Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte-Rezolvate-Spm UMF CD
Subiecte-Rezolvate-Spm UMF CD
evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 sapt.
Numarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu nr nascutilor vii, deoarece exist ape de-o parte
posibilitatea unei nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.
nascut viu
produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indifferent de durata sarcinii din
care aceasta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale
cordonului ombilical fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de
viabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative .
nascut mort
produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste 28sapt si care dupa separarea completa
de corpul mamei nu manifesta nici un semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea
dificila. Se prefera drept criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste 1000g si o
lungime>35cm .
avorton produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de 28sapt si care
dupa extragerea completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Din acelasi motiv ca
mai sus, se poate utiliza drept criteriu o greutate mai mica de 1000g si o lungime<35cm.
planificare familiala- determinarea constienta de catre familie a numarului de copii si esalonarea n
timp a nasterilor.
deces- evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea
starii de nascut viu.
deces neonatal
evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata nregistrat n
prima luna de viata(0-27zile).
speranta de viata la varsta de x ani numarul mediu de ani pe care o persoana spera
sa-l traiasca de la varsta x in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a
populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.
epidemie aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitate
umana cu o frecventa net in exces fata de frecventa normal asteptata
endemie prezenta intr-o comunitate a unei boli infectioase sau de nutritie sub forma de cazuri
sporadice care izbucnesc periodic in aceleasi regiuni
pandemie infectie cauzata de un agent patogen prezent simultan in tari diferite si a carei rata de
mortalitate este ridicata, proportional cu rata numarului de infectii in randul populatiei. in mai 2009,
oms a modificat definitia: pandemia este explicata acum printr-o infectie, prezenta simultan in mai
multe tari, datorita unui agent patogen care are caracteristici noi
factor de risc orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei unei
anumite stari morbide cu o frecventa superioara celei asteptate
profilaxia ansablul masurilor luate de individ, familie, societate si stat(ca puetere) cu urmatoarele
scopuri: sa promoveze sanatatea, sa ocroteasca sanatatea, sa previna bolile, sa reduca consecintele
acestora(incapacitatea, invaliditatea), sa evite decesele premature.
indice indicator statistic complex, care reflecta evolutia cumulata a mai multor date(numere care
insumeaza concepte multiple). Uzual, se ia un reper care se asimileaza cu valoarea 100 si toate
datele ulterioare se refera la variatia procentuala fata de baza. Ex: indicele dezvoltarii umane cuprinde
SV, gradul de scolarizare, PIB/loc (human development index)
rata indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment n raport cu o populatie sau
subpopulatie statistica din care provine evenimentul respectiv. -n sens strict, reprezinta raportul care
are drept caracteristici principale faptul ca timpul este un element al numitorului (pe minut, pe ora) si
ca exista o relatie distincta ntre numitor si numarator. Numaratorul poate fi o cantitate masurabila (litri
pe zi, centimetri pe an) sau o valoare numarabila (internarile dintr-un an). n cadrul numaratorului si n
special al numitorului pot fi introdusi termeni suplimentari (ex. calorii/kg/zi;
evenimente/1000locuitori/an). Numaratorul este inclus n numitor.
raport valoarea obtinuta prin mpartirea unei cantitati masurabile sau valori masurabile la alta
cantitate. Este un termen general care include : rata, proportia, ponderea, prevalenta etc. (Diferenta
dintre o proportie si un raport este ca n numaratorul acesteia este inclusa si populatia definita la
numitor, n timp ce acest lucru nu este obligatoriu pentru termenul de raport, utilizat n sensul general)
Elementele de la numarator si numitor sunt independente.
eficientadef1-obtinerea celui mai mare beneficiu cu cel mai mic cost.def 2-obtinerea unor efecte
sau unor rezultate finale direct proportionale cu eforturile depuse, evaluate n bani, resurse si timp.
cost o masura a pierderii monetare in momentul consumarii unei resurse (pt a produce un bun).
pretul> costul pt a fi rentabil ;)
recensamantului prin date inregistrate la oficiile de stare civila ( intrari naturale (nascutii vii) si
mecanice (imigranti), iesiri: decese, emigranti) - anchete demografice
Populatia Romaniei este in scadere datorita scaderii sporului natural si datorita emigratiei.
2) distributia geografica - pe medii de rezidenta urban/rural => modele diferite de
morbiditate/mortalitate, modele de reproducere, difera organizarea seerviciilor sanitare. - dispersia
popultiei consta in descrierea distributiei locuitorilor in functie de tipul si marimea localitatii - densitatea
populatiei repsrezinta nr locuitori/km2 (depinde de relief si gradul de dezvoltare socio-economic) ->
important pt organizarea serviciilor sanitare
3) structura - pe sexe (riscul de boala este diferit intre sexe). In primul an de nastere avem
supramortalitate masculina, apoi in jurul vrst de 40 ani se ajunge la un echilibru cu egalizarea
proportiilor intre sexe. - pe grupe de varsta:utila pentru a descrie nivelul de morbiditatesi mortalitate
specifice fiecarei grupe de varsta - in functie de starea civila, religie, paritcipare la viata economica:
populatie activa: populatia care isi exercita profesia + someri; populatie ocupata: populatia activa
someri.
Implicatiile staticii populatiei asupra starii de sanatate si serviciilor medicale sunt: directe (vizibile
imediat) si indirecte (mai greu de sesizat). Numarul populatie reflecta indirect starea de sanatate a
populatiei. Densitatea populatiei influenteaza accesibilitatea la serviciile sanitare, dar favorizeaza
extinderea epidemiilor si cresterea poluarii.
calendarsitic). Are doua componente: una negativa mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si
natalitatea.
Fanctori care influenteaza fertilitatea: 1) factori demografici: distributia pe sexe, structura populatiei, in
speciala populatiei feminine pe grupe de vrst, nuptialitatea si divortialitatea. 2) factori medico-biologici:
sterilitatea primara si secundara, sterilitatea masculina, patologia genitala, igiena sexuala 3) factori
sociali: prelungirea scolarizarii, gradul de angajare a femeilor in activ socio-ec 4) migratia populatiei:
ca fenomen de masa determ de factori sociali, politici, econom, culturali 5) factori legislativi:
prevederile codului muuncii si codului familial, sistemul de alocatii pt copii, programe de protectie
materno-fetale 6)factori subiectivi: atitudinea fata de copii, nr de copii doriti, nr de copii realizati,
metode si mijloace contraceptive 7) factori locali-traditionali: nivelul cultural, obiceiuri locale, religie
initial mortalitatea generala a scazut, s-a inregistrat o stagnare in evolutia fenomenului insotita chiar si
de o scadere a duratei medii a vietii. Aceeasi situatie s-a inregistrat si in Romania. In tarile dezvoltate
s-a consemnat o deteriorare a cistigului in ani potentiali de viata, fenomen imputat imbatrinirii
populatiei. Aceasta situatie explica de ce programele de sanatate din aceste tari vizeaza, pentru
virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica ameliorarea calitatii anilor de viata.
Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi sintetizata prin corelatia
care exista intre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a viatii ca indicator sintetic al
mortalitatii si al starii de sanatate. Aceasta corelatie este de tip direct: cresterea venitului national brut
pe cap de locuitor este insotita de o crestere a duratei medii a vietii.
Exista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in China, Cuba,
Shri-Lanka, cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru
venitul pe care-l au, in timp ce in tarile Orientului Apropiat, mai ales cele producatoare de petrol,
speranta de viata la nastere e mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari. O
corelatie de tip direct exista si intre procentul alocat pentru sanatate din venitul national si speranta de
viata la nastere.
Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea economico-sociala
exista o relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se inregistreaza o crestere a
sperantei de viata la nastere, dar si procentul alocat pentru sanatate din venitul national brut prezinta
importanta.
15. EVOLUTIE MORTALITATE INFANTILA IN ROMANIA Speranta de viata la nastere (durata medie
a vietii ) inregistreaza in Romania, in 1988-1990, una din cele mai scazute valori din Europa: 69,56 ani
( penultimul loc). Durata medie a vietii la populatia feminina a fost cu 6 ani mai mare decat cea a
populatiei masculine. Aceasta situatie se datoreste mortalitatii infantile ridicate si unei mortalitati mari
la adultii de pana la 65 de ani, ca efect al acumularii unui complex de factori negativi (subdezvoltarea
economica, stresul, presiunea morala si insatisfactiile personale, un stil de viata defavorabil sanatatii).
Ca indicator sintetic al starii de sanatate speranta de viata la nastere prezinta valori diferite de la un
judet la altul (variatii intre 67-71 ani), reflectand astfel ca si in Rmania exista inechitatea populatiei in
raport cu sanatatea si serviciile de sanatate.
Definitie: fenomen de mas al mbolnvirilor aprute ntr-o populaie definit ntr-o anumit perioad
de timp (n general este vorba de un an calendaristic. Evenimentul consemnat este apariia bolii,
definit ca absena sntii, adic a strii de bine fizic, psihic i social pe care aceasta o presupune.
n funcie de observaie i observator se pot descrie urmtoarele tipuri de morbiditate: - Morbiditate
real (repezint totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei comuniti) - Morbiditatea
diagnosticabil (cazurile diagnosticabile cu probele care exist n prezent) - Morbiditatea resimit
(boala aa cum este perceput de populaia laic, cea perceput de individ independent de orice
referin de utilizare a ei n sistemele de ngrijire) - Morbiditatea obiectiv este cea msurat prin
anchete epidemiologice sistematice utiliznd instrumente de msurare standardizate. n cazul bolilor
ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbiditii s furnizeze rezultate
diferite.
Criterii de definire a bolii: - criteriul statistic un eveniment se consider anormal dac se situeaz n
afara unui interval cuprins ntre 2 intervale n jurul valorii medii a fenomenului studiat; - criteriul clinic
se consider anormal un eveniment dac este frecvent asociat cu entiti patologice bine definite
anatomopatologic, microbiologic; - criteriul prognostic este considerat anormal acel fenomen care se
asociaz cu o frecven crescut de manifestri grave; - criteriul operaional situaia anormal este
aceea care n urma unei intervenii nu conduce la realizarea unui beneficiu
nregistrarea morbiditii e puternic influenat de: - accesul la serviciile medicale - calitatea serviciilor
medicale - corectitudinea diagnosticrii - accesibilitatea mijloacelor de investigaie - corectitudinea
codificrii.
Calitatea vietii -- perceptia indivizilor sau a grupurilor conform careia nevoile au fost satisfacute iar
situatiile favorabile realizarii fericirii depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Calitatea vietii -totalitatea conditiilor de ordin economic, social, ecologic, spiritual care asigura integritatea si echilibrul
vietii biologice, dezvoltare continua si durabila a personalitatii umane. Calitatea vieii obinut n urma
aplicrii unei terapii este distinct de efectele terapeutice n sine, prin semnificaia sau valoarea pe
care pacienii o acord acelor efecte. Potrivit OMS, trebuie avute n vedere 5 dimensiuni ale calitii
vieii: - reducerea simptomelor bolii - nlocuirea anxietii i a descurajrii prin influxuri de stare de bine
i optimism - meninerea unei reele de interaciuni sociale pozitive - conservarea aptitudinilor
cognitive - aptitudinea de a munci i de a pstra un nivel de trai i de munc suficient. n consecin
ne putem atepta ca evaluarea utilitii tratamentului (msura n care tratamantul mbuntete
calitatea vieii lor) s difere semnificativ. Prin analiza cost-utilitate se ia n considerare calitatea vieii,
atunci cnd se compar costuri i consecine (msura n care tratamentul mbuntete calitatea
vieii). Consecinele sunt valorizate prin uniti naturale, care ncearc s reflecte utilitatea asociat
fiecrei stri de sntate. Cel mai frecvent folosite uniti de msur sunt: anii de via ctigai
ajustai n funcie de calitatea vieii acestor ani (QALY= quality adjusted life years), anii de via
sntoi (YHL=years of healthy life) sau anii de via ajustai n funcie de disabilitile prezente
(DALY=disability adjusted life years).
de supraveghere medical. Testele de screening trebuie s fie att de bune nct s ofere posibilitatea
de a detecta ct mai muli bolnavi din toat populaia examinat. Este de ateptat ca proporia real a
bolnavilor s fie mai mare n rindul celor probabil bolnavi dect n rndul celor probabil sntoi. De
obicei, screeningul se practic n populaii la risc nalt pentru c n aceste grupuri populaionale,
probabilitatea ca diagnosticul prezumtiv s fie diagnostic cert este mare.
36. Reproductibilitatea
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea
testului de a da aceleai rezultate n condiiile n care este aplicat n aceleai condiii, dar de persoane
diferite sau de aceeai persoan n momente diferite. Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat
cu acurateea (exactitatea). Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau estimarea bazat
pe o anumit msuratoare prezint valoarea real a caracteristicii msurate. Pentru clinician este
foarte important acurateea probei, pentru epidemiolog reproductibilitatea probei. Dac se cunoate
abaterea, o prob cu o reproductibilitate mai mic poate fi folosit la un examen medical de mas.
Reproductibilitatea inalt a unei probe nu garanteaza i o validitate inalt. Validitatea inalt a unei
probe ofer, de regul, i o reproductibilitate inalt. Pentru ca o prob s fie ct mai reproductibil este
necesar ca: -proba s fie standardizat; -personalul s fie antrenat; -s se asigure controlul.
Msurarea reproductibilitii unei probe necesit prezentarea datelor obinute de ctre observatori
diferii ntr-un tabel de contingen 2x2. Exist mai multe modaliti de msurare a reproductibilitii.
Cele mai frecvente sunt: 1.coeficient simplu de reproductibilitate observat / procentul de concordan
este raportul dintre suma rezultatelor concordante si numrul total al persoanelor examinate.
2.coeficientul de corelaie intraclas sau coeficientul de concordan Kappa
clasificarea i evoluia tehnologiei/cunotinelor, modificri n distribuia factorilor asociai bolilor. 2variaii ciclice, evoluii sinusoidale. Creteri sau descreteri n evoluia unor boli. Ex: n rile cu RMI
mare exist o variaie sinusoidal (iarna, vara). Aceste variaii ciclice sunt importante n organizarea
resurselor i apar n cadrul bolilor infecioase. 3 evoluii neateptate, ntmpltoare
realizat n timp scurt, cci fac apel la date de statistic descriptiv, care se aflcolectate n mod pasiv
n sistem. Un factor de risc real poate s nu fie identificat printr-un studiu ecologic dac este diluat de
carcateristicile unei populaii.
investigaiilor, eantionul ales ar trebui sa fie mult mai mare. Avantaje: -n momentul proiectrii
anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup aciunea factorului de risc, ceea ce confer
studiului un caracter calitativ crescut; -se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz
expunerea la un factor de risc; -se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup. Dezavantaje:
logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi
tratamentului prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate Faza 4 dup comercializare:
precizarea eventualelor indicaii noi i a efectelor adverse nedecelate n cursul etapelor precedente
Exemple: utilizarea aspirinei pentru bolile cardiovasculare, beta-carotenul i incidena total a
cancerului, eficacitatea tratamentului cu hipoglicemiante pe termen lung pentru prevenirea sau
ntrzierea complicaiilor vasculare ale DZ, eficacitatea tratamentului cu aspirin n creterea duratei
de supravieuire a pacienilor cu antecedente de IM.
Avantaje i limite ale anchetelor experimentale: Avantaje sunt considerate a avea o validitate intern
ridicat (rezultatul pe care l obin e datorat tratamentului i nu altor factori din exterior), permit
observarea unei schimbri care survine ntre cele 2 momente (nceputul i sfritul interveniei) Limite
generalizarea rezultatelor e limitat (pentru c se folosesc grupuri mici, uneori atipice), intervine
atitudinea indivizilor vis-a-vis de participare, experimentele pe voluntari nu sunt reprezentative,
experimentarea factorilor de risc e imposibil (din considerente etice i deontologice), dac
administrarea nu e dublu-orb pot interveni erori induse de cercettor, care sugestioneaz pacienii,
interpretarea poate fi i ea prtinitoare, realizarea unei anchete experimentale pe un eantion e foarte
complex i costisitoare fa de alte tipuri de anchet. Avantaje i limite ale anchetelor transversale
Avantaje permit stabilirea prevalenei, sunt uoare, rapide i relativ ieftine, datele sunt uor de cules,
permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, deci sunt utile n programare, sunt generatoare de
ipoteze epidemiologice, permit controlul factorilor de confuzie (stratificare) Limite nu stabilesc
secvena temporal a evenimentelor (oul sau gina), nu sunt utile pentru evaluarea incidenei, nu
permit calcularea direct a riscului relativ, nu se aplic n cazul bolilor rare, prezint riscul erorilor de
anamnez i riscul interpretrilor abuzive.
dislipidemie, DZ, sedentarism. Permite controlul unui FR asociat mai multor boli: fumat, alcool, diet,
obezitate, stress, sedentarism, HTA, colesterol.
public). Avantaje: se adreseaz ntregului grup populaional abordarea nu mai este paleativ, ci
radical, ea adresndu-se distribuiei factorului de risc n populaie potential mare (de ex: studiul
epidemiologic Framingham a artat c o scadere cu 10mm Hg a TA sistolice va avea drept consecin
o scdere cu 30% a mortalitii datorate HTA) este o strategie adecvat dpdv comportamental,
psihologic, deoarece nu face nicio discriminare beneficiile la nivelul populaiei sunt foarte mari efectele
se menin n timp Limite: prezint avantaje mici pt cei la risc nalt motivaia este insuficient pentru
individ i medic presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare, neobinuit raportul
beneficiu/risc nu mai este aa de mare ca la strategia riscului nalt. Este vorba de paradoxul
preveniei msurile preventive care aduc mari beneficii pentru populaia general, dar beneficii mici
pentru indivizii la risc nalt
experien vazut si facut 3. Diviziunea muncii 4. nlocuirea resurselor rare 5. Convergena muncii 6.
Funciile determin structura 7. Delegarea autoritii 8. Conducerea prin excepie 9. Utilizarea celui
mai scurt drum pn la decizie. permite atingerea eficacitatii manageriale , in ce masura rezultatele
au fost atinse
reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa faca, este orientata catre
actiune.Aceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si leadership in care membrii
organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. Un manager poate alege mai multe stiluri de conducere in
functie de sarcina pe care are de indeplinit (conducere situationala). Stiluri autocratic ( managerul ia
decizia si o impartaseste personalului) consultativ (managerul prezinta deciziile si ii invita pe angajati
la discutii) participativ (managerul prezinta problema, ia parte la discutii, asculta sugestiile si ia
deciziile) democratic (managerul defineste anumite limite cerand angajatiilor sa ia deciziile in limitele
prezentate) laissez-faire (permite angajatiilor sa actioneze intre anumite limite)Conducerea
(comanda)
si grupuri, gruparea oamenilor si a proceselor in unitati logice (ex. UPU). 2.Structura formala a unei
organizatii se refera la rel interpersonale intre indivizi si grupuri . Organizatiile pot fi structurate pe
baza : Structura informala Functiilor Serviciilor produselor
raport financiar, aptitudini de a scrie un raport, de a face o propunere concis i uor de citit, de a
susine o prelegere logic i clar. Dup cum am menionat mai sus managerii petrec tot mai puin
timp aplicnd aptitudini tehnice pe msur ce sunt promovai ctre nivelele nalte de responsabilitate.
B.Aptitudinile umane se refer la abilitatea managerilor de a lucra eficient cu ceilali, indivizi sau
grupuri. Astfel, un manager trebuie s fie contient de atitudinea, percepia i sentimentele celorlali i
este necesar s le ia n considerare n procesul managerial. n fapt, managementul nsui este un
continuu proces de nelegere a comportamentului i atitudinilor celorlali i de comportare ntr-o
manier care s inspire ncredere. Cele mai importante dintre aceste aptitudini sunt: a conduce fr a
jigni, a nu fi de acord fr a fi dezagreabil, a media un conflict, a conduce o edin. Managerii de la
toate nivelele i petrec o bun parte din timp exersnd aptitudini umane. Totui proporia de timp
dedicat acestora variaz puin pe msur ce managerul urc ierarhic. C.Aptitudinile conceptuale sunt
reprezentate de abilitatea de a nelege relaiile existente n situaiile complexe, de a vedea conexiuni
n haos i de a avea o viziune de viitor. Managerul trebuie s fie n stare de a vedea organizaia pe
care o conduce i operaiunile care se desfoar ca pe un ntreg. Diferitele procese, intrri sau ieiri,
interaciunea dintre componentele organizaiei i interrelaiile dintre organizaie i mediul exterior
trebuie privite ca ceva singular, ca o entitate ce include totul. De aceea, aceste aptitudini sunt
necesare mai ales la nivelul cel mai nalt al organizaiei. Aici, interrelaiile i efectele deciziilor ce
afecteaz ntreaga organizaie sunt resimite cel mai puternic. Managerii de nivel inferior au mai puine
oportuniti de a-i exercita i demonstra aptitudinile conceptuale dar succesul lor depinde adeseori de
abilitatea de a vedea unde se ncadreaz ei i unitatea de lucru condus de ei n organigrama
ntregii organizaii.
sectorului sanitar. Acoperirea populaiei este general, persoanele contribuind n funcie de venit i nu
n funcie de riscul individual Finanarea prin asigurrile sociale de sntate; Finanarea sistemului
asigurrilor sociale de sntate se realizeaz prin contribuii obligatorii, de obicei n pri egale, din
partea angajailor (sub forma unui procent din salariu) i a angajatorilor. n unele ri, n scopul
includerii i a celor care lucreaz n afr sectorului oficial, contribuia poate fi calculat ca procent din
venitul global al persoanelor respective (ex. agricultori). Finanarea prin asigurrile private de
sntate; Mrimea contribuiei depinde, de asemenea, de pachetul de servicii care vor fi furnizate, la
care se adaug cheltuielile administrative, precum i marginea de profit. Ultimele dou reprezint
aproximativ 40-50% din valoarea primei de asigurare. Costurile administrative mari se explic, n
principal, prin costurile de marketing foarte ridicate, necesare pentru a vinde asigurarea ct mai multor
indivizi. Asigurarea privat poate fi oferit i unor grupuri de persoane, de obicei salariai ai aceluiai
angajator, sau membri ai unor sindicate. Finanarea prin pli directe.Exist mai multe tipuri de plat
direct: plata n totalitate a serviciilor; co-plata (o sum fix pentru fiecare vizit medical); coasigurarea (un anumit procent din costul vizitei). Plata direct, n totalitate, a serviciilor medicale se
realizeaz de regul n sectorul privat, n timp ce co-plata i co-asigurarea sunt ntlnite cu precdere
n sectorul public al furnizrii serviciilor medicale.; finanarea comunitar. Este o metod care se
poate aplica n general comunitilor rurale. Ea presupune ca membrii unei comuniti s plteasc n
avans o contribuie n scopul obinerii unui pachet de servicii medicale, atunci cnd acestea vor fi
necesare. Contribuia acoper de regul o parte a costurilor, restul fiind subvenionat de ctre guvern.
Contribuii se pot obine i din industria local, acolo unde aceasta exist. Finanarea comunitar i
propune, de cele mai multe ori, s acopere costurile ngrijirilor primare, costurile cu medicamentele,
precum i o parte din cheltuielile de spitalizare
Plata per serviciu (fee-for-service). Unitatea de plat va fi reprezentat de vizita medical, sau de actul
medical propriu-zis, furnizorul fiind pltit proporional cu serviciile prestate. Modalitatea ofer
furnizorilor stimulente economice pentru a efectua ct mai multe servicii, unele chiar non-necesare,
existnd i tendina din partea pacienilor de a abuza de aceste servicii (hazardul moral). Plata per caz
este o metod de rambursare n care unitatea de plat este reprezentat de pachetul de servicii,
respectiv episodul de ngrijiri. Pentru fiecare din acestea, furnizorul primete o sum stabilit printr-un
contract prealabil, indiferent de costul efectiv al serviciilor cuprinse n pachet sau episodul de ngrijiri.
Atunci cnd sunt pltii per caz, furnizorii sunt stimulai s reduc durata de spitalizare, numrul
serviciilor per caz, scurtarea perioadei post-operatorii sau reducerea consultaiilor de control. Spitalele
i medicii sunt ncurajai s selecteze pacieni cu afeciuni mai puin severe, existnd i tendina
creterii numrului cazurilor tratate i raportate. Plata per zi de ngrijiri/spitalizare. Pentru fiecare zi de
ngrijiri sau spitalizare, furnizorul primete o sum fix. Metoda este folosit pentru plata spitalelor i a
centrelor de sntate. Furnizorii sunt stimulai evident s prelungeasc durata de spitalizare, cu att
mai mult cu ct de regul ultimele zile de spitalizare sunt mai puin costisitoare Bugetul global. Metoda
const n plata unui buget stabilit n avans, prevzut cu anumite limite maxime. Totui, furnizorul are
libertatea ca, n interiorul acestor limite s poat aloca sumele pe care le considera necesare pe
diferite articole de cheltuieli
99 Salariu
Reprezint plata ctre medici a unor sume fixe, lunare sau anuale, indiferent de numrul pacienilor
tratai sau de cantitatea, respectiv costul serviciilor furnizate de ctre acetia. Medicul pltit prin salariu
suport un risc financiar foarte redus. El nu are stimulente pentru a minimiza activitatea, dar nici
pentru a o crete. Riscul n acest caz este acela de a fi constrni s trateze ct mai muli pacieni,
angajatorul dorind s-i minimalizeze riscul financiar angajnd ct mai puini medici i repartizndu-le
acestora un numr ct mai mare de pacieni. n practic, angajatorul poate oferi bonusuri atunci cnd
cheltuielile au fost sub limita stabilit, iar activitatea spitalului nu a fost afectat prin aceasta.
suntem interesai n prelungirea vieii celor care sufer de insuficien renal i vrem s comparm
costurile i consecinele dializei i ale transplantului de rinichi. n acest caz rezultatul care ne
intereseaz, numrul de ani ctigai, este comun ambelor programe. Totui, programele pot avea
consecine diferite dup cum i costuri diferite. Prin urmare, nu vom putea opta automat pentru cel mai
ieftin program. Pentru compararea acestor dou alternative vom calcula anii de via ctigai i vom
compara costul pe an de via ctigat. Astfel de analize n care costurile sunt corelate cu un singur
efect (msurat n uniti naturale ex. numr ani de via ctigai) care poate s difere n
magnitudine de la un program la altul se numesc analize cost-eficacitate. Rezultatele unor astfel de
analize pot fi exprimate fie sub forma costului pe unitate de efect (cost/an de via ctigat), fie sub
forma efectelor pe unitate de cost (ani de via ctigai/milion de lei cheltuit). 3. Analiza costbeneficiu. De multe ori, consecinele programelor alternative nu sunt identice. De exemplu, suntem
pui n situaia de a compara un program de screening pentru hipertensiune arterial, care are ca
scop prevenirea decesului prematur, cu un program de imunizare mpotriva gripei, care urmrete
prevenirea zilelor de incapacitate. n aceast situaie, pentru a putea face o comparaie ar trebui s
gsim un numitor comun. Aceast lucru ar putea fi posibil, exprimnd rezultatele celor dou programe
n valori monetare. n acest fel vom compara valorile resurselor necesare aplicrii fiecrui program cu
valorile resurselor care ar fi economisite prin aplicarea acelor programe. 4. Analiza cost-utilitate.
Utilitatea se refer la valoarea unei anumite stri de sntate i poate fi msurat prin preferinele
indivizilor sau societii pentru o anumit combinaie de nivele de sntate. S presupunem c doi
gemeni, identici n toate aspectele, mai puin ocupaia (unul este pictor, iar cellalt fotbalist) i rup
amndoi piciorul drept. Starea lor de sntate este identic n acest caz. Dac ns i rugm s
ordoneze "starea de a avea un picior rupt" pe o scal de la 0 (deces) la 1 (perfect sntos),
preferinele lor ar putea diferi semnificativ din cauza importanei pe care fiecare o ataeaz piciorului
rupt (din cauza ocupaiei). n consecin ne putem atepta ca evaluarea utilitii tratamentului (msura
n care tratamantul mbuntete calitatea vieii lor) s difere semnificativ. Analiza cost-utilitate ia deci
n considerare calitatea vieii, atunci cnd compar costuri i consecine. Msura folosit se numete
QALY (quality adjusted life-years).
111.Ingrijiri paleative-cadru,def,concepte
Referitor la faptul ca muribundul are dreptul sa traiasca pana la capat, in cele mai bune conditii , au
fost elaborate ingrijirile paleative. Acestea au drept scop asigurarea calitatii vietii pacientului( si nu
prelungirea ei cu orice pret) si familiei acestuia, avand la baza conceptul a tari cu boala ta . In
aceste conditii, controlul durerii, asistenta psihologica, sociala si spirituala sunt esentiale. Ingrijirile
paleative sunt ingrijiri active care abordeaza global presoana afecatat de o boala grava. Bolnavul
terminal e privit ca o persoana in viata, pana la capat, iar moartea ca un proces natural in evolutia
umana.
112.Ingrijiri terminale
Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor,
dinaintea mortii In aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului, pe sonda
nazogastrica, sau prin perfuzii. De asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena
personala a bolnavului. Sustinerea psihologica a bolnavului si a familiei. a. Sustinerea psihologica a
bolnavului. Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o stare de anxietate si de depresie
psihica. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut psihologic. Desi nu ne putem
astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului, este necesara o psihoterapie de sustinere,
pentru combaterea anxietatii si a depresiei, care agraveaza starea bolnavului. b.Sustinerea
psihologica a familiei. Deoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta un stres foarte
important, iar decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare, trebuie sa se acorde
importanta cuvenita si sustinerii psihologice a familiei. In acest sens, trebuie sa se informeze corect
familia si sa se pregateasca, sa fie invatata ce are de facut. Sustinerea spirituala a bolnavului. Desi
sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate cazurile, dar probabil ca in nici o alta situatie,
sustinerea spirituala a bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale ale vietii. Pentru ca in
nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii.
De aceea trebuie sa fie ascultat bolnavul care abordeaza aceste probleme. Sa fie ajutat sa inteleaga
sensurile profunde ale vietii si ale mortii. In acest sens, ar fi bine sa se colaboreze cu preotul, cu
psihiatrul si cu psihologul.
113.Eutanasia
Metod de provocare a unei mori nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferin
ndelungat i grea. Sunt dou tipuri de eutanasie: pasiv i activ. Eutanasia pasiv presupune
neadministrarea medicamentelor care susin viaa bolnavului , pe cnd eutanasia activ presupune
administrarea medicamentelor n doze letale, cu scop de a opri viaa pacientului. Ambele tipuri de
eutanasie presupun o aciune care duce la moartea pacientului. Iat care sunt motivele introducerii
eutanasiei : - n cazul comei ireversibilie, boal incurabil adica o stare ireversibil a unui pacient se face din motive umane, ca omul s nu sufere, fie la dorina pacientului fie a rudelor
ridicate. Comportamente sociale viciate sau la risc apar deasemenea in populatia saraca, pe langa
boli: violenta, alcoolismul, tabagismul, accidentele rutiere . Sectorul sanitar vizeaza in mod special
promovarea sanatatii la nivelul populatiei sarace pt ca starea de sanatate precare este atat o cauza
cat si o consecinta a saraciei. Ameliorarea si protejarea starii de sanatate a categoriilor de persoane
sarace devine un element important in lupta impotriva saraciei, pentru ca se aprecieaza ca o cresterea
cu 5 ani a sperantei de viata, ar putea ameliora rata dezvoltarii economice cu 0,5 % pe an.
115.Marginalizarea si stigmatizarea
Saracia e factor determinant pt ambele. Marginalizarea: acces limitat la drepturi si servicii sociale in
comparatie cu restul populatiei, in discriminarea acestora in functie de varsta, sex, situatie materiala,
nr de copii, apartenenta la o etnie sau comunitate religioasa. Categoriile sociale cu risc crescut:
somerii, angajatii necalificati, persoanele cu handicap mintal si fizic sau alte dizabilitati, analfabetii,
toxicomanii, delicventii, copiii abuzati, parintii singuri, tinerii absolventi fara experienta, strainii,
refugiatii, imigranii,minoritatile etnice,ligvistice ,religioase sau rasiale.
Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau particularitate jenanta,
reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte; este un proces social ce poate fi
controlat prin educatie, toleranta si vointa societatii. Poate avea efecte constructive sau distructive.
Persoanele stigamaizate si marginalizate au risc mai mare de a incalca drepturile fundamentale si
sunt mai vulnerabile.