Nume:Olteanu

Prenume:Luiza Gabriela
Clasa: XII-A

TEHNOLOGIA DE FABRICARE
CARBONATULUI DE SODIU

Cuprins
1.Notiuni generale....
2.Carbonatul de sodiu fia aditivului...........................................
3.Carbonatul neutru de sodium..
3.1.Caracteristici
.3.2.Rspndire i utilizare..
3.3.Specificaiile chimice
3.4.Schemele de obinere a carbonatului de sodium.
4.Obinerea sodei caustice care conine carbonat de sodium.
4.1.Analiza sodei caustice i a carbonatului de sodium.
5.Bibliografie..

Notiuni generale
Aproape fr excepie, alimentele din comer conin aditivi (cunoscui
sub denumirea generic de E-uri), a cror menire este, se spune, aceea de
a conserva, de a da culoare, form, de a spuma, ngroa i mai ales de a da
arom n mod artificial, fcnd astfel produsul atrgtor pentru clieni i
vandabil timp ndelungat, uneori aproape nelimitat.
Cei mai muli cercettori spun c aditivii alimentari snt substane
chimice de sintez i, deoarece ele nu se gsesc n mod natural, nu ar trebui
s fac parte din alimentaia noastr. Impactul E-urilor asupra organismului
este devastator, deoarece ele nu snt recunoscute i acceptate de ctre
acesta. O substan strin, afirm medicii, nu poate fi administrat timp
ndelungat fr a produce efecte secundare. Consumul ndelungat de
produse alimentare aditivate sintetic produce n organismul uman un adevrat
bombardament chimic asupra organelor interne, compromind i distrugnd
sistemul imunitar (acesta ajunge s produc anticorpi peste msur,
folosindu-i chiar mpotriva organismului uman), precum i o serie de tumori
maligne i benigne.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri
Alimentare, membru al Academiei de tiine Agricole i Forestiere, consider
c incidena alarmant a unor forme de cancer este strns legat de avalana
produselor alimentare bogate n E-uri nocive, consumate frecvent de romni.
De asemenea, E-urile periculoase sunt vinovate de rspndirea bolilor
cardiovasculare, ale tubului digestiv i a alergiilor.
Una este sa mnnci un mr sntos i alta este s bei un compot de
mere conservat cu aditivi, semnaleaz prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa
atrage atenia, totodat, asupra mezelurilor, n special asupra parizerului,
crenvurtilor, buturilor rcoritoare i preparatelor conservate cu substane
chimice (n special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaiilor internaionale, mortalitatea cauzat de
consumul alimentelor mbogite cu substane artificiale se afl pe locul al IIIlea la nivelul ntregului glob, dup consumul de droguri i medicamente i
dup accidentele de circulaie.
Conform raportului Comisiei Naionale de Oncologie - 2000, n
Romnia cancerul este ntr-o cretere alarmant i se estimeaz c aceast
afeciune va deveni n scurt timp boala mileniului III, mpotriva creia nu
exist nc premisele descoperirii unui antidot. Cancerul este, fr ndoial, o
consecin. Chiar dac nu au fost descoperite n totalitate cauzele acestei boli
ucigtoare, cercettorii au reuit s contureze trei dintre acestea: poluarea,
tutunul i alimentaia. Cea din urm, potrivit unor studii recente, pare a fi una
dintre cele mai importante cauze ale apariiei cazurilor de cancer.

Atunci cnd autoritile ajung s discute problema aditivilor alimentari,

nu uit s menioneze conceptul aberant de cantitate zilnic acceptabil.
Aceasta reprezint cantitatea de aditiv alimentar, raportat la kilogram de
greutate corporal, care poate fi consumat zilnic n ntreaga via, fr un
risc semnificativ pentru sntate. Aceast formulare este de un cinism
inacceptabil mai ales acum, cnd snt cunoscute efectele grave pentru
sntate ale acestor adaosuri chimice. Este, oare, firesc s iei, cu bun
tiin, o doz zilnic de otrav, doar pentru a umple buzunarele comerciailor
i pe cele ale productorilor?
n cazul n care consumul de alimente cu E-uri este iresponsabil,
problemele de sntate pot fi deosebit de grave, iar acest lucru nu este greu
de realizat. Fiecare aliment din masa de zi cu zi poate conine E-uri. Unele
tipuri de pine aa-zis integral snt fabricate din fin nnegrit cu E-uri din
familia caramelurilor. n cazul unor paste finoase, oul a fost nlocuit cu un E
102. Consumul prelungit de astfel de aditivi afecteaz ficatul, pancreasul i
stomacul, ns pot provoca i tumori tiroidiene.
n literatura de specialitate se regsesc o serie de definiii ale aditivilor,
din
care
prezentm,
pentru
edificare,
numai
cteva.
1. Aditivii alimentari snt substane care se folosesc la prepararea unor
produse alimentare, n scopul ameliorrii calitii acestora sau pentru a
permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. (Ordinul Ministerului
Sntii
nr.975/1999).
2. Substane care la origine nu reprezint o parte constituent a alimentelor,
adugate n scopul de a modifica - favorabil - nsuirile organoleptice sau ca o
necesitate direct de desfurare a anumitor procese tehnologice (Tratat de
igien,
Sebastian
Dumitrache).
3. Aditivul alimentar reprezint orice substan care nu este consumat ca
aliment n sine i nu este folosit ca ingredient constituent al unui aliment,
care are sau nu valoare nutritiva i care se adaug intenionat, cu un scop
tehnologic (incluznd modificri organoleptice) n timpul producerii, procesrii,
preparrii, tratrii, mpachetrii, ambalrii, transportului i stocrii unui
aliment, devenind un component sau afectnd ntr-un fel caracteristicile
alimentelor la care se adaug. Acest termen nu include substanele
contaminante sau pe cele adaugate pentru a mbunati sau menine calitile
nutritive i nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)
n listele internaionale (ca i n cea naional), aditivii snt clasificai
n 25 de categorii i numerotai specific:
*

colorani - pentru a schimba culoarea sau a da culoare; E100-E182

* conservani- substane care prelungesc artificial perioada de

pstrare a alimentelor prin protejarea lor mpotriva alterrii produse de
microorganisme; E200-E297
* antioxidani - substane care prelungesc forat perioada de pstrare
a alimentelor prin protejare mpotriva oxidrii (de exemplu: rncezirea,
schimbarea culorii); E300-E390

emulgatori - asigur un amestec omogen ntre apa i grsimile

alimentare; E400-E496
*

sruri de topire E400-E496

* ageni de ngroare- substane care au capacitatea de a mri

vscozitatea produselor alimentare; E400-E496

ageni de gelifiere (gelifiani)- substane care permit i care ajut la

formarea gelurilor; E400-E496
*

stabilizatori- substane care fac posibil meninerea proprietilor

fizico-chimice ale alimentelor, meninnd omogenizarea dispersiilor, culoarea
etc.; E400-E496
*

ageni de gust (aromatizani) - se mpart n trei categorii:

a) substane aromate naturale - se obin prin procese fizice enzimatice

sau microbiologice din materii prime de origine vegetal sau animal;
b) substane identic naturale - sunt identice din punct de vedere al
compoziiei cu aromele naturale, componentele fiind obinute prin sintez;
c) substane artificiale - se obin prin sintez, avnd structura i
compoziia diferite de cele naturale; E600-E640
acidifiani - substane care cresc aciditatea alimentelor, imprimndu-le
un gust acru; E300-E390
*

ageni antiaglomerani - E500-E580

amidon modificat - E1400-E1450

* edulcorani (ndulcitori) - substane (altele dect zahrul) care se

utilizeaz pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999

substane de afnare (afnatori) - substane care contribuie la

creterea volumului alimentelor fr a modifica valoarea energetic; E400E496
*

* antispumani- se folosesc pentru reducerea i prevenirea spumei;

E500-E580

ageni de suprafa (surfactani) -E900-E999

ageni de albire (nlbitori) - E1500-1520

ageni de ntrire- E500-E580

umectani - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520

5

enzime chimice de sintez E1100-E1105

Sursele aditivilor
Aditivii alimentari snt substane extrem de rar extrase din materii prime
naturale, de cele mai multe ori ele fiind produse de sintez relativ
neconvenionale.
ntre aditivi, aromatizanii alimentari cuprind substane sintetice sau,
mai rar, naturale foarte variate. Aromatizanii sintetici snt admii numai pentru
aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, precum: ngheat,
ciocolat, margarin, buturi alcoolice distilate, dar i a altor produse, conform
normelor de igien.
n ce privete coloranii alimentari, acetia pot avea att surse
artificiale, ct i naturale.
De exemplu, n familia coloranilor galbeni ntlnim:
- E100, Curcumina, are o surs natural i anume ofranul de India
- E104, Quinolina, are o surs artificial i anume gudronul sintetic de
huil
- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca surs att gudronul
sintetic de huil ct i colorantul Azo
- E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic avnd ca surs att
gudronul sintetic de huil, ct i colorantul Azo.
n familia coloranilor roii, ntalnim:
- E120, acidul carminic, obinut din surse naturale i anume din crusta
insectelor gestante
- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice, fiind obinui din
gudronul sintetic de huil i colorantul Azo.
n familia coloranilor albatri:
-E131, E132, E133 au ca surs natural gudronul de huil
Sunt folositi pe post de colorani alimentari naturali: carotenul, xantofila
i clorofila.
Din punctul de vedere al industriailor, coloranii artificiali au o mai
mare putere de colorare, snt relativ mai ieftini dect cei naturali, mai uor de
conservat i de ntrebuina.
6

2. Carbonatul de sodiu fia aditivului

FIA ADITIVULUI
MATRIAL SAFETY DATA SHEET
CARBONATUL DE SODIU E-500
SECIUNEA I. IDENTIFICAREA PRODUSULUI CHIMIC I A
COMPANIEI PRODUCTOARE
Denumire produs: carbonat de sodiu
Codul produsului: SLS3481, SLS1264, SLS4105, SLS1894,
SLS3316
Numrul CAS: 497-19-8
Formula: Na2-C-O3
Denumirea chimic: carbonat neutru de sodiu, anhidru
CI#: 28440
RTECS: QJ5950000
TSCA: TSCA 8(b) inventory: No products were found.
Simonime: Crystal Carbonate, Disodium Carbonate, Sal
Soda, Soda Asha, Washing Soda
Distribuitor: ciencelab.com, Inc.
14025 Smith Rd.
Houston, Texas 77396
US Sales: 1-800-901-7247
International Sales: 1-281-441-4400
Order Online: ScienceLab.com
CHEMTREC (24HR Emergency Telephone), call:
1-800-424-9300
International CHEMTREC, call: 1-703-527-3887
For non-emergency assistance, call: 1-281-441-4400

SECIUNEA II. COMPOZIIA PRODUSULUI

Denumirea: carbonat de sodiu
Numrul CAS: 497-19-8
Procent la greutate: 100%
Date toxicologice despre ingrediente: LD50: 4090 mg/Kg pentru oareci i
6600 mg/Kg pentru iepuri pe cale oral, i LD50: 2300 mg/m timp de 2 ore
pentru oareci i 1200 mg/m timp de 2 pre pentru iepuri prin inharea prafului.

SECIUNEA III. IDENTIFICAREA PERICOLELOR

Efecte acute
Ochii: cauzeaz iritaii.
Pielea: cauzeaz iritaii, expunerea prelungit i repetat poate cauza
uscarea sau crparea pielii
Ingestie: cauzaz dicomfort gastrointestinal. Poate fi duntor dac este
nghiit
Inhalarea: cauzeaz iritarea tractului respirator. Poate fi duntor dac este
inhalat
Efecte carcinogene: nu sunt diponibile
Efecte mutagene: nu sunt disponibile
Efecte teratogene: nu sunt disponibile
Dezvoltarea toxicitii: nu este disponibil
Nu se cuate ca expunerea repetat i prelungit s agraveze starea de
sntate.

SECIUNEA IV. MSURI DE PRIM AJUTOR

Contactul cu ochii: se spal cu ap din abunden i e continu spalarea
aproximativ 15 minute. A nu se folosi alifie . Se consult un oftamolog dac
persist iritaia.
Pielea: dac este necesar s se ndeprteaz hainele i pantofi. Partea de
piele contaminat se spal cu ap din abunden timp de 15 minute dar fr
spun abraziv. Acoperii pielea iritat cu o crem emolient. Se acord o
atenie deosebit la splarea tieturilor n piele i a cutelor. Hainele
contaminate se spal nainte de refolosire.La un contact agresiv se spal
pielea cu spun dezinfectant dup care se acoper zona respectiv cu o
crem antibacterian.Se consult apoi medical de specialitate.
Ingestie: a nu se induce vrsturi n caz de ingestie.Produce scaderi n
scderi n greutate.Dac victima nu respir se resusciteaz prin respiraie
gur la gur. Se cere ajutor medical.
Inhalarea: se mut victima la aer rece, dac starea persist se cere ajutor
medical.

SECIUNEA V. MSURI DE COMBATEREA INCENDIILOR

Punct de aprindere: N/A
Rata NFPA: nu s-a stabilit.
Media de extincie: se folosete pulbere de ap, chimicale uscate, dioxid de
carbon sau spom chimical.
Temperatura de topire: N/A
Limta superioar de explozitate n aer %volum: nu este disponibil

Metode speciale pentru stingerea incendiilor: pompierii ar trebui s poart

echipament de protecie i aparate pentru respirai aprobate de NIOSH.
Probleme neobinuite de foc i explozie:vaporii sunt mai grei dect decei
ai aerului i pot provoca arderi i explozi la distane mai mari.

SECIUNEA VI. PROCEDURI DE MPRTIERE I SCURGERE

Se iau urmtoarele msuri: se ventileaz zona n care s-a mprltiat, se
elimin toate sursele flamabile. Se evacueaz tot personalul. Personalul
trebuie s poarte echipament de protecie adecvat. Materialul se absoarbe cu
materiale adecvate i se depoziteaz n containere. Se folosec materialele de
protecie care sunt prezentate n seciunea 8.

SECIUNEA VII. MANIPULARE I DEPOZITARE

Precauii se iau n cazul manipulri i depozitri: Se folosete o instalaie
adecvat de ventilare. Se minimalizeaz praful generat de aceasta, i
acumulrile de praf. Se evit inhalarea de praf, vapori sau gaz. Se evit
contactul cu ochi i pielea. Se depozitez nt-un loc rcoros i uscat, n
contanre nchise ermetic. S nu se depozeteze la o temperatur mai mare
de 24 0C. Este hygroscopic.

SECIUNEA VIII. CONTROLUL EXPUNERII

Controlul inginerilor: A NIOSH/MSHA, este necesar o ventilaie puternic
deoarece este pericol dac se inhaleaz fum praf sau particule mici.
Msuri de expunere la ACGIH: nu sunt disponibile
Msuri de expunere la NIOSH: nu sunt disponibile
Msuri de expunere la OSAH: nu sunt disponibile
Echipament de protecie
Mnui de protecie: gum, neopren, PVC sau ceva echivalent.
Protecia ochiilor: nu erste disponibil
Protecia respiraieie: muncitorii trebuie s respecte regurile respiratorii
OSHA, din standardele europene EN 149
Protecia hainelor: angajaii trebuie dotai cu echipament de protecie, cu
haine impermeabile, cu mnui i cisme de cauciuc.

SECIUNEA IX. PROPRIETI FIZICE I CHIMICE

Din punct de vedere fizic: pudr solid
Culoare: alb
Miros: fr miros
Gust: alkalin

PH: 11,5 bazic

Punctul de topire: 851C (1563.8F)
Punct de fierbere: N/A
Punct de nghe: N/A
Presiunea vaporilor (mmHg): N/A.
Densitatea vaporilor: (aer=1): N/A
Greutatea specific (ap=1): 2.532 (Water = 1)
% volatilitate: N/A
Rata de evaporare(ap=1): N/A
Solubilitate n ap: Solubil n ap cald i n glycerol
Parial solubil n ap cald
Insolubil n aceton i n alcool
Vscozitate: N/A
Formul molecular: N/A
Mas molecular: 105.99 g/mole

SECIUNA X. STABILITATE I REACTIVITATE

Stabilitate chimic:stabil
Temperatura de instabilitate: N/A
Condiii evitate: materiale incompatibile, trebuie evitat expunerea la
umezeal i ap, la praf i alte impuritii
Incompatibilitate (Materiale evitate): agenii oxidani puternici, deoarece
reacioneaz cu acetia
Descompunerea produsului: dioxid de carbon, monoxid de carbon,
Corosiv: N/A

SECIUNEA XI. INFORMAII TOXICOLOGICE

Ci intrare n organism: prin inhalare i prin ingestie.
Carcinogenitate: nu este disponibil
Epidemiologic: nu este disponibil
Teratogenic: nu este disponibil
Efecte reproductive: nu este disponibil
Neurotoxicitate: nu este disponibil
Mutagenicitate: nu este disponibil
Alte studi: proprietile toxicologice ale acesteia nu au fost complet
investigate.
LD50: 4090 mg/Kg pentru oareci i 6600 mg/Kg pentru iepuri pe
cale oral, i LD50: 2300 mg/m timp de 2 ore pentru oareci i 1200
mg/m timp de 2 pre pentru iepuri prin inharea prafului.

SECIUNEA XII. INFORMAII ECOLOGICE

Ecotoxicitate: nu este disponibil

10

BOD5 i CODUL: N/A

Fa de mediu. nu este disponibil
Fizic: nu este disponibil
Altele: este biodegradabil, n timp

SECIUNEA XIII MSURI DE DEVERSARE

Se adaug un volum ridicat de ap. Eliminarea materialului se face conform
normelor statale, locale i federale. Apa de curare este clasificat fiind o ap
foarte toxic, trebuie verificat zona n care se face deversarea ei.
RCRA PSeries: nu este disponibil
RCRA USeries: nu este disponibil

SECIUNEA XIV. INFORMAII DESPRE TRANSPORT

Nu exist informaii stas de transport a acestui aditiv

SECIUNEA XV. INFORMAII GENERALE

Reguli statale i generale: N/A
Lista cu sigurana sntii: nu a fost raportat pe aceast list
Reguli chimice de testare: nu prezint nici o regul stabilit
TSCA noi reguli: nu prezint
Seciunea 313: nu se afl pe aceast list
Poluarea aerului: nu are nici o aciune asupra atmosferei
HMIS (U.S.A.): sntate: 2
Pericol de foc: 0
Reactivitate: 1
Protecie personal: E
Protecia mpotriva incendiilor: sntate: 2
inflamabilitate: 0
reactivitate: 1
echipament de protecie: mnui, halat,
masc de
praf, ochelari de
protecie

SECIUNEA XVI. ALTE INFORMAII

MSDS Creation Date: 10/09/2005 04:25 PM
Revision #1 Date: 10/09/2005 04:25 PM

11

Formula structural ionic

2 Na+
Caractere generale
Nume

Carbonat de sodiu (anhidru)

Alte nume

Sod, Sod calcinat

Formul
chimic

Na2CO3

Numrul CAS 497-19-8

Descriere
scurt

pulbere alb cristalin

Proprieti
Masa molar

105,99 gmol-1

Forma
agregare

solid

de

Densitate

2,5 g/cm

Punct
topire

de

Punct
fierbere

de

Presiune
vapori

de

Solubilitate

851 C
--0,000 hPa (25C)
solubil n ap

Msuri de protecie
Gradul de pericol Xi (caustic, iritant)
Informaiile prezentate n seciuni sunt reale i sunt cele mai bune pn n
momentul de fa. i firma productoare i asum riscul fa de informaiile
prezentate.

3. Carbonatul neutru de sodium

12

Carbonatul de sodiu (Na2CO3), cunoscut i sub denumirea de sod

sau sod de rufe, este sarea de sodiu a acidului carbonic. Forma anhidr are
un puternic caracter higroscopic, motiv pentru care, n natur, carbonatul de
sodiu se gsete cel mai frecvent sub form de hidrai, ca, de exemplu,
heptahidratul cristalin (Na2CO37 H2O) care, prin fenomenul de eflorescen,
pierde din apa de cristalizare, transformndu-se ntr-o pulbere alb,
monohidratul (Na2CO3H2O). Are un gust puternic alcalin. n trecut se obinea
prin extracie din cenua unor plante cu coninut bogat n sod, cum ar fi
sricica (Salsola soda). n prezent poate fi produs sintetic, n cantiti mari,
din sarea de buctrie, prin procedeul Solvay.

3.1. Caracteristici

13

Carbonatul de sodiu are un habitus polimorf, cristaliznd diferit n funcie de

presiunea i temperatura din timpul cristalizrii:

forma anhidr (lipsit de ap) numit i sod calcinat iar ca mineral

numit Natrit, avnd punctul de topire de 853 C i densitatea de 2,51
g/cm, cristaliznd la cca.107 C.
Monohidratul, Na2CO3H2O ca mineral numit Thermonatrit
Dihidratul, Na2Ca(CO3)22H2O: ca mineral numit Pirsonit
Pentahidratul, Na2Ca(CO3)25H2O: ca mineral numit Gaylusit
(Natrocalcit)
Heptahidratul, Na2CO37 H2O
Decahidratul, Na2CO310 H2O: ca mineral numit sod cristalizeaz sub
temperaturi de 32,5 C din soluii saturate de carbonat de sodiu
Hidrogencarbonatul, Na(HCO3)Na2CO32H2O ca mineral numit
Trona.
Caractere generale:

Ca sarea unui acid slab, are o reacie intens efervescent (cu formare de
bioxid de carbon) cu acizii tari. Este solubil n ap (21,6 g/100ml) cu
degajare de cldur formnd o soluie alcalin cu anioni bazici de carbonai i
o concentraie mare de grupri hidroxilice (-OH) care-i dau caracterul bazic
(alcalin sau leios) al soluiei:
Na2CO3 2 Na+ + CO32H2O + CO32- HCO3- + OHIn aer absoarbe apa (este higroscop) i bioxidul de carbon.

3.2. Rspndire i utilizare

In natur poate fi gsit n lacurile de sod (Lake Natron) din Egipt,
Africa de Sud, sau Africa de st, California, Mexic i ca Trona
( Na(HCO3)Na2CO32H2O) n Wyoming (SUA) i n Sahara.
Soda cristalin fiind higroscopic trebuie nchis ermetic, este cunoscut i
utilizat din timpul Egiptului antic fiind folosit la prepararea mumiilor, ca i
mai triziu la fabricarea sticlei. Azi este foarte mult utilizat n industrie, de
exemplu n anul 1997 au fost produse 39 milioane tone de sod pe glob, din
care numai n Germania s-au produs n anul 1999 2,4 milioane de tone. Soda
este utilizat n:

Industria sticlei soda este una din materiile prime folosite la producerea
sticlei
Industria chmic, n albire, industria coloranilor, ca i n tbcirea
pieilor
Industria producerii detergenilor i dezinfectanilor
Industria metalurgic, pentru ndeprtarea sulfului din fier

14

Industria hrtiei, importat la curire i neutralizarea aciditii i la

albirea hrtiei

3.3. Specificaiile chimice

E-500 Carbonat de sodiu : carbonat acid de sodiu, sesquicarbonat de
sodiu (agenti de reglare aciditate, agenti de afanare chimica, antiaglomerant)
Codul produsului: 3510
Gradul: USP; EP, BP, JP
Descriere: pudr fin alb, cu grade multi-competi ionale
Numrul CAS: 144-55-8
Formula: Na2CO3
Masa molecular: 84.01
Codul
05
07

Mrimea
5.50 Kg
12.00 Kg

Preul
CAD 118.00 dolari
CAD dolari

Specificaii:
Test
GMP Manufactured Product
Meets U.S.P. Requirements
Identificare
Limita de compui sulfurici
Pierderea la deshidratare
Materie insolubil
Carbonatul normal
Limita de amoniu (NH3)
Clorul (Cl)
Arsenul (As)
Metale grele (ca Pb)
Proba de (NaHCO3) (produs uscat)
Concentraia endotoxinelor (EU/g)

Specificaii

Passes Test
max. 0.015 %
max. 0.25 %
Passes Test
Passes Test
Passes Test
max. 0.015 %
max. 2 ppm
max. 5 ppm
99.0 - 100.5 %
max. 2.5

Meets BP/Ph.Eur. Specificaiile chimice

Proba de (NaHCO3)
Identificarea A
Identificarea B
Identificarea C
Aparena n soluie
Carbonatul (CO3)
Clorul (Cl)
Sulfatul (SO4)
Amoniul (NH4)
15

99.0 - 101.0 %
Passes Test
Passes Test
Passes Test
Passes Test
Passes Test
max. 150 ppm
max. 150 ppm
max. 20 ppm

Arsenul (As)
Calciul (Ca)
Metalele grele (as Pb)
Fierul (Fe)

max. 2 ppm
max. 100 ppm
max. 10 ppm
max. 20 ppm

Meets JP Specificaiile chimice

Proba de (NaHCO3)
Identificare
pH (1 in 20)
Claritatea i culoarea soluiei
Clorul (Cl)
Carbonatul (CO3)
Amoniacul (NH4)
Metalele grele (as Pb)
Arsenul (As)

99.0 - 101.0 %
Passes Test
7.9 - 8.4
Passes Test
max. 0.040 %
Passes Test
Passes Test
max. 5 ppm
max. 2 ppm

Alte specificaii
Parametri
Na2CO3
Cl
SO4
Ca
Cd
Co
Cr
Fe
Hg
K
Mg
Ni
Si
Insolubil
Densitatea

Unitile
g/100 g
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
Mg/Kg
g/cm3

Specificaiile
Min. 99.5
Max. 50
Max. 150
Max. 70
<2
Max. 1
<2
Max. 10
<0.1
Max. 300
Max. 20
<2
Max. 70
Max. 100
Min. 1.1

Distribuia mrimii
particulelor

16

Metoda testat
Acidometru
Poteniometru
ICP-AES
ICP-AES
ICP-AES
ICP-AES
ICP-AES
ICP-AES
AAS
AAS
ICP-AES
ICP-AES
ICP-AES
Gravimetru
DIN EN ISO 78711
DIN ISO 3310-1

<0,250 mm
<0,500 mm
<1,000 mm
<2,000 mm

g/100 g
g/100 g
g/100 g
g/100 g

Max. 60
Min. 60
Min. 95
100

Sieving
Sieving
Sieving

3.4. Schemele de obinere a carbonatului de sodium

17

18

4. Obinerea sodei caustice care con ine carbonat de

sodium
Reactiile chimice care stau la baza procesului de obtinere a sodei
caustice
Reactia care are loc in timpul procesului de caustificare este
urmatoarea:
Na2CO3+CaO+H2O=2NaOH+CaCO3
Soda caustica se mai putea obtine din soda calcinata si prin procedeul
cu ferit de sodiu.
In acest scop se topeste carbonatul de sodiu Na2CO3 impreuna cu
oxidul de fier Fe2CO3 si se obtine feritul Na2O Fe2O3

19

Na2CO3+ Fe2O3= Na2O+ Fe2O3+CO2

Prin descompunere feritului de sodiu cu apa se obtine o solutie diluata
de soda caustica numita lesie.
Na2O Fe2O3+4H2O=2 NaOH+2Fe(OH)3
Lesia caustica se decanteaza si apoi se concentreaza.
Hidroxidul feric Fe(OH)3 se deshidrateaza obtinandu-se oxidul de fier
Fe2O3 care se reintroduce in circuit :
2Fe(OH)3= Fe2O3+3 H2O
Un procedeu de obtinere a sodei caustice care s-a dezvoltat mult in
ultimul timp este procedeul electrochimic cu care se obtine soda caustica de
mare puritate si clor.
Datorita puritatii ei soda caustica electrolitica cu care se obtine soda
caustica electrolitica a limitat dezvoltarea procedeului de caustificare.
Totusi ,in ramurile industriale unde se cere o calitate prea pura,de
exemplu in industrie petrolului,a sapunului,a celulozei,se intrebuinteaza soda
caustica obtinuta prin caustificare.
O data cu dezvoltarea industriei sodei calcinata,s-a dezvoltat si
fabricarea unor produse chimice la care se utilizeaza soda ca materie prima.
Astfel ,de produse sodice,ca silicatul sunt intrebuintate in diferite
scopuri in industrie si au contribuit la dezvoltarea productiei de soda calcinata.
Materii prime
Materiile prime folosite in industria sodei si a clorului sunt clorura de
sodiu si calcarul.Clorura de sodium constituie sursa de sodium,iar carbonatul
de calciu,sursa de dioxid de carbon.
Clorura de sodiu este raspandita in natura sub forma de
zacamant(sare gema) apartinand tuturor formatiilor geologice si sub forma de
solutii (saramura).
Clorura de sodiu se cristalizeaza in cuburi si uneori in cuburi cu fete
octoedrice sau dodecaedrice.NaCl are densitatea de 2100-2300 Kg/m si
punctual de topire 801C.Clorura cristalelor pure variaza de la incolor la
alb.Sarea gema este adesea colorata in albastru ,dar isi pierde culoarea prin
incalzire la 250C.
Se cunosc doua metode de obtinere a clorurii de sodiu:extragerea sari
geme in exploatari miniere si extragerea prin sonde.Exploatarea sari geme in
mine consta masivele subterane.
Salina este impartita in mai multe nivele de exploatare in functie de
forma stratului de sare se disting saline cu camere,saline cu pilieri sau
abotaje.
Metoda de exploatare a sari prin sonde s-a extins destul de repede ca
urmare a avantajelor de care dispune fata de exploatarea miniera.
Se folosesc diferite metode de introducere a apei in puturi,pentru
dizolvarea sari si pentru scoaterea saramurii.
Perfectionari ulterioare au imbunatatit motoda de extragere prin
introducerea de aer odata cu apa.Aerul formeaza o perna in partea
superioara a stratului ceea ce duce la protejarea boltii si la obtinerea unei
cavitati cu diametru mare pe orizontala.
Protectia boltii se poate realize si cu ajutorul produselor petroliere
introduce printr-un al treilea tub concentric.

20

Sarea continuta de apele marilor constituie o alta sursa de obtinere a

clorurii de sodiu.
Problema indepartarii impuritatilor a facut ca sarea marina sa nu fie in
procesele electrolitice.

Schema de principiu a procesului tehnologic

Fazele principale de fabricare a sodei caustice

Obtinerea sodei caustice din soda calcinata este destul de mult folosita in
industrie.
In prezent,cantitati importante de soda caustica se obtin prin aceasta metoda.

21

De obicei pe langa fiecare fabrica de soda calcinata exista si o sectie de soda

caustica.La noi in tara se fabrica soda caustica prin caustificare la uzinele care
produc soda caustica.
La noi in tara se fabrica soda caustica prin caustificare la uzinele care produc
soda calcinata.Fazele principale de fabricatie a sodei caustice prin caustificare
reprezentate schematic in figura de mai sus sunt:
a) Prepararea solutiei de soda sau debicarbonatarea ;
b) Caustificarea ;
c) Decantarea lesiei ;
d) Evaporarea lesiei .
a) Prepararea solutiei de soda sau debicarbonatarea
In prezent ,pentru fabricarea sodei caustice prin caustificare nu se utilizeaza
soda calcinata,ci bicarbonatul de sodiu obtinut ca produs intermediar in procesul de
fabricare a sodei amoniacate.Dupa filtrare bicarbonatul de sodiu se spala cu apa
calda pentru indepartarea cat mai completa a clorurii de sodiu,se trece apoi intr-un
dizolvator unde este amestecat cu apa incalzita la 80 C formand laptele de
bicarbonat.
Laptele de bicarbonate este trecut in coloana de debicarbonatare unde venind
in contact cu aburul are loc formarea carbonatului de sodiu:
abur
2NaCO3
Na2CO3 + H2O + CO2
b) Caustificarea
Din lesia obtinuta la debicarbonatare se prepara o solutie care contine circa
212g/1Na2CO3.
Aceasta solutie,numita in industria sodei solutie normala,se prepara
amestecand lesia sodica din debicarbonator cu lesia returnata din sectia evaporaretopire a sodei caustice.
Aceasta lesie returnata contine lesiile-deseu de la evaporarea se topirea
sodei caustice,de exemplu : lesia rezultata la spalarea namolurilor de la
decantare,lesia de la dizolvarea reziduurilor din cladirile de topire,etc
Prin amestecarea lesiei sodice din debicarbonator cu lesia returnata are loc o
reactie intre bicarbonatul de sodiu si hidroxidul de sodiu:
NaHCO3 + NaOH = Na2CO3 + H2O cu formare de carbonat de sodiu.
Amestecand lesia normala cu var are loc reactia de caustificare:
CaO + H2O = Ca(OH)2
Na2CO3 + Ca(OH)2 = 2NaOH + CaCO3
c) Decantarea lesiei
Lesia caustificata inclazita la 90 C se introduce intr-un vas decantor.In aceste
conditii,carbonatul de calciu,rezultat in urma reactiei de caustificare,cristalizeaza si

22

se depune la fundul decantorului sub forma de namol.Acest namol de carbonat de

calciu se spala cu apa,pentru a se recupera soda caustica.
Lesia rezultata se trimite apoi la prepararea solutiei normale de bicarbonat de
sodiu (lesia reziduala).
Carbonatul de calciu care se separa prin filtrare poate fi utilizat in agricultura
pentru neutralizarea solurilor acide sau in alte scopuri.

d) Evaporarea lesiei
Lesia clara de soda caustica rezultata la decantare se concentreaza prin
evaporatoare,prin incalzire cu abur.Evaporarea se continua pana cand lesia ajunge
la o concentratie de circa 1300g/1NaOH.
Lesia vazcoasa obtinuta este concentrata mai departe si topita in caldari de
fonta incalzite cu foc direct,pana se obtine soda caustica topita.
Prin racire se obtine soda caustica solida.
Evaporator cu tub central de circulatie

23

1-tevi fierbatoare;2-placi tubulare;3-tub central de circulatie;4-manta;5-intrare

agent termic;6-iesire condensat;7-aerisire pentru evacuarea gazelor
necondensabile;8-intrare solutie diluata;9-iesire solutie concentrata;10-iesire
vapori secundari;11-vizoare;12-separator picaturi.

24

4.1. Analiza sodei caustice i a carbonatului de sodiu

Scopul lucrarii
Determinarea continutului procentual de NaOH si Na2CO3 din hidroxidul de
sodiu tehnic.
Aparatura si reactivi
Balon cotat 250 ml;
Pahar Erlenmayer;
Pahar Berzelius;
Birueta;
Pipeta;
NaOH tehnic;
BaCl2 10%;
Fenolftaleina;
Metiloranj;
HCl concentrate;
Na2CO3 p.a.
Desfasurarea lucrarii
a) prepararea solutiei de HCl 0,1 n din HCl concentrat:

Se preapara 250 ml HCl 0,1 n HCl contine 3,65g HCl;

C g HCl ..100 g Solutie.
0,91 g X
X= 0,91100 cm HCl de C%
cf
b) determinarea titrului si a factorului solutiei de HCl 0,1 n se utilizeaza
Na2CO3 p.a.

Se cantaresc la balanta analitica 2 probe de Na2CO3 p.a. cuprinsa

intre 0,08-0,15 g.

Se dizolva in apa distilata,se adauga doua picaturi de metiloranj si se

titreaza cu solutie de HCl preparata pana la virajul indicatorului de la galben la
portocaliu.
1E Na2CO3 ......................................................................... 1E HCl
a g Na2CO3......................................................................... n Tr HCl
Tr HCl =

aEg HCl
g/ml
Eg Na2CO3 n

E HCl = 36,5 g
E Na2CO3 = 53 g

25

N = ml HCl utilizati la titrare

FHCl = Tr
Tt
Tt = E HCl normalitate = 36,5 0,1 = 0,0365 g/ml
1000
1000
c) pregatirea probei pentru analiza

Pentru analiza se foloseste o solutie de soda caustica de 0,5%

pregatita astfel: intr-un pahar de laborator de 500 ml se dizolva in apa distilata
proaspat fiarta si racita cantitatea de soda caustica (2,5 g) cantarita cu
precizie.Paharul se acopera cu o sticla de ceas.Dupa dizolvarea completa,solutia se
trece cantitativ intr-un balon cotat cu dop de cauciuc de 500 ml,iar dupa racire se
adduce la semn cu apa distilata proaspat fiarta si racita.
d)

determinarea continutului de NaOh

Reactivi:

BaCl2 solutie 10%;

HCl 0,1 n;

Fenolftaleina-solutie alcoolica 1%

Mod de lucru:
10 mlde solutie preparata de soda caustica se introduce intr-un pahar
Erlemayer si se adauga 15 ml solutie de BaCl2 10% pentru a precipita Na2CO3
prezent in produs sub forma de BaCO3 insolubil.
Se adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina si se titreaza cu solutie de HCl 0,1 n
pana la decolorare.
v
%NaOH = n n1 FHCl 0,004
100 ;
m
unde:
v = volumul balonului cotat (500);
n = ml solutie soda caustica luati pentru determinare (10);
n1 = ml HCL 0,1 n folositi la titrare;
FHCl = factorul solutiei de HCl ;
0,004 = g NaOH corespunzatoare la 1 ml HCl 0,1 n;
M = masa sodei caustice cantarita la punctual 1- in grame;
e)determinarea Na2CO3 din hidroxidul de sodiu tehnic:
Reactivi:

HCl 0,1 n;
Metiloranj.

Mod de lucru:

26

10 ml solutie preparata ca la punctual 1 se introduce intr-un vas Erlenmayer si

se adauga 2-3 picaturi de metiloranj si se titreaza alcolinitatea totala (NaOH+
Na2CO3) cu HCl 0,1 n.
v
% Na2CO3 = n (n2 n1) FHCl 0,0053 100
m
unde:
v = volumul balonului cotat (500);
n = ml solutie luati pentru determinarea (10);
n2 = ml HCl 0,1 n utilizati la titrarea alcolinitatii totale;
n1 = ml HCl 0,1 n utilizati la titrarea NaOH;
m = masa sodei caustice cantarita la punctual 1 in grame;
FHCl = factorul solutiei HCl 0,1 n;
0,0053 = gramele de Na2CO3 corespunzatoare la 1 ml solutie HCl 0,1 n.

Prepararea reactivilor necesari lucrarii : solutie de HCl 0,1 n si

determinarea factorului de corectie.
Analiza NaOH tehnic,determinarea continutului de NaOH si Na2CO3 exprimat
in procente.
Rezultate obtinute
n1 = 13,6 ml
n1 + n2 = 13,5 ml solutie HCl 0,1 n
2
n2 = 13,3 ml
500
%NaOH = 10 13,5 0,9 0,004
97,2 %
2,5
m = 2,5 g
F = 0,9

27

100 = 50 13,5 0,9 0,004

2,5

100

Bibliografie
www.en.wikipedia.org/wiki/Sodium_carbonate - 70k
www.inchem.org/documents/sids/sids/Naco.pdf
www.britannica.com/EBchecked/topic/552171/sodium-carbonate - 58k www.chemindustry.com/chemnames/s/Sodium_carbonate.html - 59k www.tradekey.com/ks-sodium-carbonate/ - 25k
www.encyclopedia.com/doc/1E1-sodiumca.html - 83k
www.chem.wis/CHEMWEEK/PDF/Sodium_Bicarbonate_&_Sodium_Carbo
nate
www.jtbaker.com/msds/englishhtml/s2954.htm - 15k
www.science.jrank.org/pages/6234/Sodium-Carbonate.html - 8k
1.DArthey, D.C.,1991 Vegetable processing. Edit. Chapman &Hall.
Londra
2. Banu, C., 1998, 2002 Manualul inginerului de industrie alimentar.
Edit. Tehnic Bucureti, Vol. I 1998, Vol. II 2002
3. Fleming, H.P., 1987 Considerations for the Controlled
Fermentation and Storage of Sauerkraut. Sauerkraut Seminar, NY State
Agric. Exp.Station Special Report Nr.61
4. Gherghi A., 1999 - Prelucrarea i industrializarea produselor
horticole. Edit. Olimp, Bucureti.
5. Panaitescu, Gr., 1973 Tehnologia legumelor fermentate lactic.
MAIAA, ISCPCH, ndrumri Tehnice Nr.10, Redacia Rev. Agricole, Bucureti
6. Tirilly,Y., Bourgeois, Cl.M. (coord.) 1999 Technologie des
legumes.
Edit.TEC&DOC, Paris

28