Diversitatea lumii vii

Clasificarea organismelor vii

Taxonomia
este tiina care stabilete regulile i principiile
clasificrii organismelor
Clasific i ierarhizeaz grupuri de organisme
care au caracteristici asemntoare
Asigur informaiile necesare construirii
filogeniei vieii

Ofer o imagine real a diversitii

organismelor vii
Clasific, grupeaz pe categorii,
sistematizeaz miile de specii de insecte,
toate plantele i animalele de pe Pmnt
Furnizeaz date utile explicrii
fenomenelor evolutive

Sistematica biologic
Utilizeaz datele furnizate de taxonomie
Este tiina care descrie diversitatea
lumii vii
Aplic un sistem tiinific i unitar de
nomenclatur a tuturor speciilor
Construiete o clasificare ierarhizat a
organismelor pe baza relaiilor evolutive
dintre acestea

TAXONII
Reprezint ranguri sau niveluri n ierarhia
unei clasificri
Organismele cuprinse n acetia sunt
concrete, ei reprezentnd termeni
abstraci

REGNUL
Increngatura

Vegetal
Magnoliophyta

Clasa

Magnoliatae

Ordinul

Rosales

Familia
Genul

Rosaceae
Rosa

SPECIA

Rosa canina

Specia
Este unitatea de baz folosit n
clasificarea organismelor
Definete un grup de indivizi ntre care se
realizeaz reproducerea sexuat n urma
creia rezult descendeni fertili
Toate speciile au o nomenclatur binar,
introdus de ctre Linn

Nomenclatura binar
Reprezint un sistem tiinific de
denumire a speciilor
Denumete speciile cu dou cuvinte n
limba latin
Cuprinde primul cuvnt reprezentat de
numele genului i este scris cu prima
liter majuscul, iar al doilea reprezint
numele speciei i nu se scrie cu
majuscul: ex: Rosa canina L.

REGNUL
Este cea mai mare unitate sistematic
utilizat n clasificarea lumii vii
Cuprinde mai multe ncrengturi
A fost introdus pentru prima dat de
ctre Linn

n prezent cel mai acceptat sistem de

clasificare n lumea biologilor este :
Sistemul instituit n anul 1969 de ctre
ecologistul american Robert H. Whittaker
Sistemul celor 5 regnuri

Regnul Monera,
Regnul Protista,
Regnul Fungi,
Regnul Vegetal,
Regnul Animal

Organizarea celulara
Organismele vii au 2 tipuri de organizare
celular:
Procariot cu nucleu neindividualizat
(nucleoid) (Regnul Monera)
Eucariot cu nucleu individualizat (Regnul
Protista, Fungi, Vegetal i Animal)

Structuri acelulare: virusurile

Virusurile
Definiie:
sunt structuri ce paraziteaz diferite celule,
lipsii de metabolism propriu
sunt nevii
! In afara celulei gazda virusurile de numesc virioni

Alctuire:

nveli numit capsid de natur proteic

Genom format din acizi nucleici (ADN sau ARN)

Capsida este responsabila de:

protejarea genomului viral
Recunoasterea si fixarea pe invelisul celulei
gazda

Genomul viral:

Stocheaza informatia genetica

Asigura multiplicarea

Poate suferi mutatii

Virusul mozaicului tutunului

Virusuri ADN:

Virusul variolei
Virusul herpetic
Bacteriofagul T4
Virusul hepatitei B

Virusuri ARN

Ebola

Virusul gripei

Virusul turbarii

Virusul mozaicului tutunului

Virusul variolei

Virusul varicelei

Virusul herpetic

VMT

Replicatia virusurilor
Ciclul litic: virusul infecteaza celula gazda si
deviaza metabolismul acesteia
determinand sinteza unui numar mare de
copii ale virusului si
in final distrug gazda eliberand noi virusuri

Ciclul lizogen:
Virusul infecteaza celula gazda
Isi insera propriul genom ADN in ADN bacterian
Convietuiesc in genomul celulei gazda ca parte
integranta sau in anumite conditii virusul este activat
si foloseste celula gazda pentru producerea de noi
virusuri
Transductia este un fenomen de transfer de material
genetic prin care virusul integrat in genomul unei
bacterii ia o mica parte din genomul acesteia si la o
infectare ulterioara il transmite altei celule gazda

Viroizii si Prionii
Viroizii:
cele mai simple structuri infectioase
Formati numai din acid nucleic

Prionii:
Cele mai simple particule infectioase
Sunt formati numai din proteine

REGNUL Monera
Cuprinde organisme procariote
Cuprinde organisme de dimensiuni foarte mici, motiv
pentru care sunt numite microorganisme
Mediul de viata este foarte variat:

sol,
apa
aer,
corpul plantelor si animalelor)

pot trai in conditii extreme cum ar fi:

apele termale cu temperaturi de peste 100oC sau

gheturile vesnice cu temperaturi sub -120oC;
in soluri extrem de sarate sau extrem de alcaline, sau
in medii lipsite total de oxigen

Caractere generale
Sunt reprezentate de:
bacterii si
algele albastre verzi

Forme de
bacterii:

Diplococcus
pneumoniae

coci (sferici),
bacili (bastonas),
spirili (spiralata)
Salmonella typhii

Treponema
pallidum

Sunt alcatuite din:

Membrana plasmatica
Citoplasma
ADN material genetic
Ribozomi
Substante de rezerva
Perete celular rigid
Capsula cu rol protector
Fimbrile filamente fine mai scurte decat flagelii si mai rigide cu
rol in atasarea de substrat sau de alte bacterii in formarea
coloniilor
Pili filamente mai lungi cu rol in reproducerea sexuata
Flageli organite cu rol in miscare
Pigmenti asimilatori asociati cu membrana la bacteriile
fotosintetizante

Nutritia bacteriilor:
Autotrof prin chemosinteza
Heterotrof saprofit (ex: Lactobacillus lactis)
- parazit

Respiratia bacteriilor

Aeroba (ex: Bacillus subtilis, Lactobacillus
lactis)

Anaeroba (ex: Clostridium botulinum botulism)

Inmultirea bacteriilor
Asexuat prin diviziune directa
Prin export de copii ale materialului
genetic sau schimb de material genetic
intre 2 bacterii
Nu se inmultesc prin gameti

Clasificare
Regnul Monera (Procariota) este compus din 3
subregnuri:
Archaebacteria bacterii anaerobe, primitive, ce
traiesc in conditii extreme ape termale, zona arctica,
soluri sarate si acide - ex: Methanobacterium sp.
Eubacteria bacterii aerobe si anaerobe, foarte larg
raspandite (Vibrio cholerae, Escherichia coli)
Cyanobacteria algele albastre-verzi, fotoautotrofe
(ex; Nostoc commune cleiul pamantului)

Importanta
Fiaxarea azotului atmosferic bacteriile
fixatoare de azot:
Rhizobium leguminosarum formeaza
nodozitati in radacinile plantelor

Escherichia coli este utilizata in ingineria

genetica pentru producerea industriala a
unor vitamine, enzime, medicamente

Rhizobium leguminosarum