Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDII MASTER
Aspecte introductive
Caracterul universal si obiectiv al drepturilor omului a determinat, in special
dupa al doilea razboi mondial, multiplicarea instrumentelor conventionale sau a
celor pur declaratorii in aceasta materie, fie la nivel universal, fie la nivel regional.
La nivel regional, Europa, in marea sa diversitate, a devenit treptat, un formidabil
laborator experimental in planul drepturilor omului, in incercarea de a reinventa un
drept comun, mai precis de a crea un pluralism juridic ordonat. Spatiul european
regrupeaza valori care constituie mostenirea comuna europeana. In acest spatiu
colaborarea dintre state a primit alte coordonate decat in dreptul international
clasic. Aceasta diferentiere s-a realizat fie prin crearea unor organizatii
internationale interguvernamentale, care prin cedarea unor atribute de suveranitate
din partea statelor se poate substitui in situatii determinate actiunii acestora (este
cazul Uniunii Europene), fie prin crearea unor sisteme specifice de sanctionare a
conduitelor etatice, care sa controleze modul de aplicarea a anumitor norme
conventionale(este cazul mecanismului stabilit de Conventia de la Roma).
Armonizarea dintre state, fie ca se realizeaza in cadrul Uniunii Europene, fie
in cadrul Consiliului Europei, este coordonata de doua instante, in care se
contopesc principiile de drept nationale cu noile concepte specifice: Curtea
Europeana a Drepturilor Omului si Curtea de Justitie a Comunitatiilor Europene.
Europa lui Ren Cassin si a lui Jean Monnet, desi au ca scop integrarea, sunt doua
sisteme diferite care nu fac parte dintr-o logica federala de suprapunere, dar care au
aceeasi arie de aplicare . Cum deja statele si-au afirmat atasamentul fata de
valorile fundamentale care conditioneaza apartenenta atat la Consiliul Europei cat
si la Uniunea Europeana si care in substanta sunt aceleasi, rezolvarea divergentelor
legate de dublul standard impus statului . Noul judecator european, fie el de la
Strasbourg sau Luxembourg, avea de creat un drept comun tinand cont de
sistemele juridice nationale.
Statul are protectia asigurata pe doua paliere: prin Conventia Europeana a
Drepturilor Omului, semnata la Roma la 4 noiembrie 1950, si, mai nou, prin Charta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Intrarea in vigoare a Constitutiei
Europene, ar fi legitimat pe deplin Charta ca unica referinta in cadrul Uniunii
Europene in materia drepturilor fundamentale. Aparent, cele doua instante se aflau
intr-o separatie congenitala deoarece CJCE a inceput ca protectoare a unor
libertati economice, pana la Tratatul de la Maastricht iar CEDO era in special
protectoarea drepturilor civile si politice. Aceasta coexistenta insa nu s-a dovedit a
fi chiar atat de pasnica, in sensul ca atat CEDO cat si CJCE, utilizand acelasi
catalog (pana la adoptarea Chartei in 2000) care era Conventia de la Roma, dar
actionand in cadre diferite, aparea in mod constant posibilitatea unui conflict de
interpretare sau de hotarari.Uniunea Europeana a fost animata de un proces
2
3.
CONTINUTUL
ART.
6
EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
DIN
CONVENTIA
punitiv prin natura ei, apreciind constant caracterul punitiv ca fiind principala
caracteristica distinctiva a sanctiunii penale.
Mai mult, sanctiunile administrative contraventionale nu privesc un grup de
persoane, ci se adreseaza tuturor cetatenilor in vederea realizarii scopului preventiv
si represiv al sanctiunii, ceea ce confera faptei natura penala. In aceste conditii,
distinctia operata de dreptul intern intre infractiuni si contraventii nu este operanta,
in sensul art. 6 din Conventie, toate avand caracter penal. Cuantumul redus al
amenzii nu ar putea constitui un criteriu in favoarea caracterului ne-penal al
contraventiei, urmand a fi apreciat prin raportare la veniturile
contravenientului. Ceea ce se ia in considerare sub acest aspect este sanctiunea
aplicabila iar nu cea efectiv aplicata. In masura in care aceste trei criterii, analizate
separat, nu pot conduce singure la o concluzie in privinta caracterului penal sau nepenal al acuzatiei ele urmeaza a fi analizate coroborat, urmand a se vedea daca nu
cumva acestea, apreciate fiind cumulativ, aduc acuzatia in sfera penalului. In
masura in care in urma acestei analize se poate aprecia ca este vorba despre o
acuzatie in materie penala , atunci contravenientului urmeaza sa i se recunoasca
toate garantiile prevazute de art. 6.3 din Conventie.
Scopul interpretarii date dispozitiilor art. 6 din Conventia europeana a
drepturilor omului, in sensul ca notiunea de 'acuzatie in materie penala' include si
domeniul contraventional, a fost acela de a asigura aceeasi garantii procesuale
celor invinuiti de savarsirea unei contraventii ca si celor invinuiti de savarsirea
unei infractiuni. In concluzie, in masura in care, prin aplicarea criteriilor dezvoltate
de jurisprudenta Curtii, procesul verbal de contraventie apare ca reprezentand o
acuzatie in materie penala, aceasta concluzie atrage aplicabilitatea garantiilor
prevazute de art. 6 din Conventie oricarui acuzat in materie penala:
1. Prezumtia de nevinovatie (art. 6.2 din Conventie); aceasta priveste
in primul rand atitudinea judecatorului chemat sa se pronunte asupra acuzatiei, care
trebuie sa abordeze judecarea cauzei fara partinire si fara prejudecati, fara a porni
de la prezumtia sau banuiala ca petentul este vinovat. In mod evident aceasta este
incompatibila cu orice eventuala prezumtie de temeinicie a procesului verbal de
contraventie. Prezumtia de nevinovatie poarta si asupra sarcinii probei, care revine
agentului constator iar indoiala profita petentului .
Prezumtia de nevinovatie presupune si dreptul la tacere, acuzatul neputand fi
obligat sa declare nimic insa, daca doreste, trebuie sa i se permita sa faca proba
nevinovatiei sale.Dreptul la tacere nu are insa caracter absolut.
10
15
6 . CONCLUZII FINALE
Importanta cunosterii si aplicarii directe a jurisprudentei CEDO in practica
instantelor nationale a fost exprimata si cu ocazia adresarii unui mesaj catre
magistratii romani de catre profesorul Corneliu Barsan, judecator la C.E.D.O: Sa
fiti curajosi asa cum v-a cerut domnul Luis Wildhaber(n.n. presedintele CEDO) sa
aplicati legislatia UE si jurisprudenta CEDO.
Acest citat semnifica perceptia unui judecator CEDO, dar si a unui
cunoscator atent al situatiei din Romania, care constata ca, pentru a aplica practica
CEDO in Romania este nevoie de curaj si de ruperea unor mentalitati si inertii ce
nu mai pot exista in contextul unei justitii europene. Asadar , trebuie sa fim
curajosi, sa indraznim !
16