Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Endoprotezarea Soldului
Endoprotezarea Soldului
polietilena.
Proteze necimentate. Acestea se implanteaza direct la nivel osos, fara
ciment, putand fi partiale sau totale. Cele totale au componentele metalice,
cu o suprafata special prelucrata, poroasa sau acoperita cu hidroxiapatita,
pentru a fi "captate" si fixate apoi in timp de catre tesutul osos. Contentia lor
initiala, pana la stabilizarea osoasa definitiva, se realizeaza fie prin
impactare, fie prin insurubare la elementul osos respectiv, femural sau
acetabular.
Indicatiile endoprotezarii soldului
Acestea sunt variate si legate de fiecare tip de proteza.
Proteza cervicocefalica simpla este utilizata in fracturi si pseudartroze de col
femural la persoane varstnice (peste 75-80 ani), la care obiectivul principal
este mobilizarea cat mai rapida a pacientului, endoprotezarea fiind
considerata aici un adevarat act de terapie intensiva.
Proteza cervicocefalica bipolara. Folosirea acestei proteze este justificata in
urmatoarele cazuri:
- fractura sau pseudartroza de col femural la pacienti cu varsta intre 65 si 75
ani si care au un cartilaj cotiloidian indemn, deci fara proces artrozic vizibil;
- necroza ischemica idiopatica de cap femural (boala Chandler) stadiul II sau
III; in aceasta situatie, se poate utiliza artroplastia partiala bipolara doar
dupa epuizarea celorlalte mijloace terapeutice, atat conservatoare
(medicamentoase si balneofizicale), cat si chirurgicale (foraje trofice
cervicocefalice, osteotomii femurale). Deoarece aparitia acestei boli este
caracteristica persoanelor tinere, trebuie temporizat momentul artroplastiei
cat mai mult posibil, semnele de "alarma" fiind atat clinice (dureri
invalidante, impotenta functionala accentuata, li-mitarea severa a mobilitatii
soldului), cat si radiologice (colapsul si sechestrarea zonei portante,
posterosuperioare, a capului femural).
Proteza totala are urmatoarele indicatii:
- fractura ireductibila sau instabila, precum si pseudartroza de col femural la
persoane cu varsta intre 50 si 65 ani (o astfel de fractura aparuta la pacienti
mai tineri are indicatie de osteosinteza, asociata cu osteotomie
intertrohanteriana, si doar dupa esecul acestora se poate trece la
endoprotezare);
- coxartroza primitiva avansata;
- coxartroza secundara (necroza avasculara de cap femural stadiul IV,
poliartrita reumatoida, pelvispondilita ankilozanta, sechele de osteocondroza
juvenila, sechele dupa fractura de cotil sau luxatie traumatica coxofemurala,
displazie luxanta de sold in stadiul artrozic si, ca un aspect special, tumorile
maligne ale extremitatii superioare de femur).
Relatia endoprotezare - varsta pacientului. Din acest punct de vedere, exista
doua situatii, diferite ca pro-blematica si evolutie, si anume:
- pacienti trecuti de decada a 5-a de viata, cand oricare ar fi afectiunea care
alezari excesive, mai ales pe un fond osteoporotic. Odata aparute, ele se vor
rezolva intraoperator, dar vor duce la o intarziere semnificativa a recuperarii
functionale a soldului protezat;
- deficientele de cimentare si orientare pot sa apara din diferite cauze: alezaj
si pregatire defectuoasa a cimentarii, calibrare improprie a pieselor protetice
sau orientare gresita a lor; acestea pot duce la complicatii grave, cum ar fi
luxatia protezei sau "pierderea" imediata a ei, ceea ce impune revizia rapida
de necesitate.
Conduita postoperatorie
Contractiile musculare izometrice pot fi reluate imediat, mobilizarea activa a
soldului fiind posibila la 24 ore postoperator, iar reluarea mersului la cca 48
ore. Exista cateva elemente de baza, care trebuie sa moduleze aceasta
mobilizare postoperatorie imediata, si anume:
- Tipul fixarii protezei. Este o deosebire esentiala, din acest punct de vedere,
in sensul ca proteza cimentata permite mersul cu sprijin total imediat, in
timp ce varianta necimentata impune un ritm lent crescator al incarcarii, cu
cca 5-10 kg saptamanal; aceasta conditie este obligatorie, pentru a permite
fixarea solida a pieselor necimentate de catre tesutul osos avivat din jur,
durand cca 60-90 zile, cand este posibila reluarea sprijinului total.
- Tipul abordului. O posibila complicatie postoperatorie este luxatia
protezei; ea apare printr-o mobilizare extrema a coapsei intr-o pozitie
"nociva", care depinde de tipul abordului articular si care trebuie evitata de
catre pacient. Calea posterolaterala predispune mai frecvent la o luxatie
posterioara, prin flexie, adductie si rotatie interna concomitente maximale,
in timp ce abordul anterolateral are riscul luxatiei mai frecvent anterioare,
prin extensie, abductie si rotatie externa a coapsei.
- Evenimente speciale. Acestea pot fi accidente neprevazute (fracturi
metafizodiafizare sau trohanteriene femurale, distrugeri acetabulare, rupturi
musculare) sau manevre reconstructive (reconstructii acetabulare sau
femurale cu grefa osoasa, atat in endoprotezarea primara, ca in displazia
luxanta, cat mai ales in revizia de proteza). Ele vor impune un regim
postoperator imediat restrictiv, din punct de vedere al incarcarii si/sau
mobilizarii, adaptat fiecarui caz in parte.
Complicatiile postoperatorii
Aceste complicatii pot fi precoce (infectia, tromboza venoasa profunda,
hemoragia, luxatia protezei) sau tardive (cotiloidita,"pierderea" protezei,
osificarile heterotipice).
Infectia. Este o complicatie redutabila, prevenirea ei realizandu-se prin
mijloace medicamentoase (antibiote-rapie profilactica cu spectru larg, intrasi postoperator pentru 3-5 zile), dar si printr-un act chirurgical cat mai rapid,
cat mai putin delabrant si cu un lavaj abundent.
/article.php?story=20030613201059000