 30%, fapt ce nu a determinat companiile s-i pstreze n totalitate capitalurile n
ar i s plteasc n ntregime taxele ce li se cuvin;ponderea taxelor n PIB a sczut de la
3.6% n 1996 la 2.8% n 2002.3

2.Noiune, caracteristici i avantaje

1.Noiunea de Paradis Fiscal
Paradisul fiscal a fost definit ca fiind un stat sau o zon geografic avnd un regim de
impozitare aproape inexistent i un grad ridicat de discreie fiscal sau zona unde se pot
suprima obligaiile fiscale n deplin legalitate i aproape imposibil de controlat. n alte
accepiuni paradisul fiscal este un instrument prin care se realizeaz evaziunea fiscal
internaional de ctre contribuabilii care caut un tratament fiscal avantajos.4
Anglo-saxonii utilizeaz termenul de Tax Haven care n mod literar semnific port
fiscal.n lumea afacerilor este evident c se caut a se face uz de avantajele fiscale pe care le
reprezint diferitele legislaii fiscale n diferite ri ale lumii ,ceea ce permite o fiscalitate mai
mic pentru afacerea respectiv. Legislaia fiscal a unor state, n general mici, este foarte
favorabil ntreprinztorului, permind iniierea n special a unor persoane juridice, care
apoi, beneficiind de fiscalitatea redus a rii de nregistrare, poate s-i desfoare activitatea
n alte state unde fiscalitatea este mult mai impuntoare. 5
Deseori se pune semnul egal ntre paradisurile fiscale i centrele offshore, dar ele se
difereniaz semnificativ chiar dac de multe ori, mai ales n practic, unele paradisuri sunt i
centre offshore i invers. Un paradis fiscal presupune o fiscalitate foarte redus sau chiar
zero, fiind preferate de societile transnaionale, dar nu numai, pentru a se evita povara
fiscal. Prin termenul de centru financiar offshore se subliniaz existena unor nalte tehnici
financiare care se dezvolt progresiv pe anumite tipuri de structuri i produse oferind un
anumit avantaj comparativ la nivelul pieei mondiale. Cteva dintre centrele financiare sunt
recunoscute ca i paradisuri fiscale.6
3

Prem Sikka-The role of offshore Financial Centres in Globalization pag 31

Grigorie-Lacria, N. -Impozite i taxe v. 11, nr. 6, p. 42-43
5
Saguna, Dan Drosu, Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscal , Bucureti, 1995 , p. 79
6
Gobbe F.: Limpact des paradis fiscaux sur les pays en developpment, Gresea-Echos, 2002
4

2. Caracteristicile paradisurilor fiscale

Pentru ca un teritoriu s poat fi considerat un paradis fiscal acesta trebuie s prezinte
mai multe caracteristici comune:
1.

Confidenialitate;

2.

Protecia operaiunilor financiare sau comerciale i distribuirea bunurilor;

3.

Sisteme financiare fr reglementri restrictive;

4.

Inexistena controlului unor operaiuni comerciale de schimb sau a unor

operaiuni financiare care,n unele state, sunt reglementate strict i, n consecin, urmrite i
controlate;
5.

Existena unui sistem de comunicaii impecabil.7

1. Confidenialitatea n privina chestiunilor financiare reprezint un element extrem

de important i un argument serios pentru opiunea unei asemenea jurisdicii.Arnold
Goldstein demonstreaz n cartea sa, Offshore Havens, c doar ntr-un paradis fiscal
afacerile i averea pot fi inute secrete ,n comparaie cu Statele Unite unde viaa i afacerile
financiare sunt ca o carte deschis.n rile considerate paradisuri fiscale o persoan fizic
sau juridic are posibilitatea de a deveni invizibil, deoarece mare parte dintre ele au legi
care reglementeaz protecia riguroas a secretului financiar.n acest caz orice dezvluire de
informaii confideniale devine ilegal i se pedepsete penal.8
2. Protecia operaiunilor financiare sau comerciale i distribuirea bunurilor reprezint o
alt caracteristic a paradisurilor fiscale.Adpostirea bunurilor ntr-un paradis fiscal poate
constitui singura metod de protejare de procese, fisc,creditori sau alte persoane.
3. Sisteme financiare fr reglementri restrictive.Paradisurile fiscale i-au ctigat
reputaia datorit faptului c reprezint un loc ideal pentru evitarea excesiv a taxrii
veniturilor.S-a artat c o facilitate deosebit este tocmai combinarea economiilor din taxe cu
alte beneficii cum sunt :protecia veniturilor, confidenialitate, investiii. Dei taxele nu sunt
eliminate n totalitate, acestea sunt reduse substanial.
4. Controlul exercitat asupra bncilor este cu mult mai redus spre deosebire de celelalte
ri.Legislaia referitoare la controlul i supravegherea bancar este foarte permisiv iar
standardele de cunoatere a clientului sau obligaia de raportare nu sunt impuse acestora.

7
8

Safta, Marieta - Impozite i taxe v. 12, nr. 11-12, p. 4-9

Safta, Marieta - Impozite i taxe v. 12, nr. 11-12, p. 4-9

5. Sistemul de comunicaii beneficiaz de resurse tehnice de nivel nalt, servicii diverse

de telefonie, internet,transport rapid persoane i mrfuri, intern i internaional.9

3.Clasificarea Paradisurilor Fiscale

Paradisurile fiscale pot fi de dou feluri: principale sau secundare.n cadrul
paradisurilor fiscale principale W. Diamond i D. Diamond au identificat 7 tipuri de astfel de
ri.Aceast mprire are la baz principalele dispoziii legale.
Paradisurile fiscale secundare au o suprafa redus, un numr mic al populaiei i nu
ndeplinesc toate caracteristicile paradisurilor fiscale principale,fie nu aplic nici un fel de
impunere fiscal fie nu impun anumite venituri realizate de pers. fizice sau societi.n
anumite cazuri acord exonerri pentru activitile anumitor societi sau reduc cu mult
cotele de impunere.
Sunt ns multe insule de mici dimensiuni sau state n curs de dezvoltare, deficitare din
punct de vedere economic i social care nu percep impozite i taxe, ns nu pot fi calificate
drept paradisuri fiscale deoarece nu ofer toate beneficiile caracteristice paradisurilor fiscale
principale.10
n aceast grup pe lng statele mici pot fi incluse i rile industrializate n care, dei
sistemul de impunere a veniturilor este ridicat, exist i dispoziii legale cu caracter particular
ce pot fi utilizate ntr-o operaiune de tax planning de ctre investitori.Aceste ri
industrializate pot deveni foarte atractive pentru anumite activiti.
Un caz aparte l reprezint Elveia care este denumit recent paradis bancar datorit
n principal avantajelor sistemului bancar (siguran,protecie,stabilitate,pstrarea secretului
bancar) dar i datorit avantajelor fiscale care nu sunt deloc nesemnificative.Dup cum se
tie, Elveia a cedat presiunilor din partea UE i SUA eliminnd astfel posibilitatea
deschiderii conturilor cu numr.11

Popa, Stefan; Cucu, Adrian - Economia subteran i splarea banilor : abordare teoretico-metodologic, pg.27
Bia Cristian, Costea Ionu, Capot Mihaela, Dncu Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. ntre evaziune
fiscal legal i fraud fiscal, BMT Publishing House, Bucureti, 2005, pag.59
11
Bia Cristian, Costea Ionu, Capot Mihaela, Dncu Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. ntre evaziune
fiscal legal i fraud fiscal, BMT Publishing House, Bucureti, 2005, pag.58
10

CLASIFICARE

Paradisuri
fiscale
principale
(6 categorii)

Paradisuri
fiscale
secundare

CARACTERISTICI

EXEMPLE

1. ri care nu aplic nici un fel de impunere asupra veniturilor i creterii de capital "zero havens", pentru

Bahamas, Bahrein, Bermude, Insula Cayman, Nauru,

persoanele fizice

Saint-Vincent, Turks i Caicos, Vanautu, Principatul

2. ri n care impozitul pe venit sau beneficiu este stabilit pe o baz teritorial. n aceste ri contribuabilii

Monaco
Costa Rica, Hong-Kong, Liberia, Filipine, Marea

beneficiaz de o exonerare a beneficiilor obinute prin operaiuni realizate n afara teritoriului, impozitndu-

Britanie pentru societile rezidente

se numai profitul obinut pe plan local. Aceste paradisuri sunt cunoscute sub denumirea "no-tax-on-foreignincome tax havens"
3. ri n care cotele de impunere sunt foarte sczute low-tax havens. Cotele sunt sczute deoarece sunt

Cipru, Insulele Virgine Britanice, Liechtenstein,

astfel stabilite de state ca urmare a aplicrii unor reduceri de cote, datorate acordurilor fiscale privind evitarea

Elveia, Jersey, Insula Man, Irlanda

dublei impuneri cu multe ri n care fiscalitatea este ridicat.

4. ri care ofer avantaje specifice societilor de tip holding, socitilor offshore. Mai ofer reduceri

Luxemburg, Singapore, rile de Jos, Antigua,

pariale de impozit pe profit

5. ri care ofer exonerri fiscale industriilor create n vederea dezvoltrii exporturilor

Barbados, Grenada, Belize, Jamaica

Irlanda pentru societile create nainte de 1 ianuarie

6. ri care ofer avantaje specifice unor societi, de exemplu totala exonerare de taxe pentru companii de

1981
Liechtenstein, Austria, Olanda, Antigua, Jamaica,

shipping sau companii cu specific maritim (special tax havens)

1. ri mici

Barbados
Vatican, Republica Maltez, Polinezia Francez,

Caracterizate printr-o suprafa mic i o populaie redus numeric, far a ndeplini toate caracteristicile

Insulele Tonga, Insulele Maurice, Haiti, Insulele

paradisurilor fiscale principale. Aceste ri:

Virgine, Jamaica, Taiwan, Insulele Norfolk, Insula

- fie nu aplic nici un fel de impunere fiscal;

Christmas etc.

- fie nu sunt impuse anumite venituri realizate de persoanele fizice sau societi;
- fie acord exonerri pentru activitile desfurate de anumite societi;
- fie cotele sunt mult mai reduse;
2. ri industrializate: pot deveni un punct de atracie pentru activitile desfurate de unele societi. ri
ca SUA, Frana, Italia, Belgia, Austria, sunt doar cteva exemple care reflect faptul c denunarea

n funcie de
sistemul de
impunere al

paradisurilor fiscale ca instrumente eficiente de evaziune fiscal este uitat repede cnd interesul primeaz
1. ri n care veniturile realizate n strintate sunt scutite total de impozit pe profit, n acest caz se pltete o

Insulele Virgine Britanice, Bahamas, Belize

tax anual fix

2. ri n care baza de impozitare nu este profitul, ci valoarea capitalului social
3. impozitarea n sistem liniar: indiferent de valoarea profitului realizat se impune un venit fix

Liechtenstein

1. ri specializate pe industria de shipping (sau industria maritim)

Panama, Gibraltar, Malta, Liberia

acestora
(3 categorii)
9

Dup specificul
propriu
Pe zone
geografice

2. ri specializate pe industria financiar-bancar

3. ri specializate pe managementul valorilor mobiliare, imobiliare, financiare

Bahamas, Cayman, Luxemburg

Monaco, Insula Man, Hong-Kong

1. ri care i fac foarte mare reclam pe piaa SUA, Canada

2. ri care ncearc s recruteze ct mai muli clieni din Marea Britanie12

ri din bazinul Caraibe

Insulele Canalului Mnecii, Insula Man

12

Bia Cristian, Costea Ionu, Capot Mihaela, Dncu Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. ntre evaziune fiscal legal i fraud fiscal, BMT Publishing House,
Bucureti, 2005, pag. 57

10

4.Creterea economic n paradisurile fiscale

Paradisurile fiscale au fost printre primele state care au reuit s se dezvolte pe baza
investiiilor strine directe.Putem afirma cu certitudine, c, evoluia favorabil a paradisurilor
fiscale a fost bazat pe explozia investiiilor strine directe i pe accentuarea fiscalitii
mondiale n deceniile precedente.13
FMI afirm c, datorit liberalizrii contului de capital i datorit creterii ncrederii n
bursa de valori, fondurile care pot fi investite au devenit mai receptive la oportunitile i
riscurile unui grup mai mare de regiuni i ri.
Lum n considerare 9 paradisuri fiscale dintre cele mai dezvoltate ri. n Tabelul nr.1
este prezentat PIB-ul pe cap de locuitor, indicele presiunii fiscale (conform Heritage
Foundation) i rata de cretere a PIB-ului (%).
Tabelul nr.1
Presiunea fiscal i indicatorii de cretere economic
Paradisul
fiscal
Luxemburg
Elveia
Islanda
Irlanda
Hong Kong
Singapore
Bahamas
Cipru
Bahrain
Medie

PIB pe cap de

locuitor n USD
47.505
34.369
32.758
28.762
27.114
25.186
16.067
12.647
10.889
26.144
Surs: www.heritage.org

Presiunea fiscal

Rata de cretere

PIB %
3,0
4,5
3,4
1,9
3,0
5,9
2,4
4,9
1,9
8,1
2,6
8,4
1,5
1,9
2,5
4
1,8
3,5
2,5
4,8
Se folosesc date din 2009

Presiunea fiscal este reprezentat de un indicator calculat ca medie a impozitelor pe

venitul persoanelor fizice i juridice.

13

James Hiner ,Univ of Michigan, 2004, pg 19

11

Graficul nr. 1
Corelaia ntre presiunea fiscal i PIB pe cap de locuitor

Surs: www.heritage.org
Din tabelul nr.1 se observ c n Luxemburg n ciuda faptului c presiunea fiscal este
ridicat, PIB pe locuitor este foarte ridicat (Luxemburg are cel mai mare PIB pe locuitor pe
plan global) i doar n Cipru, Bahamas i Bahrein presiunea fiscal este foarte sczut iar PIB
pe locuitor foarte ridicat. n Bahamas i Cipru se nregistreaz cea mai scazut rat de
impozitare a veniturilor .
Paradisurile fiscale se pot mpri n dou categorii:
Paradisuri fiscale mici , care au o suprafa restrns i o populaie < 1.000.000 de
locuitori
Paradisuri fiscale mari , a cror populaie > 1.000.000 de locuitori i au o suprafa
mic sau medie.
Analiza creterii economice n paradisuri fiscale trebuie difereniat pe cele dou
categorii de paradisuri fiscale (mici i mari) deoarece acestea folosesc strategii diferite.
Presiunea fiscal medie n paradisurile fiscale prezentate este de 2.5, pentru paradisurile
fiscale mici este de 2.36 respectiv pentru cele mari este de 2.58. Acest lucru se ntampl
deoarece majoritatea paradisurilor fiscale mici au o rat de impozitare zero pentru venituri
(conform strategiei lor de a atrage doar nregistrarea societilor i nu o activitate efectiv).
Marile paradisuri impoziteaz venitul la rate sczute i de cele mai multe ori aceste ri
impoziteaz doar veniturile rezultate din surse naionale pentru a atrage cartierul general al
companiilor multinaionale.
12

Nivelul mediu al PIB-ului la paradisurile fiscale analizate, este de 26.144 USD pe cap
de locuitor.n cazul paradisurilor fiscale mici acest nivel este de 23.973 USD , mai mic dect
cel al paradisurilor fiscale mari: 28.853 USD.
Tabelul nr.2
Indicatori pentru paradisuri fiscale mici
Paradisuri fiscale

Presiunea

PIB

mici

fiscal

mil USD

Luxemburg
Islanda
Bahamas
Cipru
Bahrain
Medie

Rata de

PIB pe cap de

cretere PIB

locuitor

%
4,5
5,9
1,9
4
3,5
3,96
Se folosesc date din 2009

3,0
21,90
3,0
9,50
1,5
5,10
2,5
9,73
1,8
7,60
2,36
10,77
Surs: www.heritage.org

USD
47.505
32.758
16.067
12.647
10.889
23.973

Graficul nr. 2
Corelaia ntre presiunea fiscal i PIB pe cap de locuitor n cazul paradisurilor fiscale
mici

Surs: www.heritage.org
Tabelul nr. 3
Indicatori pentru paradisuri fiscale mari
Paradisuri

Presiunea

PIB

Rata de cretere

PIB pe cap de locuitor

fiscale mari
Hong Kong
Singapore
Irlanda
Elveia

fiscal
1,9
2,6
2,4
3,4

mil USD
186,6
106,8
116,2
253,1

PIB (%)
8,1
8,4
4,9
1,9

USD
27.114
25.186
28.762
34.369
13

Medie

2,58
165,7
5,8
28.858
Surs: www.heritage.org Se folosesc date din 2009

Graficul nr.3
Corelaia ntre presiunea fiscal i PIB pe cap de locuitor n cazul paradisurilor fiscale
mari

Surs: www.heritage.org
Corelaia ntre presiunea fiscal i rata de cretere PIB pentru paradisurilor mici - direct:
chiar dac presiunea fiscal crete, intervine i o cretere a indicelui creterii economice. 14

Graficul nr. 4
Corelaia ntre presiunea fiscal i rata de cretere economic n cazul paradisurilor
fiscale mici

14

Nandra Ramona: Nandra R.: Economic growth n tax havens, Economy and Transformation Management,
The IIIrd International Conference, 2006

14

Economic
growth rate

Small Tax Havens

8
6
4
2
0

R2 = 0.8146

0.0

2.0

4.0

GDP grow th rate

%
Linear (GDP
grow th rate %)

Fiscal burden

Surs: www.heritage.org
Corelaia pentru paradisurile fiscale mari nu este la fel de puternic, dar este una indirect:
o presiune fiscal mai redus presupune o cretere economic.
Graficul nr. 5
Corelaia ntre presiunea fiscal i rata de cretere economic n cazul paradisurilor
fiscale mari
Economic

growth rate

Big TaxHavens
10

GDPgrowth rate
%

Linear (GDP
growth rate %)

R2 = 0.6311
0
0.0

2.0

4.0

Fiscal burden

Surs: www.heritage.org
Se pot evidenia 2 aspecte care se interconecteaz:15
- creterea economic n paradisuri fiscale exprimat prin PIB pe cap de locuitor;
- creterea numrului de state care adopt strategia paradisurilor fiscale.
Paradisurile fiscale cresc pe msur ce cadrului legislativ i al taxelor practicate n
rile industriale dezvoltate cresc.

EVAZIUNEA FISCAL INTERNAIONAL

1.Noiunea de evaziune fiscal
15

Nandra R.: Nandra R.: Economic growth n tax havens, Economy and Transformation Management, The IIIrd
International Conference, 2006

15

Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale definete fenomenul de

evaziune fiscal ca fiind sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la
plata impozitelor, taxelor i

a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,

bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale extrabugetare de ctre persoanele

fizice sau juridice, romne sau strine, denumite n cuprinsul legii contribuabili. 16
Nu exist n acest moment o definiie unanim acceptat a conceptului de evaziune
fiscal.n sens larg evaziunea fiscal reprezint totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu
ajutorul crora cei interesai sustrag total sau parial materia impozibil din cadrul
obligaiunilor fiscale stabilite de lege.17

2.Evaziunea fiscal i formele sale de manifestare

Evaziunea fiscal cunoate dou forme de manifestare:
1. evaziune fiscal legal
2. evaziune fiscal ilicit
1. Evaziunea fiscal legal
Reprezint sustragerea unei pri din materia impozabil, fr ca aceasta s fie
considerat o infraciune. Cea mai rspndit metod de evaziune fiscal legal o constituie
existena paradisurilor fiscale" .
Cazurile cele mai frecvente de evaziune fiscal legal se realizeaz prin interpretarea
favorabil a legislaiei fiscale, de regul n rile cu economie de pia:
a) constituirea fondurilor de amortizare sau rezerv, n cuantum mai mare dect cel ce
se justific din punct de vedere economic, micorndu-se astfel veniturile impozabile;
b) practica societilor comerciale de a investi o parte din profitul realizat n achiziii de
maini sau echipamente tehnice pentru care se acord reduceri de la impozitul pe
venit, msur care urmarete s stimuleze acumularea;
c) asociaiile de familie, precum i societile oculte dintre soia i copii
ntreprinztorului i acesta; rezultatul il constituie impunerea separat a acestora, o

16

Legea 87 din 18 octombrie 1994, republicat n Monitorul Oficial Partea I nr.545 din 29 iulie 2003, Capitolul
I Art. 21, cu modificrile i completrile ulterioare.
17
Saguna, Dan Drosu ; Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscal , Bucureti, 1995 , p. 20

16

repartizare separat a veniturilor pe fiecare asociat ducnd astfel la micorarea

sarcinilor fiscale;
d) venitul total al membrilor familiei se poate mpri n mod egal ntre acetia,
indiferent de contribuia fiecruia, obinndu-se o diminuare a impozitului pe venitul
datorat statului;
e) un contribuabil poate s opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice sau
pentru impunerea veniturilor realizate de corporaie.n cel de-al doilea caz
contribuabilul reueste s sustrag o sum important deoarece sistemul de impunere
al corporaiilor cuprinde mai multe faciliti .
2.Evaziunea fiscal ilicit
Presupune nclcarea intenionat a legii fiscale i poate fi sancionat de lege prin
privare de libertate.
Evaziunea fiscal se manifest pe plan internaional, din cauza accenturii cooperrii
economice internaionale i datorit dezvoltrii relaiilor dintre statele cu sisteme fiscale i
fiscalitate diferit .
n prezent, printre cele mai frecvente forme de evaziune fiscal internaional ilicit se
menioneaz:
nregistrrile cu scop de micorare a rezultatelor;
amortismente nelegale i amortismente la supraevaluri;
rezerve latente;
nejustificarea nregistrrilor cu documente legale;
trecerea unor cifre false n registrele comerciale;
compensaiuni de conturi;
micorarea cifrei de afaceri;
crearea de conturi pasive la care se gsesc alocate diferite rezerve;
contabilizarea de cheltuieli i facturi fictive, etc;
Evaziunea fiscal produce mari pagube statului deoarece l lipsete de veniturile
necesare ndeplinirii atribuiilor sale .
Formele mai ntalnite de evaziune fiscal sunt legate de impunerea pe baz de
declaraie de impunere a contribuabilului, care declar sume mai mici dect cele reale.Din
cauza sporirii cooperrii economice internaionale i a dezvoltrii relaiilor inter-statale cu
17

sisteme fiscale diferite i cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscal naional a

devenit evaziune fiscal internaional.

3.Msuri mpotriva evaziunii fiscale internaionale

Evaziunea fiscal este un fenomen care poate fi combtut pe cale preventiv , respectiv
modificarea legislaiei, stoparea eventualelor abateri sesizate sau poate fi combtut prin
impozitri din oficiu ori penalizarea i amendarea celor care depun declaraii fiscale false.
n acest caz se recomand o serie de msuri pentru a evita evaziunea fiscal legal i
frauduloas pe plan naional:
ncercarea de a unifica legislaia fiscal
Corelarea sistemului fiscal cu cadrul economic
Eliminarea prevederilor de lege care pot favoriza evaziunile fiscale
Organizarea i mprirea responsabilitilor organelor de control fiscal i evitarea
suprapunerilor acestor responsabiliti
Crearea unei baze de date bine consolidate care s informeze statul cu privire la toi
contribuabilii datornici
Perfecionarea personalului
Scderea ratei inflaiei
Creterea nivelului de trai
Calcularea corect a materiei impozabile
Pe plan internaional se recomand urmtoarele msuri de evitare a evaziunii fiscale:
Controlul schimbului valutar
Taxarea venitului chiar n momentul n care acesta s-a produs
Impozitarea veniturilor nregistrate n strintate

4.Metode de evaziune fiscal

Preurile de transfer

18

Preurile de transfer afecteaz capacitatea mai multor ri de a colecta venituri din

impozite.Efectele se resimt mai puternic n rile srace dect n rile dezvoltate.
Termenul de pre de transfer este folosit pentru tranzaciile efectuate ntre persoane
afiliate, acele tranzacii care nu sunt supuse regulilor pieei libere i care pot fi influenate i
de ali factori subiectivi, cum ar fi politica grupului de companii n ceea ce privete
minimizarea costului fiscal la nivelul grupului.
Companiile multinaionale evit impozitele, supraevalund exporturile iar aceast
tehnic poart denumirea de utilizare a preurilor de transfer i este practicat n special de
ctre companiile multinaionale care i colecteaz profiturile n regiunile cele mai relaxate
din punct de vedere fiscal. Preurile de transfer sunt definite de ctre OCDE ca pli de la o
entitate a unei ntreprinderi multinaionale pentru bunuri sau servicii oferite de o alt
entitate.
Att OCDE ct i Comisia Uniunii Europene sunt preocupate de problematica preurilor
de transfer .Astfel, Comisia UE a nfiinat un Forum Comun pentru preurile de transfer i o
Convenie de Arbitraj. Scopul este acela de a minimaliza eforturile companiilor de a pregti
documentaia preurilor de transfer i de a simplifica sarcina inspectorilor fiscali care vor
verifica tranzaciile intra-grup.18
n SUA, 82 dintre cele mai mari companii au realizat ctiguri de peste 1,1 trilioane de
USD n perioada 2001-2003 fr a plti taxe ctre stat.Dintre acestea 46 nu au pltit taxe
pentru ntreaga perioad iar 28 dintre ele au reuit s nregistreze rate de impozitare negative
(cnd datoriile fiscale sunt nlocuite de creane fiscale, recuperri de taxe).Conform studiilor ,
SUA pierde n fiecare an peste 170 de miliarde de USD din nencasarea impozitelor, astfel
nct ponderea impozitelor n PIB este doar de 1,3%. 19
n Marea Britanie se estimeaz c se pierd anual ntre 25-85 miliarde de lire din cauza
evaziunii fiscale legale.Nivelul impozitelor n PIB este de mai puin de 2,5 %.

Msuri de contracarare a practicrii preurilor de transfer

rile n care ieirile i intrrile de investiii strine sunt tot mai intensificate, n special
din cauza globalizrii economiei mondiale i a creterii investiiilor internaionale se
confrunt cu problema preurilor de transfer.
18
19

Raportul Activitatii EU Joint Transfer Pricing Forum n domeniul Documentatiei SEC(2005)1477;

Steven Filling,Prem Sikka-Taxing the Boundaries of Corporate Social Reporting,2004

19

rile dezvoltate au creat un sistem de reguli i metode pentru a monitoriza i pentru a

detecta preurile de transfer.Ideea de baz o constituie raportarea preurilor dintre entitile cu
interes comun cu preurile tranzaciilor similare ntre entiti independente. Pentru a realiza
acest lucru se utilizeaz dou metode:
1. Metodele tradiionale: Statele Unite au cele mai elaborate legi n acest domeniu.
OCDE aprob utilizarea unor modele similare celor tradiionale, dac acest lucru este posibil.
a) Metoda comparrii preurilor tranzaciilor comparative
b) Metoda cost plus
c) Metoda preurilor de revnzare
2. Metoda marjei nete de tranzacionare: au fost introduse de ctre Statele Unite
pentru utilizarea acestora atunci cnd metodele tradiionale sunt greu de utilizat.
a) Metoda mpririi profitului: Aceast metod presupune mprirea
profitului grupului ntre membrii acestuia, atunci cnd sunt disponibile
informaii privind rentabilitatea unor contribuabili independeni care
desfoar activiti similare.
b) Metoda marjei nete de tranzacionare: Aceast metod se bazeaz pe
calculul unei marje a profitului relativ la o baz, cum ar fi costurile,
vnzrile sau activele. De regul, acest procedeu este adoptat atunci cnd
exist un tratat fiscal ntre cele dou ri.20
Frauda tip Carusel
n materie de TVA s-au publicat mai multe estimri cu privire la amploarea evaziunii i
a fraudei fiscale.International VAT Association (Asociaia internaional pentru TVA)
estimeaz pierderi de TVA cuprinse ntre 60-100 de miliarde euro/an la nivelul Uniunii
Europene. n Regatul Unit, HM Revenue and Customs (HMRC) a estimat c, pentru anul
fiscal 2005/2006, pierderile nregistrate de TVA s-au ridicat la 18,2 miliarde de euro. n
Germania, Ministerul Finanelor a publicat rezultatele unui studiu potrivit cruia, n 2005,
pierderile de TVA s-au ridicat la 17 miliarde de euro.21

20

Bia Cristian, Costea Ionu, Capot Mihaela, Dncu Bogdan: Utilizarea paradisurilor fiscale. ntre evaziune
fiscal legal i fraud fiscal, BMT Publishing House, Bucureti, 2005, pag.162
21
www.hmrc.gov.uk

20

Sistemul comun de schimb de informaii ntre statele membre este reglementat i

stabilete condiiile n care autoritile fiscale din statele membre coopereaz ntre ele. 22
Forma de fraud la TVA cu consecinele cele mai grave prin valoarea taxelor sustrase
de la plat i foarte greu de detectat este cea cunoscut sub denumirea de fraud "carusel".
Aceast fraud implic sisteme de evitare a plii TVA-ului. Astfel, sunt nfiinate
ntreprinderi ad-hoc care pretind c realizeaz un comer internaional, dar care nu pltesc
TVA datorat, pentru a permite celorlalte verigi din lanul de fraud s realizeze deducerea
unor pli fictive de impozite i s obin astfel o rambursare ori o reducere a TVA-ului
datorat. n realitate, societile n cauz nu au o activitate real iar sediul lor este, deseori,
adresa unei csue potale. De regul, dup cteva luni de existen, aceste firme dispar, fr
s declare i s plteasc impozitul datorat, ceea ce le face greu de detectat de ctre
autoritile fiscale.
Acest tip de fraud are la baz un mecanism relativ simplu, cel puin n aparen:
operatorul economic din ara de origine factureaz fr TVA (deoarece efectueaz o livrare
intracomunitar,care intr n categoria operaiunilor scutite de TVA cu drept de deducere), iar
operatorul economic din ara de destinaie va aplica regimul taxrii inverse pentru aceast
operaiune (deoarece efectueaz o achiziie intracomunitar, calculnd i nregistrnd TVA
aferent achiziiilor intracomunitare, la cota de impozitare a rii sale, att ca TVA colectat,
ct i ca TVA deductibil, far nsa a o plti n mod efectiv). Ulterior efecturii achiziiei
intracomunitare, operatorul economic n cauz dispare far s nregistreze (din punct de
vedere contabil), s declare (din punct de vedere fiscal) i s plteasc TVA-ul colectat
aferent livrrilor ulterioare efectuate pe piaa sa intern (aa-numitele firme de tip bidon,
colectoare a unor obligaii fiscale privind TVA, care ns nu vor fi niciodat achitate).23
Din momentul integrrii rii noastre n Uniunea Europeana, anumii ageni economici
din Romnia au cutat sa asimileze practicile infracionale de fraudare a obligaiilor fiscale,
i de multe ori chiar cu succes.Principalii "actori" implicai n evaziunea fiscal prin metoda
de tip carusel pot fi considerai urmatorii:
22

Domeniul TVA intracomunitar este reglementat prin Regulamentul 1798/2003 al Consiliului (CE) privind
cooperarea administrativ n domeniul TVA intrat n vigoare la 1 ianuarie 2004 i de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 218/92 (Regulamentul prevede nfiinarea unui sistem de schimb de informaii ntre
statele membre, prin intermediul cruia autoritile competente trebuie s-i acorde asisten reciproc i s
coopereze cu Comisia pentru a asigura o aplicare corect a TVAului la furnizarea de mrfuri i servicii, la
tranzaciile intracomunitare cu mrfuri i la importurile de mrfuri)
23

Dr. Drago Ptroi-Frauda de tip carusel privind taxa pe valoarea adaugat aferent tranzaciilor
Intracomunitare.

21

 Firma fantom sau missing trader este protagonista fraudei i, de regul, este
societatea fr activitate real, administrat de persoane de faad. Firma fantom
poate s cumpere bunuri fr s plteasc TVA ctre furnizorii si din UE i s vnd
aceleai bunuri cu TVA, fr s verse TVA colectat;
Firma tampon sau buffer poate avea sau nu activitate real, rolul ei este s cumpere
i s vnd cantiti mari de bunuri, fr a le aduga valoare. Rolul lor este de a face
operaiunile i facturile mai credibile i de a complica procesul de detectare a fraudei.
n aparen, aceste societi nu svresc fraud;
Conduit company este firma tampon internaional, i are aceleai activiti ca i
buffer-ul, doar c este stabilit ntr-un alt stat dect statul clientului i stimuleaz
frauda n statele clienilor lor. Aceste societi nu svresc fraud n rile de origine.
Ct despre mijloacele de control i investigare a acestui tip de fraud, cel mai important
este identificarea societilor de tip missing trader i controlul fluxurilor fizice ale
mrfurilor.n urma investigaiilor ntreprinse a fost definit un profil tip al societilor
missing trader: societate recent nfiinat, o firm cu sediu social ntr-o ntreprindere de
domiciliu, lipsa locului de exploatare, patron de naionalitate strin sau dificil de localizat,
fr venit declarat. De asemenea, se practic i alegerea regimului de impozitare simplificat
la nfiinarea societii (aceasta i va nceta activitatea nainte de depunerea declaraiei
recapitulative).24

Studiu de caz :

24

Mdlin Cinc- Frauda de tip carusel Metod de evaziune fiscal n domeniul TVA la nivel intracomunitar.

22

SC x SRL are domiciliul fiscal in localitatea Adjud, str. Mihail Kogalniceanu, nr.
20A, jud. Vrancea. Societatea este inmatriculata la O.R.C. Vrancea sub nr. J39/1027/2004,
are codul unic de inregistrare fiscala RO 18825825 si a devenit platitoare de TVA de la data
de 05.01.2005, ca urmare a optiunii depuse.
2.Societatea are in prezent un capital social integral privat si varsat in valoare de 200
lei, fara modificari de la data infiintarii.
3. Inspectia fiscala s-a desfasurat in perioda 12.07.2010 20.07.2010, documentele
fiind verificate la sediul D.G.F.P. Vrancea Activitatea de Inspectie Fiscala din Focsani, bdul Independentei, nr. 24 si a avut ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si
conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre
contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferentelor
obligatiilor de plata, precum si a accesoriilor aferente acestora.
4. Mentionam ca SC x SRL nu a fost supusa unei verificari fiscale de fond de la
infiintare, respectiv de la data 14.12.2004. In conformitate cu prevedereile art. 98, alin. (3),
perioada supusa inspectiei fiscale la SC SRL este mai mare de 3 ani, intrucat societatea nu a
indeplinit conditiile de a plati impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului de stat
consolidat si de asemena au existat indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor,
contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat.
Mentionam ca in perioada supusa inspectiei unitatea nu a beneficiat de rambursari cu
control ulterior.
Obiectul principal de activitate al societatii il constituie Fabricarea de articole de
lejerie de corp - cod CAEN 1414.
In ultimele 3 exercitii financiare incheiate societatea a inregistrat urmatoarea situatie
a cifrei de afaceri si a rezultatului net(lei):
Anul

Cifra de afaceri

Rezultatul
exercitiului
0 lei;

2007

0 lei

2008

0 lei

0 lei;

2009

0 lei

0 lei.

Constatari fiscale :

23

Urmare a verificarii efectuate privind operatiunile efectuate de societatea comerciala

in perioada 14.12.2004, respectiv de la data infiintarii societatii si pana la data de 31.05.2010
au fost constatate urmatoarele:
- din analiza documentelor puse la dispozitia echipei de inspectie fiscala a rezultat
faptul ca societatea a desfasurat operatiuni economice si comerciale pana la data 30.09.2006.
- pentru perioada 2007 2010, din verificarea bazelor de date existente la nivelul
Ministerului Finantelor Publice constituite pe baza informatiilor furnizate de agentii
economici persoane juridice prin declaratiile informative ce cuprind tranzactiile efectuate de
acestia pe teritoriul national Declaratia 394 , a rezultat faptul ca SC x SRL a desfasurat
tranzactii comerciale cu un numar de 254 agenti economici din 34 de judete, desi
administratorul societatii declara ca nu a desfasurat nici un fel de activitate. Astfel au fost
selectate un numar de 162 de societati comerciale in ordinea descrescatoare a volumului de
tranzactii, operatiunile comerciale desfasurate cu acestia detinand ponderea livrarilor
efectuate de SC x SRL. S-a procedat la solicitarea de verificari incrucisate la cei 162 de
agenti economici in vederea stabilirii realitatii tranzactiilor comerciale, precum si a naturii
marfurilor care au facut obiectul acestora, inclusiv a modalitatilor de decontare. Dupa
primirea majoritatii datelor de la Directiile Finantelor Publice judetene s-au tras urmatoarele
concluzii:
- desi obiectul declarat al societatii este fabricarea de articole de lenjerie de corp,
marfurile care au facut obiectul tranzactiilor sunt dintre cele mai variate, fara nici o legatura
cu obiectul de activitate. Exemplificam : scoabe, ciment, fier, componenete electrice,
proiecte, seminte, cereale, cabaline, produse cosmetice, vin nobil, schele metalice, utilaje etc.
Urmare a inregistrarii in evidentele contabile a facturilor emise de catre SC.X.SRL
beneficiarii acestor bunuri au dedus TVA-ul inscris pe documente, diminuand astfel
cuantumul TVA-ului de plata la bugetul de stat, precum si baza de calcul al impozitului pe
profit prin includerea in cheltuielilele deductibile fiscal a contravalorii bunurilor/serviciilor
achizitionate.
- facturile emise de SC x SRL sunt semnate si stampilate la rubrica furnizor.
Persoanele inscrise pe documente ca delegati care au livrat marfa nu au legatura cu firma
emitenta, acestia neavand calitatea de salariat (firma nu figureaza cu contracte de munca in
aceasta perioada) si nici nu fac parte din actionariatul firmei (conform datelor existente la
O.R.C. Vrancea).
Deoarece nici una dintre societatile comerciale la care s-a definitivvat verificarea
incrucisata nu infirma tranzactiile efectuate cu SC x SRL, in baza art. 67 din O.G. nr.
24

92/2003 cu modificarile si completarile ulterioare s-a procedat la estimarea volumului total al

tranzactiilor, care in urma centralizarii datelor, este in suma de 9.211.479 lei. Prin faptele
savarsite mai sus administratorul societatii comerciale a prejudiciat bugetul de stat,
prejuduciu ce este prezentat la capitolele de mai jos.

1.Impozit pe profit

Pentru perioada 2004 2006

Avand in vedere aspectele prezentate mai sus, in ceea ce priveste profitul impozabil si
implicit impozitul pe profit datorat pentru perioada decembrie 2004- martie 2010, s-au
constatat urmatoarele:
- pentru anul 2004 societatea nu desfasoara activitate;
- pentru anul 2005 societatea inregistreaza pierdere contabila in suma de 3.310 lei si o
pierdere fiscala in suma de 2.310 lei;
- pentru anul 2006 societatea inregistreaza o pierdere contabila si fiscala in suma de 1.713
lei.
Tinand cont de veniturile neinregistrate de societate in anul 2006 (aspect prezentat mai
sus) in suma totala de 5.556 lei se diminueaza pierderea fiscala inregistrata la finele anului
2006.

Pentru perioada 2007 2009

In timpul inspectiei fiscale s-a procedat la estimarea volumului total al tranzactiilor

neinregistrate in evidenta contabila a societatii, care in urma centralizarii datelor, este in
suma de 9.211.479 lei. Cu veniturile neinregistrate in suma totala de 7.747.395 lei s-a
majorat profitul impozabil cu aceeasi suma, stabilindu-se in timpul controlului un impozit pe
profit in suma de 1.239.583 lei (7.747.395 lei x 16%).
Pentru trimestrul I 2010 societatea nu inregistreaza venituri, deci datoreaza un impozit pe
profit minim in suma de 2.150 lei.
Pentru neplata in termen legal a impozitului pe profit datorat au fost calculate majorari de
intirziere in suma de 712.853 lei si dobanzi in suma de 9.934 lei.
2. Taxa pe valoarea adaugata

25

Societatea este inregistrata ca platitoare de TVA prin optiune incepand cu data de

04.01.2005. Societatea efectueaza numai operatiuni care dau drept de deducere. Pentru
perioada supusa verificarii societatea a depus deconturile trimestrial de TVA.
Facem mentiunea ca ultimul decont de TVA depus a fost cel aferent trimestrului III
2008, dar tinand cont de aspectele sesizate mai sus, respectiv de volumul tranzactiilor
estimate aferente anului 2007, incepand cu anul fiscal 2008 unitatea devine platitoare de
TVA lunar, conditie ce va fi pastrata pana in anul fiscal 2010 inclusiv.
Conform aspectelor prezentate anterior, SC x SRL a inregistrat livrari in valoare
totala de 9.211.479 lei, prin urmare neinregistrand taxa pe valoare adaugata colectata in suma
totala de 1.464.084 lei.
Un al aspect sesizat in urma verificarii este neinregistrarea in evidenta contabila a
unui numar de 10 facturi fiscale emise in perioada 06.07.2006 05.09.2006 in valoare totala
de 6.611 lei, din care TVA 1.055 lei (situatia analitica este prezentata in anexa nr. 3).
Consecinta acestui fapt o constituie majorarea TVA-ului de plata cu suma de 1.055 lei.
Pentru neplata in termenul legal a TVA-ului stabilit suplimentar in suma de 1.465.139
lei (1.055 + 1.464.084) au fost calculate accesorii in suma de 869.295 lei, accesorii ce au
urmatoarea componenta: majorari de intarziere in suma de 857.588 lei si dobanzi in suma de
11.707 lei. Situatia analitica este prezentata in anexa nr. 2.
A fost emisa decizie de impunere la TVA cu debit in suma de 1.465.139 lei si
accesorii in suma de 869.295 lei.
Mentionam ca la data de 31.05.2010 societatea figureaza in evidenta contabila si
fiscala cu sold al sumei negative in suma de 1.727 lei, sold ce va diminua debitul stabilit
suplimentar.
3. Impozitul pe venituri de natura salariala
Au fost verificate contractele de munca pentru salariatii angajati la societate.
Mentionam ca societatea in perioada supusa verificarii a avut un numar mediu de 2 salariati
angajati. Din verificarea efectuata nu s-au constatat deficiente cu privire la aplicarea corecta a
baremurilor de impunere a impozitului pe venituri din salarii, a modului de acordare a
deducerilor personale si suplimentare pe baza declaratiilor personale. La data de 31.05.2010
societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu obligatie de plata in suma de 16
lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada. Mentionam ca unitatea pana la
data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat aceast impozit la bugetul de stat. In
26

urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate deficiente privind

calculul impozitului.
Fisele fiscale pentru anii fiscali 2005 si 2006 sunt in concordanta cu statele de salarii,
acestea fiind depuse in termenul legal la organul fiscal teritorial.
4. Impozitul pe dividende
Din verificarea documentelor contabile puse la dispozitia echipei de inspectie fiscala
a rezultat faptul ca, societatea in perioada supusa actualei verificari nu a avut repartizat la
fondul de dividende nici o suma, intrucat conform evidenta contabila societatea inregistreaza
pierderi in anii fiscali 2005 si 2006.
Tinand cont de aspectele sesizate in perioada 01.10.2006 31.05.2010, respectiv de
faptul ca unitatea a incasat in numerar cea mai mare parte a livrarilor, acesta neregasindu-se
faptic in patrimoniul societatii, organele de inspectie fiscala a incadrat sumele respective in
categoria dividendelor platite asociatului persoana fizica, pentru care societatea datoreza un
impozit pe dividende in suma de 1.342.296 lei (8.389.352 lei x 16%). Pentru nevirarea la
termenele legale a impozitului pe dividende, au fost calculate accesorii in suma de 803.817
lei. Situatia analitica este prezentata in anexa nr. 4 la prezentul raport de inspectie fiscala.
5.Contributii sociale
5.1. Contributia de asigurari sociale
In perioada supusa verificarii societatea a avut personal angajat in conditii normale de
munca un numar de 2 (doi) salariati.
A. Contributia angajatorului
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie la asigurarile sociale datorate de angajator in valoare de 427 lei, urmare
controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 427 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.
27

B. Contributia asiguratilor
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie la asigurarile sociale retinute de la asigurati in valoare de 186 lei, urmare
controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 186 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.
5.2. Contributia la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale
Din verificarea efectuata s-a constatat ca unitatea a aplicat corect cota de contributie
pentru fondul de accidecte de munca si boli profesionale.
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat

si declarat

contributie la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale, in valoare de 18 lei,

urmare controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 18 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.
5.3.Contributia de asigurari pentru somaj si fond de garantare
A. Contributia angajatorului
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie de asigurari pentru somaj angajator, in valoare de 58 lei, urmare controlului
efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al contributiei. La
31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu obligatie de plata in
suma de 58 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada. Mentionam ca
unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat aceasta contributie.
28

In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate deficiente privind

calculul contributiei.
B. Contributia asiguratilor
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la sigurati, in valoare de 24 lei,
urmare controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. In data de 18.10.2005 cu chitanta nr. 2584927 societatea a efecruat un virament
in suma de 3 lei. Astfel la data de 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si
contabila cu obligatie de plata in suma de 21 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite
in perioada. Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a
achitat aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost
constatate deficiente privind calculul contributiei.
5.4.Contributia de asigurari sociale de sanatate :
A. Contributia angajatorului
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie pentru asigurari de sanatate datorata de angajator, in valoare de 92 lei, urmare
controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 92 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.
B. Contributia asiguratilor
In perioada supusa inspectiei fiscale societatea a calculat, evidentiat si declarat
contributie pentru asigurari de sananate retinuta de la asigurati, in valoare de 128 lei, urmare
controlului efectuat nefiind constatate deficiente in ce priveste modul de declarare al
contributiei. La 31.05.2010 societatea figureaza corect in evidenta fiscala si contabila cu
obligatie de plata in suma de 128 lei, respectiv cu obligatiile de plata constituite in perioada.
Mentionam ca unitatea pana la data finalizarii raportului de inspectie fiscala nu a achitat
aceasta contributie. In urma verificarii documentelor puse la dispozitie nu au fost constatate
deficiente privind calculul contributiei.
29

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA EVIDENTEI CONTABILE

Perioada 2004 2006, organizarea si conducerea evidentei contabile

Societatea a intocmit lunar balante de verificare si a depus la organul fiscal teritorial

declaratiile privind obligatile fiscale. Bilanturile contabile s-au depus in termenul legal.

Avand in vedere aspectele prezentate pentru perioada 2007 2010, s-a

transmis Parchetului de pe langa Tibunalul Judetean Vrancea prin adresa

propunerea de dispunere a masurilor legale de incepere a cercetarilor in vederea
constatarii existentei sau inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii de
sustragere de la plata obligatiilor datorate bugetului general consolidat al statului
prevazute la art. 9, alin. (1), lit. a) b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si
combaterea evaziunii fiscale si la art. (6) din aceeasi lege.

SINTEZA CONSTATARILOR INSPECTIEI FISCALE

Nr.
crt.

Denumire impozit, taxa,

contributie*)
Obligatii fiscale accesorii

Perioada verificata si
pentru care s-au
calculat obligatiile
Baza impozabila Impozit, taxa, contributie
fiscale si accesorii
stabilita
stabilita suplimen-tar de
suplimentar **) plata/Obligatii fiscale
lei accesorii ***) - lei de la data pana la data

Impozit pe profit
1
2
3

Debit
Majorari de intarziere
Dobanzi

14.12.2004 31.03.2010
14.12.2004 30.06.2010
01.07.2010 16.07.2010

7.747.395
1.241.733
1.241.733

1.241.733
712.853
9.934

04.01.2005 31.05.2010
04.01.2005 30.06.2010
01.07.2010 16.07.2010

7.747.395
1.465.139
1.465.139

1.465.139
857.588
11.707

14.12.2004 31.05.2010
14.12.2004 30.06.2010
01.07.2010 16.07.2010

8.389.352
1.342.296
1.342.296

1.342.296
793.079
10.738
6.445.067

Taxa pe valoare adaugata

1
2
3

Debit
Majorari de intarziere
Dobanzi

Impozit pe dividende
1
2
3

Debit
Majorari de intarziere
Dobanzi

TOTAL GENERAL:

CONCLUZII
30

Din cauza multitudinii obligaiilor fiscale impuse contribuabililor acetia au ncercat

permanent s gseasc procedee diverse de evitare sau micorare a obligaiilor fiscale.
Principala preocupare a oricrei companii este de a atenua impactul taxelor sufocante i a
controalelor excesive, iar acest lucru justific utilizarea paradisurilor fiscale ca zon de refugiu
din calea fiscalitii tot mai ridicate.
Scopul utilizrii paradisurilor fiscale este evident,se dorete s se plteasc ct mai puin i
s se catige ct mai mult.O persoan fizic va cuta, n permanen, rile unde impozitarea este
sczut.
La baza paradisurilor fiscale se afl interese economice contradictorii. Cei care ncurajeaz
paradisurile fiscale doresc s obin avantaje economice, iar cei care le resping i ncearc s
limiteze dezvoltarea acestora o fac pentru a proteja ncasrile fiscale.
Companiile offshore iau amploare din ce n ce mai mult i acest lucru se datoreaz n
principal dezvoltrii paradisurilor fiscale.
La nivel internaional fenomenul offshore este din ce n ce mai raspndit iar accesul la
astfel de companii offshore este tot mai uor de realizat.Numrul companiilor offshore este ntr-o
continu cretere.
Importana lumii offshore este evideniat de faptul c cele mai mari bnci internaionale au
creat filiale bancare i sunt prezente n centrele financiare offshore. De asemenea cele mai mari
fundaii de investiii din lume, administratori de fonduri i companii trust opereaz i ele prin
filiale offshore.
Se duce o lupt puternic mpotriva dezvoltrii paradisurilor fiscale promovat n special
de rile dezvoltate. Atta timp ct nevoile statului vor fi tot mai mari i tot mai extinse presiunea
fiscal va fi tot mai mare. OECD a propus o serie de msuri mpotriva folosirii paradisurilor
fiscale,din dorina de a restriciona companiile multinaionale n a utiliza paradisurile fiscale
pentru a-i limita taxele i impozitele.
Datorit dezvoltrii rapide a sectorului offshore se preconizeaz c secolul 21 va deveni
secolul domiciliilor offshore.
Evaziunea fiscal a fost i este un fenomen omniprezent n plan economic i social.
Amploarea acesteia este ngrijortoare deoarece n lipsa msurilor de combatere, dezvotarea ei
poate afecta stabilitatea economiei naionale. Pentru combaterea evaziunii fiscale este necesar n
primul rnd s se realizeze un control fiscal i un sistem legislativ eficient, i nu n ultimul rnd o
educaie fiscal a cetaenilor.

31

BIBLIOGRAFIE

Bia Cristian, Costea Ionu, Capot Mihaela, Dncu Bogdan-Utilizarea paradisurilor

fiscale. ntre evaziune fiscal legal i fraud fiscal, BMT Publishing House, Bucureti, 2005

Buziernescu Radu Paradisurile fiscale ntre teorie i practic , 2007

Ciuma Cristina- Economia asigurrilor, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2003

Claude Dauphin-Le guide vraiment pratique des paradis fiscaux, 2004, Paris.

Dracea Raluca,Burnea Ramona ,Tufan, Ekrem -Revista finante publice i contabilitate

Emilian Dobrescu Evaziunea fiscal cost anual UE aproximativ 100 miliarde $ ,

Financiarul,2009

Gordon Richard- The Gordon Report Tax Havens and Their Use by United States Tax

Payers

Gobbe F.-Limpact des paradis fiscaux sur les pays en developpment, Gresea-Echos,

2002

Mnil A.-Companiile offshore sau evaziunea fiscal legal, Ed. AllBeck, Bucureti,

2004

Nandra Ramona- Economic growth n

tax havens, Economy and Transformation

Management, The IIIrd International Conference, 2006

Popa, Stefan; Cucu, Adrian - Economia subteran i splarea banilor : abordare teoretico-

metodologic

Saguna, Dan Drosu, Tutungiu, Mihaela Eugenia -Evaziunea fiscal , Bucureti, 1995

W. Diamond ,D. Diamond Tax havens of the world , Matthew Bender&Co ,Lexis

Nexis,2003,

Legea 87/1994, republicat n Monitorul Oficial Partea I nr.545 din 29 iulie 2003

Raportul Activitatii EU Joint Transfer Pricing Forum SEC(2005)1477

Regulamentul 1798/2003

www.heritage.org
32

www.standard.ro
www.economist.com
www.hmrc.gov.uk
www.consulco.com
www.wordwide-tax.com
www.onrc.ro

33