FRACTURILE

MEMBRULUI INFERIOR

FRACTURILE FEMURULUI
FRACTURILE ROTULUI
FRACTURILE OASELOR GAMBEI
FRACTURLOE GLEZNEI
FRACTURILE OASELOR PICIORULUI

CURS 6

DR. UNGURIANU SORIN

FRACTURILE FEMURULUI
FRACTURILE REGIUNII PROXIMALE
FRACTURILE CAPULUI FEMURAL
FRACTURILE COLULUI FEMURAL
FRACTURILE TROHANTERIENE
FRACTURILE SUBTROHANTERIENE

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

FRACTURILE EXTREMITATII
INFERIOARE A FEMURULUI

FRACTURILE CAPULUI FEMURAL SUNT RARE SI SE INTALNESC

INTR-O LUXATIE COXOFEMURALA
CLINIC: ca intr-o contuzie de sold dar cu o impotenta functionala mai
mare. Nu exista atitudine vicioasa.
Radiografia / CT pune diagnosticul

FRACTURILE COLULUI FEMURAL

DELIMITARE
fracturile intracapsulare situate intre baza
colului femural si baza capului
FRECVENTA
reprezinta 2,3 % din totalul fracrueilor
afecteaza persoanele varsnice, mai
frecvent femeile
MECANISM DE PRODUCERE
indirect: cadere pe sold

ANATOMIE PATOLOGICA

colul femural cedeaza mai intai la nivelul

corticalei superioare (lama compacta
supracervicala ) si corticala superioara a
colului se impacteaza in spongia capului
rezultand fractura in coxa valga
(angrenata)
daca rotatia continua, se fractureaza si
corticala posterioara ( de obicei
cominutiv), fractura se dezangreneaza si
fragmentele fracturare se deplaseaza,
rezultand fractura in coxa vara
(neangrenata)

CLASIFICARE AO

Clasificare BOHLER
dupa mecanism de producere

- fracturi prin abductie (a)

- fracturi prin adductie (b)

CLASIFICARE PAUWELS
DUPA GRADUL DE OBLICITATE AL TRAECTULUI DE FRACTURA

CLASIFICARE GARDEN

CLASIFICARE GARDEN

TIP.I : fractura incompleta

( corespunde fracturii prin abductie)
TIP. II : fractura completa fara
deplasare
TIP.III : fractura completa cu
deplasare partiala
TIP.IV : fractura completa cu
deplasare totala

EXAMEN CLINIC

bolnava, in varsta de peste 70 ani, a

suferit un traumatism minor ;
-rotatia externa a membrului inferior
- scurtarea membrului inferior
- atitudinea de adductie a coapsei
- imposibilitatea ridicarii talonului
- semne de ascensiune a marelui
trohanter

DIAGNOSTIC

Impotenta functionala
Adductie, rotatie externa si scurtare
Radiografie de fata cu membrul pelvin in
rotatie interna

COMPLICATII
REGULA DE TREI:
O TREIME CONSOLIDEAZA
O TREIME FAC PSEUDARTROZE
O TREIME FAC NECROZA DE CAP

Tratament functional:

este indicat la pacienti tarati ce nu

pot suporta o interventie chirurgicala
se foloseste metoda tratamentului
functional tip Lucas-Championniere
ce consta in mobilizare precoce
(abandonand focarul de fractura)

Tratament chirurgical

reprezinta tratamentul de electie

va fi efectuat rapid dar nu precipitat (2448 de ore)
in fracturile tip I si II = osteosinteza cu 3
suruburi paralele
in fracturile de tip III (partial deplasate) se
va incerca reducerea ortopedica urmata de
fixare cu suruburi paralele
in fracturile de tip IV si fracturile tip III
care nu se reduc: artroplastie

Tratament chirurgical

SCHEMATIC IN FUNCTIE DE VARSTA

PACIENT TANAR SUB 40 DE ANI: REDUCERE SI

OSTEOSINTEZA CU SURUBURI

PACIENT SUB 60 ANI LA CARE FRACTURA SE REDUCE:

OSTEOSINTEZA CU SURUBURI

PACIENT PESTE 40 DE ANI LA CARE FRACTURA NU SE

REDUCE IAR COTILUL NU ARE SEMNE DE ARTROZA:
ARTROPLASTIE CU PROTEZA BIPOLARA

PACIENT PESTE 60 DE ANI: ARTOPLASTIE CU PROTEZA

BIPOLARA SAU TOTALA

PACIENT PESTE 80 DE ANI: ARTROPLASTIE CU PROTEZA

PARTIALA DE TIP Austin-Moore

OSTEOSINTEZA CU SURUBURI

Fractura bazicervicala
osteosinteza cu complex DHS

Osteosinteza cu suruburi
la o fractura bazicervicala

Fractura de col femural Garden IV

proteza bipolara

Fractura de col femural Garden IV

artroplastie cu proteza bipolara

Fractura de col femural

artroplastie cu proteza Austin-MOORE

FRACTURA DE COL FEMURAL

artroplastie cu proteza Austin-Moore

PSEUDARTROZA DE COL FEMURAL

artoplastie cu proteza bipolara si cerclaje de sirma

Necroza de cap femural

post fractura operata cu suruburi

-artroplastie cu proteza totala necimentata

Pseudartroz col femural dup

osteosintez cu dou uruburi, euat

FRACTURILE REGIUNII
TROHANTERIENE
DELIMITARE
baza colului femural si un plan ce trece la
5cm sub micul trohanter
FRECVENTA
-4,5% din totalul fracturilor
-tipice pentru persoanele de sex feminin in
jurul varstei de 70 de ani
MECANISM DE PRODUCERE
indirect, cadere pe sold

Clasificarea Evans

Stabile:
- fracturile in care pintenul postero-intern ramane
integru si in contact prin insasi geometria fracturii
(ex: fracturile nedeplasate)
- fracturile la care anatomia pintenului poate fi
refacuta dupa reducerea fracturilor
Instabile:
- fracturile in care anatomia pintenului nu poate fi
refacuta dupa reducere
- osul este fracturat cominutiv la nivelul pintenului
postero-intern
- fracturile cu oblicitate inversa

Clasificarea AO

CLASIFICARE ENDER
OPT GRUPE IN FUNCTIE DE
TRAIECT,DEPLASARE,COMINUTIE

CLASIFICARE ENDER

Type I Seinsheimer

fracturi nedeplasate sau

cu deplasare mai mica de 2 cm

Type II Seinsheimer
fracturi cu 2 fragmente, cu subtipurile:
- A: traiect transversal
- B: traiect spiroid cu micul trohanter solidar cu fragmentul proximal
- C: traiect spiroid cu micul trohanter solidar cu fragmentul distal

Type III :Seinsheimer

fracturi cu 3 fragmente, cu subtipurile:
- A: traiect spiroid, cu micul trohanter solidar cu al treilea fragment
- B: traiect spiroid cu al treilea fragment in aripa de fluture

Clasificare Seinsheimer
a fracturilor subtrohanteriene

tip IV: fracturi

cominutive cu 4
sau mai multe
fragmente

tip V: fracturi
subtrohanteriene
intertrohanteriene

EXAMEN CLINIC

batran in jur de 70 de ani care descrie o

cadere cu sprijin pe sold
impotenta functionala totala
rotatia externa a membrului inferior
scurtarea membrului inferior de 7-8 cm
atitudinea de abductie a coapsei
imposibilitatea ridicarii talonului
deformatie in crosa la nivelul coapsei
semne de ascensiune a marelui trohanter
durere in regiunea soldului

TRATAMENT

ortopedic = exceptional ( aparat gipsat

pelvi pedios sau tractiune continua)

tratamentul chirurgical:

-reducere ortopedica prin tripla miscare:

extensie, usoara abductie, rotatie interna si fixare
cu:
- surubul-placa DHS
- placa condiliana cu unghi de 95 grade
- placa Medoff cu dubla alunecare
- tije elastice Ender pentru fixarea fracturilor
stabile
- sistem Gamma

Implanturi pentru osteosinteza fracturilor din

regiunea trohanteriana

OSTEOSINTEZA DINAMICA
cu DHS si Cui Gamma

Fractura pertrohanteriana operata cu

complex DHS

Fractura pertrphanteriana complexa

operata cu DHS si placa Medoff

Fractura subtrohanteriana
operata cu complex DHS

Fractura subtrohanteriana
operata cu Cui GAMMA
si care la 6 sapt s-a dinamizat prin extragerea surubului

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

DELIMITARE intre un plan ce trece la 5 cm sub

micul trohanter si un al doilea plan situat la 15
cm deasupra interliniului articular al genunchiului
FRECVENTA 1,6 % din fracturile scheletului
MECANISM DE PRODUCERE
- indirect: - flexie a diafizei femurale, cu
exagerarea curburii sale anterioare in accidentele
de circulatie (lovirea genunchiului de bordul
masinii)
- torsiune in cazul accidentelor sportive (ski)
-direct (rar) in traumatismele cu energie mare
sau prin impuscare

CLASIFICARE comuna fracturilor diafizare

EXAMEN CLINIC
durere importanta la nivelul coapsei si impotenta
functionala totala la mers
la inspectie deformari caracteristice: crosa, angulatie
mai tarziu deformarile sunt partial mascate de tumefactie
rotatia externa a membrului inferior sub sediul fracturii
scurtare evidenta de partea membrului afectat ( talonul de
partea bolnava ascensionat cu 3-6 cm fata de partea
sanatoasa)
la palpare: durere provocata la compresiunea coapsei in
dreptul fracturii
este deosebit de important sa cercetam starea
vascularizatiei ( mai ales in fracturile situate in treimea
inferioara a diafizei) ca si cea a inervatiei

EVOLUTIE, COMPLICATII
corect tratata, fractura consolideaza
la adult in 3-4 luni
complicatii:
- soc traumatic
- embolie
- leziuni ale arterei femurale la
trecerea prin inelul celui de-al treile a
adductor
- redoarea genunchiului

TRATAMENT

reducerea si imobilizarea cu aparat gipsat: se

foloseste foarte rar deoarece fracturile deplasate ale diafizei
femurale se deplaseaza usor sub gips
extensia continua pe atela Braun-Bohler este folosita rar
ca tratament definitiv; este metoda preferata de imobilizare
a fracturilor diafizei femurale in asteptarea tratamentului
definitiv
tractiunea bipolara se utilizeaza in unele situatii speciale
( batrani, contraindicatii chirurgicale); se poate folosi si
tehnica de reducere a fracturilor cominutive diafizare si
fixarea reducerii printr-un sistem de cuie Seinsheimer
inserate proximal si distal de fractura si incorporate intr-un
cilindru gipsat al coapsei

tratamentul chirurgical este tratamentul de electie

reducerea se poate face cu focar deschis sau inchis

Fixarea centromedulara focar inchis

este metoda preferata de tratament in fracturile diafizare
din treimea medie
stabilitatea se poate ameliora prin: alezajul canalului si
blocarea tijei
Osteosinteza cu placa focar deschis
este indicata in fracturile diafizei femurale din portiunile
proximala sau distala a diafizei
Fracturile cominutive se fixeaza cu:
tija blocata ( ideal)
tije Ender in arc secant
extensie continua
extensia continua cu osteosinteza de aliniere

Fractura femur cominutiva

operata cu tija Kuntcher zavorita

Fractura femur operata

cu tija Kuntcher zavorata dinamic

Fractura cominutiva diafiza femurala

operata cu tija K zavorita static

Fractura de femur
cu dubu focar,
bazicervical si
diafizar operata cu
Cui Gamma lung

Fractura cominutiva diafizafemurala

operata cu complex OCS

FRACTURILE EXTREMITATII
INFERIOARE A FEMURULUI

DELIMITARE : interliniul articular al

genunchiului plan situat la 15 cm
deasupra
FRECVENTA: 11 14 % din fracturile
femurului
MECANISM DE PRODUCERE
indirect: accentuarea curburii anterioare a
femurului care cedeaza in zona sa
metafizata
direct: (rar) trecerea unei roti, proiectil

CLASIFICARE

fracturi extraarticulare (supracondiliene); cand

deplasarea exista, ea se face regulat si anume:
fragmentul superior aluneca in jos si inainte
fracturile intraarticulare:
- fracturile supra si intercondiliene
- fracturile unicondiliene; traiectul poate fi situat
in plan sagital (fractura Trelat) sau frontal
(fractura Hoffa)
- fracturile-infundare constau in tasari osteocartilaginoase situate la partea superioara a
condililor si sunt mai greu de descoperit

CLASIFICARE
Supracondiliene
Inter condiliene
Supra si
intercondiliene

FRACTURA UNICONDILIANA

ASPECTE CLINICE

bolnav tanar care a suferit un accident de

circulatie
deformatie deasupra genunchiului in varus sau
valgus
ingrosarea genunchiului in sens antero-posterior
hemartroza importanta ( bombarea fundului de
sac, stergerea reliefurilor perirotuliene, soc
rotulian prezent)
pozitia vicioasa de rotatie externa completa a
gambei
COMPLICATII - leziuni ale arterei femurale

TRATAMENT

1.Tratament ortopedic:
in fracturi nedeplasate sau incomplete,
fracturi impactate la varstnici
2. Tratamentul chirurgical este de electie

consta in reducere sangeranda si fixare si se face:

cu placa condiliana la 95 sau cu un sistem DCS in
fracturi supcondiliene
placi cobra sau trefla, placi speciale, in fracturile
supra si intercondiliene
prin insurubare pentru fracturi unicondiliene
Cu tije zavorate, retrograde

Fractura supra si intercondiliana

operata cu lama placa la 95 grade

FRACTURA SUPRACONDILIANA COMINUTIVA

OPERATA CU PLACA CONDILIANA

Fractura cominutiva supracondiliana

osteosinteza cu placa L.I.S.S.

Fractura
supracondiliana
cominutiva
operata cu
placa
condiliana

Fractura supracondiliana
operata cu tija retrograda

FRACTURA COMINUTIVA, DESCHISA OPERATA CU TIJA

RETROGRADA, IN URGENTA, URMATA APOI DE
REFACEREA STRUCTURII OSOASE CU GREFE DE OS
SPONGIOASE, LA 6 SAPT.

CONTROL LA 6 LUNI DE LA ACCIDENT

FRACTURI DESCHISE
PRODUSE PRIN MECANISM DIRECT ( CALCAT DE MASINA)

OPERATE CU FIXATOR EXTERN

PACIENT CU FRACTURA SUPRACONDILIANA PE UN

MEMBRU PROTEZAT CU PTG, OPERAT CU TIJE
RETROGRADA ZAVORITA

FRACTURA SUPRACONDILIANA LA UN PECIENT

PROTEZAT CU PTNC, OPERAT CU TIJE RETROGRADA

FRACTURILE ROTULEI

FRECVENTA: 1,8 % intre fracturile scheletului

MECANISM DE PRODUCERE
traumatism direct
traumatism indirect (tractiunea in axul
longitudinal al cvadricepsului)
CLASIFICARE
fracturi care respecta integritatea aparatului
extensor: fracturile fara deplasare (transversale
sau cominutive), fracturile verticale si cele
osteocondrale
fracturi care intrerup continuitatea
aparatului extensor: transversale, cominutive,
polar superioare sau inferioare deplasate

dureri la nivelul fetei

anterioare a
genunchiului
imposibilitate a
extensiei active a
gambei
depresiune cutanata
transversala pe fata
anterioara a
genunchiului (semnul
creionului)
dupa cateva ore
depresiunea dispare
fiind inlocuita de o
bombare (hemartroza)

ASPECTE CLINICE

EXAMEN RADIOGRAFIC

radiografia de profil
este cea care
evidentiaza traiectele
de fractura si
deplasarea acestora;
fracturile verticale pot
fi vazute pe incidenta
axiala

FRACTURA DE ROTULA
RADIOGRAFII DE PROFIL SI AXIALA

TRATAMENT

scopul tratamentului este refacerea continuitatii

aparatului extensor
fracturile fara deplasare =tratament ortopedic:
tub gipsat 4-6 saptamani cu care bolnavul isi
reia mersul
fracturile deplasate = tratament chirurgical
- hobanaj in fracturile transversale
- patelectomia polara in fracturile cominutive
polare superioare si inferioare
- patelectomie totala in fracturile cominutive

TIPURI DE
OSTEOSINTEZA
1osteosinteza prin hobanaj
Weber ( doua brose
paralele trecute longitudinal
prin rotula si cerclaj in 8 )
2.osteosinteza cu suruburi
3.osteosinteza cu cerclaj
simplu sau dublu Powels

FRACTURA DE ROTULA OPERATA CU

HOBANAJ PE SURUBURI

FRACTURA ROTULA OPERATA CU HOBANAJ

FRACTURA
COMINUTIVA DE
ROTULA OPERATA CU
CERCLAJ SI HOBANAJ

FRACTURILE OASELOR GAMBEI

FRACTURILE PLATOURILOR TIBIALE

FRACTURILE DIAFIZARE
FRACTURILE PILONULUI TIBIAL
FRACTURILE MALEOLARE
FRACTURILE PERONEULUI
- SIMPLE
- ASOCIATE

FRACTURILE PLATOURILOR TIBIALE

FRECVENTA:
1,4 % din fracturile scheletului
DELIMITARE:
interliniul genunchiului plan
transversal ce trece sub
tuberozitatea anterioara a tibiei cu
conditia ca unul din traiecte sa
intereseze cartilajul articular

FRACTURILE PLATOURILOR TIBIALE

MECANISM DE PRODUCERE
- indirect: compresiune externa, interna sau
axiala in:
accidente de circulatie
caderi de la inaltime
caderi banale, cu genunchiul in valgus
ANATOMIE PATOLOGICA
separarea traiect sagital, oblic sau frontal
infundarea (tasarea) traiect orizontal
fracturi mixte

Clasificarea Duparc si Ficat

Tip I : fractur separare platou tibial

extern;
Tip II : fractur separare i nfundare
platou tibial extern:
Tip III : fractur nfundare platou tibial
extern:
Tip IV: fractur platou tibial intern:
Tip V : fractur bicondilian platou tibial:
Tip VI: fractur cominutiv platouri tibiale
cu disociaie metafizo diafizare

Tip I : fractur separare

platou tibial extern

Tip II : fractur
separare i nfundare
platou tibial extern:

Tip III : fractur

nfundare platou tibial
extern:

Tip IV: fractur platou

tibial intern:

Tip V : fractur
bicondilian platou tibial

Tip VI: fractur cominutiv

platouri tibiale cu disociaie
metafizo diafizare

SEMNE CLINICE

durere spontana, care se

accentueaza la cea mai mica miscare
la inspectie genunchiul este tumefiat,
globulos (hemartroza)
la palpare prezinta dureri de partea
tuberozitatii fracturate
testarea stabilitatii genunchiului este
un gest pentru stabilirea conduitei

INVESTIGATIILE PARACLINICE
OBLIGATORII SUNT RX. DE FATA
SI PROFIL
IN IMAGINE SE OBSERVA
FRACTURA COMINUTIVA DE
PLATOU TIBIAL PE DIAGNOSTIC
RMN.

EVOLUTIE

consolideaza de regula in 3-4 luni

COMPLICATII:
calusul vicios (epifizar sau metafizar)
si devierea genunchiului in varus sau
valgus;
Laxitate cronica cu instabilitate
genunchi
Gonartroza posttraumatica

TRATAMENT

se trateaza ortopedic fracturile fara

deplasare sau cu minima deplasare
se trateaza chirurgical dar fara
deschiderea focarului de fractura
deplasarile minime cu o lateralitate mica
(sub 1 cm si 10 grade) dar care radiografic
au o tasare de 5-10 mm si o deplasare
laterala intre 2-5 mm
se trateaza chirurgical cu deschiderea
focarului de fractura fracturile cu
deplasare importante

Tratament
-alegere si rezultate

Alegerea depinde de:

-tipul de fractura,
-de experienta chirurgului,
- de anumiti
factori proprii pacientului (varsta, patologie
asociata,stare generala),
-de imprejurarile accidentului
(traumatism simplu,politraumatism,leziune cutanata)
Rezultatul final pe termen scurt si lung trebuie sa
fie dominat de:
-calitatea reducerii suprafetelor articulare:
-refacerea axei femuro tibiale:
-mobilizarea precoce a bolnavului.

Tratamentul conservator:

imobilizarea cu aparat gipsat (cruropedios 3-6 saptamani)

mobilizarea precoce
extensia continua si mobilizarea
precoce
gipsul articulat

Tratamentul chirurgical

reducerea si fixarea fragmentelor

reduse fara deschiderea focarului;
(fixarea fragmentelor cu suruburi
semifiletate)
reducerea si fixarea fragmentelor
dupa deschiderea focarului; fixarea
cu ajutorul unei placi de sustinere si
suruburi.

PRINCIPII TERAPEUTICE
IN TRATAMENTUL CHIRURGICAL

precocitatea terapeutica, din cauza

imbatranirii rapide a fracturilor articulare,
cum au aratat-o Hohl si Duparc ;
perfectia reducerii care sa refaca un profil
articular anatomic ;
soliditatea si eficacitatea imobilizarii care va
asigura o consolidare in pozitie buna ;
precocitatea reeducarii si a ansamblului
mijloacelor fizio-terapeutice.

O fractura de platou tibial, indiferent de tipul

de tratament trebuie sa aiba ca scop
obtinerea unei articulatii
-stabile,

-nedureroase,

-mobil,
-redus corect anatomic pentru a
minimaliza riscul artrozei posttraumatice.

FRACTURA TIP I

FRACTURA TIP II

OSTEOSINTEZA FRACTURII DUPA RIDICARE

PLATOU CU GREFON OSOS CU PLACA IN L

FRACTURA TIP III

FRACTURA TIP IV

FRACTURA SEPARARE TIP IV

CONTROL POSTOPERATOR

FRACTURA TIP V -PRE SI POST OPERATOR

FRACTURA COMINUTIVA TIP VI

FRACTURA TIP VI - CONTROL POSTOPERATOR

stanga: postoperaror
dreapta: la 3 luni

FRACTURA TIP VI - DESCHISA

FRACTURA DESCHISA TIP VI

CONTROL POSTOPERATOR

FRACTURA DESCHISA CU LEZIUNI DE AX

ARTERIO VENOS

FRACTURI DE SPINE TIBIALE

Sunt fracturi ale masivului spinos produse prin mecanism indirect, in
care ligamentele incrucisate nu se rup ci smulg insertia osoasa.
Clinic, semne de entorsa grava de genunchi cu hemartroza mare,
laxitate,deficit de extensie si sprijin podal foarte dureros.
Examenul radiografic pune diagnosticul corect.

EXAMENUL RMN
CONFIRMA DG.

TRATAMENT
reinsertia masivului cu
sarma prin tunele
transosoase + ap.ghipsat pt
3-4 sapt

FRACTURILE DIAFIZARE
ALE OASELOR GAMBEI

DELIMITARE: tuberozitatea
anterioara a tibiei 6 cm deasupra
interliniului articular al gleznei
FRECVENTA: 4,8 % din totalul
fracturilor
PARTICULARITATI
in fracturile ambelor oase ale gambei
atentia terapeutica se indreapta spre
tibie

MECANISMUL DE PRODUCERE
direct
indirect
fractura de oboseala a tibiei se intalneste la
balerine

ANATOMIE PATOLOGICA
leziunile sunt comune fracturilor diafizare
ASPECTE CLINICE
comune fracturilor diafizare

EVOLUTIE, COMPLICATII

vascularizatia osoasa saraca, motiv

pentru care aceste fracturi se
vindeca destul de greu, fiind
necesare in medie 5 luni pentru
consolidare
complicatia principala: fractura
deschisa

TRATAMENT

fracturile fara deplasare =

tratament ortopedic: aparat gipsat
cruro-pedios cu genunchiul in usoara
flexie: dupa 6 saptamani, gipsul va fi
inlocuit cu cizma de mers sau cu
un aparat gipsat tip Sarmiento pana
la 12 saptamani

TRATAMENT
fracturile deplasate stabile
= reducerea fracturii si imobilizare gipsata
- reducerea ortopedica pe tractiune in ax ,pe
potcoava si cadrul Bohler, 3 sapt. urmata de
aparat ghipsat cruropedios.
- sunt tolerabile si unele reduceri neanatomice
(
5 grade varus si rotatie interna, 10 grade valgus
si rotatie externa, scurtari de 1 cm)
- inconvenientul metodei consta in posibila
deplasare secunda (corectabila prin gipsotomie,
ferestre in aparatul gipsat)
- gipsul cruro-pedios se inlocuieste la 60 zile cu
unul de mers pana la consolidare (12-14
saptamani)

TRATAMENT
fracturi deplasate instabile
1.

2.

tractiune bipolara BOHLER: azi foarte putin folosita

tratament chirurgical
- evita redorile articulare, calusul vicios si
permite sprijinul precoce
- exista riscul considerabil al infectiei,
intarzierilor in consolidare si pseudartrozelor
- osteosinteza se face cu:
- tija centromedulara simpla sau cu alezaj
- tija blocata
- placi insurubate

FRACTURA
DE TIBIE
OPERATA
CU TIJA
KUNTHCER

FRACTURA DE AMBE OASE GAMBA , COMINUTIVA

OPERATA CU TIJA K. ZAVORATA

FRACTURA COMINUTIVA DE TIBIE OPERATA CU TIJA

KUNTCHER ZAVORATA DINAMIC

FRACTURA COMINUTIVA AMBE OASE GAMBA

OPERATA CU PLACA DE RECONSTRUCTIE PE TIBIE
SI BROSA CENTROMEDULARA PE PERONEU

FRACTURILE PILONULUI TIBIAL

DELIMITARE
fracturile ce intereseaza ultimii 6 cm ai epifizei
distale a tibiei, cu conditia ca unul dintre traiecte
sa ajunga la suprafata articulara a pilonului.
FRECVENTA
1% din totalul fracturilor
MECANISM DE PRODUCERE
-indirect:
- compresiune (axiala sau laterala)
- torsiune

PARTICULARITATI

vascularizatia acestei regiuni este una

dintre cele mai precare din intregul
organism; este important sa cunoastem
existenta unor eventuale boli circulatorii
periferice, a diabetului, care se sumeaza
defavorabil conducand la complicatii, mai
ales in cazul unei optiuni chirurgicale.
gradul interesarii tesuturilor moi care
inconjura fractura are o deosebita
importanta pentru prevenirea
complicatiilor si alegerea metodei de
tratament

Clasificarea Mast, Spiegel si Pappas

in functie de doi parametrii

- interesarea sau nu a peroneului care

este fracturat in 80 % si intact in 20 % din
fracturile pilonului
- tipul de fractura al pilonului tibial,
avand la randul ei doua posibilitati:
- fractura explozie, ca rezultat al unui
traumatism de mica energie, aplicat
asupra unui os solid, de obicei la tineri:
- fractura impactata, ca rezultat al unui
traumatism de mare energie aplicat unui
os osteoporotic, de obicei la persoanele
varstnice.

CLASIFICAREA SOFCOT
1991
A. FRACTURI CU
DEPLASARE ANTERIOARA
B. FARA DEPLASARE
C. CU DEPLASARE
POSTERIOARA

Classification (AO, 1982)

type A : fracture extra-articulaire

(mtaphysaire) ;
type B : fracture articulaire trait(s) simple(s)
ralisant une sparation, sans comminution
piphysaire (mais comminution mtaphysaire
possible : soustype B3) ;
type C : fracture-enfoncement articulaire, avec
comminution piphysaire frquente.
Chaque type A, B ou C est divis en trois soustypes 1, 2 et 3. noter que seuls les types B et C
sont vritablement des fractures du pilon tibial.

ASPECTE CLINICE

sunt necaracteristice si combina

aspectele unei fracturi diafizare
joase cu ale fracturilor bimaleolare
RADIOLOGIA
Doua incidenta de fata si profil
centrate pe articulatia gleznei.

Tratament ortopedic

indicat in fracturile fara deplasare sau cu o

deplasare intraarticulara nesemnificativa
(sub 2 mm)
se aplica un gips cruro-pedios pentru 6-12
saptamani, cu inceperea reeducarii inca din
timpul imobilizarii
in fracturile cu usoara deplasare se poate incerca
reducerea treptelor intraarticulare prin
ligamentotaxis (tractiune bipolara, fixator
extern); daca manevra reuseste, fractura va fi
imobilizata pentru 6 saptamani; dupa alte 6
saptamani de reeducare fara sprijin, se incepe
treptat si reluarea sprijinului.

Tratament chirurgical

consta in reducere sangeranda si fixarea ferma, atitudine

care corespunde in principiu tratamentului unei fracturi
articulare
timpii operatori clasici sunt:
- reconstructia peroneului
- reconstructia suprafetei articulare
- grefarea daca este necesara si exista material osos
- fixarea, de obicei cu o placa in trefla insurubata, placa
de reconstructie sau chiar suruburi.
in fracturile deschise, ca si in fracturile insotite de leziuni
ligamentare sau osoase importante, reconstructia
suprafetelor articulare ale pilonului tibial va fi usurata de
folosirea fixatorului extern.

FRACTURA DE PILON TIBIAL OPERATA CU

SURUBURI PERCUTAN SUB CONTROL RX.TV

FRACTURA COMINUTIVA TIP C3 DE PILON TIBIAL

INSOTITA DE FRACTURA DE PERONEU
OPERATA CU PLACA TIP L.I.S.S SI SURUBURI PE TIBIE
SI PLACA PE PERONEU

FRACTURA PILON TIBIAL OPERATA CU PLACA IN

TRFLA PE ABORD INTERN

FRACTURA DE PILON TIBIAL COMINUTIVA

SI MALEOLA PERONIERA OPERATE
- PLACA IN TREFLA SI SURUBURI PE PILON
-HOBANAJ PE BROSA CENTROMEDULARA

FRACTURA PILON TIBIAL TIP C3

OPERATA CU PLACA IN TREFLA

FRACTURA COMINUTIVA PILON SI PERONEU

FRACTURA DESCHISA OPERATA IN 2 TIMPI

FRACTURA DESCHISA DE PILON LA CARE INITIAL S-A REZOLVAT

PERONEUL SI S-A APLICAT UN FIXATOR EXTERN SI LA 3 SAPT
S-A REINTERVENIT SCOTANDU-SE FIXATORUL CU RELUAREA
REDUCERII SI OSTEOSINTEZEI PILONULUI TIBIAL

ACEEASI FRACTURA DESCHISA LA CARE DUPA LINISTIREA

FOCARULUI S-A SCOS FIXATORUL SI S-A FIXAT FRACTURA CU
PLACA INSURUBATA SI SURUBURI

DUPA RECUPERARE LA 6 LUNI

FRACTURILE MALEOLELOR

DELIMITARE
fracturi care dezorganizeaza pensa tibioperoniera,
respectand pilonul tibial
FRECVENTA
locul III dupa fracturile extremitatii inferioare a
radiusului si fracturile colului femural
MECANISM DE PRODUCERE
abductie fortata ( frecvent), adductie fortata
miscare accesorie, frecvent rotatie externa si rar,
rotatie interna
compresiunea este intotdeauna asociata

ANATOMIE PATOLOGICA
- miscarile principale si accesorii determina rupturi ale
ligamentelor si fracturi ale oaselor gleznei care pot fi
combinate in 5 grade de severitate:

Leziuni ligamentare singulare ( entorse )

Leziuni ligamentare si fractura unei
maleole (fracturi unimaleolare)
Leziuni ligamentare combinate cu fracturi
a doua maleole (fracturi bimaleolare)
Leziuni ligamentare combinate cu
fracturile celor trei maleole (fracturi
trimaleolare)
Leziuni ale ligamentelor laterale
combinate cu fracturi si diastazis
tibioperonier inferior (leziuni ale
sindesmozei).

EXAMEN CLINIC

bolnavul relateaza ca in cadere piciorul s-a deplasat cu

planta inafara
dureri si impotenta functionala a gleznei
la inspectia din fata se constata ca planta priveste inafara
iar piciorul este deplasat extern
deasupra varfului maleolei externe exista o lovitura de
topor in dreptul focarului de fractura iar tegumentele de pe
fata interna a tibiei sunt intinse
inspectia din profil arata faptul ca piciorul apare scurtat, cu
calcaiul mai evident iar tendonul achilian concav posterior
(subluxatie posterioara)
la scurt timp dupa accident edemul mascheaza
diformitatile, semnele clinice devin sarace si imprecise
uneori apar si semnele suferintei tegumentare traduse prin
flictene

EXAMEN RADIOGRAFIC
-clasic: fata si profil
-piciorul rotat intern cu 15-20 grade = radiografia
de fata al mortezei

EVOLUTIE, COMPLICATII
consolidare: in 3-4 luni
complicatii: persistenta unor deplasari la
nivelul maleolei externe ce conduc in timp
la aparitia unor leziuni artrozice

Tratament ortopedic

indicat in fracturile nedeplasate si in cele

stabile (tip A)
consta in reducerea de urgenta, sub
anestezie, a fracturilor
manevrele de reducere clasice poarta
numele de strangerea pensei sau
scoaterea cizmei si constau in
imprimarea unor miscari in sens contrar
celor prin care s-a produs fractura
fracturile bimaleolare se imobilizeaza in
aparat gipsat cruro-pedios 60 zile

Tratament chirurgical

este indicat in fracturile deplasate, instabile

consta in reducere sangeranda si fixare
pentru fixare se folosesc:
- placa 1/3 de tub la nivelul maleolei externe
- hobanaj sau insurubare de partea maleolei
interne
- insurubare in cazul fracturii marginale
posterioare
- leziunile sindesmotice (diastazisul) se rezolva
odata cu fractura maleolei externe, print-un surub
de diastazis, suprasindesmotic, trecut prin placa.

FRACTURA MALEOLA PERONIERA CU DIASTAZIS TIBIOPERONIER

OPERATA CU PLACA SEMITUBULARA CU SURUB DE DIASTAZIS SI
TENORAFIE LIGAMENT DELTOIDIAN

FRACTURA MALEOLA PERONIERA CU DIASTAZIS

FRACTURA MALEOLA PERONIERA CU DIASTAZIS

OPERATA CU PLACA SCHERMAN SI TENORAFIE

FRACTURA BIMALEOLARA

FRACTURILE ASTRAGALULUI
MECANISM DE PRODUCERE
-prin cadere de la inaltime
in taloane, prin presarea
pilonului tibial pe
suprafata articulara.
conformatie particulara:
-este acoperit pe 3/5 din
suprafata cu cartilaj
-este lipsit de insertii
musculare
-are irigatie sanguina slaba

ANATOMIE: ARTICULARE, VASCULARIZATIE

FRACTURA COLULUI
-cea mai frecventa
-prin mecanism de flexiune
dorsala exagerata a piciorului in
caderea de la inaltime, in
momentul cand colul
percuteaza brutal marginea
anterioara a pilonului.

FRACTURA CORPULUI
-prin mecanism de hiperflexie
-prognostic rezervat: 80% fac
necroza la cca 1 an de la
consolidare

FRACTURA CAPULUI
-parcelara, se produce prin
caderea cu piciorul in equin
exagerat

FRACTURA APOFIZEI POST.

SEPHERD
-prin mecanism direct, smulgere

CLASIFICARE
Fractura colului astragalian
Fractura corpului
Fractura capului
Fractura apofizei post.

EXAMEN RADIOLOGIC
de profil si de fata cu piciorul in equin

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
indicata in special in leziunile vechi care sa-u soldat cu necroza

TRATAMENT
Fracturile fara deplasare:
aparat ghipsat gambopodal in equin, pe care nu calca
pentru 8 sapt.
Fracturile cu deplasare sau fracturile luxatii:
tratament chirurgical:
- reducerea singeranda si osteosinteza cu
suruburi +
+ aparat gipsat gambopodal in usor equin, pe
care nu calca ,2 luni.
+ la 2 luni, mers cu sprijin progresiv cu
incaltaminte cu toc 2-3 cm + kinetoterapie
Necrozele de astragal: artroplastie cu proteze totale

ARTROPLASRIE CU PROTEZA TOTALA DE GLEZA PENTRU O

NECROZA DE ASTRAGAL, DUPA O FRACTURA DE CORP
ASTRAGALIAN TRATATA ORTOPEDIC

FRACTURILE CALCANEULUI

MECANISM DIRECT PRIN CADERE DE

LA INALTIME
SIMPTOMATOLOGIE:
- durere la palparea fetelor laterale
ale calcaneului si la sprijin direct
- deformare a articulatiei gleznei
- echimoza numulara plantara (semn
patognomonic)
- devierea in valg a piciorului

Examenul radiografic
In 3 incidente:
profil, axiala si
incidenta Antonsen
( rx de profil la care
raza cade sub o
incidenta de 10
grade: se observa
articulatia sub
astragaliana)

FRACTURA DE CALCANEU
COMINUTIVA CU
DEZAXARE; RADIOGRAFIE
DE FAT SI AXIALA SI CT

CLASIFICARE

CLASIFICAREA BOHLER:

1. unghiul Bohler pozitiv

2. unghiul Bohler zero
3. unghiul Bohler negativ

CLASIFICAREA DUPARC:
clasifica fracturile calcaneului in 6 tipuri
dand totodata si indicatia chirurgicala
pentru fiecare tip.

CLASIFICAREA BOHLER

CLASIFICAREA DUPARC

Evolutie si complicatii

Consolideaza repede fiind fractura in

tesut haversian
Indiferent daca este sau nu operata
da in timp artroza subastragaliana,
care daca este dureroasa permenent
in sprijin si chiar in repaus se
opereaza prin artrodeza
subastragaliana cu grefon iliac

TRATAMENT

IN FRACTURILE FARA DEPLASARE:

- aparat gipsat cu camera libera
calcaneana si cu scarita care sa
permita sprijinul pe membrul pelvin
fara incarcare in calcaneu:
- repaus ,fara sprijin pe membrul
pelvin cu fractura de calcaneu 4-6
sapt.

TRATAMENT IN FRACTURILE CU DEPLASARE

REDUCERE SI FIXARE CU BROSE TIP RACINE

REDUCERE SI FIXARE CU SURUBURI

FRACTURA DE CALCANEU COMINUTIVA

RECONSTRUCTIE SI OSTEOSINTEZA CU SURUBURI

TIMPI OPERATORI

FRACTURA COMINUTIVA
OPERATA CU PLACI:
INAINTE SI LA 8 SAPT.

FRACTURILE PICIORULUI

FRACTURILE OASELOR TARSIENE

FRACTURILE METATARSIENELOR
FRACTURILE FALANGELOR
MECANISM DE PRODUCERE
Direct: prin caderea unui corp dur
Indirect: prin accidente de masina, munca, sport:
Osteoporoza
Fracturi de oboseala: fractura metatarsienului 2
sau 3 la soldati dupa marsuri de zeci de km.

SIMPTOMATOLOGIE

Durere,
impotenta functionala,
Deformare a regiunii cu edem si echimoza
plantara

POT FI SIMPLE SAU INSOTITE DE LUXATII

ALE TARSIENELOR SAU
METATARSIENELOR
RADIOGRAFIA DE FATA SI PUNE DG.

TIPURI DE FRACTURI

FRACTURI LUXATII DE PICIOR

REDUSE SI FIXATE CU
SURUBURI

FRACTURI
LUXATII TARSOMETATARSIENE
REDUSE
OPERATOR SI
FIXATE CU
BROSE SI
SURUBURI

FRACTURI LUXATII TARSOMETATARSIENE

VA MULTUMESC