Comunicarea nonverbala

Capitolul I
Care sunt notele definitorii comune ale comunicarii nonverbale
Prin comunicare se intelege orice transmitere a informatiilor , ideilor si emotiilor de la o
entitate sociala la alta .Comunicarea nonverbala se refera la mesajele transmise de la o
persoana la alta prin alte cai decat cele lingvistice.aceste includ mesaje corporale( pozitia
corpului, gesturi, mimica, contact vizual si contact fizic), comunicarea spatiala ( distanta
dintre cei care converseaza) si aralimbajul( ton, intonatie ) Importanta comunicarii
nonverbale este subliniata si de faptul ca intr-o comunicare orala, 55% din informatie este
perceputa si retinuta prin intermediul limbajului neverbal (expresia fetei, gesturile,
postura corpului, etc.).Acest procentaj a fost stabilit pe la mijlocul anilor '70 de A.
Mehrabian si M. Weiner in Decoding of inconsistent comunication. Ei au stabilit
urmatorul raport al perceptiei informatiei de catre receptor intr-o comunicare orala:
7% - cuvinte, 38% - paralimbaj (in principal intonatia si inflexiunile vocii) ,55% - limbaj
non-verbal
Sructura comunicarii nonverbale cuprinde : emitator, receptor, canal de comunicare,
efect, feedback si context al actelor de comunicare.Un rol important in decodificare
mesajelor comunicarii nonverbale il are contextul cultural in care se desfasoara actul de
comunicare dupa cum s-a constatat in unele cercetari. Exista culturi inalt contextualizate
cum ar fi China, Japonia, si culturi slab contextualizate Australia, SUA.
Comunicarea nonverabala se realizeaza prin intermediul semnelor .Semnele sunt de doua
feluri: a) discrete sau digitale b)analogice sau de intensitate.
In comunicarea nonverbala sunt utilizate sisteme de semne, care, alizate in
interconexiune,formeaza o strucatura specifica.Referitor la modalitatile de formare a
semnelor , Ch. Darwin considera ca : O surta examinare a semnelor exterioare ale
unora dintre senzatiile si emotiile mai puternice ne va servi cel mai bine pentru a arata ,
desi vag, cat de complex este corelat principiul ( pe care il examinam) actiunii directe
asupra corpului a sistemului nervos excitat cu principiul miscarilor de obicei asociate si
folositoare.. Cercetarile au aratat ca semnalele nonverbale pot fi innascute,
insusite,transferate genetic sau dobandite pe alta cale.
Pe baza semnelor si modalitatilor de transmitere a acestora s-au construit multiple
clasificari ale comportamentelor nonverbale .In The repertoire of the nonverbal behavior
: Categories. Origins, Usage, and Coding, Paul Elkman si Wallace v. Friesen propun un
sistem de categorii pentru clasificare comportamentelor nonverbale, devenit clasic in
abordarile ulterioare : tipuri de comportamente nonverbale : 1)Embleme 2) Ilustratori:
miscari care acompaniaza vorbirea, o modifica, o puncteaza 3) reglatori miscari ce
mentin sau semnaleaza o schimbare a rolurilor de ascultator/ vorbitor4) expresii faciale
5) adaptoroi-automanipulari sau manipulari ale obiectelor. Conform lui M.L.Knapp
studiul comunicarii nonverbale se concentreaza pe : a)cum privim b) cum auzim; c)cum
mirosim; d)cum ne miscam; e)cum afecteaza mediul inconjurator interactiunile umane si
cum acestea ,afecteaza la randul lor, mediul inconjurator.
.Ch .Darwin Expresia emotiilor la om si animale, Editura Academiei, Bucuresti, 1967, p43

In lucrarea Nonverbal Communication in Human Interaction , Mark L.Knapp si

Judith .Hall afirma ca teoria si cercetarea asociate cu comunicarea nonverbala se
focalizeaza asupra a trei unitati primare :
a) structura environmentala si conditiile in care are loc comunicarea
b)caracteristicile fizice ale celor care comunica
c) diferitele comportamente manifestate de cei care comunica
Succesul in comunicarea nonverbala depinde si de alegerea anumitor canale senzoriale
adecvate de transmitere a mesajelor.EOWilson propune o piramida a importantei
canalelor senzoriale la om, luand in considerare patru canale de comunicare: vizual,
acustic, tactil, olfactiv.Cu cat mesajele sunt mai complexe cu atat mai intens sunt
antrenate canalele senzoriale si combinarea lor este mai extinsa.
Cap II
Semne, semnale, coduri si canale in comunicarea nonverbala
Semnificatia distantelor la T Hall. Pe baza studiului distantelor la animale , E.T.Hall face
masuratori ale pragurilor de receptare a vocii , delimitand patru distante interumane:
a) distanta intima( de pana la 40-50 cm), in care poti simti prezenta celuilalt, mirosul,
respiratia.Este un spatiu de protectie pentru individ, accesibil numai persoanelor foarte
apropiate, partenerului, iubitei, etc.Apropierea interlocutorilor, acceptarea lor in zona
distantei intime exprima o apropiere psihologica.
b) distanta personala( 50-75 cm) in care indivizii isi pot atinge mainile defineste limita
contactului fizic cu ceilalti.La acest nivel nu putem detecta caldura, respiratia celuilalt si,
in general, avem dificultati in mentinerea contactului la nivelul ochilor.Daca acest spatiu
este incalcat ne simtim inconfortabil, in functie de tipul de relatie pe care o avem cu
interlocutorulc)
c)distanta sociala ( 1, 5-3 m) este distanta in care privind interlocutorul , pierdem
detaliile.Este numita sociala pentru ca aici se desfasoara cele mai multe dintre
interactiunile obisnuite, tranzactiile, afacerile cu caracter formal.dispunerea mobilierului
unui birou tine seama de respectarea acestei distante
d) distanta publica ( 3-6 m) este distanta in care individul este protejat si poate deveni
defensiv daca este atacat.La acest nivel pierdem foarte multe detalii ale
comportamentului interlocutorului : expresiile fetei, directia privirii , dar ii putem observa
actiunile
Fiecare dintre cele patru distante identificate de T.Hall se distinge prin simturile cu care
opereaza.in cazul distantei intime de exemplu , opereaza simtul olfactiv , simtul tactil si
termic insa analizatorul vizual joaca un rol minor.Autorul mentionat mai sus considera ca
in proxemica trebuie luate in considerare trei tipuri de spatii: fixe,semifixe si dinamice.
Spatiile mentionate pot varia in functie de norme determinate cultural Ceea ce pentru un
american inseamna apropiere, pentru un arab poate insemna distantare- Acelasi autor
remarca in continuare ca fiecare organism traieste in lumea lui subiectiva, care este o
functie a aparatului perceptiv propriu.
.Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea-Comunicarea nonverbala : gesturile si
postura.EdituraComunicare.ro,Bucureti,2008,p41
ETHall.apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea-Comunicarea nonverbala : gesturile si
.postura.,Editura Comunicare.ro,Bucureti,2008,p54

Statusul interlocutorilor este una din variabilele care pot determinba cresterea sau
micsorarea distantelor spatiale persoanele care au putere sociala au dreptul de a stabili
nivelul distantei pe care o permit in interactiunea cu ceilalti afirma, pe buna dreptete, G
Hearn.Spatiul influenteaza discutiile in grup-este ipoteza pe care se bazeaza efectul
Steinzor conform caruia : schimbul de informatii cel mai intens se realizeaza cu persoana
asezata diametral opus .
Limbajul spatiului trebuie interceptat simultan in functie de 5 dimensiuni: marime, grad
de intimitate, inaltime, apropiere - departare, inauntru , in afara.
Fiecare din noi are preferinte in legatura cu distanta fata de cei cu care comunicam.
Apropierea exagerata poate comunica amenintare sau relatii de natura strict personala;
departarea excesiva poate comunica aroganta, importanta, statut social superior. Cu cat o
persoana este mai importanta, cu atat va tinde sa aleaga o masa de birou mai mare, care
impune o distanta mai mare fata de interlocutor.
Daca urmarim modul in care oamenii tind sa-si aleaga locul intr-o incapere (atunci cand
exista posibilitatea de a alege) si cum isi marcheaza spatiul personal prin imprastierea
foilor,intinderea picioarelor etc., devine evident ce vor acestea sa ne comunice.
Care este distinctia dintre timpul monocronic si timpul policronic?
Edward T.Hall considera ca :Timpul constituie una din bazele pe care se sprijina orice
cultura si in jurul careia se structureaza toate activitatile. Intelegerea diferentei dintre
timpul monocronic si timpul policronic este esentiala..Conceptele sale despre orientarea
temporal policronic sau monocron se refer la modurile n care culturile si
structureaz timpul. Conceptul de timp monocron desemneaz sintagma fiecare lucru
fcut pe rnd, iar conceptul policronic se axeaz pe multiplele sarcini fcute n acelasi
timp, timpul fiind subordonat relatiilor interpersonale. Timpul monocronic este interpretat
ca fiind liniar, tangibil si divizibil in parti din ce in ce mai mici si mai precise.Spre
deosebire de acesta , timpul policronic se caracterizeaza prin efectuarea mai multor
activitati deodata si printr-o implicare mai puternica a oamenilor in aceste activitati
dezvoltarea societatilor umane si mai ales mecdonaldizarea presupun ghidarea
activitatilor din ce in ce mai mult dupa timpul obiectiv, masurat cu ceasul , iar nu dupa
tim,pul personal sau subiectiv. Culturile monocrone pecum America sau Europa apreciaza
punctualitatea in vreme ce in Africa sau in America de Sud punctualitatea nu este inalt
valorizata.In The Silent Language ,E.T.Hall sustine ca in orice cultura se pot distinge
trei sisteme temporale distincte: timpul tehnic, timpul formal si timpul informal.Timpul
trhnic arata gradul de dezvoltare al stiintei si tehnicii la un moment dat.Timpul formal
( modul obisnuit de a privi timpul) si timpul informal( regulile de utilizare a timpului
invatate) furnizeaza o serie de informatii despre tipul si nivelul socializarii, despre stima
de sine sau despre atitudinea fata de ceilalti..Punctualitatea reprezinta unul dintre cele mai
importante elemente din sistemul timpului informal.Desfasurarea relatiilor interpersonale
depinde intr-o mare masura de punctualitatea partenerilor.In situatii oficiale nu ai voie sa
intarzii nici cinci minute.
.ETHall.apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea-Comunicarea nonverbala : gesturile si
postura.EdituraComunicare.ro,Bucureti,2008,p101

Relatiile interpersonale au de suferit si atunci cand modelele culturale de utilizare a

timpului sunt diferite: o persoana adopta modelul timpului precis, cealalta, modelul
timpului imprecis.Sociologul E.P.Thopson a descris doua tipuri de timptimpul masurat
dupa activitati si timpul masurat dupa ceas. Timpul masurat dupa activitati este
specific societatii preindustriale , fiind mai aproape de om ca intelegere. Timpul masurat
dupa ceas este specific societatii industriale si presupune o distinctie clara timp libermunca.
Capitolul III
Caracteristicile constitutionale ale picnicilor
In cadrul Clincii de psihiatrie de la universitatea din amrburg, profesorul E.Kretschmer a
facut observatia ca bolnavii de schizofrenie au alta constitutie fata de pcnici maniacodepresivi. Oamenii picnici( cu constitutie orizontala )inspre mijlocul vietii lor au o
structura corporala scunda, bondoaca si indesata, o fata rotunda si un ten mai degraba
proaspat si fin. Sistemul osos al picnicilor este plapand, musculatura moale, fata si gatul
acoperite de grasime.Capul, pieptul si abdomenul sunt largi, umerii apropiati, ceea ce da
trunchiului forma generala de butoi . Picnici au un temperament cicloid iar persoanele
de tip constitutional leptosom au temperament schizoid.Din punct de vedere psiho-moral,
ciclotimici ar fi oameni dintr-o bucata , spontani dar incapabili sa efectueze
concomitent mai multe activitati, avand o slaba distributie a atentiei.Ciclotimici au o
gandire concreta, bogata in imagini plastice, sunt sugestionabili si se exprima mai bine
oral decat in scris. Sunt persoane altruiste, care dau senzatia ca ai pe cine te baza
Care sunt componentele fetei si ce informatii probabile transmit ele?
Cercetarile experimentale de pana acum au aratat ca diferite elemente ale fetei ( fruntea,
sprancenele, nasul, gura, barbia), luate separat si in combinatie, influenteaza formarea
impresiei despre celalalt.P.Ekman si WallaceV.Friesen remarcau ca diferite parti ale
corpului au capacitati inegale de transmitere a mesajelor.Luand in calcul trei indicatori
( durata transmiterii, numarul modelelor discriminabile si vizibilitatea) cei doi specialisti
au ajuns la concluzia ca in comunicarea nonverbala fata constituie cel mai bun
transmitator de semnale , iar picioarele cel mai prost transmitator
Fruntea In ciuda stereotipului des intalnit ca fruntea dreapta si inalta este semnul
inteligentei superioare, iar fruntea ingusta si tesita semnul lipsei de inteligenta, s-a
constatat ca , de fapt , inaltimea fruntii nu ne spune prea multe despre caracteristicile
psihice ale perasoanei, insa cutelele de pe aceasta pot semnaliza ceva.Cutele lungi si
verticale sunt asociate cu vointa, cutele orizontale exprima mirarea, frica sau intelegerea
brusca a situatiei.
SpranceneleIn ABC-ul cunoasterii de sine,Clement Bin descrie noua tipuri de sprancene
si aociaza fiecarui tip caracteristici psiho-morale.Intr-un studiu experimental,
C.F.Keating, A.Mazur si M.h.Segall sugereaza ca pozitiile diferite ale sprancenelor
transmit informatii despre statutul de dominant/dominatal interlocutorilor.
Nicolae Margineanu-Conditia Umana, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1973, p160
Septimiu Chelcea ( coordonator)-Comunicarea Nonverbala in Spatiul Public, editura Tritonic, Bucuresti,
2004,p91

Conform studiului, barbatii avand sprancenele coborate au fost considerati ca

dominanti, in comparatie cu cei care aveau sprancenele ridicate.
Ridicarea brusca a sprancenelor este unul dintre semnalele de salut cele mai raspandite,
un mod de a spune DA apreciaza HorstH.Ruckle.
Nasul Clement Bin stabileste o corespondenta directa intre forma nasului si anumite
trasaturi psihice: cine are nasul cazut este melancolic,persoanele cu nasul carn sunt
capricioase etc.Aceste observatii nu sunt decat simple speculatii neverificate
stiintific.Experimentele stiintifice au condus totusi la unele generalizari cum ar fi
semnalizarea unei stari de excitatie prin modificarea circumferintei narilor, sau ca
strambatul din nas indica dezgust, neplacere
Gura Spre deosebire de forma ei , miscarea gurii transmite semnale care pot fi
decodificate destul de acurat.Psihologii au stabilit ca miscarea scurta si nervoasa si
tremuraturile muschiului gurii indica o nervozitate accentuata, constituie un semnal de
alarma.Gura deschisa poate marca intentia de a vorbi,dar si mirarea, imposibilitatea de a
intelege ceva.Gura deschisa in mod voit exprima dorinta de a intrerupe schimbul de
replici.Gura legata, cu buzele inchise, arata inchiderea in sine.Cand interpretare corecta
a semnalelor se face insa probabilistic , luand in considerare mimica , gesturile si alte
variabile ale persoanei analizate.
Maturitatea fetei Ne intrebam adeseori : Ce exprima trasaturile fetei?Care sunt
trasaturile care fac ca anumiti oameni sa fie considerati mai atractivi?Ce trasaturi
exprima masculinitatea?Dar feminitatea?.Intr-un studiu transcedental , Caroline Keating a
prezentat mai multe fotografii ale unor adulti cu trasaturile fetei diferite.Au fost
prezentate fotografiile , iar subiectii au fost rugati sa identifice fetele mai dominante.In
majoritatea culturilor studiate, anumite tipuri ale fetei au fost vazute ca dominante.Daca
in cazul barbatilor atractivitatea este legata de dominanta, in evaluarea femeilor
caracteristicile copilaresti, imature, joaca un rol important in definirea atractivitatii.
Asimetria fetei Forma faciala a suscitat si ea numeroase cercetariS-a constatat ca atunci
cand asimertria este accentuata , de cele mai multe ori avem de-a face cu o persoana
nevrotica. S-a avansat chiar ideea ca partea dreapta a fetei exprima, de obicei, felul de a fi
public al persoanei, in timp ce partea stanga, viata psihica inconstienta.
O alta ipoteza interesantaa fost lansata de F.G.Lynn si D.R.Lynn : persoanele cu
lateralitate faciala si manuala dreapta sunt mai expresive si mai bine integrate social
In concluzie merita sa ne reamintim ceea ce spunea Ch.Darwin in Expresia emotiilor la
om si la animale :aceeasi stare psihica este exprimata in toata lumea cu o uniformitate
remarcabila: acest fapt este, prin el insusi, interesant, ca o dovada a stransei asemanari a
structurii corporale si a dispozitiei mintale a tuturor raselor omenesti.
Capitolul 4
Gesturile, postura si mersul
Care este deosebirea dintre emblemele iconice si cele artificiale?
Clasificarea propusa in 1969 de catre P.Ekman si Wallace Friesen grupeaza elementele
comunicarii nonverbale in cinci clase, avand la baza originile, functiile si coordonarea
acestora: a) embleme;b) ilustratori;c) expresii faciale;d) reglatori ;e) adaptori.
Ch.Darwin, apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea-Comunicarea nonverbala : gesturile si
postura.EdituraComunicare.ro,Bucureti,2008,

Termenul emblema a fost utilizat de David Efron in lucrarea Gesture and

Enviroment .Ele tin loc de cuvinte si pot alcatui un limbaj( ex.limbajul surdo-mutilor).
Emblemele sunt reprezentate de o multitudine de gesturi cu scop de traducere directa a
cuvintelor si propozitiilor in semne . Sunt folosite mai ales cand comunicarea verbala nu
este posibiladar si in convorbirile obisnuite, cand vrem sa fim siguri ca interlocutorii au
inteles exact ce dorim sa spunem.In comunicarea nonverbala emblemele subliniaza si
dubleaza cuvintele.
Paul Ekman si colaboratorii sai au diferentiat, dupa identitatea dintre forma gestului si
forma obiectului desemnat, emblemele referentiale, codificate iconic, de emblemele
conventionale.Originea unor embleme nu ridica probleme, a altora insa este dificil de
stabilit.semnificatia gesturilor este una arbitrara si poate diferi de la o cultura la alta sau
de la o perioada la alta chiar in cadrul aceleiasi culturi.
P.Ekman arata ca, indiferent de cultura , emblemele au functii clar definite: insulta,
semnalarea distantei interpersonale, aprecierea performantei celorlalti, semnalizarea
despartirii,semnalizarea unor raspunsuri pozitive sau negative la diferite solicitari.
Emblemele sunt utilizate cand distanta dintre emitator si receptor este mare, in pauzele
dintre conversatii, la inceputul sau la sfarsitul unei exprimari.
Ce semnifica felul in care mergem?
In literatura de specialitate studiile despre legatura dintre felul in care merg oamenii si
caracteristicile lor psihice nu sunt foarte numeroase.
In legatura cu mersul , pot fi masurate mai multe caracteristici: regularitatea , viteza,
lungimea pasului, elasticitatea, precizia directiei si viabilitatea.la aceste caracteristici A.C.
Wilsman a mai adaugat o caracteristica de generalitate si anume ritmul mersului.Horst
H.Ruckle este de parere ca cele mai importante aspecte unui mers sunturmatoarele :
-tempoul; lungimea pasului si tensiunea miscarii;
-tinuta trunchiului si a capului; -cat de dreapta este traictoria miscarii;
- miscarea cu pas masurat, pozitia varfului poicioarelor;
- tactul si ritmul.
Specialistul german mentionat anterior analizeaza in Limbajul corpului pentru
manageri nu mai putin de unsprezece feluri de a merge :1) ritmic( exprima o stare
psihica pozitiva, bucuria);2) sacadat( dictat de aparitia brusca a unor motive);3) cu
trunchiul teapan( exprima mandrie, orgoliu, aroganta) ;4) repede sau incet( indica dorinta
de a merge mai repede la o tinta sau de a amana atingerea unei tinte neplacute); 5) cu pasi
uriasi( specific persoanlor estravertite);6)cu pasi mici ( exprima dorinta de a schimba
directia , caracteristic persoanelor introvertite);7)impiedicat( indica timiditate, conflict
interior);10)leganat( mersul celor care vor sa afiseze siguranta de sine);8)relaxat( propriu
persoanelor dezinteresate; 9)pe varfuri ;11) inadecvat ( cu pasi foarte mari si cu elan
nejustificat, exprimand lipsa de preocupare.

Horst H.Ruckle-Limbajul corpului pentru manageri,EdituraTehnica,Bucuresti,1999,p213

Capitolul 5
Ipostaze ale comunicarii nonverbale
Comunicarea nonverbala indeplineste numeroase functii, printre care:
Comunicarea despre relatiile cu ceilalti.Atingerile cutanate, distanta/apropierea de
celalalt, felul in care este privitetc, tradeaza dorintele noastre, ofera informatii despre
relatiile interpersonale( simpatie, repulsie, iubire, independenta).
Cercetarile au relevat ca intre doua persoane care se simpatizeaza sunt sesizabile
elemente nonverbale cum ar fi:distanta redusa, pozitia mai deschisa a mainilor si
picioarelor, schimbul de priviri, postura relaxata,atingeri cutanate.Doua persoane care
doresc sapastreze o anumita distanta intre ele se vor manifesta prin: pastrarea unei
distante mai mari, performarea unor gesturi mai largi, exprimarea pe un ton mai ridicat.
Facilitarea comunicarii verbale .Semnalele nonverbale insotesc sau substituie
comunicarea verbala.Asa cum aprecia M.L.Knapp, Comunicarea nonverbala sutine
comunicarea verbala cel putin in doua moduri:a) prin repetarea celor spuse verbal
b) prin completarea mesajelor verbale.Gesturile prezinta un rol important in
decodificarea limbajului verbal atat prin indicatori care insotesc si completeaza limbajul
verbal , cat si prin embleme care se substituie acestuia.
Transmiterea informatiilor despre personalitatea interlocutorului
Exprimare identitatii personale se realizeaza de multe ori fara folosirea limbajului
verbal.Imbracaminte, infatisarea, semnalele olfactive, gesturile, toate transmit informatii
interlocutorilor despre personalitatea noastra.Aceste informatii sunt decodificate diferit in
functie de o cultura sau altaSe intelege insa ca determinarea identitatii unei persoane nu
se realizeaza pe baza unui singur tip de semnal.
Managementul interactiunii.Prin intermediul comunicarii nonverbale se realizeaza si
reglajul sau controlul limbajului verbal.Dorinta de a intrerupe discursul verbal se
semnalizeaza prin semne distincte schimbarea directiei privirii,strangerea lucrurilor
personale, privitul la ceas. In mod similar exista si semnale care indica dorinta
interlocutorilor de a continua comunicarea-mentinerea contactului vizual, inclinarea
capului .
Exprimarea emotiilor In opinia lui M.L.Knapp fiecare parte a fetei poate exprima una din
emotiile fundamentale( furie, mahnire, teama, surpriza, fericire, dispret).Acelasi autor
considera ca miscarile corpului indica mai mult intensitatea emotiilordecat tipul emotiei
resimtite.Inregistrand expresiile faciale putem anticipa probabilistic comportamentul.
Cum intervine efectul Pygmalion in profetia autorealizatoare?
Legenda spune ca Pygmalion era un rege din Cipru. Deznadajduit ca nu gasea o femeie
asa cum isi dorea el, hotaraste ca nu se va casatori niciodata si se apuca sa sculpteze in
fildes idealul sau feminin. Statuia iesita din mainile lui e atat de frumoasa, asa de perfecta
ca Pygmalion se indragosteste de ea.
M.L.Knapp , apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea-Comunicarea nonverbala : gesturile
si postura.EdituraComunicare.ro,Bucureti,2008,p177

Pygmalion incepe sa o roage cu cel mai mare foc pe Afrodita, zeita Iubirii, sa ii aduca pe
cineva la fel de minunat. Rugile lui Pygmalion o impresioneaza pe zeita, care ii da viata
statuii. Profetiile se autoimplinesc
Un faimos experiment a aratat puterea nebanuita a profetiilor. Intr-o scoala elementara,
cercetatorii au ales aleatoriu cativa copii si le-au comunicat profesorilor acestora ca
respectivii copii au un IQ mult peste medie, deci sa se astepte numai la lucruri grozave de
la ei. Dupa numai un an performantele scolare ale copiilor prezentati drept mici genii s-au
imbunatatit uimitor de mult, acestia fiind acum cei mai buni copii din scoala.
De ce s-a intamplat asta? Profesorul Robert Rosenthal explica: atunci cand li s-a
comunicat faptul ca unii copii sunt mai buni decat altii, prin comportamentul lor
profesorii au facilitat reusitele copiilor respectivi. Probabil ca le-au acordat mai multa
atentie, i-au incurajat mai mult si prin semnale constiente sau inconstiente le-au transmis
mesajul ca au incredere in potentialul lor, ca sunt facuti pentru succes.
Ideea e ca acesti elevi s-au descurcat mai bine doar pentru ca asta se astepta de la ei.
Efectul Pygmalion e atat de puternic pentru ca nu presupune doar laude ocazionate de un
eveniment de succes. Secretul sau sta in atmosfera generala de incredere in potentialul
unei persoane, in miile de moduri subtile prin care o transmitem.
Robert Rosenthal a pus in evidenta existenta efectului pygmalion si in afara clasei scolare
.Acesta este determinat in cea mai mare parte de semnalele limbajului corporal.
Capitolul 6
Antrenarea competentei de comunicare nonverbala
Ce se intelege prin inteligenta emotionala?
In literature de specialitate se considera ca inteligenta emotionala este formata din 4
elemente:
Intelegerea mai buna a propriilor emotii
Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii
vietii
Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort
ridicat
Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea
productivitatii si a imaginii personale
Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta
decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta
intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.
Componente ale Inteligentei Emotionale:
1) AutoConstientizarea reprezentata de determinarea punctelor forte si a limitarilor si de
constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si de
impactul acestora asupra celorlalti.Aceasta se produce prin analiza comportamentului
dinr-o perspectiva introspectiva.
2) Managementul Emotiilor Controlul emotiilor si invatarea modalitatilor de exprimare si
recunoastere a emotiilorScopul managementului emotiilor il reprezinta obtinerea

abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.prin cresterea flexibilitatii si

a adaptabilitatii la schimbare
3) Imaginea proprie si Automotivarea reprezentate de formarea unui simt de
autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor.si de motivarea prin factori
interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.
Dezvoltarea abilitatilor sociale :ascultare activa ,intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti,
prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare,
asertivitate,gestionarea conflictelor.
Capitolul 7
Semnale nonverbale in decodificarea minciunii
Cum ati organiza un training pentru a imbunatati capacitatea cuiva de a decodifica
persoanele care mint?Ce tip de informatii ati transmite la un asemenea training?
Inca din antichitate nevoia de distinge afirmatiile false de cele adevarate a suscitat
inbteresul oamenilor de stiinta si in acest sens amintim celebrul paradox al mincinosului
din logica.Secolul XX putem spune, in special in a doua jumatate a sa, ca a fost
caracterizat de specilaizarea stiintelor, de aparitia unor stiinte noi si ramuri particulare ale
altora Dezvoltarea stiintelor comportamentale, a stiintelor privind interactiunea umane, a
celor care studiaza limbajul ,cum ar fi semiotica ,a facut sa creasca numarul cercetarilor
asupra limbajului verbal sau nonverbal .Unul din aspectele importante ale decodificarii
limbajului nonverbal este reprezentat de decodificarea semnalelor corelate cu minciuna .
O cercetare cuprinzatoare privind problema elementelor verbale si nonverbale
semnificative in decodificarea minciunii este cea realizata de B.M.De Paulo.
J.J.Linsday,B.E.Malone, L.Muhlenbruc, K.Charlton si H.Cooper.Analizand rezultatele
obtinute distingem sase elemente care ii diferentiaza semnificativ pe cei care mint de cei
care spun adevarul:
a) mincinosii afisaza mai multe schimbari la nivelul picioarelor
b) mincinosii prezinta schimbari mai dese ale pupilei
c) mincinosii par mai indiferenti sau mai putin preocupati
d) persoanele care spun adevarul afisaza mai multe zambete reale
e) persoanele care spun adevarul sunt mai cooperante
f) persoanele care spun adevatul au reactii verbale si nonverbale mai promte si
rapide
Un alt rezultat al studiului condus de B.M.De Paulo a infirmat credinta ca discrepanta
intre mesajele nonverbale si cele verbaleeste elementul principal in surprinderea celor
care mint.Cercetarea a cuprins 158 de elemente dintre care o parte sunt prezentate in
anexa

Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea-Comunicarea

postura.EdituraComunicare.ro,Bucureti,2008,p255

nonverbala

gesturile

si

Anexa
Cele mai importante elemente ( verbale, nonverbale si mixte) care pot discrimina intre cei
cei care mint si cei care spun adevarul B.M.De Paulo. J.J.Linsday,B.E.Malone,
L.Muhlenbruc, K.Charlton si H.Cooper, 2003
Indicator
Schimbari ale pozitiei
picioarelor
Miscari ale pupilei
Zambet real

d*
1,05

Indicator
Apasarea buzelor

d*
0,16

0,90
-0,70

-0,14
-0,12

Cooperant

-0,66

Indiferent, nepreocupat
Raspuns prompt
Dilatarea pupilei
Gesturi cu mainile si
bratele
Reactii planificate si nu
spontane
Ambivalenta,
discrepanta,
intensitatea expresiilor
faciale
Incertitudine
in
exprimarea verbala si
paralingvistica
Nernos si tensionat( in
general)
Tensiune la nivelul vocii

0,59
-0,55
0,39
-0,36

0,34

Utilizarea ilustratorilor
Afisarea
expresiilor
faciale specifice emotiei
de placere
Timpul
necesar
reactiilor la nivelul fetei
Schimbarea accentului
Fata relaxata
Zambet schimbator
Relaxare la nivelul
mainilor, picioarelor
Clipeste mai tarziu in
cadrul discursului
Impreunarea palmelor

-0,32

Miscarea bratelor

-0,17

0,30

Prietenos,
ansamblu

0,27

Scoate limba

-0,16

0,26

0,15

Ridicarea barbiei
Frecventa
accentuarii
cuvintelor
Implicare la nivel verbal
si paralingvistic
Abordarea directa a
problemei
Agitatie

0,25
0,21

Promtitudine in mesajul
verbal
Departarea mainilor
Asimetrie la nivelul
gurii
Spontaneitatea afisarii
expresiilor faciale
Expresivitate la nivelul
fetei
Agitarea unui obiect

0,35

-0,21
-0,20
0,16

placut

in

0,49
0,42
-0,29
0,31
-0,26
-0,21
0,21

-0,16

-0,15
0,14
0,13
0,12
-0,12

d* a fost calculat prin diferenta dintre numarul persoanelor care spuneau adevarul , unde a aparut
indicatorul, si numarul persoanelor care minteau, caracterizate prin respectivul indicator, totul impartit la
abaterea standard medie a celor doua grupuri de subiecti .Valorile pozitive ale lui d arata ca respectivul
indicator este mai des intalnit in cazul mincinosilor , valorile negative ca este mai putin intalnit.