Varianta 38

Subiectul I (40 de puncte)

(Vasile Alecsandri, „Vânătorul”)

1. Sinonime: însoţirea = căsătoria, acompanierea; lasă = rămâne,

persistă; soarbe = respiră; se ridică = se înalţă
2. În versul: "Şi pe soare, falnic oaspe, îl salută cu iubire, virgulele
marchează apoziţia metaforică "falnic oaspe", care explică ipostaza
soarelui personificat.
3. Verbe aflate în relaţie de antonimie: "se ridică" # "cade"
4.Verbul la gerunziu “admirând” ce se repeta în strofa a II-a, la începutul
versurilor al doilea şi al treilea subliniază fascinaţia pe care natura o
revarsă asupra eului liric, ilustrând vraja luminilor şi a umbrelor jucăuşe
prin iarba şi florile din poiene: "Admirând jocul luminei pe splendoarele
verdeţii,/ Admirând în umbra caldă florile de prin poiene".
5. Imagini vizuale: “vânătorul pleacă grabnic la a zorilor ivire”; “Vânătorul
la tulpina-i cade-n visuri iubitoare”; florile de prin poiene,/ Şi pâraie
cristaline, şi vultani cu mândre pene".
6. Ritm trohaic, măsura de 16 silabe
7. Personificarea "Valuri limpede […]/ Trec alin pe faţa lumii şi din treacăt
o sărută" sugerează armonia dintre om şi natură, participarea afectivă a
naturii în viaţa omului.
8. Ultima strofă reprezintă o imagine vizuală complexă în care sunt
prezente atât elemente ale naturii, plopul “cu a lui frunză argintie” (epitet
cromatic), cât şi reprezentanţi ai lumii animale (veveriţele, personificate,
care râd de arma lucitoare). În strofă este prezent şi motivul visului,
vânătorul fiind furat de doruri neştiute, la care cugetă aşezat lângă tulpina
plopului. Frumuseţea naturii este copleşitoare, emană o vrajă atât de
puternică, încât vânătorul uită cu desăvârşire scopul pentru care se afla
acolo, de aceea două veveriţe se amuză privind arma care devenise
inutilă.
9. Poezia aparţine genului liric deoarece modul de expunere predominant
este descrierea, eul liric îşi exprimă în mod direct sentimentele, iar în
fragment sunt prezente imagini vizuale şi auditive compuse prin
intermediul unor figuri de stil (“Valuri limpede de aer, ca o mare nevăzută,/
Trec alin pe faţa lumii şi în treacăt o sărută”- epitete, metafore,
personificare).
10. Descrierea este modul de expunere predominant în acest fragment,
deoarece eul liric conturează imagini vizuale ("vultani cu mândre pene"),
auditive ("mii de glasuri sunătoare"), motorii ("Vânătorul pleacă grabnic"),
realizate prin figuri de stil.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Scrisoare despre ce înseamnă să fii onest:
Cluj- Napoca, 29.06.2007***

Dragă George,

Îţi mulţumesc pentru scrisoarea ta. M-am bucurat că ai câştigat

olimpiada la matematică. Te felicit şi sunt sigură că vei ajunge la olimpiada
internaţională. Eu îţi ţin pumnii şi-ţi doresc putere de …exerciţii.
La şcoală mă descurc bine. Colegii sunt extraordinari şi ne ajutăm
reciproc, fiind în acelaşi timp şi prieteni. Ca să-ţi dai seama de relaţiile
dintre noi, elevii de la Colegiul "George Coşbuc", am să-ţi relatez o situaţie
petrecută de curând.
Acum ceva timp, am avut o dispută cu Andrei, colegul meu. El crede
că, în viaţă, onestitatea înseamnă să fii sincer cu tine, însă nu neapărat şi
cu ceilalţi din jurul tău. Mie mi s-a părut că aceasta este o viziune destul de
limitată asupra onestităţii şi a respectului faţă de tine şi de ceilalţi. Eu
consider că, pentru a fi onest cu tine, trebuie să fii de bună credinţă cu toţi
din jurul tău. Această dispută ţine de vreo săptămână, deoarece niciunul
dintre noi nu este capabil să-l convingă pe celălalt că nu are dreptate.
Ceilalţi colegi s-au împărţit în grupe, în funcţie de propria opinie despre
importanţa corectitudinii în comportamentul fiecărui cetăţean. L-am
întrebat şi pe profesorul de filozofie şi el a spus că onestitatea este un
concept filozofic complex iar acesta poate fi privit din mai multe
perspective.
Tu ce părere ai? Aş fi foarte curioasă să-ţi aflu opinia.
Sper să ne vedem curând. Poate dau eu o fugă la tine, la Ploieşti şi
vom putea discuta mai pe larg despre toate lucrurile, inclusiv onestitatea.

Cu drag,
Florina.
*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.
(Andreea Dincă)

Subiectul al II-lea - altă rezolvare

Cluj-Napoca, 29.06.2007***
Dragă George,
Îţi scriu aceste rânduri pentru a-ţi povesti o întâmplare recentă. Cred
că ţi-l aminteşti pe colegul meu, Andrei, cel cu care am fost în parc în
vacanţa trecută. Ei bine, într-o zi m-a provocat să îi spun părerea mea
despre el, mai ales dacă îl consider sau nu onest.
I-am răspuns că nu şi, pentru a-mi argumenta opinia, i-am adus
aminte o întâmplare din clasa a X-a când, întrebat de doamna profesoară
de matematică dacă şi-a făcut tema, el a răspuns afirmativ, minţind în
acest fel, numai pentru a nu încasa o nota mică. În schimb, colegul nostru
Marius şi-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale şi a recunoscut că
nu şi-a scris exerciţiile. Chestionat de doamna profesoară, el a mărturisit
că a preferat să vizioneze derby-ul Steaua-Dinamo din seara precedentă.
Cu toate că a mărturisit adevăratul motiv pentru care nu şi-a făcut tema,
Marius tot a încasat nota 4, dar şi-a respectat principiile morale proprii,
printre care onestitatea.
Recunosc ca nu ştiu ce aş fi făcut în locul lui: aş fi spus adevărul sau
m-aş fi eschivat şi aş fi minţit numai pentru a nu lua o notă mică? Tu cum
ai fi procedat, George ?
Aştept cu nerăbdare răspunsul tău.
Te îmbrăţişez,
Florina.
*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Perspectiva narativă într-un roman subiectiv studiat:
*"Ultima noapte de dragoste şi întâia noapte de război" de Camil
Petrescu
* "Patul lui Procust" de Camil Petrescu
(Alina Neacşu)