r(

I
o
z
o

k, tlefrrx&l*3fury''

=,
|lI

z-

rezefumiliagisi distrugdsocietatea.
Luptase duce atir cu mijloacelede propagandiale democratiei,
aleideologiei
comuniste,
cat gicu celealeNoiiordini
(p,n
Mondiale
iluminafi$ neiluminasi,
guverne,
serviciisecrete,
fiancmasonide toate nuangele,
pseudo-oameni
de gtiingietc.),
infiltrind,vicleangidevastator;
in muzici arti, teatru,litenturi,
culturi, politici,societare
civili gcoaligichiarincultelereligioase,
concepgiile
feministegihomosexuale.PnproJ.drMihaiValicd
in societateamoderni,careparesi igipiarddidentitatea
in carenoul sestriduiqte si ia cu oricepregtocultradigionalului,ficAndabstracgie
deoricereperegivalori,femeiaselupti si se
emancipeze.
Are impresiaci o fucedin spiritde independengici
o foce,,pentru
ci a9avor mugchiiei'iDar;in realitatglucrurilesau
cu totul altfel.MasculinizAndu-se
ea nu hce altcevadecit si se
lasereeducatri
de sripinii din umbri ai lumii acesreia.
Dr.Henry
Makowdemonstreaziacestlucru,prezentAndu-ne
asaltul- de
- asuprafemeilorgifeminitigii.carenu mulginu sunrcontriengi
Edinrul

o
4

o
f

o
z
I

l/).
J

E
2
z
E
ut
I

lI

I
=

.!(
G
=
\

tr
(u

r
o
L:

tt)ffi*kwelffite

Henry Makou a dat in uileag feminismul, fraudo cea mai insidioasd Ei mai destructiud. din zilele noastre. Cartea aceasto.
ili poate schimbaperspectiua asupro lumii...
Jeff Rense(Rense.com)

Dr. Henry Makow

FEMINISMUL
$r NouA ORDTNEMONDTAI-A
Emanciparea
femeii.
Pervertireafamiliei.
Deturnareasocietdtii.

Preluareamaterialelor din acestvolum (fie in formd

tipiritd - in ziare, reviste - sau in formd electronicd,
pe blog-uri sau site-uri) este liber5, cu men{ionarea
exactl a surseicitate.
Edilia originald: Cruel Hoax: Femtnismand the Neu
World Order, SilasGreen,2oo7

Traduceredin limba englezd

de Mihaela Drdghici

Nota editorului

in ultimii ani s-au tipdrit o mullime de cirti despre Noua Ordine Mondial5, despre masonerie,despre
Grupul Bilderberg, despre societ[tile secretecare vor sX
instaurezeun guvern mondial, si redefineascXumanitatea Ei s[ perverteasci societatea.Majoritatea acestor
lucr[ri amestecdinsd adevdrul cu minciuna, nereuEind
si l5mureascl lucrurile. De multe ori, ele creeazddoar
panicX in rAndul cititorilor, fiind un fel de substitut cu
preten{ii elevateal literaturii horcor.
Autorul cirlii de fat5, Dr. Henry Makow, esteunul
dintre cei mai mari specialiEtiin literatura conspirafionist5. in volumul de fa!d, el analizeazl curentul feminist cu mult[ atentie. Nu o face cu o detaqareacademici
rece. $i nu o poate face aga,intrucAt el insuEi a fost un
feminist convins. PredAnd altora ideile feministe, a cunoscut in mod direct efecteledezastruoaseale mentalitdtii pro-feminism. Un pompier poate vorbi detaEat,la
o emisiune televizatl, despre etapele unui incendiu.
Dar,.cAndpropria casdii este cuprinsXde flXc5ri, el nu
poate vorbi impasibil despre distrugerea casei sale. Ci
incearcl si stingi focul.
Acest lucru il face in acest volum autorul. AvAnd
conEtiinta necesit5lii tragerii unui semnal de alarm5, el
demonteazd ideile propagandei feministe. Din pdcate,
intelectualitatea contemporanl are tendinta de a respinge aprioric orice atac la adresa idolilor pe care ea
insigi i-a emanat, preferAndu-i adevirului. Cartea de
fatd nu va fi o carte promovati de mass-media, ci va fi
arsd pe rugul indiferen{ei qi al ignordrii. Acesta este
prelul pe care trebuie, de fapt, si il plXteasc5astlzi ori-

ce idee, carte sau chiar persoanl care incearc[ sd apere

valorile traditionale.
Henry Makow este de origine evreu. DacX are o
pozilie criticl fa{d de anumite gruplri sau societiti secrete, nu o face pentru ci ar fi antisemit. DimpotrivX,
familia a fost una dintre valorile de bazl ale poporului
evreu din vechime, gi rdmAne o valoare de necontestat
qi pentru evreii zilelor noastre. In acelagi timp, preferAnd Legea cea noui a iubirii, adusd de Hristos, Legii
Vechi, el are qi curajul de a aplra valoareafamiliei, fhr[
sd se teamd de consecin{e.El este un cIrturar care merge impotriva curentului, fiindp olitically incorrect.
Poate cl limbajul c54ii este,pe alocuri, putin rulgar. Dar r,rrlgaritateanu se datoreazl poziliei autorului,
ci strict ideilor pe care le contestX.Este dificil - qi uneori
inutil - sh combati o idee sau un curent doar in linii generale, fhri sI faci referire la caracteridticilesale.
Cuu1.ntul tnainte al cirlii de fat5 este scris de cdtre unul dintre profesorii universitari cei mai lucizi ai
RomAniei contemporane - este vorba de pirintele Mihai
ValicS, autor a numeroase ci4i qi studii teologice (fiind
unul dintie putinii care au scris despre teologia socia-

le).

Aceastd carte nu poate Ei nu trebuie cititl ca o

simpl5 lecturl de vacanld, ca un roman politristsau ca o
carte de spionaj. Citind-o, femeiletrebuie strconqtientizezegi si recunoascdmisura in care au acceptat si fie
reeducate de mass-media prin idei feministe. B5rba[ii
trebuie sd aibd capacitatea de a observa manifest[rile
uirusului feminist qi si aibl delicatelea de a le ajuta pe
femei sX iEi redescopere feminitatea, lepddAnd ideile
fixe ale emancip[rii.
Ca orice carte de valoare, cartea de fald iqi invitl
cititorii la un examen. Examen pe care il veli inlelege
singuri...

ctrvANT iuenurn
Pr. prof. dr. MihaiValicd
Cartea Feminismul gf Nouc Ordine Mondiald a
Dr. Henry Makow reprezinii un eveniment Etiintific
deosebit, de delimitare eticl qi bioeticX, de atitudine
academicl autenticl qi mirturisitoare din punct de vedere spiritual Ei civic, fald de cei ce formeazd 9i leformeazd"lumeamodern[ in numele drepturilor Ei libertifllor individului. Autorul aduce suficiente argumente cd
aceqti manipulatori de opinii gi indrumdtori iluminali
din laboratoarele indoctrin[rii feministe se luptX sd
perverteasc[ femeia, sS.denaturezefamilia qi sX distru-

guverne, servicii secrete,francmasoni de toate nuanteIe, pseudo-oameni de qtiinlX etc.), infiltrAnd, viclehn qi
devistator, in muzici, artl, teatru, literatutX, cultur[,
politic5, societatecivil5, Ecoal[ Ei chiar in cultele religidase,conceptiile feministe Ei homosexuale.
Autorul nu considerd ci acesteacliuni oculte sunt
ireversibile,.fataliste qi nevindecabile moral, dacd sunt
deconspirate din weme cu curaj, prevenite constant,

In contrast cu feminismul gi homosexualitatea,

autorul demonstreazdimpecabil cI heterosexualitatea
oglindeqtenormalitateaomului Ei trdirea acestuiain
comuniunede iubire creatoare,dup6 voia lui Dumnezeu.Femeiletrebuie s5-qiaperefeminitateanu pentru
sine sau pentru o alti femeie,ci pentru bXrbati,tocmai
pentru ca acegtiasI le iubeascdqi sd fie iubili qi s[ primeascdvitalitate din forta dragostei(Ei nu din puterea
artificiali aViagrei).
Dr4gostease impdrtdgegtegi nu se presteazd.in
cazcontrarviata estedoar o pedalarein gol Eio risipire
fhrd sens. Dragosteaso{ilor oglindegtedragostea lui
Dumnezeufald de creafie Ei reprezinti pronia lui
Dumnezeupentru p.rospe{imea
permanentia lumii qi a
inveqniciriiei. Numai in aceasti ipostazi bdrbat - femeie,omul esteom completqi chipul qi asemdnarea
lui
Dumnezeu:$i c ftcut Dumnezeupe om dupd chipul
Sdu;dupd chipul lui DumnezeuI-aftcut; afdcut bdrbat gifemefe(Facerey z7).
Deci,rela[iadintre ei esteuna ontologic-conjugal5
holistici, unitard, iar nu una juridicl individualistl sau
utilitaristd, adicXdefolosin[d reciprocdsau de subordonare.Legliura conjugall dintre ei definegterolurile,
caracteristicileqi propriet5lileunice ale fiecdruia,care,
intr-o manierl tainic5, reflect5,oricAtde pulin, pe insuqiDumnezeu,Careesteiubire creatoare.
Iisus Hristos, prin venirea Sa la nunta din Cana
Galil,eii,resfinteqteactul creirii. omului ca bdrbat gi femeie, cinsteqtenunta qi, prin minunea transform[rii
apeiin vin, salveazionoareanunlii qi asiguri continuareabucurieiacestuimomentunic, dAndu-neo mXrturie
practic5,ca o icoani vie, ci unirea Sa cu BisericaLui
estemodelul unirii mistice intre Mire gi Mireasdprin
Taina Nuntii (cf. Efeseni5). Inclusivvenirealui Mesia
in lume este comparatdmereu biblic cu un Mire care
vine sd-$igXseascd
MireasX.Relatiablrbat-femeie,deci

esteo paradig-m[a sacrului,a Biseheterosexualitatea,

ricii lui Hristos,carereprezintdImpdr5lialui DumnezeuEia vegniciei
in antropologiacreEtin5,femeiaesteegal[ cu blrbatul (cf. Galateni3: zB) datorit[ originii lor comune;

comunitar[. Ortodoxiase inspir[ obiectivdin modelul

comuniuniide iubire cu Dumnezeucel sllvit in Treime

formulXrinoi de ectenii,in cadrulcultului divin, cum ar

fi: incd.ne rugdm ca Domnul Dumnezeulnostru sd ne
izbdueoscd.de lucrarea lucifuricd a mondialismului
ocultgi francmasonicSi de toatd lucrarea diauoleascd
a descregtindriilumii. Ne rugdm fie, Doomne,auzi-ne
gi ne izbduegte!Amin.

DESPRE AUTOR

Tatdl meu iEi aminteEte cI atunci cAnd am ajuns

pe aceastd lume am privit de jur-imprejurul silii de
naqtere,p5rAnd parci a intreba: ,,CetirAm este acesta?
Ce se intAmpli aici?" Nimic nu s-a schimbat de atunci.
. Cea mai mare parte a vietii mele lumea mi-a pirut
lipsitd de vreun sens.Mi s-a spus cI Dumnezeunu existi, insl eu aveam o intuilie a unui inerent Plan qi Scop.
MI aEteptamcumva sd fiu luat deoparte gi inifiat in tainica inlelepciune a omenirii. Mi-era greu sd cred cd
Dumnezeu Se chinuia atAtapentiu o existen!5 ca aceas-.
ta - ar fi ca Ei cum Colosseum-ul roman ar fi fost construit pentru un joc ca ,,tiddlyvinks" (pentru a face uz
de analogia lui Malcom Muggeridge).
Cea Mai Mare Greqeal5a mea a fost ac_eea
cI nu
m-am increzut in propria mea intui{ie qi viziune. De
fapt, am fost prea smerit. M-am bazat pe cXl5uzireacelor mai vArstnici decdt mine din mass-media qi din sistemul educalional. A+a cI am sfArqit prin a mX simli
confuz qi disfuncfional.
Eram stXpAnit de setea de a scrie Adevirul. Reporterii de investigalie erau modelele mele. La vArsta
de rz ani am scris un articol axat pe sfaturi cltre pirinli, care a apdrut in 4o de oraEe.CAnd am intrat pentru prima oard in sediul ziarului local, mirosul cernelii
de la tiparnile m-a extaziat. GAndul cX astfel aq putea
atinge inimile a milioane de oameni era imb5tdtor.
Dar nu cunoEteamddevdrul, astfel cX mi-am ales
alte profesii intre timp. Am devenit profesor universitar
qi am inventat un joc de societate numit Scruples. in

10

ceeace privegte viziunea politicd, eram un feminist tipic

stAngistqi sionist.
Dumirirea mea s-a petrecut la vdrsta de 48 de ani,
in rgg7, cAnd am inceput sd supun indoielii educafia
mea in spirit feminist. Instinctele mele imi spuneau cl
ii mai las pe allii si gAndeasci in locul
".1*!*b_g,r.g_t5
meu.
lntorcAndu-md la slujba mea de profesor cu jum[tate de norm5, am propus o dezbateredespre feminism
la ora mea de englezl. Am realizat cI universitatea se
schimbasein timpul absenlei mele. Dintr-un spatiu al
interoghliei libere, se transformase intr-un laborator al
indoctrinlrii feministe.
Zelotistele feministe qi-au ieEit din minli cAnd
le-am pus inaintea ochilor un alt punct de vedere asupra acestei probleme. Mi-au rlstllmdcit afirmaliile qi
m-au scos afarl din clasd cu ajutorul administraliei feministe. Am dat in judecat5 o publicalie local5 pentru
cd le-a publicat mineiunile Ei qm cAqtigat.Multe studente de-ale mele au depus mdrturie in favoareamea.
Feminismul face parte din ceeace Marilyn Ferguson numea ,,ConspiraliaV5rs[torului", o miqcare ocultl
(luciferianl) care domini in secret majoritatea guvernelor gi instituliilor din zilele noastre,
Feminiqtii iqi inchipuie ci ,,lupti impotriva patriarhatului", insl clanurile Rockefeller Ei Rothschild ii
sponsorizeazi in intregime. L-am vizitat pe directorul
Consiliului de Afaceri din Manitoba, care reprezintX cele mai mari corporalii din zon6. Ei sunt cei care susfin
fi nanciar universitatea.
Nu il deranja c[ studenlii erau inv[1ati sI deteste
corporaliile qi sX devin'I homosexuali? Nu, deloc. (Pretindea ci nici nu este adevlrat.) $i cu asta am incheiat
disculia despre faptul cI feminiqtii ar lupta impotriva
sistemului.

11

IncercAndsi gisesc o explica[ie,am luat in mAn[

cartea lui James Peacock,Untbrele puterii, qi totul a
inceput si capeteun inteles. Dar mi-a luat trei ani ca sX
reu$escintr-un final si elimin orice urmi de indoctrinare. Am perceput toatd aceastl clutare ca pe o luptd
de a mX dezbr[ca de o cimaEd_de for]i mental5. Dar,
odatd lucrul dus la bun sfArEit,a fost o real5 eliberare
de ordin spiritual inlelegerea faptului ci societateaeste
construitl pe fraudi qi, ca atare, nu este vrednicd de
respectul nostru.
Mi-am inregistrat fiecare pas al reeducdrii mele
pe site-ul u)u)tD.souethemales.co
qi mi-am cdEtigatcAtiva adepli. Un bun profesor nu este altceva decAt un
student care impirtiqeqte qi altora modul lui de a inainta pe calea spre cunoaqtere.
Nu am schimbat lumea, dar viata mi s-a imbun[tXtit enorm qi sper cI pe acest drum al meu am tras dupi mine gi pe unii dintre cititori. Scrisul meu este o trudd fhcutl din iubire, iar cititorii mei mi-au rlsplStit-o,
la rAndu-le,cu iubire.
Aceasta este partea operei mele care are in vedere
s-abqtajulsocietdlii din perspectivdpolitic5. M-am striduit sX elimin repetitiile, insl apelez la indulgenla
dumneavoastr5. Fiecare articol a fost ini{ial redactat de
sine stdtdtor. Aceste adevlruri mi s-au revelat pe parcurs, astfel cI am reluat aceleagiteme in termeni dife-

riti.

T2

CUPRINS

: :: : ::
Hxlf"'l*HJ,,
INTRODUCERE:Asaltul asupra societdfii heterosexuale.....

D
1()

13

PARTEAirvrAr:
Ferninism, comunism gi Nouc Ordine M ondiald.
Betty Friedan.)Iami" era comunistd
Gloria Steinem.Cum s-afolosit CIA-ul defeminism
ca sd destabilizezesocietatea
Feminismul roqu. Comunismul american Si orig inile
emancipdriifemeilor
Comunismul. InSeldciuneautopicd de pe WaII Street ...........
,Monoloagelevaginului".Impasulfeminismului
Violenp domestici. Zoii statuluifeminist polisienesc
Ordinul Illuminati. O conspirasie monstruoasd
dincolo de orice imaginasie
Femeilein toiul luptei. Armataridid.fizbaia*prugentrhrithr..
Helen Gurley Brown. Transformarea femeilor
in pr o stituatecorpor atiste................
Lamentafie.-F eminista din mine suferd" ...--..
Feminismul poate fi tratat. Dacd estediagnosticat din timp.
PARTEAA DOUA:
Homosexualitatea gi hetero-homosexualitatea
lntre a ne amigi gi a fi am[gi1i. Esteamprtarcnfilgay
moladiu?......
Fbatiainfrntili" HqbA SiR@e4ia (honn) srlr-nlrt
Cisltoria dinte puwnele gay.fuietdq heterw.told
v@fistbadiu
Frica de prdditorii gay.Confesiunile unui,homofob"
Propagandaprin literaturd. ,,Un tramuai
numit persecutareaheterosennlilor" ..,.......
Agendahomosexualdin campusul universitar. Iatd
pddurarii g aA! ...........
Irshad Manji. Reformatoarea musulmand lesbiand
Iucreazdpenfru Nouo Ordine Mondia\d...........

3L7

39
43
49
55
6r
6S
7r
77
84
8Z
9o

95
I
1q5
113

rr8
123
L27

TNTRODUCERE
Asaltul asupra societi[ii heterosexuale

Ceeace vreau s[ spun poate plrea scandalosla inceput. Va sfida toate lucrurile pe care le-a1i primit prin
educatie.Nu v[ cer decAtsd binevoili a md asculta pAnd
la capit qi, dup6 aceea,r'eti putea si verificali qi sI dati
crezareori nu spuselor mele, dupl bunul plac.
Subiectul este atAt de vast, incAt tot ceeace pot eu
face nu este decAtsi ,,unescpunctele". ,,Punctele"constau din articole care inilial au apdrut pe site-ul meu
Cdnd veti finaliza de parcurs
LDltrttr.sauethemales.ca.
aceastdcolectie,veti avea imaginea de ansamblu.
Fiind niscut in t949, maturitatea mea a coincis cu
un plan secretde inginerie sociali menit sI destabilizeze societateaprin programarea oamenilor normali sX se
comporte ca nigte homosexuali.Asaltul insidios asupra
heterosexualilor a fost deghizat sub forma ,,revolu[iei
sexuale",a ,,drepturilor homosexualilor"qi a ,,feminismului'1.
Aceasta poate pdrea ridicol, deoarecenoi ne gAndim la homosexualitatestrict in termenii atractiei intre
persoanede acelaqisex. ins[ homosexualitateaar trebui priviti in termeni mai largi: ca fixa{ie infantil5 cauzatd de confuzia cu privire la propria identitate sexualS,
de a realiza o legdavAnd drept urmare.^in.c*npac_itg.Lke
turd.permanentd cu un membru de sexopus gi (de obial
cel) de a intenteia o farnilie. S-Uqplq*[r,],Igri-nc_igal
acesteideregl[ri este ciutarea sexului impersonal pur qi
simplu pentru pl[cere qi nimic mai mult (adicd promiscuitatea).

13

Conform acesteidefini1ii, mulli heterosexuali pot

fi clasali ca homosexuali. fntr-adev5r, inginerii sociali
din vArful piramidei se pare cd. {intesc-citre,.+rearea
unei lumi ,,hetero-homosdxuale",una in care indivizii
sd fie bisexuali, promiscui gi nefamiliqti.
(Da, o restrAnsd minoritate de homosexuali sunt
monogami. in curAnd vom putea spune acelaEilucru qi
despre hetero-homosexuali.)
Ideea de ne transforma in hetero-homosexualieste parte a unui plan vechi de cAtevaveacuri, ticluit de o
elitd financiarX internationall cu sediul in CetateaLondrei, care are scopul de a pune stdpAnire pe intreaga
bog5{ie a lumii qi de a pune bazeleunui guvern totalitar
secret peste intreaga lume, care si i se inchine lui Lucifer.
Aceastl ,,Noud Ordine Mondiald" este de fapt vechiul Imperiu,,Britanic" reambalat.Imperiul,,Britanic"
dintotdeauna a insemnat o mici oligarhie financiard
satanicl, preponderent de orientare homosexual[, care
a colonizat Anglia Ei o buni parte a lumii.
Acest grup reprezintl g uniu& dintre bancherii
evrei Ei aristlocralia britanici;affim.in
leglturi pe".rniare gi matrimoniale, qi printr-o credinld oculti
(francmasoneria). Aceastd afirmalie poate pdrea unora
absurdl, dar, dacl sdpa{i mai adAnc, ve{i descoperi cI
este adevdrati. Puteli incepe cu articolul de pe site-ul
meu,,Conspirafia iudaic[ Ei imperialismul britanic".
,f, lanul" izeazd distrugerea tuturor fqlelgf_-t9lqcJive"capabile de a opune rezistenlX.Aceste forfe, care constituie fgndamentul identitdtii umane, sunt familia, rasa, religia qi statul nalional. Ele trebuie eradicate
printr-o campanie a ,,toleran1ei",cafe bd Eteargl diferenlele dintre ele. DacI accepfi orice, pAni p urmd vei
deveni nimic.
Astfel, avem ecumenismul in sfera religioas5,
amesteculpe plan rasial gi regionalismul in cazul state-

lqr nationale. Disfrugi familia gtergA.nddifurenlele

dintre genuri. $co."pul
Jor esteclqareaunui unic guvern
mondial, q*unei rase.unice, a .unei unice religii Ei,
intr-un sfArgit,a unui unic sex,hetero-homosexualul.
la"miliile le oferXoamenilorun pcop,o identitate
gi sentimentulunei apartenente.EIe le conferdun sistem de valori gi un anumit grad de independenlXsocialI, spiritual5 Ei financiarl. -S.sopu-lfomunis-mu_lui
"qi al
Noii Ordini Mondiale in_totdeaun-a-a*fost "-distrugerea
familie-i.-Aceastaforfeazi oa-""ii re]qi &i*se sEnsul
elite ori din peisajul
apartenenleidin mediaca4du5-6.d-e
politic.
Nu gtim decAtce ni se spuneqi, evident,.gjnu intenlioneazl s[ ne revelezenoud adevlrul despreacest
plan al lor. Natuia conspiralieiesteaceeacd urmeazXo
agend[ subversivdin timp cein mod activ.gq"Qag[.
De pild5, Afnold Tpybeea spusunsi grup de elite
ce s-aintf1;'g1_la-pgp_eq@ga_in
r93r: ,,Nuvoi facedecAt
s[ repet c[ in prezentlqctd-m,discret,dar cu toatd puterea noastr5,s3 smqlgemaceastlmisterioasifortl poljticd numitd ggyg5gilgsl din ghearelestatelornafionale
alelumii, $i permanenttlgdduim cu buzeh noastreceeacelucrdmcu mAinilenoastre..."
Ir-rgineriisociali_diu_ydrful piramidei ne transformI in hetero-homosexuali,
fhcAndu-nes[ devenimconfuzi cu privire la identitatea noastr5.sexuald.ELngggl
faptul ci diferenlelede gen existl in realitateqi le_t9nving pe tinere sdsecomporteprecumbdrbafii.Ei infi1irolul tradi[ional feminin ca pe un ,,stereotip"soA.g_AzA
cial artificial gi opresiv.InSqfqlu_ri_le
sexualesunt artificiale numai dacdsunt, evidqnt inversate.in acestcaz
femeilesepoartdca niqteblrba{i stereotipici,iar bXrba[ii pot fi in mod stereotipfeminini.
I nginerj! qocialistiu cI oame_git_gg1r-t
"igg*iti.Sf e-

r4

15

duli,p

mlitiiidiifr'Effisa

facl apel la raliunea ori instinctul lor. Aga se face cI,

atunci cAnd o putere subversivi preia in mod secret

controlul, oamenii pot fi lesnemanipulati.
Rolurile heterosexualenu sunt inventate. Ele corespund diferenfelor biologice. De pildd, bdrba{ii au de
zeceori mai mult testosteron decAt femeile. Acest hormon face ca birbalii s[ fie niEte fiin{e dirze, agresive,
capabilesd igi asume riscuri. (Vezi c5r[ile De ce bdrbafii
nu calcd, Lgg2,EiSeru/ cerebral,2oo3, de Anne Moir Ei
David Jessel.Fragmente pot fi gdsite gi pe internet.)
Creierele femeilor sunt diferite. De exemplu, ele
vorbesc de trei ori mai mult gi de doui ori mai repede
decAt blrbatii. (Vezi Creierul femeii, de Louanne
Brizendine,2oo6.)
Rolurile sexuale reprezint[ o recunoagterecultural5 a diferentelor biologice qi psihologice.Atunci cAnd
rolurile sexuale sunt negate, se instaleazl confuzia. Nu
mai putem realiza legdturi cu cel de sex opus. Instinctele noastre naturale sunt frustrate qi apare fixalia infantil5 qi disfunctia.
Heterosexualitateanu este o ,,preferinli sexual[".
parte
Este
a ciclului reproductiv. Fiecare etapd (clsdtoria, maternitatea/paternitatea etc.) este necesarl dezvoltirii qi fericirii noastre ca fiinle umane. Pentru cei
mai mulli oameni, a fi pXrinte este esenfial pentru implinirea personal5.Sinitatea sociall depinde de creqterea noii generalii intr-un mediu clldit pe valori veritabile.
Ag1 fgst condilionali sd ne incadrim unui tipar
hetero-homosexual ce tl.zeazd stagnarea dezvoltirii
noastre la un stadiu de curtare qi transformqr.egnoastrl
in niqte fhpturi disfunc[ionale, sterile qi docile. Acesta
este rqo_tir,ulpentru care intregul univers al cinematografiei gi al industriei muzicale este axat p_eistorio4re
romantice, de parci in$gAga pop.ulalie a rlmas incremenitd in jurul vArsteide t9-26 de ani.

t6

PREJUDICIUL
ie-gtgip4ig-.de-gig-cgg9l*d9-ss i, fel4,ini smul Ei
Fe,,eliberareasexuald"au qubrezit igglilglg-*la$i.
femeile, cAnd,de fapt, disminismul prqllgd_e_.qqapdri
insuqirile proprii femeilor. A-distrusvie-tilea
credilqa_4f,
milioane de femei (gi birbafi) care nu mai pot afla o
dragostetrainicS.
Inventarul prejudiciului:
- numdrul cuplurilorcdsdtoriteqi cu copii a scdzut
jumitate,
de la 5oo/odin totalul populatiei in anul
Ia
196ola zg%in zilelenoastre;
- in 1965,z4% dintre copiii negri gi g;%" dintre
copiii albi din StateleUnite erau ndsculi din mame singure; in 1990,prpcenlaju-la crescutIa-_64Y"
in cazul copiilor negriqi 18%in cazulcopiilor albi;
- B_ta_glsitoriilor a sclzut cu aproape 3o% din
tg7o,in Wemece fata divorfurilor a crescutc! 4oyo;
- rata fertilitltii a scizut aproapela jumdtate; in
Lg6o,inmedie,o canadiancldidea nigtere la patru copii; aqtizi, abia dacl aceastl mediese situeaziin jurul
valorii de r,5; in zooz, rata natalitltii la populalia
non-hispanicddin Statea atins cel mai scizut punct din
istorie,cam t,8; iar pentrq 494[i-4ereapopula{ieieste
nevoiede o rati a natalitllii de z,z.
(Acestestatistici, ca de altfel toate celelalte afirmatii ale mele,pot fi gdsiteprin motorul Google.)
,,Majoritateatarelor 4q4stresociale- infractionalitatea,numdrul ridicat al persoaneloraflate in detentie, cazurile sociale, sclderea nivelului educalional,
abuzulde alcoolEi de droguri, suicidul,depresia,bolile
cu transmitere sexuali - sunt rezultate,directe s_au:.i_ndirecte, ale declinulqi femiligi mo_derne,
americane"
(William Bennet,Cdminul destrdma.t,p.4).
L7

METAMORFOZAREA IN
HETERO.HOMOSEXUALI
intr-un articol din McGiIl Daily, studenta Anna
Montrose descria cum educa[ia sa filologici Ei
mass-mediaau fdcut-osI-qi pund intrebdri cu privire la
sa: ,,Estedificil sI parcurgipatru ani
heterosexualitatea
la Institutul de $tiinte Umaniste,lecturAnd FoucaultEi
Butler qi uitAndu-tela The L-Word qi s[-ti pistrezi intactl conqtiinta propriei heterosexua[te$. Nu qtiu cu
exactitatecAnd s-a intAmplat,dar imi pare cI nu mai
pot s[ am clara certitudine de a-mi manifesta dorinta
fatl de un singurgen".(Michel Foucaultesteun important filosof francez,,post-modern";Judith Butler esteo
proeminentd,,teoreticianla genurilor"de la Universitatea Berkeleydin California, iar TheL-Word esteun serial TV despreniqte lesbiene,,fatale",adici dintr-acelea
care nu aratd ca niqte dulapuri in cdmdEiin carouri qi
salopete.)
Montrose crede cI birbatii qi femeile sunt interschimbabiligi c[ mariajul estebun mai cu seamXpentru deducereade taxe. Mariajul qi maternitateanu i se
potrivesc. Din nefericire,acestcaz devine ma_idqgrabd
legulI decAtexcep{ie.
Paradoxal,atunci cAnd fgge-ifuresping bdrbatul,
ele igi insuqescilicit rolul masculinEiil abandoneazlpe
celfeminin.
Conformpdrerii lui CharlesSocarides,un psihiatru din New York care a studiat qi tratat homosexuali
timp de 50 de ani, e$g!a gq-plgr de a-i transforma.pe
toti oamenii in gay: ,,Pute{iciti o relataredespreaceastl
campaniein cartealui DennisAltman, Homosexualizarea Americfi. In 1982,Altman, el insuqi gay, afirma cd
din ce in ce mai rnot1iamericanigdndeau-caniqte gay$i
se comportauca niqtegay. Erau implica{i <intr-un nu-

r8

mIr de aventuri pasagerefie in locul, fie Ei in timpul

unor relatii stabile"". Altman mentionaexistentasaunelor gay-lor ca echivalenteale saunelorheterosexualilor Ei a!-arilia swingerilor ca dovezi cd ,,promiscuitatea
gi <sexulimpersonal>>
sunt determinatemai mult de
posibilitdfile socialedecAtde diferen[eleinerente dintre
homosexualiqi heterosexualisau chiar decAtceledintre
femeiqi birbali" (Cumo ajunsAmerica gay).
Fie cI sunt gayori normali, oamenii carenu sepot
cdsltori vor fi promiscui. Conform unui studiu din
2oo3 din Jurnalul American de Sdndtate Publicd,
gay-ii intervievati avuseseriin medieqapteparteneri cu
care intrelinuserl relafii sexualein timpul celor gase
luni precedente,iar z5% dintre ei avuseser[ r8 sau
chiarmai mul1i.
Elqtstuatle-de televiziune destinate tinerilor fac
din sexul liber o normi sociali. Subiectul principal il
constituie i*.ofdeauna experimentareasexuali gi cine
cu cine se mai culcl.
i! ziua de azi, si.stemqle^{uea[icnalinadins incurajeaid copiii sdfacd' sex.in Winnipeg, unde locuiesc
eu, un profesor de sdndtatepublici le-a spus recent copiilor de rz ani s[ iqi inceapl via{a sexualdla vArstade
13ani. T.ise povestegtedespreprezervativeleparfumate
qi li searati imagini explicite,ca{e_ii.griprJeaze
pe,-qggii.
Acestfapt dovedeqteci _s.Lq!e!$!lp_Ublic
de_gcolsrizare este un instrum.enl_dpin_.doctrinarg,
corupere gi,
da, de ibui iiupia dpnlot. CAndmiculilor de 13 ani li
sespunesi faci sex,mai estede mirare cd astfelii invitA pe prdd[torii adulli in casele lor? (Vezi NBC
Dqteline: Cum sd.prhvi un prd.ddtor.) OarecAttimp va
mai dura pAni cAnd nigte activiEti homosexualiigi vor
implini visul, gi pedofilia va fi legalizatil?
Un alt program qcolar(Respectat),sub egidaCrucii Roqii,ii invatd pe copiii de zeceani sd aibl teaml de
L9

intAlniri romantice.Accentulcadepe depistarea,,ciclului abuzului"qi ,,dacdsunt terorizati".

gcoala pur qi simplu ii inva{I pe copii s[ experimentezesexulcu persoanelegayin numele ,,d.repturilot
omului" gi al ,,tolerantei".TfDqlalele sustin drepturile
qcolilorde a-i agresamentalpe copii cu destrdbll5ri,iq
pofida impotrivirii pdrin{ilor.
Ideea acesteiacliuni este de a promova sexul ca
un scopin sine, independentde dragoste,cisdtorie qi
procrealie.Astfel, [adltia monoganiei se pierde.Eqgrpnu pot rdmAnefidele unui singur
ilq dedate f,es-fFAului
bdrbat,,pAnice moarteane va despd4i"(gi nici bdrbatii
nu igi pot lega viata de acestea).CgttrpAfatiaceastdsituatie cu modul in care se petreceaulucrurile in urmi
cg 50 de ani, cAndsexulera rezervatc[sltoriei gi familiei.
Qdsitoria estepiatra de temelie a societ5lii. Dacd
femeile qi bdrbatii nu iqi sunt fideli, atunci nu existd
niqiun fel de bazd pentru stabilitateasociall. Nu eiistd
niciun fundament trainic pentru familie. Daci distrugi
familia, distrugi gi sagielAlea,fhcAnd-orulnerabil5 controfului politic.
CONTRACTT]L HETEROSEXUAL

(cAsAroRrA)

Parteaa treia a acesteic54i trateazdmodul in care functioneazi heterosexualitatea.Voi oferi aici o introducere.
Am ajuns la vArsta de 48 de ani fErd sd inteleg
cum sd relationezcu o femeie. Nu aveam nicio idee
desprece inseamni cu adevirat masculinitateagi, prin
urmare,nu imi puteamafla identitatea.Femeilepe care
le-amintAlnit erauqi elebulversateqi confuze.
20

Dupd cum era de aqteptat,am avut parte de doui

mariaje eguateqi am suferit de infantilitate emolionall.
Am pierdut gansade a aveao familie normall.
Prea tArziu mi-am dat seamacum funclion6azd
Aceastd informa{ie s-a transmis
heterosexualitatea.
prin cultur5, dar a fost suprimatd de feminism ca ,,politic incorectd".
Feminitateaare drept tr[slturi definitorie iubirea
pentru solul,copiii qi familia ei.
femei
unei
Masculinitateaare drept trdsituri definitorii puterea qi spiritul de conducltor. Putereablrbatului este
afrodisiaculsuprernpentru femei.
Birbalii in mod firesc tAnjescdup[ putere. Femeile vor dragoste.Astfel, contractul heterosexual(cdsdtoria) presupuneschimbul dintre putereafemeii gi puterea masculinl, exprimatdsub forma iubirii.
Femeile ii fac pe blrbali puternici, incredintAndu-le puterealor in schimbul dobAndirii iubirii. Cdsdtoputereamasculini pe o calesocialmente
ria canalizeazH
constructivd:constituireaqi sprijinirea unei familii.
Femeilenu pot aveatotul. in sfeia personald,ele
trebuie sdfacd alegereaintre dragosteqi putere.
Astfel funclioneazXheterosexualitatea.O ideologie caredistribuie egalputereaesteuna ce[inteqte cdtre
neutralizarea heterosexualilor.Masculinizeazdfemeile
qi efemineazdbirba[ii. Creeazdhetero-homosexuali
doi indivizi identici, incapabili de a stabili o relatie, in
loc de doi indivizi complementari.
Scopul este unul politic: plutocrafia nu doregte
oameniin staresd apereqi sd reformezesocietatea.Harold Rosenthal,o persoani care cunoagtetoate dedesubturile chestiunii, mAnadreaptd a senatorului Jacob
Javits, a dat in anul 1976 acestfaimos interviu: Am
castrat societateaprin fricd qi intimidare. Virilitatea ei
existddoar in combinalie cu o infhliqare exterioardfemininl. Fiind atAt de neutralizatd,gloata a devenit do2l

cil5 gi uqor de manipulat. Ca toate animalelecastrate

din naturi, gAndurilelor nu seinvArtin jurul preocupdrilor pentru viitor gi pentru posteritate,ci doar in jurul
preocupdriipentru munca din clipa de fa[i gi pentru
urmXtoareaporfie de mAncare".
Vorbind despreschimbul dintre putere qi iubire,
md refer doar la planul personal.Nu am niciun fel de
obiec{ieimpotriva femeilor careiqi intemeiazl o familie
qi careurmeazl gi o carierd.$i nici nu cred cI toate femeile ar trebui sd se mirite qi si aibi copii. (insI, adev5rul estecd majoritateachiar iqi dorescacestea.)
Obiectiamea se indreaptXcltre agendasecretda
feminismului:aceeade a le pdcdlipe femeisi aibl cariere in loculfamiliilor. A facedin femeisuslindtoarele
financiare ale familiei duce la transformareabdrbatilor
in fiinte inutile, iar pe femei le sileEtesI aibi mai pulini
copii.
EconomistaSylvia Hewlett sustine c5,55o/odintre
femeile de 3S de ani care au urmat o carieri nu au niciun copil.AproapejumXtatedin celetrecutede 4o de ani
detindtoarede grade profesionalenu au copii. Doar
t4%odintre acestefemei au afirmat ci nu gi-au dorit copii(Zdmislinduiala: Femeilede carierd.gi dorinla de a
aueacopii,2oo4.)
DE CE NE SABOTEAZA?
Declinul fHrdprec.-e{ental familiei a fost cauzatde
conditionaieapsifrotogigji4_414qA,
ordonatdde cartelul
bancar central, cu sprijinul CIA-ului, al Fundafiei
Rockefeller,al mass-mediei,al conducerii.statului qi al
sistemuluieduca[ional.
Un cartel international cu caracterprivat, cu sediul la londra, qontroleazddatoriile naJiunilorlumii. Ei
fac bani din nimic peT{za creditului nostru, adicd pe

capacitateanoastr5 de produclie qi pe proprietatea

noastrd.Ei fac aceEtibani imprumutAndu-ni-inou5.
BancheriicumplrX orice qi pe oricine vor ei, inclusiv pe politicieni, imperiile media Ei universititile.
Astfel,ei devin artizani ai realitdlii pe careo trlim.
A rlmas faimoasl afirma{ia lui \-athan Rotschild
(tZZZ-t8g6):,,Putinimi pasdce marionetdocupd.tronul
care controleazd
Angliei qi conduceImperiul. P.ersoana
muia monetar[ a Britaniei controleazlImperiul Britanic, i_qlsRsuntcel carecontroleazl.masamonetari britanicI". (Masamonetardestepentru economieceeace
esteoxigenulpentrufoc.)
CAndguvernulwea bani, el trebuiesd se roagede
aceqtibancheri'caun copil. I,e vinde o obligaliune acestor banchericareii permit s[ retragi ,,bani".
Aceqti ,,bani" iau forma unui cec, adicd este ceva
ce esteprodus din nimic. Monedanoastrl reprezintdun
documentIOU' cum ci,guvgrnul le estedator acestor
bancheri. ii costl pC blncheri aoai hartie-Ei-cerrieai5
pentrua tipdri acesteIOU-uri.
Totuqi, guvernul trebuie sd returneze valoarea
nominali a acestui ,,imprumut" cu dobdnddt Luati
seamaci aceEti,,bani" sunt girali prin creditul nostru
(sunt de la plititorii de taxe)! Ca sI folosesccuvintele
cAineluivagabondului,,,puteamsI fac astade unul singur."
Guvernul ar fi putut foarte bine si-qi valorizeze
propriul credit qi sXtipireascd toli banii de care are nevoie ca sd facd economia sd duduie, fhrl dobAndd.
(Acestaa fost programul mult-calomniatei partide de
credit social.)Numai atunci ar putea guvernul sd aibd o
putere real[. Oamenii nu ar mai fi garan[ie pentru
aceasti datorie. Am fi oameni liberi, nu ,,resurseumangt'.

' Formaabreviatdde la oweYou" (,,iti sunt dator")

,,I
[n.tr.].

23

Omenireaesteoprimatl deoareceo clic5 minuscull a uzurpat controlul producerii banilor. Aceastaa

inceputin momentulin carenegustoriide aur gi-audat
seamacd pot emite chitanle pentru aurul pe care nu il
posedau.S-au metamorfozatapoi in bancheri, care
qi-auinchipuit c[ pot, de asemenea,
s[ acordemai multe imprumuturi decAtrezervabdneascdpe care o de!ineau,printr-un simplu cec.S-aufolosit de aceastdgAsci de aur pentru a prelua controlul asupraavutiei Iumii
Ei pentru a-Ei pune complicii in fruntea guvernelor,
mass-medieiqi sistemuluieduca[ional.Au fbcut in aga
fel incAt guvernelenoastrenationalesd girezehArtia pe
careei o tiplreau.
Pentru a-EiprotejagAscade aur, cartelulbancherilor trebuie si ne tind sub control. Din secolulal optsprezeceleaa tot uneltit sd creezeun ,,guvernmondial"
dictatorial.
Ei iqi mascheaziacestplan cu discursul despre
necesitateade a pune odatd pentru totdeaunacapdtsdrdciei qi rizboiului, de fapt chiar ei fiind declanEatorii
amAndurora.Guvernulmondial esteastfelpllnuit incAt
sd garantezecd nicio lard nlr na mai fi in stare sd igi
pldteascd datoria ori sd.izbuteascd.sd scape din sclauia sa. Motivafia din spatelescenariuluidin rr septembrie qi a aEa-zisului,,RIzboiimpotriva terorismului" este aceeade pune bazeleunui aparatde stat polilienesc
mondial.
O factiune conducdtoarea oamenilor bogati tin
omenireain prizonierat.Aproape5o% din intreagabogdtie a lumii se afli in posesiaa doar z% din populatie.
Cei mai bogali 3oo.ooo de americaniau tot atAt de
mult cAtau cei mai sdraci15ode milioane.
Bancheriisunt responsabilipentru mai toate nenorocirile omenirii. Ei declanqeazdrilzboaieleqi crizele
economicepentru a ne aruncain confuzieqi pentru a ne
inwljbi. Ei creeazdtrendurile socialegi ideologiilecare
24

duci niqteoamenicareiqi imagineazdci sunt liberi.

Foartemulte lucruri din celepe care noi le socotim normale sunt de fapt o inEeldciunebine pus[ la
punct..Rdzboaielesunt pl6nuite cu Tu\i ani inainte.qi
itent orchestrate.Ambele pIrli ale fiecirui rdzboi, inclusiv cele ale Rizboiului Receqi ale Rdzboiului impotriva Terorismului, se afld sub control lor. Lucrareaoamenilor care vid dincolo de vilul minciunii estesuprimatd.
Putem sd avemincrederein mass-mediain toate
privinlele de weme ce ea a fost in stare sI ofere undi
verdeuciderii a peste3ooo de americanipe rr septembrie zorr? $i ce s-a intAmplatcu pasageriiaceloravioane ,,deturnate"?

,,coMfINrsMUL',
Bancherii de prim rang au creat comunismul ca
pe o avanpremieri a Noii Ordini Mondiale. in 1953,
RowanGaither, PregedinteleFundatiei Ford, i-a spus
cu tupeu lui Norman Dodd (investigator congresional)
c[ Departamentulde Stat, Natiunile Unite etc., de ani
buni, ,,opereazdsubdirectiue primite de Ia CasaAIbd,
... conform cdrora noi nu trebuie sd.cruldm niciun
efort pentru a denaturo uiafa din Statele Unite cu scopul de aface posibild o finionare lesnicioasdcu Uniunea Souieticd".(Una dintre cercetdtoarelelui Dodd a qi
innebunit cAnda aflat adevdrul.)
Bancheriidetin ample mijloacede a-gi crea proprii dugmani.Ei oferXbani marionetelorlor qi le fac publicitate, ca s[ eclipsezeorice rezistenli necontrolat[.
25

Numescaceasta,,dialecticd":creareaa doul fode contrare care mai apoi se vor distrugereciproc,lisAndu-i

pe bancheri nevdtXmaliqi fHcAndu-imai bogati qi incl
Eimai puternici.
Este vorba despreclasicametodd ,,dezbinI gi stdpAneqte".Bancheriicentrali au creatdeopotrivi comunismul qi nazismulEi au orchestratcel de-al doilearizboi mondial, prin care ei i-au distrus pe unii prin intermediul celorlalli. Acelagilucru se va petreceprobabil
qi in desfhqurarea
celuide-altreilearizboi mondial.
inScopulesteacelade a sl5bi simtul moral,_d_a
dobitoci qi corupe omeniregjfde I extermina-nouageneratie de birbali. Ei creeazi un nou tip de feudalism,
care reduce maselela statutul de qerbi (producltori gi
consumatori).Dupd cum am spus,ei trebuie mai intAi
sd distrugdrasa,religia,familia qi natiunea.Nu estedeloc intAmpldtor ci exact acestaa fost qi programul comunismului.
Feminismul vizeazddistrugereafamiliei. Teoreticienii feminiqti nutresc o uri lesbiand impotriva heterosexualitltii gi blameazl,,patriarhatul"pentru toate
necazurilefemeilor.
Feminismul nu este decAtunul dintre exemplele
carearatd cum o mici elit5 financiardcu tendinle patologicetine incitugatd omenirea.Alte exemplesunt suprimarea tratamentelorpentru cancerqi a resurselorde
energieieftine Einepoluante,existentedin abundenfd.
FRANCMASONERTA $r
ORIGINILE FEMINISMIILUI
Poetul Charles Peguy spunea: ,,Totul incepe in
mistici qi se sfArqeqte
in politicd". Cartelul bancar avea
nevoiede o filosofie care sI justifice inrobirea omenirii,
iar aceastdfilosofie searati a fi luciferianismul.

z6

Privili logo-ul companieiproducltoare de filme

UniversalStudios.Reprezintdun glob ce emite ,,o mie
de fasciculede lumind", un concept popularizat de
GeorgeH.W. Bush in 1991,care se referl la Ordinul
Illuminati, treapta superioarda Francmasoneriei.
Illumina[ii sunt luciferieni gi ei cred c5,rdul este
binele qi binele esterIul. Astfel cI ,,fasciculelede lumind" ii simbolizeazdde fapt pe acegtioamenirlufhcdtori.
Din aceastl cgnceplieiqi trage_originea.qi acea ,,dubld-vorbire" a lui Orwell. (Tehnic vorbind, satanigtii se
diferenliazi de luciferieni prin faptul cd ei cunoscdiferenla dintre bine Eirdu, qi fac riul in mod delilerat.)
central ac[ioneazdpri ntr -o puterCg4-elqL
.banca-r
nici societatesecretd numitd francmasonerie.Doar
illuminalii cunoscagendareal[. DinIre acegtiafac,p?-{te
gi iezuilii, care, dupl cAtese qtie, controfeazdVaticanul
Eifamiliile aflatein fruntea Angliei, Europeiqi Arnericii.
incepAndcu epoca,,iluminismului", cultura apuseanl a fost in eseirlasa luciferiani. Ea se bazeazl pe
negaralui Dumnezeu.El estecinstit de oameni cu buzeleEinimic mai mult.
Ela4cm-aso4grit,bisenca lui Lucifer,.este adev5rata religie a lumii moderne.,,Cultura"noastrXeste,in
fibra sa p5gAnd,axat[ pe bani gi sex.Agag{Uglcade pe
inlocuirea lui Dumnezeuprr.omulode aici gi numele de
,,umanisml',religia omului, a sexului qi a mizeriei umane.
-Istoria apuseaniestepunctati de q-qg11g
3e r!gYs-bancheri-- ceaenglelutii" suslingJq!qgnglgr_r_{e-4-cpq!i
zi, americand,francezdgi rus5. ,,Revolufie"inseamnd
rdsturnarealumii cu susulin jos, inlocuirealui Dumnezeu cu bariC[eru], adici inlocuirea Vechii Ordini (aristocralia, Biserica)cu Noua Ordine Mondiald. ,,Bg-rr-gl-q-[ia" sexuali a constituit o palte a acestuiproces.Fiindcd
creeazdbani, bancherii cred cd ei sunt Dumnezeu.Ei
credci pot fi artizanii realitdlii.
27

revoltat qi
Lucifer, ingerul
;,purtdtorul-de-lu-mind",este simbolul bancheruluicare unelteqtesd-i manewezepe oamenipentru atingereascopului sdu.
($i, intr-adevXr,ce anumeesteDumnezeu?Dumnezeuesterealitatea.Chiar dacdnu credemin Dumnezeu,cu totii poseddmun sim{ al adevdrului,al bundtdtii, dreptifii, iubirii, plcii qi frumosului.Acestsimt spiritual, precum qi o anumesetespirituald,constituielegdtura noastri cu Dumnezeu.Ele definescumanitatea
noastrd.
Dumnezeua fhcut lumea natural[ cu o splendidd
alcdtuire,instituind legile naturale Ei spirituale careguverneazl firea umand. Noud ne revine si discernem
acestelegi morale qi sd ne ducem via[a in conformitate
cu ele.)
ln Noua Ordine Mondialb, bancherii illuminali
ristoarni realitatea cu susul in jos, conform propriilor
interese.Ei proclamdcd rdul estebine qi c[ minciuna
este adevir, aqa cum au fhcut in Uniunea SovieticS.
Eman5 putoare de sconc.qi,dar sustin c[ sunt inmiresmati ca trandafirii, iar mass-mediaqi cei din sistemul
educa[ionalle cAnt5osanale.
Deja magia lor cabalistich emite niqte pretenlii
atAt de absurde, cum ar fi cI femeile qi bdrba{ii sunt
identici qi cd homosexualitateaeste ceva normal. Alte
trucuri magice includ disparilia avionului care a izbit
Pentagonulgi a celui care s-a prlbugit in Shanksville,
Pennsylvania,precum gi prdbuqirea clidirilor de la
World Trade Center din cauza,,incendiului".Da[i crezarecelor pe carevi le spunemnoi gi nu celor pe carele
vedeti.
Illuminatii controleazdlumea printr-o relea complexl de societili masoniCC,
bare au niscocit e6munismul, socialismul, nazismul, liberalismul, feminismul,

z8

gi au intemeiat diverse organizaneegonservatorismul,

(B'nai
Brith,
ADL,,-AJCs,sionismul).
fileweiegti
Cpuurnismulqi sionismul sunt de fapt ordine masonice.Nu spun ci acestemigciri nu au niciun merit,
adedar, prin binele pe careil fac, ej-de-fapt-mascheaz5
vi raJa-agndn-redu+ionaril1a illuminaflo r.
prin controlul exercitat
Cartelul banq45_g,q4duge

deagerrliiilefriffiij, fu"ai$i, thinktank-uri,universit[ti, asociatii profesionale,diverse biserici, societiti

gi mass-media.
secrete,organizaliinon-guvernamentale
(in cele mai multe cazuri,ei5unt cei care_l-e
sunt stIpAni ori le oferl fonduri.) Societateaoccidentali func{ioneazdca o societatesecreti, organizati pe modelul
agerlunor celc.uri-concentrice.Doar illumiUAlii.cuno-sc
da real6.

o coNsPrRATrE
iupornrve L[Ir Dr]MNEZEU
Credem cI trlim intr-o societate ,,secularizatl"
(adicd neutrl din punct de vedere religios). insl nu il
putemizgonipe Dumnezeudin lume, dupi cum nu putem suprima lumina fHri si fim inghilili de intuneric.
Secularismuleste,in fond, stadiul de trecerede la o civilizatie fundamentati pe adevirul spiritual la una fundamentati pe credinla oculti a bancherilor luciferieni.
Mai intAi suntem dezbirati de religie; apoi ni se propoviduiegte dogmanew-age-isti (adici luciferiani).
In cartea sa, Marx gi Satan (1986), Richard
Wurmbrand, un pastor care a fhcut pugcirie in RomAnia, spune ci ideologiacomunistd estede fapt satanis' The Anti-Defamation League (Liga impotriua denigrdrii)
In.tr.].
s American Jewish Committee (Comitetul evreilor americani)
In.tr.].
29

CULTI]L SEXULUI
a illuminqlilor eslg sa ir-pjryqrlegsRealaage_ndd
cd pg-qA!]glli.-$exuf este cefmai mare egalizat-or,-cel
mii mic numitor comun. Francmasoneriaestede fapt
un cult al sexului.Conformunor pdreri, litera ,,G"din
emblemasa inseamni ,,generare".Obellscurilesale-au
toLte-or origine-falic5. SimbolulsIu, punctul plasat
intr-un cerc, reprezintl penisul in vagin qi, de aseme-

siuni, fiind foarte scrupuloqiin a evita si fie considerati

morali".

citefi. ig*--plyt"tlg --fgmeilorr ,utr document al

itlumina$Ei?nrmii;;Nu eiiit[ niciun mod mai puternic de a influenla bdrbalii decAtprin intermedigJfgmgi-

Alianle malefi.ce,1996,p. 35).

' Un alt documental illumina$lor, Protocoalelein-

minismului, afirma: ,,Pela anul zooo sper cd ne Y.om

creEtecopiii in credinla in potenlialul uman' Ei nu in
Dumnezeu".

3o

31

RAZBOII]L PSIHOLOGIC
Feminismulde dupd rdzboiiEi are punctul de plecare direct din cabala bancherilor centrali. Re{eaua
Rockefeller sprijind financiar qi controleazl fundatii,
think tank-uri, Partidul Comunist,CIA-ul gi majoritatea
agenliilorde spionaj.
De mai bine de un secol,scopurilelor au fost acelea de a scldeanumirul populatiei,de a creqteputerea
(prin socialism,liberalism)qi de a conguvernamentald
trola minlile oamenilor. (Vezi Ren6Wormser, FundaSiile:puterea gi influen{a lor,1958, gi William Mclllany
ll, Fundafiile scutitede taxe, rg8o.)
Fundalia Rockefellera oferit fonduri pentru campania de control al nagterilor qi pentru campania
,,pro-alegere"(avort), pentru rlspAndirea ,,pilulei" qi a
altor contraceptive, pentru promovarea revolutiei
(homo) sexuale.Toateacesteaaveaudrept scopsepararea sexului de clsltorie gi procreatie gi transformarea
sexuluiintr-o distraclie na[ionald.
Recent,Aaron Russo,reputatul producdtor al filmului Trandafirul (cu Bette Middler in rolul principal)
Ei al documentaruluiAmerica: De Ia libertate Ia fascism, a confirmat aceasta.EI a povestit cd atunci cAnd
Nicholas Rockefellera incercat sI il recrutezepentru
organizaliaCFR4,acestai-a zis cd familia lui a creat
miqcareade eliberarea femeilor. ,,M-aintrebat ce cred
femeilor>r,gi i-am spus cI sunt
eu despre .<miqcarea
pentruegalitateade ganse",a spusRusso.
,,S-auitat la mine gi mi-a spus:"$tii, in uneleprivinle eEti un idiot. Noi> - referindu-sela oamenii cu
carelucra el - ..am creat migcareafemeilor qi tot noi am
promovat-o.$i nu are treabdcu egalitateade Eanse.Esc The Council on Foreign Relations (Consilful pe probleme de
relagiiexterne)[n.tr.].
32

te infhptuit5 pentru a-i scoatepe ambii pdrinli din cdminele lor qi de a-i introducein cAmpulmuncii, unde
vor devenipldtitori de taxe.$i apoi noi vom decidecum
vor fi crescuti qi educati copiii>". Astfel controleazl ei
societatea- prin indeplrtareapdrintilor din caselelor,
pentru ca apoi copiii s[ fie cresculi cum li separe lor a fi
potrivit.
(,,E1a mai spus[in zooo] qi cd ovaavealoc in curAnd un evenimentgi cd, dupd acesteveniment,vom
invada Afghanistanul,ca sd introducem conducte prin
MareaCaspicigi ca sd mergemin Irak sd extragempetrol gi si ne stabilim bazein Orientul Mijlociu qi sd facem gi Orientul Mijlociu parte a noii ordini mondiale
[...].Acesteavor fi rezultateleacestuieveniment>>.
luni mai tdrziu gtiti ces-a intdmplat...
Unsprezece
Cu sigurant[, el qtia cd ceva avea sd se intAmple. Din
relatiilemele cu unii dintre acegtioamenivi pot spune
cI mai rlu decit atAtchiar nu se poate.Asta este,dstae
jocul", a afirmat Russo.)
Rockefelleri-a mai spuslui Russocd scopul ultim
estecontrolul oamenilor prin credit/datorii. El a recunoscutgi ci bancheriivor sdne,,introducXcipuri".
Dacdtastezi pe motorul de clutare Google,,Fundalia Rockefeller"-gi,,Studii pentru femei", veli gXsi
vreo juhdtate de milion de referinle. Majoritatea iEi
manifestl recunoEtinfapentru ajutorul financiar primit
de la Fundalia Rockefeller.Multe slujbe cer dovadaactivismului politic. in cadrul ,,studiilor pentru femei",
tinerele sunt invdfate sd fie activiste, adici ,,agen!ide
influenli" ai Noii Ordini Mondiale.

33

MEDIA DISTRUGE IUBIREA

'controla
mintile oamenilor
Bancherii qtiu cd a
(prin ,,educa!ie",
,,libertateapresei")esteo metoddmult
mai eficientl decAta recurgela coerciliafizici.
Fiecefaletd a mass-mediei(filme, televiziune,reviste, muzicl, reclame,,,qtiri")este folositd pentru indoctrinare gi control social. Modelul propagandistic
creat in timpul celui de-al doilea rizboi mondial este
dus la indeplinire in wemuri de pace.Legltura dintre
ceeace s-a petrecutin Rusiacomunisti qi ceeace sepetrece in America zilelor noastreesteaceeaa impunerii
in for[i a controlului totalitar de cdtrecartelul centralal
bancherilor.(Vezi capitolul,,ClanulRotschilddirijeazl
SimfoniaRoqie",din parteaa patra a c54ii.)
Pentru a ne stagnadezvoltarea,elita a lovit exact
incredereafein punctul-cheieal unirii heterosexuale:
meilor in birbali. Gloria Steinem,agentCIA, scria:,,Situalia cea mai primejdioasd pentru o femeie nu este
apropiereade necunoscutulde pe stradd, nici chiar de
duqmanuldin weme de rlzboi, ci de propriul sot ori
iubit in intimitateacdminuluilor" (Gloria Steinem,Reuolulia din interior, p. 26r).
Cealaltd fondatoare a feminismului, BetV
Friedan, a fost o propagandist[ comunistXprofesionisti. in celebrasa carte Misticafeminind (1963),ea fHcea
chiar o comparalie intre femeile casnice qi detinutii
dintr-un lagdrde concentrare.
Aceste,,cadaweambulante ldetinutii]" au renun{at la ,,identitatealor umanl qi au mers spre moarte
aproapecu indiferenli", spuneaea.,,OricAtde ciudatar
p[rea, condiliile care le-au distrus identitateauman5
(...) nu au fost tortura qi brutalitatea,ci condiliile similare acelora care i-au distrus identitatea gospodinei
americane.(...) e fost munca ce n-a emanatdin strd34

fundul personalit5liidelinutului (...) monotoni, nesfArqitI, [munc5] ce nu ofereaniciun dram de sperantdde

promovare".
Putemoarefacecomparalieintre a purta de grijd
celorpe careii iubim in liniqteaqi intimitateacdminului
nostru qi a fi supus muncii forfate, violului, b[tdilor Ei
infometlrii? ,,OricAtde ciudat ar pirea", dup[ pdrerea
lui Friedan,acestetorturi nu erau nimic in comparalie
cu lipsade qansda femeilorcasnicede a-Eiexprimapersonalitateagi de a aveaposibilitateade promovare.Pe
cine pdcdlegteea?Rlzboiul psihologicemite nigte preten{ii atAtde absurdegi de neruqinatede parcl ar fi cele
mai strilucite cugetdri.Feministeleajung si creaddcu
naivitate acesteinqeliciuni. Atat SteinemcAt gi Friedan
au fost lipsite de Eansaunei iubiri gi a unui mariaj din
catzafamiliilor in care s-au ndscut.Steinema fost produsul unui divorf, a unui tatd iresponsabil gi a unei
mameinvalidepe carea trebuit sd o ingrijeasciin adolescentd.CAndera fetilI, Friedan igi ura supercriticasa
mamd pentru ci ii spuneaci este urAtd qi pentru ci ,,il
innebunea"pe tatXlsdu.(Veziarticolul din aceasticarte: Betty Friedan: Genezaunei feministe.)
In cartea sa,Cumfemeile din media udnd nefericirea.- Si liberalismul - femeilor din America, Myrna
Blyth spunecd mediaii vinde femeii ,,ocarierS.in exact
aceeagib[taie de tobe in care modelul Fericitei Gospodine le-a fost vAndut mamelor lor". (Blyth a fost redactor-qef la Ladies' Home Journal din r98r pAnI in
2oo2.)Conformplrerii lui Blyth, revistelepentru femei
detinute de illuminali au subminat instinctele naturale
de iubire ale femeilorprin urmltoarele mantre: r) blrbalii nu mai sunt demni de incredere;2) femeilesunt
victime prin insuqi sexul lor; 3) femeile ar trebui si fie
egoiste;4) sexulnu esteapanajuliubirii qi al cisitoriei;
S)implinireade sinereziddin carierdgi nu in familie.
35

Conspiralioniqtii nu iEi dau publicit[1ii planurile,

dar, de-alungul timpului, s-aumai scursinformatii.
Senatoiul JesseHels nu a fost nimic altcevadecAt
un teoreticianal conspiraliei.insi, intr-un discursinaintea Congresuluide pe 15 decembriet987, cel ce avea
s[ devini Conducltorul Majoritdlii Senatuluia avertizat
conducltoarerlsiritene" duce
c[ organizalia,,Cercurile
un rlzboi psihologic impotriva poporului american
pentru a intemeia un Suvern mondial. Din organizatia
,Cercurile conducitoare rdsiritene" fac parte Rockefellerii. La o reuniunea grupului Bilderbergdin r99r,
David Rockefellera mullumit mass-medieipentru cI a
acoperitplanurile elitei in vederea,,suveranit5liisupranali,onalea unei elite intelectualegi a bancherilor internalionali". ,aArfi fost imposibil s[ punem-in-practic[
planul nostru pentru omenire daci ne-am fi aflat in lumina reflectoarelorin timpul acestorani."

Cu ocaziacomemordriilui BernardBerelson,pe tt
orgamartie Lg6g,FrederickS. Jaffe, vicepregedintele
de
sponsorizatl
familiall
Planificare
de
nizatiei
diminua
fertilitaa prezentatmdsurilede a
Rockefeller,
tea in Statele Unite (http://www. newswithviews.
com/Cuddy/dennis84.htm).
Printre propunerise numirau urmltoarele: r) restructurareafamiliei: amAnareasau evitarea cdsdtoriei
si modificareaidealuluiprMtor la mirimea familiei; z)
fncurajareahomosexualit5lii;3) educatia in vederea
restrAngeriifaririliei;4) incurajareafemeilor de a lucra
in afaracasei.
Daci acesteaaveausd egueze,el recomandaintroducereade ,,substanlede control al fertilitdtii in alimentarea cu apd potabil5 a popula[iei" (Perspectiue
asupra planificdrii familiale, octombrie L97o) .
Aqadar,deliberatni se pune o substantdde sterilizarein apanoastri potabil[.
Conform opiniei feministei Ellis Willis, feminismul este ,,vArful de lance al unei revolufii indreptate
impotriva valorilor culturale qi morale. (...) Obiectivul
fiecdrei reforme feministe, de la legalizareaavorturilor
(...)la programelede ingrijire a copilului,estesubminarea valorilor familiei tradilionale" (The Nation,14 noiembrier98r).
impotriva cdrui aspectal valorilor familiale protesteazi feministele? impotriva iubirii? A sacrificiului
de sine?A devotamentului?A fidelitilii? A sentimentului de siguranld?A pregdtirii unei noi generatii pentru
viatd? Dupd cum vom vedea,feminismul nu are nimic
de-a face cu egalitateade $anse.Acestegrupuri inspirate de illuminali intotdeaunaau pretins cd imbritigeazd un ideal, precum ,,egalitatea",impotriva ciruia nimeni nu ar putea avea weo obieclie. Feminismul are
de-a face de fapt cu dereglareamecanismului social.

g6

37

Astfel, milioane de femei au devenit schizofrenice

incercAnds[ impaceacestemesajecu instinctele9i dorinlele lor naturale.Epaveumane- familii destr[mate
si oameni disfunctionali-'au impAnzitintreagalume'
in acelaEitimp, dupl cum vom vedea,revistaPlayboya
transmil birba[ilor un mesajsimilar.Nu e necesarsdte
cisltoregti ca sI faci sex.Clsltoria qi co-piii inseamnd
bitaie de cap qi plictis.
Oamenii obsedalide sex, alienali, singuri qi disfunclionali nu sunt capabilide rezisten!5pe plan.poliveli gdsizeci
tic. Pe site-ul meu, www.savethemales.ca,
de-a
conspiraliei
lucrarea
vileag
in
dau
care
de articole
guvern
monunui
constituirii
lungul istoriei in vederea
dial.
DOVEZI SUPLIMENTARE

Preflc5toriacd apiri o ,,minoritate"oprimati esteun

viclequgultrafolosit.
Dictatorul comunist Iosif Stalin scria: ,,,{merica
esteasemeneaunui organisnis5nXtos,iar rezistentasa
esteintreitd gi constddin: patriotism,moralitateqi viatd
spirituald.Daci le-am putea subminape toate acestea
trei, Americava suferiun colapsdin interior".
Transferulputerii de la blrbat la femeiea destabilizat societateaEi a otrlvit relatiile dintre birbat gi femeie. Cine ar indrlzni sI distrugl legltura dintre b5rbat EifemeieEipe ceadintre maml Eicopil?
Doamnelorqi domnilor, eu vd spun cd Sataneste
cel ce face aceasta.Avem de-a face cu o conspiratie
cosmic5,cu o conspiratiediabolici impotriva lui DumnezeuEi a omului. Ei afiEeazd
un chip prietenosqi vorgi
bescdespredrepturi libert[li. Dar adevdratullor plan
esteacelade a-L inlocui pe Dumnezeu,de a concentra
avutiile Ei putereain mAinilecelor superbogatiEi de a
perverti gi controla rasa umand folosindu-sede eugenie, de ingineriasociali gi de controlulmental.
CAndli se punein fa[[ adevlrul, ei rlspund in trei
feluri recomandate:ignori, neagX,calomniazX.Oamenii preferi sI se agatede o minciuni decAtsd recunoascd faptul ci vie{ile lor se intemeiazdpe o monstruoasd
inqelltorie. ,,Firi vedeniede prooroc,poporul piere"s,
spune proverbul. Mi tem cd ar fi trebuit de mult si tinem cont de acestavertisment!
Existdun desenanimat marcaFar Sidein careun
purice apareinconjurat de niqte firicele care aratd a copaci. Privegtecdtre un indicator careinfhliqeazdun cAine. O sigeat5 aratl cdtre spatele cAinelui: ,",A.ICITE
AFLI". Chiar dacd analogianu este deloc flatantd,iar
adevdrulesteunul rdvigitor, sper cd aceastdcarte le va
oferi oameniloro perspectiv[asemlnltoare.

PARTEA IWTET
FEMINISM, COMUNISM
$r rvouA ORDTNE MoNDTALA
BETTY FRIEDAN
,rMamit'era comunisti
,,Touar dEi,,amintifi-ud str duechec r'sforisir e a cdderii Troiei...Armata atacatoarenu a putut sd atingd
uictoria pdnd.cdnd, cu ajutorul CaIuIui Troian, nu a
pd.trunschiar in mijlocul taberei dugmanului."
(GheorghiDimitrov, SecretarGeneralal Kominternului,august1935)
BetV Friedan, ,,fondatoareafeminismului modern",pretindeacd esteo maml americanc[tipicd anilor r95o, care a avut ,,revelatia"c[ femeile ca ea erau
exploatategi cI ele ar trebui si iEi cAqtigeindependenta
gi implinireapersonallpe plan profesional.
Ceeace Friedan (nlscut[ Betty Naomi Goldstein)
nu a spus este cI ea a fost o propagandistXcomunistd
incd de pe timpul studiilor efectuatela Colegiul Smith
(rgg8-rg4z) qi cd distrugereafamiliei a fost intotdeauna
un scop central al planului comunist de conducerea
lumii (veziManifestul Partidului Comunist,1848).
Friedangi-a abandonatstudiile inainte de absolvire, pentru a deveni reporter la un serviciu de gtiri comunist. intre 1946Si r95z, a lucrat pentru ziarul tlniunii muncitorilor din domeniul electric, radio gi auto
din Americo (UE), ,,ceamai mare institutie condusdde
comuniqti din StateleUnite". in rg47, Congresula luat

s Adaptaredupd .Frldez9: 18 [n.tr.].

38

39

in vizor aceastlinstitulie ca fiind un front comunist,iar

comunitateasa a intrat in declin.
Daniel Horowitz, profesor de istorie la Colegiul
Smith, cdruianu i se pot pune la indoial[ vederileliberale Ei feministe,atestl toate acesteinformalii prin documentein cartea sa: Betty Friedan gi genezamishcii
feminine: Stdnga americand.,RdzboiulRece gi feminismul modern (Editura UniversitIlii din Massachusetts, L99il. Horowitz citeazi un membru al uniunii
care descria cum o minoritate comunistd ,,a preluat
controlul biroului nalional al UE, al comitetului de
conducere,al angajalilor,al ziarului editat de uniune qi
al unor consilii zonaleqi organizaliilocale".
Betty Friedannu mai doreqtes[ i se cunoasclantecedentelesale radicale.De-a lungul carierei sale,ea a
afirmat ci nu avea niciun interes fali de condilia femeilor inainte de ,,revela[ia"sa.A refuzatsi coopereze
cu profesorul Horowitz qi l-a acuzatcd o hd4uiegtegi o
persecut5,nerecunoscAnd
c[ esteadeptda comunismului.
De ce? Deoarece,daci trecutul ei subversivar fi
fost cunoscut, cartea sa, Mistica feministd.(1963), nu
s-ar fi vAndutin pestecinci milioanede exemplare.Comunigtii actioneazdprin viclenie - pretinzAndc[ sunt

Adeptii sii nu aveauhabar ci organiza{iadin care fIceau parte era sustinuti financiar gi controlati de oameni cu o agenddtotalmente diferitl. Acesta este, de
altfel, principiul de funclionare al francmasoneriei,al
sionismuluiqi al comunismuluiinsugi.Adeplii acestora
sunt de fapt niqte ,,idio!i utili".
Willi Munzenberg,un apropiatde-allui Lenin incd de la inceputuri, a organizatFronturile Popularedin
40

anii rgzo qi r93o, numindu-le ,,cluburileinocenlilor

mei". El a deschiscaleamarguluide protest,a demonstraliei, a publicatiilor gi librhriilor radicaliste,a festivalului de artd gi a recrutdrii celebritXtilor( aqa-numilii
,,tovar[gide drum").
Dupd cum l-a caracterizatistoricul StephenKoch,
Munzenbergera ,,uimitorde priceputsd inregimenteze
intelighentiaoccidentaldsub stindardulsetului etic de
atitudini politice favorabile cerinlelor sovietice. in
aceastXactiune,el a organizatqi instituit <<luminata>>
agenddmorali a epociisale"(Viefi duble:Spronfgf scrfitori in rdzboiul secretsouieticde idei impotriua Occidentului,NewYork,Lgg4,p.t4).
intr-un interviu din 1989,BabetteGross,solia lui
Willi Munzenberg, descria modul de funclionare al
Frontului Popular:,,Nuil aprobipe Stalin.Nu recunogti
cd eqti comunist.Nu calci pragul unor oameni care ii
sprijind pe sovietici. Niciodatd. Sustii cd eqti un liber-cugetdtoridealist.Nu preate pricepi la politicl, insd pretinzi cX individul Sstaare un noroc chior" (Koch,
p. 22o, www.amazon.com/Double-Lives-Munzenbergr gzg6}tzoo).
Seduction-Intellectuals/product-reviews/
Friedan a respectatacest principiu in momentul
in care a inaugurat cel de-al doilea val al migcdrii feministe,caree un ,,Frontpopular"tipic. insugi numelede
,,miEcareafemeilor" qi aser[iunea cd ar lupta pentru
,,egalitate"nu sunt altcevadecAtpraf in ochi pentru a
mascr diabolicacruciadl tintind spre distrugereafamipriliei. De pildd, Friedrich Engelsa spus:
"Condilia
mordiald pentru eliberareafemeilor mdritate este de a
le aduce pe acesteain industria publicd, ceeace de la
sineva antrena abolireafamiliei monogamein calitatea
sa de unitate economicda societ5tii"(Originilefamiliei,
proprietatea priuatd gi statul, New York, International
Publishers,
1942,p. 6i.
4L

,,Congresulfemeilor americane",o organizaliede

tip Front popular, fondat in t946, a atins numdrul de
25o.ooo membre.A fost desfiintatin r95o, dupd ce i
s-a cerut de cdtre guvernul Statelor Unite sI se inregistreze in calitate de ,,agent strdin". Istoricul feminist
Ruth Rosen scrie ci program:ul,,Congresuluifemeilor
americaneera in bund parte o prefigurarea miqcdrii
femeilor,care qi-a fhcut aparilia in anii'60" (Ruth Rosen,Lumea despicatd.indoud: Cum a schimbatmigcarea modernd.a femeilor America, New York, 2ooo, p.
z8).
FBI-ul a tinut sub observatie,,Miqcarea
femeilor",
dar nu a gisit nicio legdturl directi cu subversiuneasovietic5. Ruth Rosen,ea insdEio adeptd,glsegteacest
fapt ironic: ,,intr-un mod ironic, FBI-ul a cdutatsemne
de subversiunein MigcareaFemeilor,insi nu a recunoscut ceeace era cu adevdratprimejdios. in weme ce
ei ciutau comuniqti qi bombe, Miqcarea Femeilor
zdruncina din temelii concepteleprivitoare la muncd,
obiceiuri,educa[ie,sexualitategi familie. in celedin urmX,miqcareaaveasI se dovedeasclcu mult mai revolu[ionari decAtgi-ar fi imaginat weodati FBI-ul. Feminismul aveasi lase in urml o mogtenirede confuzie,
dezbateriqi nein[elegeri,aveasd produci haos cultural
qi schimbdri socialepentru milioane de femei Eiblrbati,
gi, pe parcurs, aveasI declanqezerdzboaieculturale care au polarizatsocietateaamericand.insX, la aceavreme, acesteidei nu erau ceeace FBI-ul socoteaa fi subversiv".
VizAnd destrimarea tesutului social, feministele
au provocatmai mult rdu societd[iioccidentaledecAtar
fi visat weodatl comuniqtii sI o poati face. Isteria fabricatd a violentei domesticea clidit un zid desplr[itor
intre bdrbati gi femei. Peplan psihologic,femeilorli s-a
extirpat inerenta feminitate. Ele au fost incurajate sd

tAnjeascddup[ sex Ei carierl, gi nu dup[ intemeierea

unei familii.
Calul troian feminist s-a dovedit extrem de eficace.intrebareaeste:de ce?Cum a fost posibil sd izbuteascdo asemeneafilosofiesubversiviqi bolnavd'care
pe inwljbirea femeilor impoin mod deschis mizeaz6.
triva blrbatilor?
. Rdspunsulnducitor estecd aceicapitaliEticaredelin monopolul absolut sunt in spatele comuniqtilor qi
feminigtilorqi ii folosescpe aceqtiaca s[ subminezeinstituliile politice qi culturaleale Civiliza{ieiApusene.
Cartelurile Rockefeller-Rothschild posed[ mai
toatd lumea Ei li se pare firesc sd o gi controleze.Ei mAnuiescmareaparte a politicienilor,a mijloacelormedia
gi a educatorilor noqtri. Scopullor este ,,o noud ordine
in careei sd refasonezeomemondial5"(,,globalizare")
nirea pentru a o folosi scopurilor lor mArEave.
Betty Friedan,fb o pleclciune celor cete aclam6!

42

43

GLORIA STEINEM
Cum s-a folosit CIA-ul de feminism
ca si destabilizeze societatea
'6o, media controlatd de elite a inventat
,,in anii
cel de-al doilea val al feminismului ca parte a programului lor de distrugerea civilizaliei gi de crearea unei
Noi Ordini Mondiale."
De sdptdmAnatrecutl, cAndam scrisacestecuvinte, am descoperitc5,inainte de a devenilideri feminist[, Gloria Steinem a lucrat pentru CIA, spionAnd studen{ii marxiqti din Europa qi perturbAndu-le intrunirile. A devenitun star al mediei gralie leglturilor ei cu
CIA-ul. Ms. Magazine, publicalia pe care a editat-o
weme de mulli ani, a fost indirect finan[at[ de CIA.

Steinema incercatsI suprimeaceastdinformatie,

care a fost dezgropatdde un grup feminist radical numit ,,$trampiiRoqii".Tn tg79, Steinemqi puternicii ei
prieteni ce aveau strAnse rela[ii cu CIA - Katharine
Graham,de la WashingtonPost,qi preqedinteleFundaliei Ford, Franklin Thomas - au impiedicat Editura
Random House sd publice aceastdinforma{ie in cartea
ReuoluSiafeministd.Totugi,tdr[qenia a apirut in ziarul
The Village Voicedin data de zr mai tg7g.
Steinemintotdeaunaa pretins cd a fost o studentl
radicalisti. ,,CAnderarh in facultate, era epocain care
era in vogd McCafthy",ii povesteaea lui SusanMitchell
in tg97,,,qi astfelam devenit marxisti" (Figuri emblematice, sfinte gi diue: Conuersagiiintime cufemei care
au schimbatlumea,p. 1go).
in schip ei biografici din revista Ms. Magazine,
in numXrul din iunie tg7g, apar urmdtoarele:,Gloria
Steinem a fost o scriitoare liber-profesionistl intreaga
sa viat[. Munca la Ms. Magazine esteprima sa slujbl
remuneratX,cu normdintreagl".
Fals. Crescutdintr-o familie eweiascl disfunctionali, din Toledo,Ohio,Steinema urmat cursurileinstitutiei de elitd Smith College,pe unde a trecut qi Betty
Friedan.in 1958,Steinema fost recrutatdde Cord Meyer de la CIA pentru a conduce ,,un grup neoficial de
activigti" numit ,,SerwiciulIndependent de Cercetare".
Acestaera parte a ,,Congresuluipentru Libertatea culturald" a lui Meyer,carea creat revisteprecum Encounfer Ei Partisan Reuieu pentru a-i inregimenta pe intelectuali in promovarea unei doctrine non-comuniste
stAngistJiberale.Steinema participat la festivalurile de
tineret din Europa sponsorizatede comunigti, a publicat un ziar, a dat informa[ii despreceilalli participanti
qi a ajutat la provocareade rlzmerite.
Unul dintre colegii lui Steinem din cadrul CIA a
fost Clay Felker. [,a inceputul anilor '60, el a devenit
44

redactorla EsquireEi a publicat o seriede articole scrise de Steinem,care au impus-o drept personalitatede
frunte a miqcdrii de emanciparea femeii. In 1968; ca
director Ia Neru York Magazine, el a angajat-ope post
de redactor colaborator Ei, apoi, ca redactor la revista
Ms. Magazinein LgTr.CompaniaWarner Communications a finanlat revistaaproapein intregime,deqinu a
luat decAtzg% din cAgtig.Primul directoral revisteiMs.
Magozinea fost ElizabethForslingHarris, care,in calitate de Director pe Relatii Publice,cu legituri in ClA,
s-aocupatde stabilirearutei coloaneioficiale a lui John
Kennedyin Dallas.in pofida imaginii saleanti-instituflonale,publicaliaMs.lacea reclami cremeicorporatiilor americane.Publicareclamepentru corporatiaITT6
in acelaEitimp in care prizonierelepolitice din Chile
erautorturate de Pinochet,dupi o lovituri inspirati de
CIAEiITT.
$i legiturile personaleale lui Steinem contrazic
pretenliile saleanti-institulionale. Ea a arut o rela{ie de
nou[ ani cu Stanley Pottinger, $ef al Sectorului de
Drepturi Civile din cadrul Departamentuluide Justitie
al StatelorUnite, in timpul pregedintilorNixon gi Ford,
c[ruia i s-a incredinlat blocareainvestigaliilor care duceaucitre FBI in cazul asasinatelorlui Martin Luther
King qi al fostului Ministru de Externechilian, Orlando
Latelier.in anii'8o a avut o relalie cu Henry Kissinger.
(Vezi David Emory, http://www.geocities.com
/ capitolHill I 8qzsI sT-AIA.HTM.)
Principala noastrd idee greqiti este aceeaci CIA
servegteintereseleStatelor Unite. De fapt, intotdeauna
a fost unealta unei elite dinasticeinternationalebancare qi petroliere (Rothschild,Rockefeller).A fost intemeiatd Eiconstddin personajecu sAngealbastruprovenind
din administralia bancarl newyorkezdgi din absolvenli
6-InternationalTelephone& TelegraphCorporation(Corporasia
cleTelefoniegi Telegrafie)[n.tr.].
45

ai societdtiisecretepdgAne,,Skulland Bones"(,,Craniu
qi oase")din cadrul Universit[1iiYale.Preqedintele
GeorgeW. Bush,tatil qi bunicul sXuse incadreaziacestei
tipologii.
Planulacesteicabaleinternationaleesteacelade a
degradainstituliile gi valoriledin StateleUnite pentru a
le integraintr-un statglobal,careva fi condusde Naliunile Unite. in CartaFondatoaredin annl tg47, institu{iei CIA i se interzicesI seamestecein activitlti domestice. insi aceastanu a impiedicat-oniciodati sd declangezeun rdzboipsihologicasuprapoporuluiamerican.
Organizatiasimilarl,,Congresuluipentru libertatea cultural[" responsabil[de sfera domesticl a fost
,,Comitetulamericanpentru libertatea culturali". Folosindu-sede funda[ii ca de niEtecanale,CIA a controlat
discursulintelectualin anii 'So..i '6o, qi cred c[ gi in zilele noastrefaceacelaqilucru. In carteaCIA gi cultura
in timpul Rd.zboiuluiRece,FrancisStonor Saundersestimeazdc[ o mie de c[4i au fost scoasede o multitudine de edituri comercialegi universitare,cu subventiisecrete.
Proiectul demarat de CIA, ,,Mockingbird", a insemnatinfiltrarea sa in media corporatistl, procescare
adeseaa presupuspreluareadirect[ a companiilorde
gtiri principale.,,Prinanii '5o", scrie DeborahDavisin
carteasa,EcaterinaceaMare,,,CIA detineamembri de
seamdce lucrau pentru Neu York Times, Newsueek,
CBS qi pentru alte vehicule de comunicare, plus jurnaliqti-colaboratori,in total intre patru gi qasesute de
persoane".
In 1982,CIA a recunoscutcd jurnaliqti de pe gtatul siu de plati au actionatde pe pozilii de ofi1eride caz
pAnI la spioni in domeniu.Philip Graham,director la
Washington Post,care a prezidat operaliuneapAndIa
sa din anul 1963,s-a lludat cd ,,pofi ob,,sinuciderea"

line un jurnalist mai ieftin decAto prostituati bun[,

pentrucAtevasutede dolari pe lund".
M-am ndscutin 1949.Idealiqtiidin generatiap5rintilor mei au fost deziluzionaticAndvisul comunist de
fritietate universalds-a dovedit a fi un despotismbrutal deghizat.Propria mea generaliear putea descoperi
ci celemai bune simtdminteale noastreau fost de asemeneamanipulategi exploatate.ExistddovezicXCIA a
regizatcontraculturadrogurilor din anii '60, miqcarea
pentru drepturile cetlteneEti,migcareaimpotriva rdzboiului,precumqi feminismul.
De pildi, CIA a recunoscutcI a intemeiat ca front
popular in tg47 ,ssociatia nationali a studentilor"
(http://www.cia-on-campus.org/nsa/nsaz.html). La
in-ceputulanilor'5o, ANS s-a opusincercdrilor,,Comitetului pentru activitefl anti-americane" de a elimina
spionii comunigti. Conform afirmatiilor lui Phil Agee
Jr., ofiterii din cadrul ANS au participat la activitllile
,,Comitetuluistudentescde coordonarea nonviolenlei",
grup ce milita pentru drepturi cetiteneqti,gi au actionat
in calitatede membri ai organizaliei,,Studenlipentru o
societatedemocraticd",un grup radicalpentru pace.
Conform afirma[iilor lui Mark Riebling, CIA-ul e
posibil sd-l fi folosit pe Timothy Leary. Cu sigurantl,
agentiai-a distribuit LSD lui Leary qi altor formatori de
opiniedin anii '6o. Learya fbcut ca o generatieintreagd
de americanisi renunfela implicareaactivdin societate
qi si-caute implinirea ,,liuntric5". Un alt exemplu de
amestecal CIA-ului in politica domesticbeste mdrturia
adusd de Gary Webb despre cum CIA-ul a umplut
ghetto-urilenegrilor cu cocaind.
Nu voi incerca sI analizezmotivatia CIA-ului, ci
doar voi sugerace au in comun acesteac[iuni. Le-au
scizut nivelul moral, i-au alienat qi divizat pe americani. Elitele opereazdprin cultivareadiviziunii gi a con-

46

47

flictului in lume. Astfel, noi nu realizlm cine esteadevdratulnostru dugman.

Feminismula fbcut cel mai mult rdu. Nu existl in
societateo relalie mai fundarnental[ qi in acelaqitimp
mai fragill ca ceadintre b[rbat qi femeie.De ea depinde
familia, celulade bazda societdlii.Niciun om care nutreEtebinele societXliinu ar incercasXdezbinebdrbalii
Ei femeile.$i totuqi, minciuna cI blrbatii au exploatat
femeilea devenitadevlrul oficial.
Birbatul iubeqtefemeia.Instinctul slu primordial
esteacelade a o ocroti Ei de a o vedeainflorind. CAndo
femeieestefericit[, eaestefrumoasS.Desigur,unii b5rbali sunt abuzivi. insl vasta majoritate qi-au sprijinit 9i
cdlduzitfamiliile de milenii.
Feminiqtii avanseazifhr[ incetare ideea cd trisdturile noastre inerente masculine qi feminine, vitale
dezvoltlrii noastreca fiinle umane,sunt ,,stereotipuri".
Acestaeste o calomnie riutdcioasi indreptati impotriva tuturor heterosexualilor,carereprezintd 95%din populalie. Cine vorbea de urI! $i totugi, ea este predatl
copiilor in gcolileelementare!Esterepetat[ pAndIa refuz in media.LesbieneprecumRosieO'Donnellgi Ellen
DeReresne sunt prezentateca modele.
Toate acesteasunt uneltite pentru a crea confuzie
personal5qi pentru a semina haosprintre heterosexuali. Ca rezultat, milioane de birbati americani devin
efeminali qi rupli de relalia cu familia, cu lumea Ei cu
viitorul. Femeiaamericani a fost trasd pe sfoard sI investeasciin fhurireaunei carieremundanein locul iubirii eternefa{I de solul qi copiii ei. Multe femei au devenit nepotrivite din punct de vedere temperamental

Feminismuleste o fraudd grotescdpe care elita

conducltoarea comis-oin dauna societilii. Rolul sIu
este de a sllbi tesdturasocialdqi cultural5 americani
pentrua introduceo convenabildNouI OrdineMondial[ fascistd.Avocatii sIi sunt niqte qarlatani care fac pe
sfintii qi care s-au imbogdlit qi au devenit puternici de
pe urma sa. Printre aceqtia,existl o intreag[ clasdde
mincinogiqi de infirmi moraliceqtecarelucreazl pentru
eliti in diversedomenii:guvern,educaliegi media.
Oprimareafemeilor esteo minciund.Rolurile sexualenu au fost niciodatdatAt de rigide cum ne-au fdcut feminiqtii sd credem. Mama mea a al'ut o afacere
infloritoarein anii'5o, importdnddiamantepentru ceasuri din Elvetia.CAndsalariultatdlui meu a crescut,ea
a fost incAntatdsI se lase de afacereqi s[ se ocupe de
copiii ei. Femeileeraulibere si urmezeoricecarierl doreau.Diferentaera aceeaci rolul lor ca femeiegi mamd
erabine intelesqi validatdin punct de vederesocial,aga
precums-ar cuvenisdfie.
AceastapAni cAndpe scenaistoriei gi-au fhcut intrareaGloriaSteinemqi CIA-ul.
FEMINISMUL RO$U
Comunismul american qi
originile eliberirii femeilor
este o expresie o... supremafiei masculine...."VioIuI
politice gi cule strduechiiexploatdri economice,
turaleafemeilor de cdtre bdrbaSi."
VA PARE CUMVA CA eCneSTA EXPRESIE
APARTINE UNUI FEMINIST RADICAL? incercali sd
mai ghicili incd o datd! Ei bine, ea face parte dintr-un
pamflet al Partidului ComunistAmerican,datAnddin

Ior.

+8

49

L948, intitulat Femeile impotriua mitului, de Mary

Inman.
intr-o carte apXrutl recent, Feminismulrogu: Co'
munismul american gi Genezaeliberdriifemeilor, istoricul feminist Kate Weigand afirmd: ,,Ideile,activitdtile
gi tradi$ile care au emanat din miqcareacomunistda
anilor'4o gi '5o a continuatsi vectorizeze
nouamiqcare
femeilor
a
din anii'6o qi de mai tArziu".
De fapt, Weigand,lector Ia Colegiul Smith, aratd
ci feminismul modern constituie o consecinfI directd a
comunismuluiamerican.Nu existi nimic din ceeace
feminiqtii au spussau au fhcut in anii 1960-1980,care
si nu fi fost prefigurat de PCSUA(Partidul Comunist
din StateleUnite ale Americii) din anii r94o qi r95o.
Multe lidere feministe au fost ,,bebelugecu scuteceroqii", odrasleale comuniqtilor.
Comuniqtiiau fost deschizdtoride drumuri in analiza politici gi culturald a oprimlrii femeii. Ei au pus
bazele,,studiilor pentru femei" qi au pledat pentru infiintarea de centre publice de ingrijire a copilului, pentru controlul naqterilor,pentru avort Ei drepturile copilului. Ei au inventatconcepte-cheie
feministe,cum ar fi
personal
politic"
gi ,,autoconqtiin{a
ce
este
este
,,ceea
feminist5".
C[tre sfArEitulanilor'4o, PCSUAa realizatcI miqcarea muncitorilor deveneadin ce in ce mai ostili comunismului.Atunci, ei au inceput sd iEi indrepte atentia citre femei gi cltre afro-americani.Ei au sperat cI
,,supremaliamasculind" avea si ,,aducdmai multe femei in organizalieqi in lupta impotriva politicilor domesticeale RdzboiuluiRece".
Comunistele,care constituiau4o% din partid, doreau mai multl libertate pentru a participa la qedinfele
partidului. DupI publicareapamfletului Femeile impotriua mitului, in L948,PCSUAa initiat procesul,,reedu-

cdrii" bdrbalilor, pe care il recunoagtemcAt se poate de

bine astizi.
De pildX,in ziarul partidului, Muncitorul de azi,
explicaliaunei fotografii ce infhliga un blrbat cu un copilaq avansaideea cd ,,familiile sunt mai puternice qi
mai fericite dacl tatdl qtie cum si preparefulgii pentru
micul dejun, sd lege bave[ica qi sd aib[ grijd de cei
mici".
Partidul a dat ordine ca blrba[ii care nu luau in
seriosproblema femeii si fie supugi reeduclrii (,,sI indeplineascd
anumitesarcini careincludeaustudii axate
pe problemafemeii"). in r9S4, filiala din Los Angeles
i-a pus la punct pe bdrbalii care ,,acaparaudiscutiaIa
intrunirile de la cluburi, le ignorau pe tovarlqele lor in
vedereanumirii in functii de conduceresau fbceauglume degradantecu aluzii sexualereferitoarela femei".
Un film, Sarea Pdmdntului,pe care criticul Pauline Kael l-a caracterizatca ,,propaganddcomunist6",
portretiza femei asumAndu-qiun rol decisiv in greva
muncitoreascia solilor lor. ,,in ciuda dorinlelor solului
ei, Esperanzaa devenit lideri in grevaiscatd qi, pentru
prima oar6,a indrdznit si igi asumeun rol in afaraciminului. (...) Succesul[ei] politic l-a induplecatpe Ramon sI accepteun nou tip de viati familiald."
Portretizirile unor femei pline de succes,puternice,increzdtoarein eleinsele au devenitla fel de obignuite in presaqi qcolilecomuniste,precumsunt gi in media zilelor noastre.
Femeilecomunisteau impus o analizd sofisticatl
de naturd marxistd a ,,problemei femeii". Cd4ile fn
apdrareafemeilor (r94o), de Mary Inman, Un ueacde
Iupta (rgS4), de Eleanor Flexner, qiReuolufia neterminatd (L962),de Eve Merriam, au pus pe tapet opresiunea femeilor qi au criticat fbliq sexismuldin cultura de
masdqi din limbaj. De exemplu,Mary Inman a suslinut

5o

51

cd ,,feminitateaprelucratd"gi ,,accentulexageratpus pe
frumuse[e"le {ine pe femeiin sclavie.
Fondatoareafeminismului modern, Betty Friedan,a pornit de la acestetexteatunci cAnda scrisMishca Feminind (tg6g). Toate acestefemei au ascunsfaptul cI erau activistecomunistede multl weme. in anii
'6o, fiicelelor beneficiaude toate celede trebuintd,inclusiv de exemplul subterfugiului,pentru a declanqa
MiqcareaEliber[rii Femeilor.
Rdddcinile marxist-comunisteale feminismului
explicl multe despreaceastlbizari qi, in acelagitimp,
periculoaslmigcare.Astfel,devinelimpede:
. de ce ,,miqcareafemeilor" uriqte feminitatea qi
impune un concept politico-economicprecum este
,,egalitatea"intr-un tip de rela{ie personald,biologicl gi
misticd;
. de ce ,,migcarea
femeilor" imbrltigeazi qi ideea
egalit[1iide rasdqi clasd;
. de ce adeplii feminismului doresc revolu$a
(,,transformarea")
gi au o viziunemesianiciasupraunei
utopii a deplqirii diferenleide gen;
. de ce cred ci natura umanl esteinfinit maleabild, putAndfi modelatl prin indoctrinareqi coercilie;
. de ce se angajeazlin nesfArgitedispute doctrinare, nXucitorde speculative,
Eiin manewescizioniste;
. de ce, pentru ei, adevirul esteun ,,constructsocial" elaboratde oricine ar deline putereaqi de ce aparentelesunt mai importante decAtrealitatea;
. de ce respingpe Dumnezeu,natura qi dovezile
Etiintificein favoareaagendeilor politice;
. de ce refuzd dezbaterea,nu respectdlibertatea
cuvAntuluiEi suprimi vederiledizidente;
. de ce se comporti ca un cult cvasi-religiossau
precumGardaRoqie.
Este greu si nu concluzionezich feminismul nu
estealtcevadecAtcomunismsub un alt nume. Nereu52

qind sXst6rneasciura fald de clasl Eirasd,comunismul

a incurajat, in locul acestora,conflictul dintre sexe.
MiEcdrilemilitante pentru,,diversitate"qi,,multiculturalitate" reprezint[ incercareacomunismuluide a crea
alian{e,conferind puteregay-lor Ei ,,indivizilorde culoare". Astfel, trioul original al PCSUA,,,ras5,gen qi clasd",
a rdmasaproapeneschimbat,doar cd lupta de clasdniciodatdnu s-avAndutpreabine.
Termenul de ,,politic corect" provine de la Partidul ComunistRusdin anii 'zo. Folosireasa in America
de astXziilustreazl gradul in care societateaa fost denaturatd. Activiqtii feminiEti sunt, in covArqitoarealor
majoritate,niqte idioti utili de naturd comunist[. Am
vlzut aceastdsubversiunein dezintegrareacurriculumului artelor liberale qi a tradiliei libertdtii de vorbire qi
de cercetaredin universitXlile noastre.Am vizut acest
virus rdspAndindu-sein institu{ia guvernamentald,in
mediul afacerilorqi in domeniul militar. L-am vizut
c6nd feminiqtii imprdqtie isteria ,incdlzirii globale".
Aceastase intAmpl[ deoareceelita financiardsponsorizeazd,de fapt, comunismul.
,,CorectitudineapoliticS" ne-a uniformizat Ei inregimentat viata noastrl culturali. Betty Granger,membr[ in Consiliul de Administralie al unei Ecoliconservatoare,6area candidatpentru parlament,vorbeadespre
cregtereapreplui caselordin Vancouverca fiind cauzatd de ,,invaziaasiatic5".Grangera fost supusl oprobiului public in presI. Oameniiii trimiteau scrisori invenigunoaiepe peluzaei.
nateqi azvArleau
La o qedinld,preqedinteleConsiliuluide Administratie al gcolii respectivea certificat cd Grangernu este
rasisti. El a mdrturisit ci, de fapt, asiaticii sunt chiar
inrudili cu ea in urma unor cdsitorii. Cu toate acestea,
Grangera fost supusdsanctiondriideoarece,Ei aici citez: ,,aparenlelesunt mai importantedecAtrealitatea".

53

Aceasti eludarea adevirului obiectiv esteo marcXproprie comunismului.

Atmosfera de la gedint[ a fost incdrcati. BlAnzii
canadieni,cu tolii apirltori ai ,,toleran[ei",s-au purtat
ca niqte cAini turbali gata si sfAgieun iepure rinit.
Betty Grangergi-a recunoscutvina, s-a cdit Ei a votat in
favoareapropriei sanclioniri.
Acesteritualuri de autodenunlareqi cdinli, tipice
Rusiei staliniste ori Chinei maoiste, devin din ce in ce

sibilit51ii", care sd intlreascl principiile feminigtilor.

Vorbescdespre,discriminare", dar ei discrimineazi fh-

in 1980,trei femei din Leningradau fhcut ro c6pii

dactilografiate ale unei reviste numite ,qlmanah.
KGB-ul a interzis revista qi le-a deportat pe femei in
Germania.ln URSS,feminismul a iost in^mare parte

, in concluzie,ndzuinla feministd pentru ,,drepturi

egale"este o mascdpentru o insidioasdagendi comunistd. Modul de operareal comunismului intotdeaunaa
fost acelaal amigirii, infiltririi gi subversiunii,folosind
problemesocialegi politice ca pretext. Scopulesteacela
54

de a distruge civilizatia apuseandgi de a crea o Noui

OrdineMondialdcondusdde capitalismulmonopolist.
Cartea lui Kate Weigand, Feminismul rogu, demonstreazXcI agendacomunistdesteviabild gi igi continui existenfasub un nume fictiv.
COMT]NISMIIL
ingelflciunea utopicd de pe Wall Street
Bella Dodd a fost o liderd a Partidului Comunist
'4o.
Carteasa,$coodin America(PCSUA)in anii '3o gi
Ioinhtnericului'(tgS4, demascdcomunismulca fiind o
ingellciune uneltitl de bancheri pentru a ,,controla
omul obiqnuit" gi pentru a pune bazeletiraniei universale.Normal, aceasti carte importanti este epuizatdqi
nu e de gdsit in niciun anticariat. (Eu am gdsit-o prin
imprumut interbibliotecar.)
BellaDodd s-andscutin Italia pe la r9o4, purtAnd
numele de Maria Asunta IsabellaVisono. Femeietenace qi cu o minte sclipitoare,ea a absolvit ColegiulHunter qi Facultateade Drept a Universitefli din New York.
A ajuns preqedintd a Uniunii Profesorilor din invitlmAntul.destat din New York qi a fobt membrd a Consiliului National al PCSUApAnI in 1949.
Dodd descriecomunismul ca pe un ,,un cult straniu qi ocult", al cirui scop este distrugereaCivilizaliei
Occidmtale (adicd creqtine).Milioane de idealiqti naivi
(,,inocen{i")sunt inqelati prin discursul sdu despreajutorarea celor siraci, insl adevdrulesteci fintegte doar
cdtre oblinerea puterii. De exemplu, Dodd a remarcat
ci nu seintreprindea niciun fel de anchetl social5la sediile partidului.
un partid revolu[ionar, nu
unul reformist", i "suntem
s-a replicat.

55

CREAREA DE ,,FIIME TIMANE

CARE SA SE CONFORMEZE"

SUBVERSIT]NEA STATELOR I]NITE

DIN ANII 'go

Partidulcomunistopereazdprin infiltrareaqi subminareaunor institulii socialecum ar fi bisericile,qcolile, mass-mediaqi guvernul.Scopulsiu esteacelade a

,,creanoi tipuri de fiinle umane care sI se conformeze
planului lumii, pe careei cu increderese aEteaptisI o
controleze".
De exemplu, Dodd dezvlluie faptul cX rroo de
membri au devenitpreoli catoliciin anii'3o. De asemenea,partidul a subminatsistemuleducalionalprin acaparareaasociatiilorde profesori qi a societdlilorgtiintifice. Doar cei careacceptau,,viziuneamaterialist5,colectivistl, interna{ional5a luptei de clasd" erau promovati.
Antrenareafemeilor in efortul de rizboi convenea
programuluicu bXtaielungl al comuniEtilor:,,partidul
a fhcut tot ce a putut ca sd le convingi pe femei s[
mearg[ in industrie. Designeriilor vestimentariau creat stiluri specialepentru ele, iar compozitorii lor au
scris cAntecespecialepentru a le stimula...Condiliile
din timpul rlzboiului, plinuiau ei, aveau si devind o
parte permanenti a viitorului program educalional.
Familia burghezd ca unitate social5trebuia sI devind
perimat6".Nu trebuia si mai existenicio familie in afara partidului gi statului. Dodd a ajutat la organizarea
CongresuluiFemeilorAmericane,carea fost premergltor miqclrii feministe.
,,Deoareceera o miEcarecare milita, chipurile,
pentru pace,a atras multe femei. insd, de fapt, a fost
doar o reinnoitl ofensivi pentru controlareafemeilor
americane...Ca gi tineretul qi grupurile minoritare,ele
sunt vdzute ca o forld de rezerv[ a revolu[iei, deoarece
ele sunt mai ugor de miEcatprin chemdrila apel de ordin emotional."

CAndFranklin DelanoRoosevelta recunoscutRusia in rgSB,el a inchis inadins ochii la amplul program

de spionaj gi subversiuneal PCSUA.Liberalii au negat
cd aqaau stat lucrurile qi s-au plAnscd are loc ,,ovAnStoarede vrijitoare".
Dar ca sXvezi! ,,Guranebunuluiadevlr griieqte."
O noud carle (Lumea secretd a comunismuluiamericon, 2oo3), care este fundamentatdpe arhivele nou
deschisede la Krernlin, confirmd faptul cI PCSUAa fost
o marionetda Moscoveiqi cI administratialui Roosevelt a fost, practic,impAnzitdde agentisovieticiprecum
Alger Hiss,Harry Hopkinsgi Harry DexterWhite, ca sd
dau doar cAtevanume.
Anii de rdzboi au cunoscut momentul in care
PCSUAa renunlatla ideealuptei de clasdqi s-a al5turat
aEa-numitei,,administraliia progresuluimuncii" a lui
Roosevelt,din care fhceauparte qi ,,capitaliqtiiprogresiqti".Partidul Comunistiqi asumaacum responsabilitateade a institui o disciplin5 de fier pentru clasamuncitoare.Niciun muncitornu mai era acumindeajunsde
eficient ori indeajunsde necruldtor in a inlbuqi grevele,
in weme ce salariileau mai
ori minimalizaplAngerile...
crescutputin pe parcursulacelorani, ele nu se comparau cu creqtereaprofiturilor gi a controlului monopolului asupra necesit[1ilor de baz6... productia de rdzboi
era in principal in mAinilea zecemari corpora[ii...comuniqtii au aduscu grijX la t[cere astfelde informalii.
Anii de rdzboiau cunoscuto uimitoarearmonizare intre Partidul Comunistgi elita financiarddin America. Elita a finanlat o sofisticatdagen[iede propagand[
numitd Institutul Rus, localizatX pe Park Avenue, in
apropierede Consiliul de Relalii Externeal lui Rockefe-

S6

57

ller. Aici, ,,nume mari, precum Vanderbilt, l,amont,

Whitney qi Morgan, se impleteaucu cele'aleliderilor
comuniqti".
La insistenla lui Roosevelt, Stalin a ,,dizolvat"
Kominternul,pentru a facePCSUAsi arateca un partid
american.Liderul PCSUA,Earl Browder, a dobAndit
faiml nalionaldqi seconsultacu miniqtrii din cabinetul
lui Roosevelt.Efortul de rXzboiconjugatamericano-rus
urma sdfie temeiulNoii Ordini Mondiale.lnsd, inexplicabil, politica s-a schimbat Ei Browder a displrut rapid
in anonimat.Dupi cAtese pare,elita financiari a decis
cd nu era timpul potrivit pentru un guvernmondial.Un
RIzboi Receavea sI fie mai profitabil. Lui Dodd i s-a
spusc5,pe viitor, partidul aveasi seafleadeseain opozilie nu doar cu guvernul,ci qi cu muncitorii din SUA.
vizut acum cd, nutrind celemai nobile inten,,,4.m
qi
dorinte de a sluji muncitorii, (...) eu qi alte mii
fli
asemeneamie am fost momili cltre tridarea tocmai a
acestoroameni.(...) FIrn sI qtiu, am fost de fapt de partea celorcareau ciutat distrugereatirii mele."
Ca'nigte qoarecisperiati, membrii PCSUAs-au
grlbit si adoptenoualinie a partidului.Dodd a incercat
si se retragd,insi i s-a spus: ,,Nimeninu pleacXdin
partid. Ori mori, ori eEtiazvArlitafari".
PAnd la urmd, Dodd a fost etichetati ca fiind
,,anti-negri,anti-portorican[,antisemit5,anti-muncdqi
apdr[toarea moqierilor".VI sunl cunoscut?Dupd mai
bine de doulzeci de ani de sacrificiu neincetat,ea a rdmas fhrl familie qi fHrdprieteni. Partidul fusesefamilia
sa. ,,Ceipe care partidul ii ura deveniseri Ei cei pe care
eu ii uram."
,",{ceastaeste cheia cHtre inrobirea mentald a
omenirii. Individul devineun nimic (...), el functioneazi ca unealtdfizici a unui grup decizionalsuperior(...),
el estetotalmente incongtientde planurile pe care acest
grup decizionalsuperiorle nutreEtepentru a-l utiliza."

Bella Dodd a fost circumspecti cu privire la oamenii din spatelePartiduluiComunist.I s-a spusodati
sd telefonezela doi multimilionari carestdteaula HoteIt:J Waldorf Totaers,daci pierdea contactul cu Moscova. In alti parte,se referXla ,,oputeremondial5secretl
gi line organizat6".in mod evident, se temea sd fie
candidi. Suspecteazi cd ,,sinuciderea"unui lider al
PCSUAa fost de fapt o crimd.
insi ea oferdl totuqi, un posibil indiciu. Ea spune
cd fiecare dintre cele nouX etaje ale sediului central al
partidului, situat la 35 E 12th St. era consacratafacerilor PCSUA.La etajul al gaselease aflaubirourile editurii ziarului idiq, Freiheit, qi ,,Comisia eweiascd".
intr-adevdr, eweii alcdtuiau o parte insemnatl printre
p6cIlilii racolatide comuniqti.
,,Ceeace mie imi deveniseclar era intelegereasecreti dintre acestedoul for[e: comuniqtii cu planul lor
de control al lumii gi anumite forfe mercantile din lumea liber[, ambele dispusesi facd profit din vdrsarea
de sAnge."Ca ,,opiesi dintr-un pruzzlecareintr-un final
formeazi intregul", Dodd ne deapinl povesteavasului
Erica Redd,ilustrativd pentru ,,sutede alte povegti".in
timpul Rizboiului Civil Spaniol, americanii au donat
bani pentru incircarea vasului cu medicamentegi hranI pentru Spania.Comunigtii au deviat insd vasul cltre
Rusia. Cenzura este vitald pentru comuniqti, afirml
Dodd. ,,Adeseoriam vizut lideri sco{ind cidi din rafturile caselormembrilor partidului gi ordondndu-leacestora si le distrug5."
Comunismuleste,in fibra sa, un sistem amigitor,
de control internalional al elitelor. Nu a fost suprimat
pe timpul epocii lui McCarthy, ci s-a metamorfozatde
fapt in Noua StAngd,contraculturd, drepturile civice,

58

59

,,O PUTERE MONDIAIA SECRETA $I

BINE ORGANIT/{IA"

miEcirileanti-rizboi gi de eliberarea femeii Ei,mai tArziu, in exploziade ONG-uri qi mijloacemedia,facliuni

ale partidelor democraticeqi republicane,grupuri liberale, sioniste, muncitoreqtiEi .de drepturi ale gay-lor.
AsemeneaPartidului ComunistAmericaninsuqi,aceste
grupuri sunt controlatede la vArf,aEacd membrii lor nu
iqi dau seamacd sunt folosili.
Impotriva obiec{ieici uneledintre grupurilemen[ionate mai sus se opun globalizlrii, Dodd oferi exemple in care Partidul ComunistAmericana sprijinit de
ochii lumii cauzepe carevoia de fapt sdle saboteze.
In concluzie,comunismulesteun plan ticluit spre
a-L inlocui pe Dumnezeucu o clici a celor superbogali
la conducerealumii. Esteo inqellciuneutopicd,pusl la
calede cei boga{ipentru a zddlrnici visurile oamenilor
obignuili qi pentru a frAna progresul uman. AcelaEi
complotuman se afli in spatelea mai tuturor rdzboaielor, inclusiva celuidin Irak.
Precursoral Noii Ordini Mondiale, comunismul
imbrltigeazi idealurile fraternitetii, pXcii Ei egalitilii
pentru a ne amigi. S-a fhcut stIpAn pe ochii, urechile,
mintea gi sufletul societ[]ii. Mai tot ceeace trece drept
adevir in media qi qcoliesteparte a acesteimonstruoise ingeldtorii.Expresia,,politiccorect",cu o largd utilizarein America,esteun vechi termen inventatde Partidul Comunist. Politicienii noEtri sunt in marea lor
parteori nitAngi, ori triddtori.
FeminismulestecomunismatAt in origine cAt qi
in spirit. Pretinde ci ap[rd femeile,cAnd de fapt caitreazdambelesexeqi distrugeunitateasocialXde bazi,
familia. Promovareahomosexualitdliica,,alegere
a unui
stil de via!5" pentru heterosexualieste, de asemenea,
parte a acesteiinqel5ciunineobr[zatea elitelor,menitd
a ,,creanoi tipuri de fiinte umanecares[ se conforme2e"...

6o

Civilizatiaapuseandesteasemeneaunui vas care

selupt[ cu valurileintr-o mare a riului gi, totuEi,pasagerii sunt prea indugiin eroaregi cu capulin nori cd si
realizezece se intAmpld. Bella Dodd a ar,rrtcurajul de a
trageun semnalde alarmdcu cincizecide ani in urm5.
Nu e niciodatl preatArziusi te impotriveqtitiraniei.
MONOLOAGELE VAGINULUI
Impasul feminismului
in octombriezoot, in weme ce pesteAfghanistan
c[deau bombele cu nemiluita. iubitorii de teatru din
WashingtonpldteauSo-7ode dolari pe un bilet la Teatrul National ca si vadi piesa lui Eve Ensler, Monoloageleuaginului. Aceastdpiesl ilustreazl de ce islamul radicalse prea poatesI fi declaratrizboi Americii. Piesapretindeci vorbeqtedespredrepturile femeilor. De fapt, nu este altceva decAt o lecturl publicd a
unor pagini de pornografielesbiandcAtse poatede explicitl. Monoloageleuaginuluf reprezintdo celebrarea
lesbianismului,cares-ajucat in nu mai pu{in de z5 de
tlri, inclusivin Turcia gi China.Exportlm homosexualitatea.qidezintegrareasociali, care ,,mergela pachet"
cu aceasta.
Fundamentaliqtiimusulmani cred cI cultura lor
esteamenintati. Ei se luptd sd iqi plstreze sotiile qi copiii, carereprezintdviitorul. Daci sotiilelor se infecteanoastrl, ele vor deveni ,,indezI de homosexualitatea
pendente"ca birbatii. Ratanatalitltii lor va scldea,dupI cum a scizut a noastrd,iar familiile qi cultura lor se
vor dezintegra.In tdri cu un minim sistemde securitate
social[ guvernamentald,
familiile qi copiii sunt elemente esentialesupravietuirii.
Monoloageleuaginului prezintl o trist[ imaginea
vielii pe carefeminismula adus-ointr-un impas de ne6t

deplqit. Esteun strig[t angoasatde rechemarea iubirii

masculine,articulat de o generaliede femei amXgitede
feminism,carenu mai au alti qansXdecAtsd devindlesbiene.Pentru femei,caresunt literalmentefldmAndede
iubire, piesa oferd o vibrantd experienldde intimitate
sexuald.Pentru tinerele femei care nu gtiu cd se poate
mai bine decAtatAt,esteo iniliere in lesbianism.
Constituitdsub forma unor interviuri cu femei care vorbescdesprevaginelelor, piesapretindecd salveazi organul genital feminin de ,,neglijarea
cultural5".De
exemplu,piesadescrieun grup de discutiiin carefemeile se examineazlcu oglinjoarede buzunar.,,imi evocl
ce vor fi simtit astronomiicu primele lor telescoape",
spuneEnsler.
Ele dau poreclevaginelorlor, le imbracdin straie
imaginare gi iqi inchipuie ce ar spune daci ar putea
vorbi (de exemplu,,,UndeesteBrian?").Laun spectacol
sustinut la Madison SquareGarden,r8.ooo de femei,
adusepe culmile freneziei,au inceputsI strigeiar qi iar
termenulobsedant,in variantasarulgari.
Mai bine ar fi scandatnumele organului genital
masculin,deoarecein cazulacestoraestecategoricvorba de fapt desprepierdereadragosteiunui bdrbat.PierzAndu-gitinerelea qi feminitatea, respingAndori demasculinizAndbdrba{ii, milioane de femei au rimas
acum,din perspectiv[sexuald,cumva,in aer.
Ambele sexeau nevoiede validare. Bdrbalilor din
zilele acesteanu le plac feministele,iar feministele qtiu
asta. De fiecare dati cAnddeschidemtelevizorul,ddm
pestevreo femeiecareoc[rdgteori facepraf un bdrbat.
Birbafilor Ie displacefaptul ci femeileau acaparatrolul
masculin qi l-au lepldat pe cel feminin. Cred ci este
exact ceeace experiazi Ensler atunci c6nd spune: ,,LIra
fatd de noi inEine este doar ura fald de cultura patriarhali gi reprimareainteriorizatd".

Femeileau dreptatesd se simtd neiubiteEi neimplinite. EnslerspunecI femeilevor sd fie folosite pentru a zdmislicopii: ,,Vaginulmeu m-a ajutat si nascun
bebeluEgigantic.CredeamcI o si mai facl a$a ceva.
Dar nu". Rezultatulesteun profund sim[ImAnt de goliciune gi de nevoielduntricd. ,,Vaginulmeu wea sd ajungd mai in adAnc.Vaginul meu este insetat de profunzimi. Ii estefoamede siruturi gi de gingdgie.Vrea sd nu
mai fie mdnios.Vrea totul. Vrea sd vrea. Pur qi simplu
vrea".
Separecd doar un bdrbatpoatepune balsampeste aceastdran5. Ensleril descriepe iubitul ei, Bob, c5ruia ii pldceasd se uite la organeleei genitaleqi a fbcut-o sI aibd o pirere buni despreea pentru prima oard. Nu ne-a spusce s-a intAmplat cu Bob. Singurii alli
bXrbati din piesdsunt primul sot al lui Ensler, un donjuan, gi niqteviolatori de prin Bosnia.
Astfel,Monoloageleuaginului devinerapid o cronicd incitantd a sexului lesbian. in primul rAnd, fixalia
pe organelegenitaleale femeilor estepur[ homosexualitate. Imi cer iertare pentru ceeace va urma, insX incercsi transmit savoareapornograficla aga-ziseipiese.
Autoareaintervieveazdo femeiecare a fost jurisconsult
qi cares-aimbogitit ca gigololesbian.
,,SuntatAteafemei neimplinite", spune ea. ,,Femeilemd plitesc sd m[ imbrac ca un bdrbatEi s[ le domin". Urmeazi o descriereprecisda artei ei (,,suntpatru degetein mine,doudale ei, qi doui ale mele")careo
aprindepe Ensler: ,,Haide",am spus.,,Pitrunde."
O fetil[ de rz ani descriecum mamaei a ldsat-oin
grija unei femeide z4 de ani, frumoasdqi de lume, care
mai apoi i-a trddat incredereaintrucAta fhcut sexcu ea:
,,Eami-a transformat biata pipilicd intr-un fel de paradis". Ensler se coboardpAni la nivelul povestioarelor
infantile de genul ,,[i-o voi arita pe a mea dacd gi tu
mi-o arili pe a ta". Ea o intreabl pe o feti!5 de gaseani

6z

6g

a ce miroase vaginul ei (a fulgi de zdpad5?).Ea ne informeazil cI clitorisul are de doul ori mai multe fibre nervoase decAt penisul: ,,Cine are nevoie de o pugcl dac[
are o mitralierd?" Tot ea descriepum qi-a descoperit clitorisul pentru prima oarl: ,,Mi-era cald, qi pulsam toatX, qi eram gata, qi atAt de plinX de viald". Pot oferi mai
multe amlnunte, dar a[i inteles ideea.
Indicatorul anemicei noastre bune-cuviin{e, a depravdrii qi a autoamdgirii noastre ne este dat de faptul
cI niciun critic din media nu a dat verdictul adevdrat
pentru aceastdpiesd. ,,Ensler este plinl de umor qi de
pasiune", spune Los Angeles Times. ,,O tulburltoare
rapsodie a esenlei feminine", crede The Chicago Tribune. ,,Fascinant[, hazlie qi aproape insuportabil de emo{ionantd", exultl Variety. Piesa a fost jucati in sute de
oraqe qi universitdti americane,gi in tlri de la RomAnia
pAn[ la Zair. Distributia a inclus actrite celebre precum
Meryl Streep, Jane Fonda, Calista Flockhart gi Angelica
Huston. Ensler gi cei de teapa ei incearcd sd pozitioneze
acestjalnic abecedarlesbian in curentul majoritar. Gloria Steinem scrie cd, ,,parcurgAndacestepagini, b[rbatii
qi femeile se vor simti mai liberi in interiorul lor qi mai
liberi unii fatl de al1ii".
Este tipic feminiqtilor s[ inf6liEeze lesbianismul
ca emancipare. Ensler este qi ea ,,rezultatul"supravietuirii abuzului sexual al tatdlui ei. Ea gi-a legat piesa de
carrza politizatX a eradicirii violenlei impotriva femeilor. Ura sa fald de heterosexualitate este evidentl prin
alegerea sirbltorii de Valentine's Duy, redenumitd
,,V-Day", adicd ,,ziua anti-violenli", pentru ziua in care
sd ii fie jucatd piesa. Ea i-a spus lui Molly Ivens in revista TIME cd familia patriarhal[ (adicd nuclearX) este o
,,institulie muribundd". Aceasti expresie aminteqte de
metodologia comunist[.
Familia nuclear[ este institutia primordiall a heterosexualitetii. inainte de,,revolulia sexuald", femeile

iqi doreau cdsitorie gi familie, fapt ce constituie un

comportament heterosexual. Aceasta satisfhcea cele
mai profunde nevoi psihologiceale ambelorsexegi confereaun mediu slnXtos pentru creqtereacopiilor. Dupd
revolulia sexuall, birbatii qi femeile s-au angajatin sexul promiscuu,careera tipic mai degrabl homosexualilor. Femeile,din ce in ce mai independenteqi mai increzute,nu au mai fost in stare s[ intemeiezecisnicii
durabile. BigAndu-li-sein cap ci ,,lepot aveape toate",
au ajuns acum frustrate gi inveninate.
Ironia ce transpare din Monoloagele uaginului
este cd feministele, care de reguld se plAng ci femeile
sunt tratate ca niEteobiectesexuale,au salutat cu entuziasmpiesa.in ea, iubirea nu estenici mlcar in treacdt
amintitl. O altd ironie estecd feministelecred, dupd cAte se pare, ci in cazul lesbieneloreste cAt se poate de
normal ca o persoandadultd s[ aibl relafii sexualecu
elecredcI pot pAngdri
un copil de rz ani. De asemenea,
inocen{aunei fetile de gaseaniqori cu intreblri intruzive. intr-un final, mai estenevoieoaresd men[ionezfaptul cd piesajigneqte gi distruge misterul, candoareaqi
pudoarea,care reprezinti esentafeminitilii mature?Ca
feminismulinsuqi,piesaMonoloageleuaginului se deghizeaz[.intr-un manifest de apdrare a femeilor. De
fapt, est6 tocmai invers, gi anume: un atac violent gi
morbid impotriva femeilor.

6+

6S

VTOLENTA DOMESTTCA
Zorii statului feminist poli[ienesc
in r93r, cariera actoriceascda lui Clark Gable a
prins aripi cAnd a doborAt-o cu un pumn pe Barbara
Stanwyckin filmul Night Nurse. A primit 1o.ooo de
scrisoride la admiratoareleentuziasmate.

Astdzi,supereroiiqi supereroinelein mod curent

se pllmuiesc pe mareleecran,dar, dacdoamenii obiqnuili nu fac nimic mai mult decAtsdiqi deaun brAnci,ei
pot fi arestatipentru ,,violentdconjugali".
B[rbatii risci inchisoarea,amenzi,pierdereafamiliei, a caseiqi a slujbei,numai dac[ se ceartdcu o femeie.Acestaesterezultatul foarte rdspAnditeipolitici a
,,toleranteizero", care incadreazd,la categoriaviolentei
domesticeorice fel de contact fizic, indiferent cAt de
inofensiv ar fi acesta.Aceasti acuzatieeste fhcutd de
stat chiar dacI victima obiecteazlqi nu s-a produs nicio
vltimare.
Polilia protejeazifemeilede ochii lumii, dar scopul sdureal esteacelade a sl[bi autoritateablrba]ilor Ei
de a-i persecutape heterosexuali
in general.Esteun alt
front al campanieielitei Rockefellerde degradarea societdlii, de distrugerea familiei gi de diminuare a populatiei, front ce doreqtesI faci heterosexualitateainaptd
de func{ionare.

,,Femeilefac falseacuzaliiintr-o nebunie",a spus

un jurist. Nu existdniciun fel de amendi pentru aceastl
faptd.
Un birbat spuneacI amanta sa l-a acuzatfals,
pentru a-l da afard din casi. Prin geamul din spate al
maqinii de polilie, a vlzut-o st6nd pe peluzl cu noul ei
iubit.
Un alt bdrbat a auzit ,,binecunoscutulciocdnit in
uqI" pe la ora 2 noaptea,dupl ce rupseserelatia cu iubita sa putin mai deweme. Ea l-a acuzatcI i-a tinut
mAinile(pentru a o impiedica sI il pocneasc[).A trebuit
sXpldteasclo sumi substantialdpentru amendaprimiti qi a fost la un pasde a-qipierdeslujba.
Majoritateaacestorcazuri sunt ,,suspendate"
dupl
multe infhliq[ri la tribunal deoarecefemeile nu mai vor
si depunl mdrturie sau estecuvAntullui impotriva cuvAntului ei.
BINEAIVENIT IN
NOUAORDINE MONDIAIA

ZONA DE PERICOL
Toatecupluriletrec prin momentede stres,mai ales daci au copii.Acum,dacdunei femeiii sarelandIra,
ea igi poateincarceraso{ul pur gi simplu formAnd9rr.
Pentru bdrbat, e un fel de sabiea lui DamoclesatArnatd
deasupracapului.
Polilia submineaziautoritateamasculinS.Un birbat gi-a numit solia ,,leneqd".Un vecin i-a spus ,,si ii
dea o lectie". Aqa cd ea a chematpolilia qi a depusfalsa
acuzatiecum cI el ar fi pllmuit-o.
,,,{,cumea are nevoie de ajutor pentru copii, insd
noi trebuie s[ locuim separat",a spusel in afaracurfii
dejudecatX.,,.A,cum
estetare necdjit[ qi regretd."

Politica ii obiqnuieqtepe oameni cu imixtiunea

poliliei in viata lor personali, care este un specific al
dictaturii.
A aveao disputl acum esteun delict. ,,Peretiisunt
sub1iri",spuneaun cuplu. Au fost aresta{i dupd ce un
vecin a auzit cd ridicaserl vocea unul la celdlalt. Un
martor a mirturisit cd nu s-au atins unul de celllalt,
dar poliliqtii nu au putere de deliberare.
Oamenii iqi pierd respectulfatd de lege. ,,Chipurile, esteo !ar[ liberd, dar nu prea mai arati a fi liber[",
mi-a spusun birbat.
Proceduraesteo grotescdaflare in treab[ in care
sunt implica[i o mullime de oameni din polilie, inchisori, tribunale, din sferaasistenleisocialeqi a consilierii

66

6z

psihologice.Ei ingroaq[ rAndurilebirocrafiei,fapt care

are o mizd economiclin noua ordine mondial5a elitelor.
in Winnipeg, unde locuiesceu, jumitate din numlrul de rzoo de poliliqti seocupl de violen[adomesticd. ,,Pentrumine, statisticaesteuluitoare",a spusqeful
Poliliei, Jack Ewatski, pentru Presa Independentddin
Winnipeg.,+A.ceasta
ne supunela o presiuneconsiderabilI, cdci afecteazdposibilitatea noastrl de a supravegheaordineain oraggi altesectoarede activitate."
Mai mult dejumltate dintre delinulii de la suprapopulatul,,CentruRemand"sunt bdrbafi clsdtorili. Facilitlti specialeau fost createin plus la un penitenciar
pentru a gizdui incd zoo de ,,bdrbalisuspec{ide violentd domesticd".Majoritateaacestorbdrbali nu au fost
condamnatiinci de nimic.
BANAL iN PNOCENT DE
NOUAZECT [d. SI]-IS.
Am intervievat in jur de 65 de persoaneacuzate
de violenld domestici in cadrul celuilalt site al meu,
www.zerotolerancesucks.com.
Majoritatea acestorbirba{i au mijloace limitate. Certurile lor sunt de reguld
banale,inofensivegi pe fondul consumuluide alcool.
Am cunoscutdoar o singurd persoani care poate
fi incadrati in categoria,,femeiimaltratate". Chiai qi o
astfelde persoani doregtesd aibd dreptul de a alegedacd sd il denunfe sau nu pe cel ce o maltrateazd,cdci ea
simte cd poatefacefa{I singurdsitualiei.
Un avocatcu experienti cares-a specializatin violenta domestici confirmd cd doar la rc%odintre clien[ii
sdi li se potriveqteprofilul de birbat careiqi bate nevasta. Majoritateaoamenilor cheamdpoli{ia ca sd potoleascdo situalietensionati,sfArqindinsd prin a fiires68

ta!i, amprentali qi intemnitati. Dupi acesteincidente,

iqi pierd slujbelegi le este dor de muncI. in afara de
faptul cd nu se mai pot intoarcela caselelor.
,,LJneoricer palme", mi-a spus un bdrbat. ,$i ea
mi-a servit odatduna. Am impins-o din caleamea gi am
plecat.Suntemun cuplu normal. Am awt o noapte mai
dificilI. Nimeni nu a fost rdnit. Niciunul nu l-a acuzat
pe cel5laltde ceva."
Nu scuzori incurajezviolenla domestic[ de niciun
fel. lnsl majoritateaacestorincidentenu ar trebui sI
aibi implica[ii penale.Polilia ar trebui sd facd acuzatii
numai in cazulin carecinevaa fost lovit ori dacddepune plAngere.Ar trebui ca poliligtilor sd li se ofere posibilitatea de a discernedacdplAngereaesteuna serioasd.
Dacddoi bdrbati aflati intr-un bar se iau la bXtaie,
existd un proces de mediere. Nu se fac acuzatii de la
prima ofensi. De ceindrdgosti[ii sunt tratati diferit?
Ca sd inchei aceastdidee, pot si spun ci in cele
douizeci de vizite intreprinse prin tribunale am vizut
doar un singur cuplu format din persoanede acelaqisex
(douI lesbiene),deqiesteun fapt pe deplin cunoscutcd
violenta domestici este extrem de frecventl printre
homosexuali.
FEMEILE FAVORIZATE SI,

iN acmagr rrMP, PERSECUTATE

Spuneaun avocat:,,Femeiledetin controlul. Polilia adeseorirefuzdsXaccepteacuzatiaveniti din partea
unui bdrbat. CAndo femeiel-a muqcatde degetpe soful
ei, un politist i-a spus: <Ce cduta degetul tdu in gura
ei?" Unui alt birbat i s-a spus ,.s[ rabde ca un b[rbatr>".

$i, totugi, sistemul este capricios. Femeile sunt

adeseapersecutate.O mamd cu patru copii aflatd in
6g

programul de asisten[[ socialdl-a pllmuit pe so[ul ei

neoficial,cAndacestai-a spusci lui nu ii pasdde copii.
A impins-oin pereteqi a chematpolilia.
Numai pe ea au arestat-o. ,+A,staprimesc in
schimbulonestitdtii",spuneaea.,,Nuin[elegde ce sunt
persecutati."O altdfemeiel-a pdlmuitpe prietenulei deoareceel s-a ardtatnepdsdtorcAndea i-a spuscderainsdrcinatdcu copilul lui. El a chematpolifia gi ea a fost arestatd.Taxelegale:1200de dolari.
O alt[ femeiea spus:,,Fostulmeu prieten m-a sunat din inchisoare.DupXdoui zile a ieqit qi a reinceput
sd mi deranjeze.Ce sensmai are si chemi polilia? Nu
meritd efortul".
in iuregul acestorcazuri banale,femeile aflate in
reald primejdie sunt ignorate. Activigtilor feminiqti nu
le pasl de femeilecaresunt
pat cu duqmanul".Ei se
"in
folosescde femeile in pericol
doar pentru a promova
agendalesbianl a elitelor.
o MASCA,RADA DE JUSTTTIE
Politica toleranfei zero transform[ intr-o farsi
principiile justitiei. O reali infracliune (de pildI, o rdnire) trebuie si se petreacdinainte ca cinevasI fie arestat
qi incarcerat.Ar trebui sd existeprezumlia de nevinovltie. Ar trebui sI fie adusedovezi,nu doar vorbelecuiva.
Violenta domesticl nu a fost o mare problemi
inainte ca feminiqtii gi elita care ii sponsorizeazdsd o fi
inventat. Nu este nici astdzi o problemd. De exemplu,
conform Sondajului Social General din Canada din
Lggg, doar 7%"dintre persoaneleimplicate intr-o clsdtorie oficialX ori in concubinaj au experiat ,,un anume
fel de violenfd" in ultimii cinci ani.
Rata homicidului conjugal in cazul femeilor este
qapte
de
la un milion in Canada.in SUA,rata uciderilor
7o

in cazulsoliilor/prietenelor se aflXin procenteintre r Ei

4la mie in functiede ras[.
CONCLUZIE
Cevafundamentala luat o intorsdturdanapodade
s-a ajuns ca forfa polilieneascdsd se ocupede ciorovdielile dintre so!i. Heterosexualiiar trebui sI setrezeascd
qi sI ia atitudine. De pestepatruzecide ani ne afl5m sub
un atac suslinut. Nu esteintAmpl5tor faptul ci rolurile
de femeie Ei de mamd au ajuns sI fie stigmatizate,iar
b5rbafii si fie demonizati. Nu este intAmpldtor faptul
cI, precumse petrececu bolnavii in faz[ terminalS,auzim puline discutii despreviitorul nostru colectiv.
Societateaeste victima unei campanii insidioase
de persecutarerealizati de elite, de oamenii politici gi
de cei responsabilide ingineria social5.Este timpul si
spunem elitei noastre inchinltoare la Lucifer: ,De
ajuns!"
ORDINI.]LLI]MINATII
O conspirafie monsbrrcas{
dincolo de orie imagina[ie
,Indiuidul estezdrobit in infruntarea directd.cu o
orice
conspirafieatdt de monstruoasdincdt depd.gegte
(J.
imaginasie." EdgarHoover)
Lumease afld in maleficastdpAnirea unui cult satanic. Oameniiscuturddin cap a neincrederela ceamai
micd aluzie,insd dovezilene sar zilnic in ochi.
GeorgeW. Bush,preqedintele,,Lumii Libere', este
un membru al filialei ,,Skulland Bones"(,,Craniugi Oase") a ordinului Illuminati. Tatil sIu, bunicul siu gi unchiul sdusunt, de asemenea,
membri.
7L

in autobiografiasa, Bush scrie: ,,in anul terminal

am intrat in Sku/l and Bones,o societatesecretd,atAt
de secreti incAt nu pot sXspun nimic mai mult". in luna
augusta anului 2ooo, el spuneacd ,,moqtenirea
sa este
partea ceeace sunt eu acum".
Nu esteaici un conflict de interese?Cum poateun
om s[ detinl un post public - ca sXnu mai menfion5m
faptul cd estevorba desprecel mai important - EisI facd
parte in acelagitimp dintr-o ,,societate
secret5"?Dacd
aceastdsocietatear fi inofensivd, ar mai trebui sI fie
secretd?
$i inci ce societatesecreti esteaceasta!Illuminasunt
mAnace a manewat pe ascunstoate nenorocitii
rile epocii moderne, inclusiv Revoluflile Francezi Ei
Rus[, comunismul, Marea Depresiuneqi nazismul.
Pentru a influenfa cursul istoriei ai nevoie de bani, iar
indivizii ce conducordinul Illuminati ii au din belqug.
E timpul sa privim realitatea in fa!5. Legile lui
Murphy se aplicd nu doar in eazindividual,ci qi omenirii, in intregul ei. ,,Daci ceva poate si meargl rlu,
atunci a$ava fi". Ei bine, deja s-a intAmplat aqa.Lumea
esteguvernatdde un cult satanic.

cRrrP;kffiil#'flo*",
Illuminatii iqi au originile in cabalaeweiascd,cultele mistericebabiloniene,credinleletemplierilor, practich inchinareala Satan qi rAvnescputereaabsoluti. pe
r mai t776, Adam Weishaupt,profesorla Universitatea
din Inglestadt, in Germania, a fondat ,,Ordinul
Illuminati". Mulli cred cI Weishaupt ar fi fost finanlat
de Printul William de Hesse-Kassel
qi de bancherulsiu,
MeyerAmschelRothschild,cel mai bogat om din lume.
72

Scopulilluminalilor esteacelade a distruge civilizalia apuseaniqi de a construio noud ordine mondialX

sub cArmuirealor. Metoda lor este aceeade a diZolva
coeziuneaunei natitoate legdturile sociale(ce creeaz6.
nemulluexploatAnd
rase,
familii,
institulii)
uni, religii,
mirea social5qi f[gdduind o epocl de aur a ,,fraternitilii
umane".
Atraqi de fhglduinla puterii qi schimbXrii,oamenii
au slujit cauzei,fhrl sX iEi dea seamape cine sau ce
sprijineaude fapt. Weishaupti-a indemnat pe cei ce
l-au urmat sI ,,practicearta prefXchtoriei".Celor proaspdt racolaf li se spuneacI ordinul illuminatilor exprimi spiritul original al cregtinismului.Weishauptse minuna constatAndcd qi oamenii Bisericii puteau fi duEi
de nas. ,,O,oamenilor,de carelucru nu a[i puteavoi oare fi convingi?" (Nesta Webster, Reuolulia mondiald.,
tg2]^,p.27).
Illuminalii au avut un rol important in fiecare
aga-numitl miqcare ,,progresistd"a ultimilor zoo de
ani. in anul r8gz, William Huntington a fondat la UniversitateaYale organizalia ,,Skull and Bones" (Filiala
g22 ailluminalilor bavarezi).Membrii purtau un capde
mort pe piepturile lor qi fhceauun legdmAntpe carejurau sX'l pdstrezesub pedeapsacu moartea.,,Ordinul" a
devenit apanajul familiilor de frunte ale Noii Anglii,
mulli imbogdlili de pe urma negotului cu opiu. Dintre
acesteafXceauparte familiile Whitney, Taft, Buckley,
Lowells, Sloan, Coffin qi Harriman. Nici familia Bush
nu a fost strhind de aceast5poveste.
De mai bine de 1Sode ani, membrii ordinului au
condus lumea de pe func[ii importante din domeniul
bancar,al serviciilor secrete,al mass-mediei,al justiliei
Ei guvernului. Printre aceEtiase numdrd functionarul
prezidenlial Averell Harriman, liderul anti-rizboi
William SloanCoffin, magnatulcarea lansat gi supervizat revistele Time gi Life, Henry Luce, secretarul de

73

rizboi al lui Truman, Henry Stimson(responsabilpentru lansarea bombei atomice), pseudo-conservatorul

William F. Buckley9i mulli al1ii.

in anul Lg6o, Dr. Anthony Sutton, britanic de

origine, era bursier la Institutul Hoover din Stanford
cAnda descoperitin cadrql muncii salede cercetarecI,
in pofida Rlzboiului Rece,SUA ofereaURSS-uluiproduselesaletehnologice,inclusiv arme ce au fost folosite
impotriva soldatiloramericaniin Vietnam.Suttona sXpat mai adAncqi a descoperitc[ bogatii de pe Wall
Street sponsorizaseriqi Revolutia Bolgevicl qi aparilia
Germanieinaziste.Cdrtilein cares-auconcretizataceste descoperiri,gi care se gdsescpe internet, l-au costat
pe Dr. Suttoncarieraacademicl.
In 1983,Dr. Sutton a primit o listl a membrilor
ordinului ,,Skull and Bones" Ei imediat a recunoscut
numele multor persoanede la vdrful politicii americane. A publicat o carte intitulati Institulia secretd.a
Americii: o introducere in Ordinul ,,SkuIIand Bones"
(tq86). $i-a actualizatEi republicataceastlcarte chiar
inainte de a muri, in anul 2oo2.Iati cAtevadintre concluziile sale.
,,Ordinul"este,,unfenomenpur american,cu origine german5".Dr. Suttonil compari cu ,,MasaRotundd", societatealui CecilRhodesde la Oxford,cunoscutd
qi sub numelede ,,Grupul".Societateaamericandgi cea
britanicd sunt constituite fiecarein parte din zo-3o de
dinastii familiale. Intereselebancareeweieqti stabilesc
legiturile dintre ele.
,,l,egdturiledintre <Ordin>gi MareaBritanietrec
prin Banca Lazard qi bdncile comerciale private...

<Grupul' se leagdde societ5tilesecreteeweieqtiprin

clanul Rothschildin Marea Britanie... <Ordinul> din
SUA are legdturi cu familiile Guggenheim,Schiff qi
Warburg."
Dupi cum remarci Dr. Sutton, ,,Ordinul"a avut
inilial clare tendinle antisemite,insi prin 196o multe
familii eweieqtiau inceput sd apard printre cei 15 noi
membriracolatianual.
Dr. Sutton crede cI separatia ,,stAnga"versus
,,dreapta"estefalsd qi estefolosit5 sd controlezedezbaterea qi sI ii condilionezepe cetifeni sd gdndeasci pe
anumite coordonate.Publicatiile de aripd stAngi, precum The Nation qi The Neu Republic, qi revistele de
aripi dreaptd,precumThe NationalReuietu,,,suntartificial concepute". Primele doud au fost finantate de
Whitney, iar ceade-a treia de Buckley.Ambii fac parte
din,,Skulland Bones".
Dr. Sutton afirm[: ,Mai dewemesau mai tArziu,
oamenii se vor trezi. Mai intAi trebuie sd ne debarasim
de cursadiviziunii stAnga-dreapta.
Aceastaesteo cursd
hegeliani menitd a dezbinaqi controla. Bitilia nu se
duceintre dreaptagi stAnga,ci intre noi gi ei".
in mod similar, pe plan internalional, StAngaqi
Dreaptasunt artificial construite gi au fost dezintegrate
pentru a forma o sintezX,unicd, mondiald,adicdsocialismul autoritarist controlat de capitalismul monopolist. Manualelede liceu prezinti rlzboiul gi revolufia ca
pe rezultatul unor forfe conflictuale spontane.Acesta
este un nonsens,spune Dr. Sutton. Ele sunt createqi
finanlate de cei de pe Wall Streetpentru a fonda o noud
ordine mondiald.insd despreacestelucruri nu se vorbeqtein cirfile de istorie.
,Istoria noastrd apuseani estein fiecare punct al
ei la fel de distorsionatdqi, in mare parte,la fel de nefolositoareca ceaa Germanieihitleriste sau a Uniunii Sovieticeqi a Chineicomuniste..."

74

75

,,BATALTANU sE DUCE iNrnn

STANGA $I DREAPTA"

Dr. Sutton crede ci Ordinul are multe puncte

newalgice care decurgdin legiturile matrimoniale stabilite pe rudeniade sAnge,obazd,nesigurdde putereqi
o viziune limitatl. Intr-un eventualconflict viitor dintre
statul autoritarist qi individ, el credecd impotrivirea va
lua,,unmilion de forme".
,,Nimeni nu va crea o miqcareanti-Ordin. Aceasta
ar fi prostescqi inutil. Mult prea uqors-ar puteainfiltra
divergi oameni qi migcareaar fi deviati de la adevdratul
sdu scop. De ce sI joci dupi regulile stabilite de duEman?" Migcareacare va rdsturna Ordinul va fi extrem
de simpll gi de eficientd.Este nevoiede zecemii sau de
un milion de americani care sd ajung[ la concluziaci
nu mai vor ca Statul sI fie geful qi ci preferd s[ trliasci
sub protectiaConstituliei.Fiecareom trebuiesd ia propria,deciziede a se opuneOrdinului, iar aceastdimpotrivire va lua ,,unmilion de forme".

DrsoNArvTA COGNTTTVA
OricAtde straniu ar suna, lumea noastri esteprodusul unei conspiralii satanicevechi de mai multe generatii. CAndcompardmaceastdtulburdtoare concluzie

De fapt, conspira[iaeste foarte plauzibili. Oamenii care controleazdo revoltitor de disproporfionatd

parte a bogdtiilorlumii vor lua mdsuripentru a-giconsolidapozilia.Vor destabilizalumeaprin stArnireaunor
serii de rlzboaie gi prin nlscocireaunor nducitoareinEeliciuni(comunismul,feminismullesbian,multiculturalismuletc.).Vor sd zddirniceascdcredintain Dumnezeu gi sd semenein schimb violenta qi depravarea(armelelui Satan).
Atrocitatea de inspiralie guvernamentaldde la rr
septembrie dovedegtecd un cult satanic controleazl
SUA.Bushqi acolilii s[i sunt niqte criminali, trdddtori qi
impostori. Dar nu vd indreptali citre democrati cerAnd
salvare. Rivalul sIu, senatorul John Kerry, face gi el
partedin,,Skulland Bones"(promofiatg66).
,,Rizboiul impotriva terorismului" este in mod
evident pl[nuit s[ dejoaceopozilia oamenilor obignuili
gi sdii facl sI suslin5subjugareaqi noua ordine mondiali. Ceputemfacenoi?
Antony Sutton a arut dreptate cAnda spus ci impotrivirea trebuie sd aibi un caracterindividual. Trebuie ,,sI iazecemii ori un milion de forme".
FEMEILE iN TOTUT.LUPTEI
Annata ridicn rdzboi asupra genului tiu

repugnXca,teoria conspiraliei".
Un cititor, deranjat in somnul sdu, mi-a scris:
,,Ddmnule,sunteli COMPLETAMENTEcel mai mare
povestitor pe care l-am auzit lreodati. Daci am momente de plictiseald,md apuc sd citesccAtevadin scorneliledomnieivoastre".

ARMATA STATELORUNITE se sustragelegilor

carelineau femeiledepartede primejdiile luptei.
Motivul nu estepur gi simplu acelaal crizei de recrufi de gen masculin.Aceasti noui directie este parte
a unei strategii mai ample care sd ne faci s[ devenim
disfunclionali qi docili prin subminareaheterosexualitdlii $i a familiei nucleare,prin eliminarea diferentelor
dintre bdrbat gi femeie.

76

77

Suntemvictimeleingineriei socialeorwelliene,atAt de reuEite,incdt nici nu ne ddm seamacd s-a realizat. Suntemin stadiul final al unei conspiralii al cXrei
scopestedistrugereaomenirii,Toateinstituliile noastre
au fost subjugatede un cult satanic,careiEi are originea
intr-o sectl eweiasci eretici (sabateenii),care s-a rdspAnditprintr-o vasti reteaocultd(francmasonii)qi care
gi-a tras putereade la cartelul bancarcentral ce rAvneqte putereatotalitarl.
Ei sunt ,,satanici",in sensul ci s-au lepldat in
mod deliberatde Dumngzeu.Ei sfideazi legile morale
naturaleuniversaleqi folosescmedia gi educalia(propaganda)pentru a defini r[ul ca fiind de fapt binele.
Fiind vorba de un monstru cu cap de hidr5, ei iau
forma credulilor qi a oportunigtilor de toate coloraturile
- liberali, socialigti,neoconservatori,feminiqti, comuniqti, activiqti gaygi sioniqti.
Institutiile noastre(media,guvernul,comunitllile
religioase,armata,justilia, educalia)nu mai sunt libere
qi democratice,gi nu igi mai exercitXfuncliile in interes
public. S-au plecat inaintea nltAngilor qi tr[dltorilor
din ,,guvernulmondial".Aceast[ crudd realitates-a revelat deslvArqitin complicitateaclaseiguvernamentale
a StatelorUnite la crima de la rr septembriezoor qi la
muEamalizarea
evenimentului,precum qi in minciuna
cum cd s-ar duce,,unrizboi impotrivaterorismului".
ARMATA
De 25 de ani, activista conservatoare Elaine
Donnellyseluptl impotriva Nou/uf ordin aI genului dat
de armatl. Ea susline cd armata ,,implementeazlilicit
planuri de a forfa soldalii de gen feminin sI intre in
unitlti de luptl terestri pentru prima oarl in istoria
noastrI", pretinzAndin acelagitimp c[ femeile ,joacd

z8

doar roluri secundare".Alte rapoartesugereazlc5, in

Irak, femeile qi bhrbatii sunt interschimbabiliin teatrul
abilide rlzboi. Donnellycredecd acesttrend sldbeqte
tateade a lupta qi afecteaz[coeziuneaunitilii din cauza
cre[rii unor legXturi sentimentale.De asemenea,ea
credec[ femeile se afl5 in dezavantajdin punct de vederefizic qi ci ar trebui ferite din caleardului.
,,Numaiblindajul modern pentru corp cAntdregte
astlzi pesterll kg. Aceastl greutateeste,proporfional
vorbind, mai dificil de cdrat de femeile soldat, care
sunt, in medie, mai mici decAtbdrba{ii gi cu 45-5o%
mai putin puternice decAtbdrbalii in partea superioarl
a trupului, avind ar 2;3oyo mai putin[ capacitateaerobici, careesteesentiali pentru efortul de lung[ duratI. Chiar Ei in actualul antrenamentnon-combativ,femeile suferl fracturi de stres,invalidante osoaseqi alte
rdni, de doudori mai desdecAtbirbalii."
,,Expunereafemeilor la violenta luptei echivaleazl
cu acceptareaviolenteiimpotriva femeilor in general",
spuneea. Pe site-ul ei, Donnelyare o listl de 8r de femei ucisein rlzboiul impotriva terorismului.
,,ConformNou/uf ordin aI genului, se presupune
ca noud sd nu ne pesede femeilesoldatmai mult decAt
ne pasl de bdrbalii soldat",scrieea. insl ea suslinecl
protectia masculini asupra femeii gi asupra copiilor
constituieun gestesentialde civilizalie.
Ea citeazl un absolvental AcademieiMilitare de
la West Point: ,,Cunoudzecide ani inainte, blrba{ii de
pe Titanic igi dldeau vietile pentru femei qi copii, <deoarecea$aera politicos"; acum, femeilesunt masculinizate pentru a lupta in rdzboaie in locul b[rbatilor
americanilcare] se distreazdjucAndgolf gi tenis Ei de(ConstituireaArmaprogresr>"
clarXc[ acestaeste<<un
tei Unisex).
VTANTUNTEPERSONAI/.
79

JessicaPhoenixeste pseudonimulunei veterane

de rizboi care m-a alertat cu privire la aceast[ poveste.
Ea scrie: ,,Deqidatelecondiliei mele fizice erau remarcabilepentru o femeiede 33 de ani, ele erau totuqi cu
mult mai prejos decAtstandardelemasculine.Femeile
nu trebuie sd intruneascl standardelemasculine.M-am
inrolat in Armati din disperare financiard, nu fiindcI
voiam sd invadezlocurile de muncd specificmasculine.
Mi s-a spus cd voi fi repartizat[ intr-un birou, dar eu
niciodatdnu am vizut un birou.
Era gi againdeajunsde r5u cd a trebuit sd particip
la invadareaIrakului weme de exact un an, in felul in
care au fdcut-o gi bdrbalii. Mai apoi insi am fost repartizati in cAmpulde artileriedin Coreea.Sergenliide aici au incercatsI md pedepseasciori de cAteori nu reugeams[ 1in pasul cu bdielii, dar a fost inutil. Am sfArqit
prin a fi tratati zilnic ca o infractoare.Ei credeauca ar
putea pedepsifemeia din mine. Credesucd md puteau
transforma in bdrbat printr'-o anumitd.dozd de ameninldri gipedepse.Nu afuncfionat. incd suntfemeie.
Nu puteam ridica trlgaciul de la tun deoarecetr[gaciul era prea greu. Un bdrbat mi-a rdnit brafuI in
timp ce euii serueamca partener de luptd la antrenamente. M-am ales cu o leziune Ia ceaft. din cauzd cd.
echipamentuleraprea greupentru spatelemeu.
$i, bineinteles,toli voiau sex,ins6 eu nu sunt genul acestade fatX.Chiar mi s-a oferit o promovaredacd
acceptam.
Artileria presupunemult efort de ridicare. insd eu
nu puteam ridica gi inclrca cot la cot cu ei. I-am rugat
sd imi dea o slujbX care sd nu presupunl manewarea
obiectelorgrele,insd ei voiau sd mi tind acoloqi sd ardt
jalnic. A"gaci abilitilile pentru o slujbd normald au inceput sd se vliguiascd. Pentru ce mi pldteau?Nu ii puteam ajuta pe bdieti la muncd.Nu puteamsi md ridic la

8o

nivelullor in timpul antrenamentelor.Nu voiam nici sd

fac sex cu ei. Nu voiam decAt si qtiu pentru ce eram
acoloca sI mi apucodati de muncd.
DupI opt luni de astfel de torturd mi-au dat un
premiu pentru realizdri remarcabileEi mi-au oferit
4o.ooo de dolari ca sd md reinrolez.Nu m-aEfi reinrolat nici daci imi dddeauun milion de dolari. [De fapt,
Jessicaa trebuit sI angajezeun avocatnumai ca si poatI ieqi din armatd.l Mi-aEdori sd reinfiin{ezCorpul de
femei (asistente,administralie)separatde armatabdrbatilor".
Jessicas-ar fi reinrolat dacd armata ar fi recunoscut diferenlele dintre bdrbasi Si femei. Aceastase
aplic[ Eibirbatilor carenu vor sd sereinroleze.
ALTE UANTTTNU PERSONALE
Un cititor, Paul, mi-a oferit exempledespre cum
,,liderii"noqtricredci pot redefininaturaumanl:
slujit in Armata SUA ca ofi1erdin rgSZ pAn[
,uA.m
in 1995.Pot depunemlrturie cu privire la ridicolul prezenleifemeilorin peisajulteatrului de rdzboi.Am slujit
gi in unitdtile unisex Ei in unititile de birbafi. Factorul
corectitudinii politice era implacabil qi nu dddeainapoi
dela nimic, netinAndcont de criticilede bun sim1.
Numai c5,la celemai simplemisiuni de patrulare,
am vizut femeilescrAntindu-qigleznelein ceeace pentru noi, restul blrbatilor, era o plimbare. Am vdzut pe
timpul qcolii de paraqutismmilitar ci femeile erau tratate preferen{ial,in weme ce noi, restul blrbatilor,
eram maltrata{i qi torturati fizic ca sd cAqtigdmacele
aripi.
CAndgrupa noastr[ de paraqutigtimilitari a s[rit
din primul avion, proporfia femeilor era cam de 4o%.
Pdndla a patraslritur[, toatefemeilesuferiser[fracturi
8t

de oase Ei se terminase cu ele. Pot continua sI dau incl

multe astfel de exemple.
Unite$le compuse integral din bdrbali nu erau
pline de intrigi qi de giqti aqa'cum se intAmpll in unit5[ile unisex. Dacd cineva atrigea aten{ia asupra acestor
realitili inaintea ofilerului superior, era imediat mu$truluit. Daci o spuneai destul de rdspicat, chiar qi cariera ta era terminati. Nu-mi pot imagina cI Armata
Statelor Unite va putea cAEtigavreodatl un rdzboi impotriva vreunui adversar hotdrAt, bine echipat, dacd
continulm sd menlinern aceastdminciund a corectitudinii politice.
Cred cI chiar qi generalul MacArthur ar fi arut de
infruntat infringerea in Coreeacu acest tip de mentalitate. Realitatea nu minte qi, intr-o zi nu prea indepirtatI, liderii nogtri laqi vor pl[ti un ingrozitor pre! pentru
insolenla lor".
CONCLUZIE
Sub masca acorddrii de drepturi femeilor ori homosexualilor, elita satanisti este angajatl intr-un veninos atac psihologic asupra heterosexualilor.
Protejarea femeilor gi a copiilor este un instinct
natural Ei o motivalie pentru bdrbali. Acceptareaacestei
proteclii defineEtefemeile ca fiind feminine. Elita satanizati vrea s[ distrug[ fundamentele de identitate, motivafie qi de coeziune sociald. Ei vor sd distrugd societatea in numele ,,revolu!iei", care reprezintd de fapt tirania bancherilor centrali. Comunismul a fost avanpremiera acestei tiranii, iar feminismul igi trage seva din comunism.
Subversiuneaunisex nu este rezervatddoar armatei. Insistenla ca femeile s5 aibd slujbe care si presupunl pericolul qi duritatea fizic[, este un asalt asupra
naturii noastre heterosexuale. Mi refer aici la femei
pompieri, poliliste, sau muncitoare in construclii. Sun-

8z

tem subiecliiunui experimentin carefemeilesunt masculinizate,iar bdrbatiidemasculinizati!

Numireafemeilorin acesteslujbe neag5,de asemenea,Ei rolul nostru de blrbali ca suslindtoriai familiei qi pe cel al femeilorca solii, gospodineEi mame.In
general,multe organizaliicare au legiturd cu elitelele
trateazi preferenlial pe femei in oferirea de servicii,
pentru a le distrage"atenfiade la clsitorie Ei copii Ei
pentru a-i lipsi pe birbali de posibilitateade a fi ei sus{initorii familiei.
Am spus adeseoricd toate rlzboaiele sunt impotriva omenirii.Acestaesteun exempluperfect.Noi suntem adevlratul duqman. Femeile cu arma in mdnb
submineazdeficienla qi identitatea heterosexualX.$i
inc[ n-am atins subiectulagresiveiexploatdrisexualea
femeilorsoldat.
Feminiqtiise prefacci sunt apXr[tori ai femeilor,
qi cu toate acesteaei pretind ,,oportunitili" pentru ele
de a aveaaccesin toiul luptelor. Toli candidatii democrali spun cdfemeilevor fi partea oricdruiviitor plan.
De cAndestegreEitsSloveqti o femeiein intimitatea ciminului Ei,in acelagitimp, s[ fie cAtsepoatede in
reguli ca ea sdfie ucis[, schiloditi ori violatd de un dugman?Acestaii descoperdpe feminigtiin realalor naturd: ca pe niEteduqmaniai femeilor gi ca pe niqte complici ai bancherilorcentraliconspirationiEti.
Ceeace elita numeqte,,progres"gi ,,modern",mi
tem cd estede fapt inl5turarealui DumnezeuEi a stlrii
naturalea lucrurilor. Societateaa fost direc[ionatl greqit de cevavremeincoace.Treptat,oameniisetrezescla
aceastirealitatedurd.

8g

HELEN GURLEYBROWN
Transformarea
femeilor in
prostituate corporatiste
iN 1965, Helen Gurley Brown, redactorul-qef al
revistei Cosmopolitan, a spus cX o nevastd casnic[ este
,,un parazit, o fhpturl dependenti, o miloag5, o lichea gi
o leneEd".
Brown a acuzat nevestele ci sunt niEte parazili,
dar nu qi nigte prostituate. Brown are stimd fa{5 de prostituate. Ea este una dintre ele.
in ultima sa carte, I'm WiId Again, ne spune franc
ci in t94t, la vArsta de 19 ani, a fhcut parte dintr-o
,,agenlie de dame de companie" qi a intrefinut relalii
sexualecu un bdrbat de 5o de ani pe 5 dolari.
,,De ce nu eram revoltati? Eram fragedl, dar nu
necoapt[. Cred cd inc[ de pe atunci aclionam cu o mare
dozd de realism... Nu m-am dat in ldturi sd fac orice era
necesarpentru a supravietui."
A ob{inut un post de secretard pe baza acordului
comun cI se va culca cu Eeful ei, bdrbat cisdtorit, iar el
va ,,aveagriji de ea" in schimb. Aceasti infelegere a durat cAtiva ani. Ea descrie ritualul: ,,Dupd ora cocktail-ului, ne duceam in apartamentul meu sd facem dragoste. Fdceam dragoste?Impropriu spus. Mai degrabd,
ardtam ca doi oameni care se impreunau - el p5rea sX
se simti bine... Cdt despre moi, m-am deprins si md
prefac, des gi bine".
Scuza lui Brown este aceeacd le avea in grijl pe
mama qi pe sora sa invalidd acasd,in Arkansas. Nimic
de zis!... Ea se plAnge cd nu a primit rdsplata financiari
fhgdduitl pentru serviciile de amantl: ,+Afi avut nevoie
de cineva care si imi ofere sfaturi cum si md port cu un
birbat in aceast[ circumstan!5, cum sd il flatez qi cum
sd il dezmierd gi giugiulesc. Mi-ag fi jucat rolul mult
mai bine".

Helen GurleyBrown a devenitulterior acel ,,cineva care sX ofere sfaturi despre cum sX te porfi cu un
circumstanld".
bXrbatin aceastX
Ea le-ainvdlat pe femeicum s[ fie amante,corporatiste qi altele asemenea,in loc si fie sotii qi mame.
$i-a aduspe deplin contribufiala transformareamentalitXtii femeilor dintr-o mentalitate de devotament gi
dragosteintr-una de prdddtorcu sdngerece.
Iati relatareaei desprecum l-a fXcutpe sotul ei si
o ia de nevasti: ,,.{runc5-[icArligulcu momeala.DrIg[laqa, fermecdtoarea,delicioasa,seducitoareade tine,
trebuie sI te infiltrezi in sufletul lui, si-1i infigi cArligul
atAt de adAnc,incAt el si nu il mai poat5 scoatedecAt
trecAndprin suferinfaceamai atroce,adici sd nu mai
poatl trdi fhri tine. Atunci tu strAngilatul Ei ii dai ultimatumul.Eu de doudori a trebuit sdfac asta".
Deqi Brown pretinde cI a fost o sotie fidel5, ea
credecd adulterul esteo chestiunefireasci. Femeiaeste
de vind daci so{ul ei wea si o apucepe alte cirdri. Impulsul sexual,spune Brown, ,,esteun sentiment fizic",
,,epldcut...esteunul dintre celemai bune lucruri pe care le avem...Ei nu trebuiesd fie subjugatniciunui ,.imperativmoral>r".
[A la Marchizul de Sade,motto-ul illuminalilor
este:,,Fdceeacevrei".]
indbuqireaimpulsului sexualpoateducela ,,ticuri
nervoase,stlri de tensiuneori depresie"qi chiar po[i
ajunge,,s[ te arunci intr-o noaptede pe weo stAncd".
Dar, ca o damdversatl, te avertizeazX:
,,NiciodatIsd nu
te culci cu cinevacareare mai putini bani ori mai multe
necazuridecAttine".
Aventurilede la birou qi relatiile sexualecu propriul qef sunt perfectnormaleatAtavreme cAt egti discret[. Ea le spunecititoarelorsd igi facl gefulsI ,,arate
bine", sd il facl sXle apreciezemunca Ei si nu se plAng[
dacXtrebuiesI rdmdndpesteprogram.

B+

8s

Feminismul,separe,a smulssotiileEi mameledin

sAnulfamiliilor lor Ei le-a pus si lucrezepentru corpora1ii.in loc de a sluji soliloi Eicopiilor,carele iubesc,in
loc de a-Eiurma solii, carele iubesc,pAni cAndmoartea ii va despd4i",femeilese supun acumqefilorcarele
plltesc pentru serviciilelor qi le concediazd
cAndactivitateaeconomicia firmei scade.
in conceplialui Brown, dacdun so! iubitor se ingrijeqtede o sotie devotat5,ea este un ,,parazit".Dar
dac5esteo sclavXcorporatistl ori o amant5,atunci ea
este,,independent5"
gi,,eliberatd".

DimpreunX cu activista comunist[ Betty Friedan

qi agenta CIA Gloria Steinem, Helen Gurley Brown
iputJin" triumviratului,,pionierelor"feminismului-modern.
I.AMENTATIE
,,Feminista din mine suferl"
SXpt[mAnatrecut6,o tAn[rl feminist[ a scris pe
blogul ei despresite-ul meu. O femeietradi'tionalisti i-l
recomandaseunei prietenede-alesale,iar aceastai-a

CREAREA UNEI EMBLEME FEMINISTE

.
in rg;2, familia Rockefelleraloca25o de milioane
de dolari in publicitateamedia. ZiareleEi refelelelor
media fHceauo reclamdsenzalionallcirlii apirute in
1962a lui HelenGurleyBrown,Sexand the SingleGirI,
Ei filmului inspirat de aceasta.Femeilor singure li se
spuneasi urmeze cariereqi s[ aibl relalii sexualein
afara cisdtoriei. Simultan cu aceasta,Rockefelleriifinantau gi fhceaulobby pentru controlul populaliei qi
ingineriasocialX.
Ca redactor-qefla Cosmopolitcn,Brown a fost un
modelqi ,,tutore"pentru femeilede carieri din America
qi din lumeaintreag[ (S6de edilii str5ine).S-aclsltorit
la 37 de ani qi nu a ar,rrtniciun copil.
,,Probabilea este una dintre cele mai influente
femei ale deceniului,poatechiar ale secoluluiacestuia",
o ridicd in sl5vi un site dedicatfemeilor.,,Eaa instruit,
ajutat, sfhtuit, aclamat,incurajat, eliberatqi promovat
femeile,oferindu-lenoi modelede urmat qi un nou manual al revoluliei sexuale.inarmati cu pilula, ea le-a
ardtatfemeilor cum...ar puteasI profite de...destinele
lor sexuale."

femeiarespectiv5,,areun prieten careestede acordcu

mare parte din cele scrisepe acestsite...Acum qi ea
subscrieacestora".
Femeiatradilionalisti i-a spus prietenei sale c[
acum ea ,,triieEteviala "ideald" descrisl de site Ei cd
s-a mutat in cealaltXparte a lXrii pentru a fi cu prietenul ei, ca s[ steaacasdqi s[ fie gospodin5,in vremeceel
lucreazdqi aducesalariulacasi".
De asemenea,ea a incurajat-o pe prietena ei sd
aibd copii, explicAndu-i,,de ce a nu-fi dori copii este
greqit".
Acest fapt ,,aatins un punct sensibil deoarececei
din familia meaimi fac zile amarepentru cI nu mI gr[bescsd imi glsescun so! qi si procreez,de parc5 ar fi'
un lucru pe caresunt obligatl sXil fac". Ea ie intristeaz[ la gAndul c[ fiul acesteifemei
tradilionaliste va creqtein spiritul acestorvalori Ei va fi
lipsit de compania ,,unei femei independente,istete,
realmenteminunate".

86

8z

inci mai r5u decAtatAt, dacXaceastl femeieva

astfel".

CAndvas-a simlit vinovatdpentru cI este ,,otipi

sclipitoare,sarcastici,inventivI. in momenteca acestea
md simt foarte incAntati cd mi-am asumatacestecalitdti... Am nigte prieteni minunati careimi sunt aldturi
tocmaidatoriti acestorcalitdtriale mele,'.
$i concluzioneaz[:,,Ei, bine, da. Feminista din
mine sufer5.Dar celpu{in md iubesc',.
ACEASTA FATAA FOST
SPAI-ATA PE CREIER
Aceastdfat5 este tipicd pentru milioane de tinere
cdrora ,,feminismul"le-a amputat pe plan psihologic
feminitatea.

Ea se agteaptdsd iubitd pentru cd este ,,sclipi_

!e
toare,sarcasticd,inventivi, inteligentd,deschisb,
"-Li_
tioasi qi simpaticd".
Toateacesteasunt cAtse poatede bune;insi, tre_
zegte-te,fetilo! Un birbat nu cautd o femeieindepen_
88

dentX,istealdEi realmenteminunatX,careiqi centreazi

existen[anumai asupraei inseqi.(,,Darcel putin md iubesc",afirma tAndramai suspomenitl.)
Oameniiii iubescpe cei careii iubesc.Oameniiii
iubescpe cei care se sacrificdpentru ei. Nu vei dobAndi
iubire vegnici in schimbulunor replici cu saregi piper.
O vei dobAndi dacd ili pdstrezi increderea chiar Ei
atunci cAndiubitul tdu estein toane proasteori dac[ nu
ceri socotealdpentru uneledezamXgiri.
PARODIA FEMINISTA A CASATONTNT
De cAndo sotieqi mamdnu este,,opersoandadeudratd"?
Niminui nu-i trece prin minte sd spunl cI o femeie ar trebui sd iqi dedice iala oricdrui bdrbat. Ea
trebuie sX aleagl un bXrbatvrednic de ea, pe unul inzestratcu anumitecalitili qi caresI fie deschisla minte.
Ea iqi cedeaz5,,independenla"
in schimbul dobAndirii
iubirii lui. Astfel iqi exprimd ea iubirea qi astfel devin
doi oameniuna.
El trebuie sI-i fie loial qi devotatori, dacl nu, intelegereacade.O perioadi de curtareindelungatdeste
necesardca femeiasd se asigurecd facealegereacorec-

te.

CAndiubeqti pe cineva,a aveaun copil itri pare cel

mai firesclucru. AtAt mama cAtqi tatdl gXsesccd esteo
uriagdincAntarecreqtereaacesteinoi fiinle.
Crede!i-m5,nicio calitatenu estemai seducltore
la o femeiedecAtinteligen[a.CAndeanu are tendinla sI
seia la intrecerecu el, un birbat in chip firesciqi doreEte ca solia lui sd iqi exprime pdrerea.Sunt cum nu se
poatemai fericit ci sotia mea esteatAt de inteligentl qi
de capabili. De ce n-aqfi? Ea estemAnameadreaptl.
8q

Nu imi domin so[ia.Ea nici mXcarnu imi citeqte

scrierile.De la sineimi vine s5-i port de grijd EisXo v5d
infloritoare. Femeile,,independente"
rateazd,aceastX
ocrotireiubitoarea blrbatului.
O fi fata aceastaweo nespllatl? Pentru ea nu igi
facecurXlenie?Atunci de ce estepentru ea o asemenea
corvoad5si o faci pentru familia ei? A-1i face cXminul
confortabilqi primitor nu estecevainjositor. Esteindl{dtor. Nu spun c[ femeilenu pot urma o profesie;atAta
doar cI familia estemai importanti.
Doar un numir restrAnsde profesiunioferl satisfaclie. Feministelesuslin ci femeileprin eleinselesunt
preagoalel5untric pentru a puteatrii vie{i bogate,motiv pentru careau imperioasi nevoiede un serviciucare
s[ le implineascX.Aceasti idee esteintru totul in spiritul comunismului.Realitateaesteci majoritateafemeilor muncescca sI se suslini financiar,nu ca sI iEi afle
implinirea.Cici implinireanu gi-o pot glsi decAtin via[a de familie.
CONCLUZIE
,,Feministadin mine suferd",spuneaceastlfat[.
Eu i-aEtransmite:nu fi o martir5. Nu te sacrifici
pentru o lume mai bund.Ci doar i1i ruineziviata. in loc
de a ascultade ,,feministadin tine", ascultd-1iinima.
DacI ideologiata te facenefericitd,e timpul s[ o inlocuieEti.Inima ta nu poateminti.
FEMINISMUL POATE FI TRATAT
Daci este diagnosticat din timp
AM PRIMIT MULTE EMAIL-URI de la tinere feministe suduindu-mdpentru lucruri pe care nu le-am
spus niciodat5. A"gaci am rdmas surprins si aflu de o
anume ,,Meaghan",cate mi-a citit realmentesite-ul qi
9o

carel-a mai qi inteles.Ea qi-a dat seamacd indoctrinarea la carea fost supusl a fhcut-osi nu mai functioneze
normalqi a cerutajutor.
,,Sunto femeiede zo de ani, teribil de independent5,qi am crescutcu complexul<niciunbdiat nu poate facecevamai bine decAtminen.Am fost foartecapabill in qcoald,fapt incurajat de cei din preajma mea,
care m-au imboldit intotdeaunasI fiu mai degteaptd,
mai bund, mai rapidl; auzind toate acesteade la aqao
vArsti tAnIri, nimic nu imi pdreaneobignuit.O dereglarede alimentatie,un mariaj cu probleme,intreruperearelatieicu mamameaqi alteproblemeulterioare(cu
care s-au confruntat qi celecAtevafemei cu care am reuqit sXmentin prietenia)md indreptltescs[ cred cI este imperios necesarsd reflectezasupraunor elemente
din via{amea.Muncadumneavoastrla dat glasticutului haos lduntric pe care dureros il experiazdmai cu
seaml generatianoastrd.
Esteo ironie sdte gAndeEti
cXoamenii,dupl ce au
atins deplina maturitatefizicd,incX ar mai putea avea
nevoiesd CITEASCApentru a inv51asXdevin[ cevaatAt
de simplu Ei fundamentalca genul cu cares-au niscut.
Dar daci am fost crescutiin aqafel incAts[ ajungemla
o asemeneadestr[mare interioari, trebuie sd reincepem de undevatdmdduireanoastrd.
Am observatci... spunelic[ [feministele]sunt cazuri pierdute. Pentru toate cazurile pierdute de pretutindeni, poateati binevoisi publicali un eseuori weun
articol care sd ne indice caleaspre salvare:Dumnezeu
qtie cI suntem foarte multe de acestgen gi nu mi-ar
pldceaca $ansamea de vindecaresI fie pecetluitdcu
eticheta<<prea
tArziu>qi nimic mai mult".
Meaghan,felicitdri pentru ci eqtiatdt de infeleapti qi cu minteaclard.Iatd cAtevaidei:
r. Giseqteo femeiefeminind,sotieqi mami, care
estedispusi s[-ti slujeascddrept model.Trebuiesd fie

9r

genul de femeiecare qi-a clldit viafa in jurul soplui qi

copiilor s5i, Ei estebucuroas[cI a fXcutastfel.Ai putea
afla o astfelde femeiein mediiletradilionale,in centrele comunitililor bisericeqtiori etnice.
z. Soacrameaa sfHtuit-ope solia mea:,,Gdseqte-li
un bdrbat care sd aibi grijd de tine, dar si fii qi tu in
stare sd-ti porfi de griji". Cu alte cuvinte, solul Ei copiii
tii s5-ti fie prima prioritate,in acelaqitimp urmAndu-li
qi intereseleprofesionale.Dac[ vrei s[ urmezio facultate, concentreaz[-temai bine pe dobAndireaabilitdlilor
de marketing.$tiinlele umanistesunt o indoctrinarein
spiritul deregllrii feministe masonice.Ideal ar fi si te
clsdtoregtiqi s5-ti intemeiezio familie inainte de a mergela facultate,dacdchiar wei sI mergi.
3. Nu te culcacu niciun bdrbat dac[ nu te afli intr-o relatie statornici de iubire caretinde cltre cdsitorie. Dedicd-teviitorului tdu so! qi copiilor. Alege-{i ca
iubili in vedereacdsdtorieib5rbali cu cel pufin cinci sau
mai multi ani decAttine. Pentru intimitate, trebuie sd ai
parte de exclusivitateEi de stabilitate. Sexulesteun act
de posesiune.Nu te pofi aflain posesiamai multor bdrbati qi si nu apadii niciodatdweunuia. putereade a
iubi qi de aveaincrederesestinge.PAntecele
tdu nu este
piqoarul-de-spermd
al weunui strdin.
4. InceteazIsi fii ,,maideEteapti,mai buni, mai
rapidd" decAtbirbalii pe careii intAlneEti.intr-o oarecare mlsur[, o femeie trece in umbrd qi trdieEteprin
sotul gi copiii ei. Glseqte-liun bHrbatcarela modul firescte admird, te respecti qi are increderein tine. Nu
ili irosi wemea cu imberbii. Bdrbaliivor putere;femeile
vor iubire. Unirea heterosexuali se bazeazdpe schimbul dintre cele doui: puterea feminind (in iensul lumesc)qi iubirea masculini (putereasa exprimati ca iubire). O femeie iEi exprimi iubirea peniru un bXrbat
prin sentimenteempaticeEi incredereaoferitd,nu prin
provocaregi competitie.Ea ii oferd puterea ca el sI ii
92

implineascddorin{ele(adicds[ o iubeascd).Desigur,el
ii va cerepdrereain toate privintele.Glseqteun bdrbat
cu o viziuneoptimisti asupravietii qi capabilsd te-plasezepe tine in centrul existenleisale.Iar prin aceasta
transmit bdrbatilor un mesaj implicit. Blrbatii trebuie
sI gtie ce vor, s[ iqi asumerolul de capi ai familiilor qi
sdle cAgtigefemeilor increderea.
5. Doi oameni nu devin una luptAndu-sepentru
acelaqiteritoriu. in generalvorbind, bdrbatul ,,facecasa, femeia face c6minul". Diviziunea muncii este natural5 gi complementarl.Femeilesunt menite a aveacopii qi a-i creqte.Ele au nevoie de birbati care sI le fie
sprijin. Inva{5 cum sI fii gospodini qi mamd. Dezvolgi indemAnlrilepentru a fi o sotieqi
t5-ti personalitatea
o tovarig[ vrednicl de a fi doriti.
OdatI ce acordulprivitor la schimbuldintre putere qi iubire este stabilit, rolurile distribuite pe baza genului nu trebuiesi fie rigide. Cheiasuccesuluiesteaceea ca femeia sI fie dispusd sd devini Tovarlgul de nIdejde al Cdpitanului ei, deoareceel o iubeqte,ii apdri
intereselegi ii esteintru totul fidel. Dupd aceea,fiecare
va face ceeace poate, in functie de preferin{ele corespunzdtoareabilitililor qi de considerentele
practice.
6. Rlsfoiegtecartealui Helen Andelin, Fascinanta
feminitate, carei{i aminteqteci feminitateaesteo art6.
Nu toate ideile ti se vor pdrea relevante,insl vei afla
multe indicii folositoare.De asemenea,aruncl o privire
peste site-urile Surrendered Wife qi Ladies Against
Feminism.Vezigi acestsite despreceinseamni si fii cu
adevdrat femeie qi gospodin[ (www.homeliving.
blogspot.com).
Mai sunt o duzindEiaici:
http :/ /wrvw.outofthenestandbeyond.
com/
links womens interest.htm.
ln concluzie,Rockefelleriile amdgescpe femei ca
sXuite cd ele sunt parte a unui ciclu natural qi cI perioadade vArstdintre rB qi z5 de ani estecruciall pentru
93

intemeierea unei familii. DupI cum merii infloresc

primlvara, tot astfeltinereletrebuie si se cisltoreascd
qi sI aibd copii la timpul cuvenit, conform naturii.
Rockefelleriivor ca femeile Ei blrbatii sX rateze ocazia
de a intemeiafamilii puternicecaresI ii aperede inrobire.
(A se vedeazecepagini de iegiri istericede-alefeministelor revoltate de
acest articol la:
http ://feministing.com/archives/oo6o98.html, dovadl
c[, odatl ce le-a fost amputat[ feminitatea,pentru majoritateanu preamai existl qansdde vindecare.)

94

PARTEAA DOUA
HOMOSEXUALITATEA $I
HETERO- HOMOSEXUALITATEA

iwrnn A NEeuAcr gr A Fr evrAcrTr

Este omportamentul

gay maladi\B

Imaginati-vd cX un organism este bolnav. Imaginati-v[ cX celulele bolnave conving organismul ci ele
sunt cele slnltoase qi ci celulele sinltoase sunt de fapt
cele bolnave. Credulul organism s-ar imboln[vi din ce
in ce mai tare.
in zilele noastre, aceastaeste rela{ia dintre societate qi homosexuali. Pentru gay, comportamentul homosexual nu este cu nimic diferit faptului de a fi stAngaci. Pe de altd parte, pentru aceqtia,comportamentul
heterosexualnu este natural, ci este conditionat social,
fiind qi ,,opresivpentru femei".
Societatea heterosexuall Ei familia sufer[ grele
pierderi. Liderii noqtri neghiobi, oportuniqti Ei lagi
ne-au trldat. Nici mdcar nu qtim cd suntem supuEiunui
atac.
Haideti sh stabilim cine e, de fapt, bolnav.
- Haideti si analizdm comportamentul gay dupi
cum apare el definit de doi gay, Marshall Kirk qi Dr.
Hunter Madsen, autorii c54ii Dupd bal: Cum ua depdEi
Americafricc Ai urafald de gay in anii'go (tg8g).
In capitolul qase, ei schileazd ,,zececategorii de
comportament eronat", deduse din propriile lor experien!e, vasta lecturi qi miile de ore de conversalie cu al[i
gay. Teza lor este aceea cd stilul de via{d al gay-lor
(atentie, nu sexualitateagay-lor) este ,,buba". Ei vor ca
95

gay-i sd iqi imbunit5leasc5 imaginea, explicAnd ,,ceeste

in neregul5 in cazul unui mare numdr de persoanegay".
Ceeace urmeazl sunt doar cAtevaremarci. Citind
acestea,intrebati-vX daci mai existX weo alt[ comunitate, inclusiv Mafia, care sI poatd face astfel de generalizdri despre ea insdgi. Intrebati-vd dacd heterosexualii
n-au prins deja boala, mdcar in faza ei incipient[.
Autorii spun cX ,,un procentaj surprinzdtor de ridicat" de mincinoqi qi de escroci patologici sunt gay.
Catza este un obicei de disimulare ce duce la o autoamlgire inverqunati cu privire la propria homosexualitate qi la ceeace presupune ea.
Ei spun ci gay-ii tind si respingl toate formele de
moralitate qi de judeciti de valoare. Moralitatea gay-lor
se reduce la ,,Pot sI fac orice vreau, aEaci tu poli foarte
bine s[ te duci naibii" (,,MX simt bine, o voi face!"). Dacd un gay are chef sI il seducd pe iubitul prietenului
s5u, o va face, justificAndu-se cI acesta este un act de
,,libertate sexual5."qi, prin urmare, la naiba cu prietenul.
Ei caracterizeazdbirbatul gay ca suferind de o dereglare de personalitate de tip ,,narcisist"qi oferi aceasti descriere clinic5: ,,Lfn egocentrism patologic, o nevoie de a beneficia de permanenti atenlie qi admiralie,
lipsd de empatie fat[ de al1ii, se plictiseqte lesne, este
superficial, pasionat de mod5, centrat pe obsesia de a
seduce, pune un accent supradimensionat pe infdligarea exterioar5, qarmant la prima vedere, promiscuu,
gantajist, preocupat sI rimAn5 tdn[r, relatiile sale pendulAnd intre idealizare qi subestimare".
Ca exemplu al acestui narcisism, autorii spun cI
,,o propor[ie foarte mare de bdrba]i gay" care au fost
diagnosticali pozitiv cu HIV continui sd intrelind relalii
sexualeneprotejate.
Ei spun cI majoritatea gay-lor sunt extrem de
promiscui qi de indulgenli cu ei ingiqi. Ei trebuie mereu

sd mlreascdmiza pentru a ajungela excitalie.Acestritual incepecu alcoolqi cu droguri qi includeaspect_e

,,interzise"alesexuluiprecumtdvdlireain mizerie(fetiqism
qi coprofilie)gi sadomasochism,
carepresupuneviolen!a.
Ei spun ci mulli gay fac ser in blile publice gi
considerdoprirealor o hl4uire anti-gay.Mulli cred cd
e dreptul lor sd umble dupl bdrbali normali, inclusiv
dupl copii.
Mulli gay sunt ,,niEteprdddtori sexualihotdrAli",
fixati doar pe tinerete Ei pe frumuseteafizicl. CAndvine
vorba de bitrAni ori urA1i,gay-ii devin ,,adev6ra{iiprigonitori de homosexuali".Fiind ei ingigi deziluzionati,
sunt cinici cAnde vorbadespredragoste.
,,Relatiiledintre persoaneleBay de obicei nu dureaz6,foarte mult." Ei se plictisescrepedede partenerii
lor qi cad victime tentatiei.,,Ratainqel5riiin cazulb5rbatilor gay <clsdtorilir, intr-un interval de timp destul
de indelungat,seapropiede Loo%o."
Chiar Ei prieteniile au labaz[, testul sexualgi sunt
greu de mentinut. HomosexualilorneatrXgitorile este
aproapeimposibil sd-gigiseasci un prieten Ei, cu atAt
mai mult, un iubit.
Autorii spun cd gay-ii au tendinta sI negerealitatea in diversemoduri: prin gAndireadeziderativl,paranoia,lipsa de logicd,emofionalitatea,
imbr5liqareaunor
idei trdsnite.
-Mai
existi weo indoiald c[ acestcomportament
estemaladiv?Nu simt niciun fel de rdutatefald depersoanelegay.Am aceleagisentimenteca gi fald de cei care suferd de gripd. Vreau sI se insdndtogeasciqi nu
weau sdrdspAndeascd
boala.
Din plcate, chiar qi autorii acesteicd4i se autoamdgesc.Ei pretind ci stilul de viatd al gay-lor, qi NU
sexualitatea
gay-lor,este,,buba".Pecinevor ei si pdcXleascd?Celedoul sunt inseparabile.

96

97

Autorii cred ci ,,problemanoastrl este aceeaa

unei proaste imagini in ochii heterosexualilor".Din
nou, pe cine vor ei sd pdcileascX?Nu imagineaeste
problemareald.
Carteaprezintl in detaliu ,,oampli campaniecare
sd fie intreprinsdasiduuin spaliul public qi caresi aibl
in vizor satanizareaimaginii noastre nefavorabile".
Puncteleforte ar fi acestea:
. ,,Desensibilizarea":
impAnzireaAmericii cu reclamecaresi ii prezintepe gayin ,,modulcel mai pulin
jignitor cu putin!I".
. ,,Bruiajul":reclamecaresI punl semnulegalit['
intre
frica de gayqi ura fatl de evrei,negriqi femei.
tii
. ,,Convertirea":
prezentareade imagini cu gaycare sI arateca niEteoameniobiqnuili.,,Imagineatrebuie
sI fie icoananormalitilii".
Ei spun ci ,,nu are importan!5 cd reclamelesunt
niEteminciuni", deoarece,,lefolosim ca si contrabalansdm stereotipurilenegative,caresunt niqteminciuni de
Ia un capdtla altul".
.
Carteaa fost scrisl:in 1989 qi, in mod evident,
aceasti campaniea avut efect. Cititi ce au avut autorii
de spusin aceastdprivin{l:
,,Prin convertire,noi numim ceva cu mult mai
amenintitor pentru sfrlu/ de viatd americanfdecAtsubversiuneal.(...) Noi inten{ionim sd convertimemofiile,
mintea gi vointa americanuluiobiqnuit printr-un atac
psihologicpl5nuit, sub forma propagandeibdgatl pe
gAtulnatiunii via media.Noi intenlionlm (...) sI le metamorfozdmura in sentimentecalde,fie cd vor vrea ori
nu" (sublinierea
mea,p.$3).
A,gadar,gay-ii vor ca americanii si inve[e cd ceva
ce ei, in mod firesc Ai pe bunl dreptate,socotesca fi
maladiv este de fapt sdnitos. Astfel, americanii nu se
vor mai putea opune avansurilorlor de prin parcuri,
cazirmi, bii ori sili de clasi.

4gg.copii gi societate.
Similitudinea dintre idealul transmis de revista
Playboy gi idealul homosexualnu este o coincidentd.

98

99

Este un semn de cinism Ei de autoamigire din

partea autorilor faptul cd tocmai ei il citeazepS__L._lbologul M. Scott Peck,cqre,in Oamenii minciunii, spiine
despre pQrsoan_el
e earesuferi de narcisismul eJJre.m-_qri
qgltgr-r]_sf,srrnt_Uq*f
_$i simplu,,rli " .
"

distorsioneazirealitatea,astfelca ei s5"apar[ intr-o lun!@ prielnicl, iar cgilalti*sdfie aru;_

6ntuzie".
Dacdagavor, gay-iipot continuasd se plcdleascd.
par q4lucetezede.g_lgp{g"g!l_fipe_!aj. Comportamen-

tilo r es65;lnar/.
Sleitiiii'ntagi."

FXAUAnrrawru-q,
PlrybA

qrRevolutia (homo)sexualA

cE GEN DE BARBATCITE$TEpLAyBOW rJnul

care estefoarte grijuliu cu aspectulsdu fizic, cu casaqi
cu averile sale. Este mare consumatorde sex, cAt de
mult posibil,qi igi alegepartenerelemai cu seamddupd
aspectulfizic. Este egocentricqi nu doreqtesI se impliceemo{ionalori oficial.Credeci o femeiel-ar sufoca,
iar copiii ar fi o povari.
Este acesta un portret pe care il identificali la
multi blrbati? nSle lb!4I_tdealul pe care revista Playbgllh tftguflaf[5rhatilos inci din anii '5o.

RaportuI Kinsey (tg+8) a stabilit care sI fie setul de

conceptiigeneralacceptatefatd de sex.A militat pentru
exprimareasexualdneinldntuitdEi a devenitmanifestul
contraculturii.L-a inspirat pe Hugh Hefner sd creeze
revistaPlayboyin 1953.
In esen{I, Raportul Kinsey spuneacI atAt de rdspAridit era comportamentul sexual aberant, incAt trebuia s[ fie acceptatca fiind normal. Mullumitd psiholoageiJudith Reisman,qtim c[ A]fred Kinseyera homosexualqi ci Raportul Kinseys-abazatpe datefalse.
El a bltut Times Squarein lung gi-n lat ca si iqi
caute subiecti.Mai mult de z5% dintre acestemostre
constaudin prostituateqi puEcdriaqi,incluzAndmulli
agresorisexuali.Kinsleya Spusc5,to%odintre americani
eraugay,cdndde fapt erau doarz%".
Pentru a demonstracd qi copiii au nevbi sexuale
legitime,Kinsleygi camaraziilui pedofili ori au abuzat
ei inqiqi 2ooo de bebelugiqi copii ori/gi s-au bazat pe
informa[ii din lagdrelede concentrarenaziste(Judith
Reisman, Kinsey: InfracSiuni gi consecinfe,1998, p.
312).
Kinsey pretindea cd face parte dintr-o familie conservatoare.De fapt, el a murit prematur de orhiti, boal[
asociatl cu masturbarea, impotenla qi automutilarea.
El a sedus mulli studenli de-ai s5i qi qi-a obligat solia qi
asociatii sI facl acasl filme pornografice (Reism?r, p.
278).
Reisman conchide: ,,Patologiile sexuale in continud creqtere (...) predate in Ecoli (...) ori reflectate in
artele noastre frumoase, in cultura noastri de mas6, in
presi, justilie Ei politici public5, oglindesc in mare parte psihopatologiile sexuale inventariate de echipa lui
Kinsey". Kinsey, sponsorizat de Fundalia Rockefeller, a
urmdrit scopul de a ,,inlocui ceea ce in{elegea el drept
limitata erI iudeo-creqtind procreativd cu un paradis
promiscuu de tipul ..orice este permis> al bisexualilor,
100

gay-lorgi pedofililor"(Reisman,Fdurirea de copii gay:

Studiu,p.4).
EROUL LTII HEFNER
Hugh Hefner a suslinut c5, Raportul Kinsey ,,a
produs o colosaldtrezire sexual[, in mare parte datoratI atentieimediei..."Aceastaaratdci elita orchestreazd
schimbareasociall folosindo exageratipublicitatemedia Ei puterea reclamelor.(vezi Reisman, Kinsey, p.
307).
Cu un zel mesianic,revista Playboy a rdspAndit
evanghelialibertltii sexualebdrbalilor americani, care
in anii 1950-1960incl mai rezervausexulinstituliei cisdtoriei. Scopulrevistei Playboy, similar scopului tuturor pornografilor,era acelade a atragebdgbaliipe tdrAmul fanteziilor erotice prin prezentarea.
de imagini
atrdgltoare.Pentrua faceaceasta,ei trebuiau si ii impiedices5-qiglseascdadevlrata satisfactiein cdsnicie.
Dupd cum se expriml Reisman,,,Playboy a fost
prima revista nationald care exploata fricile tinerilor
studentifatd de femei qi fati de intemeiereaunei familii. Playboy qi-a propus si fie un substitut confortabil,
(Judith
de nldejde, al iubirii monogameheterosexuale"
Reisman,Pornografii softj oitcd tare, p. 47).
DugmanineimpXcati,Playboy qi feminiqtii radicali qi-au gdsit un punct comun in ura fatd de familia
nuclearl. Drept rezultat,societate.a
suferdacum de epidemiadezintegrdriifamiliei, a pornografiei,a impoten!ei,'a abuzuluisexualal copiilor, a violenlei sadomasopr'ecumqi
chiste,a cazurilorde sarcindla adolescente,
de un adevdratcocktail de boli cu transmitere sexual5
qi;desigur,de SIDA.

101

HOMOSEXUALITATEA
Eu defineschomosexualitatea
ca pe o dereglarede
de a stabili o legdtudezvoltarecauzatdde incapacitatea
ri permanenti cu un membm de sex opus. Psihologul
Richard Cohen,in Restaurarea normalittilri: Inlelegerea Ei uindecarea homosexualitdsii(zooo), sus{ine cd
aceastase petreceatunci cAndun biietel nu reugeqtesI
creezeo lefXturdcu tatXlsdu.intrelinAndrelalii sexuale
cu alli b[rba!i, gay-ul adult incearcl s[ compenseze
dragosteadintre tati qi fiu refuzatdin adolescenti.
Dr. Charles Socaridesconfirmi cd ,,majoritatea
bdrbafilor implicati in relatii sexualecu persoanede
la ceacelaqisexreactioneazil,laun nivel subconqtient,
va in neregull ce a a\,'utloc in perioadaceamai timpurie a dezvoltdriilor - existentaunor mamepreaautoritare qi a unor tati care nu qi-au asumatresponsabilitatea creqteriilor. Printr-o indelungat[ cercetare,am observatcI homosexualulaEa-ziseliberatnu esteniciodatI cu adevdratliber. in multiplelesaleaventuricu indivizi de acelaEisex,chiar qi gay-ulcel mai efeminatciuta
sI incorporezemasculinitateaaltora, deoarecese afld
intr-o clutare compulsiv[,nesfArqitX,
a blrbdtiei, a cdrei dezvoltare i-a fost refuzatl din fragedi copildrie"
(Cum a ajunsAmerica g aA).
Psihiatrul Jeffrey Satinovera indicat o altl cauzl
a homosexualitXtii.Un sondajdin anul r99o care a vizat looo de gay aratdcI 37% dintre aceqtiaau fost molestati sexualde un partener mai vArstnicori mai puternic, inainte de a implini vArstade 19 ani (Homosexualitatea Si uiala publicd americand, L999,p. 24).
Vreme de multe decenii,gayJor li s-a spus cI ei
sunt ,,bolnavi",qi au fost crunt persecutati.Solufiaactivigtilor? Sd convingi lumea cI, de fapt, heterosexualii
sunt cei bolnavi.in :4,7g,ei au forfat AsocialiaAmericanI de PsihologiesXproclamehomosexualitatea
ca fiind
LO2

normale.Brusc,a incetat sd mai fie o dereglare,devenind o ,,preferintisexualS"slnXtoasXqi normald.Psihiatrii care aveaualte plreri au fost ostracizati.Conferinlele lor au fost anulate;clrlile qi articolele,respinse;
promovarealor, interzis[. Astfel ar trebui sd functionezeqtiinta?
NASPAT.TDIREABOLII
Dimpreundcu feminiqtii,activiEtiigay au inceput
operade distrugerea tuturor instituliilor heterosexuafeminitatea,cXsdtoria,familia nuclele: masculinitatea,
ar[, echipacercetagilor,
sporturileqi armata.
Sprijinitride elita financiar[, activigtiigay $i sustinXtorii lor ne configureazd.inmare m5suri sensibilitatea culturale.Ei sunt responsabilipentru puerila obsesie pornograficdcare ne invadeazXtelevizidnea,video:
clipurile muzicaleEi internetul. Acum cu to{ii suferim
de dereglareahomosexuald,pe care eu o considera fi
fixa[ia infantili.
Manualelede eliberarea gay-lor vorbescdespre
sexualit5tiilor Ei despre,,desensibiliza,,normalizarea"
prin etalareaei ostentativd.M-am
rea"heterosexualilor
albit la fafi cAnd,luAndu-mibiiefelul de zeceani si vedem filmul lui Adam Sandler,BiIIy Madison, l-am auzit
pe un tAn[r adolescentdin povestearespectivdintrebAnduJ ngnEalantpe un altul: ,,Te-aiculca cu Pamela
Andersonsauai preferaun JackNicholsontAndr?"
SdptdmAnatrecutl, in serialul de comediede la
televizor, WilI gi Grace,Jack, care estegay,igi pune un
gort pe care scrie ,,Sirutd bucdtarul",pretinzAndci a
crezutcXal doilea,,o"estede fapt tJn,,c"7.Dupdcum au
pe oameniide bine cd
izbutit comuniqtiisI ii prosteascd
z Ar fi reie$itcuvAntul,,cock",,,cocoq",careare aceeagiconotatie
vulgardca gi in limba romAni [n.tr.].
103

radicalismul era cevaqic, tot astfel gi activiqtii gay hotlrisc ce anume estein vogi pentru liberalii creduli de
azi.
Activiqtii gay qi feminiqti considerXcd moralitatea
traditionali a fost inventatSpentru a menline un injust
status-quo.De fapt, moralitatea este inlelepciunea omenirii, agonisiti de-a lungul timpului, referitoarela
ceeace este slndtos qi diruitor de supremi implinire.
Perversiunea
estedeviereade la ceeaceestesIn5tos.
Moralitateaheterosexuall'plaseazlsexul in contextul iubirii qi/ori al clsitoriei, deoareceaqaestesdnXtos qi uman. Ea garanteazdc6,celui mai profund Ei intim act dintre doui persoaneii corespundeo legdturl
emo{ional-spirituali.Relatiilesexualepromiscuereprezint5 un strigit disperat de invocarea iubirii. Iubirea gi
c5sltoria r5spundacesteitAnjiri qi ddruiescrodul firesc
qi necesaral sexului,copiii.
CONCLUZIE
Cu ajutorul lui Hugh Hefner,Alfred Kinseya separat sexulde iubire Eiprocrealie.El l-a redusla nivelul
unei functii biologice de tipul urinlrii. Activiqtii homosexualimiliteazi pentru sexul anonim: majoritatea
gay-lorau pesteo duzinl de parteneripe an. in forma
ceamai putin extrem[, heterosexualiiau adoptatacest
model. Recent,un editorialist sociali-a descriscu oarecareinvidie pe prieteniilui heterosexuali
ale cdror relatii au luat sfArEit:,,Sedespart,dupi.ce s-au bucurat,
pare-se,de cea mai frumoasl perioadl qi de cele mai
fierbinti momentedin via{alor".
in concluzie, ,,revolu{ia sexuall" a fost,
intr-adevdr, un triumf al unui plan al elitelor ce a vizat
creareain noi a fixa[iei infantile. Perioadacurtlrii gi a
obsesieisexualereprezintXo etapda vie{ii. Dupd clsdtorie trecem Ia lucruri mai importante.Agendaelitelor
urmlreqteca noi sdfacemdin sexpreocuparea
de o viaro4

td intreagd.in scurta perioad5de 4o de ani, aproape

referitoarela sexualitates-au-e-vatoate constrAngerile
estein staredefensiporat,iar societateaheterosexualX
vd. Dec5dereaculturall qi sociall se va accentuadin ce
in ce mai mult dac[ nu seva produceo contrarevolutie.
CASATORIADINTRE,PERSOAI.IELEGAY
Societateaheterossarali se afl [ sub asediu
HETEROSEXUALIISE AFLA SUB ASEDIU iN
multe locuri. in Canada,guvernula schimbatdefinilia
juridicd a cisltoriei pentru a le inlesni gayJor cisltoria. Pentrua-i mullumi pe gay-ii cu gAnduride cis[torie,
care constituie mai pulin de 5o/odin populatie, semnificalia unei taine centralea heterosexualilora fost denaturatd. Aceastaa fost o evidentl inqel[ciune infhptuitl
Oficialicu scopulde a compromiteheterosexualitatea.
tXlile ar fi putut sI le ofete gay-lor un statut echivalent
cdsitoriei,insXdistinct.in loc de aceasta,ei le spun heterosexualilorc[ intre ei qi homosexualinu existdnicio
diferentd.
Cdsdtoriaeste o institulie heterosexuall a clrei
menire este unirea unui cuplu pe viatd Ei intemeierea
heunei familii. Imaginali-v5ci, in numele,,egalitX1ii",
gay-lori'.
Sauce
terosexualiiar aveaun fel de ,,parad[ a
ar fi dacd musulmanii ar incepe sI celebrezePaqtele?
Oamdniiau dreptul sI iqi protejezeinstitutiile de cei din
afaralor caredorescsdle preiaqi sXle schiloddascd.
in rgg4, activistul gay MichelangeloSigrrorile a
suslinut lupta ppntru acceptareaoficiald a clsdtoriei
gay-lor qi pentru oblinerea beneficiilor sale, cu scopul
de a ,,redefinitotalmenteaceastXinstitutie (...) qi de a
transformaradicalo institutie arhaici" (Out magazine,
rgg4,p. 16r).
decembrie-ianuarie
105

Campaniade a schimba modul heterosexualde

viefuire se intensificX.Oameniinormali trebuie sXrealizezeci se aflXsuh un asediucreatde big gouernment
qi de big busfness.in Vancouver,pXrin{iicu greu au reuqit si ii impiedice pe activiqtii homosexualisd isi includi cdrfilein curriculum-ulde la gridinifd. in Sfate]e
U.nite,Asocia{iaAmericanl de psihologies-a confruntat
cu o mare presiunepentru a scoatepedofilia (relafiile
sexualecu copii) de pe lista tulburdril,ormentale.Newsueek prezentaintr-un articol specialcuplurile de acelaqi sex la balul de absolvirea liceului. ..jn loc de a se
iscao disput5,qcolileau spus:caree problema?!"
Majoritateahomosexualilorsunt oameni la locul
lor, carenu dorescdecAtsi fie lisali in pace.insd fundatiileqi corporafiilesus{inutede eliteinidins finan{eazd-organizatiile
homosexualilorpentru a distrugetesu_
tul heterosexual
al societitii.
AGENDA SECRETA
Activigli! SaVpretind c6 tAnjescdupi ,,toleranld"
.
qi ,,egalitate".
ins5,in disculii particulare,Li recunosc'ci
urmdrescun plan ascuns:si remodelezesocietateadu_
pI chipul lor. Pu{inle pasdcAtriu pot produce.
,,Scopulultim al revolu{ieifeministeesteelimina_
rea distincliei dintre sexe",spuneShulamithFirestone
(Dialecticq sexului,tg7z, p. ti).
,,Hegemoniaheterosexuald
estein curs de eroda_
re", scrie Gary Kinsman.,,FormelesexualitItii conside_
rate naturaleau fost socialcreateqi pot fi socialtrans_
formate" (Reglarea dorin{ei: Senta[itateain Canada.
7 9 8 7q, . 2 1 9 ).
,,Intr-o societateliberl, tofi vor fi gay',,spune Al_
l-9".Yo11rg,
un pioner al Miqcdriide eliberir.u u gayJor
(John D'Emilio, Chestiuniintime: O istorie o ,nirititAto6

Siiin America,p.3zz). ,,intr-unanumesens,Dreapta

aredreptate",spuneun istoricgay,JonathanKatz.,,DacI sustin[torii lesbianismuluivor dobAndi vreodatX
de a
egalitatedeplin5,vor isprdvi cu necesitatea.social5
facedistinctiaintre heterosexuali
Eihomosexuali.
Secretul,chiar Ei a celeimai moderatemiEcXricare militeazi pentru drepturilecivile alegay-lorEilesbienelor qi carea obtinut statutulde curent majoritar,este
fhglduinla unei radicaletransformXri(ori amenintiri,
depindede prisma valorilor pe care le impirtdEeEteo
persoaniori alta) (Inuenfia heterosexuolitdtii,1995,p.
188.)
ASALTUL GAY-LOR $r FEMTNT$TTLOR
Activiqtii gay Ei cei feminiEtiiqi gXsescun temei
comun al luptei lor in ideeaci qi unii qi allii insisti pe
faptul cI diferenleledintre femeieqi birbat sunt artificiale,prin aceastaei ignordnd orice dovaddgtiintific5.
DeEimulli heterosexualise considerd,,feminiqti",adevdrul esteci miqcareafeministdestede fapt de naturl
homosexuald.Aceastaconsideri cd blrbatii Ei femeile
sunt totuna gi doar condilionareasociali ii face sI fie
este dragosteafa{I de perdiferili. Homosexualitatea
soanaaidoma[ie.
Astdzi,activiqtiigay Si feminiqtivor pur Ei simplu
ca ,,oamenii"sI facd dragostecu ,,oameni",indiferent
de sexullor. Ei prezintdca patologiccomportamentul
Pentruei, birbafii sunt prin firea
normal,heterosexual.
esteopresivX.CaIor abuzivi,iar familia heterosexual5
lea cltre dreptateasocial5esteabolireaheterosexualitltii. (Nu cumvaaceastaesteadevlrata,,ur5."?)
Marxismulde inspiratieIlluminati a niscocit ambelemiqcdride eliberare- Ei a gay-lor,qi a femeii - prin
transferareaconflictuluide clasXla cel de gen.,,Patriar-

ro7

i11

hatul" (familia heterosexual5

dominatdde b[rbat) este
ridlcina tuturor relelor qi trebuie si fie distrusi
(,,transformatI"). Femeilor (proletariatul) qi oriclr6i
fiinte ,,oprimate" (gay-i, unele minorit5li favorizate)
trebiriesI li se ofereputere gi rang inalt pe un taler de
argint. Scopul,,revolu{ionar"al illuminalilor esteintemeierea,,NoiiOrdini Mondiale",a socialismuluiautoritarist sub tutela capitalismul monopolist. Adicd big
gouernment-ul in slujba big business-u/ui,stAngain
slujbadreptei.
PASWITATEA
Dar de ce indurd oamenii normali acestatac cu
pasivitate?
r) PartidafeminiqtilorEi gayJor poartdun rizboi
beneficiind de perfectdsiguranlI, mimAnd un fals statut de victime. Oameniinormali nici nu igi mai pot apIra sexualitateade teamaacuzaliilorde ,,homofobie"qi
,,sexism".in zilelenoastre,cel carenu doreEtesdfie gay
esteconsiderathomofob.
z) Aidoma comuniqtilor,feminigtii se ocupd cu
practicainqellciunii. Au atras sprijin din toate pdrlile,
pretinzAnd cd apird femeile, cAnd de fapt au urmdrit
dintotdeaunao agendXhomosexual[.Acum politicienii
qi medianeagl categorictotul, deoareceei sunt cei care
i-au pus pe acegti radicaliqti in postura de edueatori.
Situatia este comparabill'cu refuzul liberalilor de la
sfArqitulanilor r94o de a recunoaqtecd guvernul era
plin de spioni sovietici.Era vorba de acelaqifenomen:
comunismulcondusde clanulRockefeller.

108

iNnocrnrNARE iN srrr, sovlETrc

zein Ecolio atmosferl mai deschisi[fa!5 de homosexuali]" (NahonolPost,16augustzoor).

Aceast[ atitudine se extinrclepAnI la aleza familia
prin lecturaunor cl4i precum:Mdmicile
heterosexual5
Iui Aashaqi Cei doi tdtici, Tdticii Brou)n, Tdticii BIue.
esterealmente
Pede alt[ parte,heteroSexualitatea
un tabu. Manualelecopiilor noEtri au fost rescrisepen- '
tru a elimina orice aluziecd birbatii qi femeile ar putea
fi diferili, ci ar putea trii in farnilii tradilionale, ori c[
ai puteasI secomportein moduri ,,stereotipe"..
Ca lector universitar,am incercat sd predau romancieriprecumD.H. Lawrence,careau infhliEatiubirea dintre bdrbat gi femeiein termeni pozitivi. Am fost
acuzatde ,,hi4uire sexual5"de activistelefeministe qi
mi-am pierdut slujba (o feministd radicald ar putea
consideiaastlzi orice fapt deranjant pentru ea ca fiind

cel mai mare dar pe care viata ni-l ofer[. Aceast[ contestarede zi cu zi a identit[]ii noastre sexualeechivaleaz[ cu o perseculie.inainte, principiul ,,triiegteqi lasI-i gi pe allii sXtrliascd" era la mare cinste.Acum, activigtii gay Si cei feminiqti, finanlali de illumina{i, Ei-au
propusfhrd indoial[ sd nu ne mai lasesi triim.
109

MODEI-AREA RI,ALIZATA
DE MASS-MEDIA
intr-un episod al emisiunii TV Prietenii, Rachel
izbuteqte si fenteze plitirea unei amenzi de depdqire a
vitezei flirtAnd cu un polilist chipeq. Rossse urcX qi el la
volan qi este oprit deoareceruleazl cu vitezd prea micd.
Ross incearcd Ei el sX flirteze cu polilistul. Mesajul este
acela ci noi toli putem fi bisexuali, chiar qi polilistul.
Aceasta este realitatea activiqtilor gay din spatele doleanlei de dobAndire a ,,egalit51ii".Toleranla nu a fost
niciodatd obiectiml real; dorinla lor este aceeade a ne
face pe toli si fim ca ei. DacI pe ei ii aranjeazd,nu conteazhdaci acestfapt noul nu ne convine.
in Rochester,Ne* York, Rolf Szabo,un angajat de
z3 de ani al Companiei Eastman Kodak, a fost concediat numai fiindci a obiectat impotriva unei cerin[e de
serviciu de naturl pro-homosexuali. Mai precis, el nu a
prizat la campania companiei intitulati ,,Cultura invingitorului gi Cultura inclusivd" ce urmirea promovarea
,,diversit51ii".Aceasti gAndire de tip sovietic nu este
singular5. Comportamentul homosexualilor le creeazl
oamenilor normali o senzalie nepllcutl. Majoritatea
blrbalilor gisesc vederea a doi birbali sirutAndu-se
visceral dezgustitoare.
-Familiile gay nu sunt la fel ca ale noastre. Adoplia
copiilor normali de cltre gay nesocoteqteinstinctele naturale ale copiilor Ei probabil va avea repercusiuni negative asupra dezvoltirii lor psihologice ulterioare. Copiii heterosexualiau nevoie de modele de adulli heterosexuali. Peste zo de ani aceEticopii vor da in judecatl
guvernul pentru milioane de dolari.

110

CAMERA OBSCIIRA HETEROSEXUAI-A

Heterosexualii sunt spllati pe creier pentru a
funcliona ,,pemute$te", ,,departede spaliul public", astfel incAt sd nu ii ,,ofenseze"pe fra{ii qi surorile lor gay.
Exist[ exceplii, dar, in general vorbind, stilul qi obiceiurile vielii noastre nu sunt celebratein filme sau la televizor. Iar atunci cAnd sunt totuqi prezentate, negreqit
sunt asezonatecu o sumedenie de prejudecdti.
Cu siguranli, existi o obsesiefa{d de sexul dintre
b[rbat qi femeie, ins[ exprimat mai ales in manierd homosexuali, adicl promiscul qi public5. Heterosexualitatea este parte a ciclului natural al vietii; nu este o preferin!5 sexualS.Non-gay-ii, mai cu seami femeile, sunt
in chip firesc monogami qi iubitori de intimitate, iar heterosexualitatea inseamn5, in fond, exclusivitate, intimitate, incredere Ei procreare.
Obiceiurile qi instituliile heterosexuale sunt in
mod curent ridiculizate qi sfidate in media.
De pildl, in scena de inceput a filmului de mare
succes, Pldcintd americand. (zoo3), al clrei scop este
de a-i influenla pe adolescentiiimpresionabili, viitoarea
mireasl ii face fela{ie viitorului mire pe sub masi,
intr-un restaurant aglomerat.
La petrecere, prietenul non-conformist al mirelui
face sex din intAmplare cu bunica mirelui intr-o camerl
intunecoas5. El credea cI de fapt o are ca partenerd pe
destribllata sorl a miresei. Bunica mirelui este atAt de
satisficutd, incdt iEi retragg obiectia ca nepotul ei si se
cisitoreascl cu o shiksas.In scenafinal5, un alt prieten
face cunilingus mamei prietenului nonconformist,
intr-o baie spumoasi.
Acest atac asupra normelor heterosexuale face
parte dintr-un program pe termen lung, instrumentat
8 in idiq, termen injurios pentru a desemnao femeie non-evreicd [n.tr.].
111

rl

de elita financiar[ pentru a descreEte

numdrul popula{iei, pentru a distrugefamilia gi pentru a destabilizisocietatea.
Camexagerat,afi spune?
Am scrismai mult de doul duzini de articoledespre cum funcfioneazXheterosexualitatea.
Cu ele rezoneazdmulti lume.
Fie cI sunt de acord sau in dezacordcu mine, nu
mi-a apdrutniciun interviu ori ceamai micl menlionare a ideilor melein celemai vizibile mijloace-edia. gi
nu cred cX estevorba despreproverbialachestiunea
struguriloracri.Aceastdrealitatepur qi simplu ilustreazd cd societateanoastri ,,deschisd
gi liberi." esteo minciun5. Avem, intr-adevir, libertatea de ne exprima.
CumsXne facemgi auzili e dejaaltl problemd.
'
VI indemn sI citili carteascrisdde Dr. Charles
Socarides,Homosexualitritea:o libertate dusdprea departe, pentru a in{elegeadevdratanaturd a homosexu_
ahtitii qi campaniainsidioasl pentru a fi incadrati ca
normalitateqi pentru a fi generalacceptatd.Recomand
de asemeneasite-ul NARTH-ului,de care se ocupl un
corp de profesioniEtiin domeniul medicinii, de^dicali
intelegerii corecte qi tratamentului homosexualitllii.
Aici ve{iglsi o bogilie de informalii qi de intrelepciune.
,,toleran1ei,,
. _.Dol9an!ade instaurarea ,,egalitdqii,',
qi ,,diversitllii" este metodavicleini ciasicda elitelor
comunistede a subminasocietatea.Ei pretind ci apdrl
o minoritate oarecarepe care o portreliz eazd,ca victi_
md. _Eidezbindqi stlpAnesc,conferindputerereprezen_
tan{ilor aceleiminorrfdli. Ei numescaceasta,,progres",
cAndde fapt estevorba despreo clarl dezintegrai",o_
ciali.

gay nu se potriveqteheterosexualilorgi viceversa.Nu

poate exista un singur model. Problemase pune astfel:
va fi societateanoastrXuna heterosexuald
care s} tolerezeminoritateagay-loraflatdin proporfiede 4%?
Sauva fi o societatehomosexualdcare persecutl
majoritateade 96%a oamenilornormali?Istoria abund[ in exemplede minoritdli care au persecutatmajoritdtile.Comunismul,de pild5.
Dacdoameniinormali nu traseazXniqte norme, o
vor face activigtii gay. Atunci cAnd activiqtii gay/feminiqti pretind ,,egalitate",ei cer de fapt ca modelul lor
unisex s[ fie aplicat tuturora. Ei spun despre noi cd
suntemaidomalor. Ei bine, nu e delocaqa.
Respingerea
modeluluihomosexualnu inseamnX
,,intoleran!6"ori ,,ur5". inseamnd ap[rarea dreptului
naturaldobAnditdin naEtereqi a familiilor noastre.
SocietateaheterosexualS
este acum victima unei
forme insidioasede persecutie,de rXzboi psihologic.
Prigonitorii plini de ur[ nu suntem noi, oamenii normali, ci activiqtii gay qi feminiqti, politicienii, cei din
mediaEifundatiile careii suslirt.
FRICA DE PRADATORII GAY
Confesiunile unui,rhomofob"

CONCLUZIE
Este timpul sI realizdm ci heterosexualitateaqi
.
homosexualitatease afld in acerbd competilie. Uodelul

MA DECLARHOMOFOBqi indemn pe cei care

sunt de acord cu mine sd mi se aliture. Eu definescca
fiind ,,homofobd"persoanacare se teme de activigtii
gay, Si de aici sufixul -fobie. Activigtii gay ins[ folosesc
acesttermenpentru a-qiciomdgiopozantii.Haideli s[-l
prelulm noi.
Intotdeauna am acceptat portretizarea fhcutl
gay-lorde mass-mediacum ci ei ar constitui o minoritate plind de culoare,cu o ,,orientaresexualX"special5,
cI se intAlnescprin baruri qi igi fac mendrele.AtAta

TL2

113

vreme cat acestea se petreceau in cadrul comunit[1ii

lor, ce-mi plsa mie?
Recent insd am aflat cI majoritatea gay-lor preferI b[rbati heterosexuali.Sursa mea o constituie o carte,
Caricatura dragostei (tgSZ), scrisd de Dr. Hervey
Checkley, un profesor-medic de psihiatrie la Colegiul
Medical din Georgia. Un amic gay mi-a confirmat qi el
acestlucru. Aceastaar explica de ce, in ultima weme, la
tastarea pe Google a termenului ,,straight men" (,,bdrba{i heterosexuali")i1i apar peste un milion de link-uri.
Pe putin jumltate dintre acestea trimit citre site-uri
care au caracter homosexual.
De'asemenea,mulli gay preferi tineri ori adolescenti. Adeseori, aceste experiente prefac victimele in
horirosexualigi le prebchimbd qi le distrug astfel vietile.
Intr-un studiu intreprins.de revista gay The Aduocate,
zto/odintre participanti au rdspuns ci un adult i-a abuzat sexual pe la vAista de r5 anl. Aceastapare a fi modul
in care homosexualii ,,prolifereazd".Sursa mea este o
extraordinar[ lucrare de cercetare realizatl de Dr.
Judith Reisman, intitulatl Minciuna priuitoare Ia copiii,gay": o anchetd.(in Fdurirea de copii gay: Studiu).
Reisman, in a sa Prezentare statisticd a populadin
SUA din anul t99t, arati cI intre r qi z milioane
fiei
de bdrbati gay (z% din populalia masculind adultl de
90 de milioane) abuzeazd6-8 milioane de bdie{i. Proporfia este de g-S biieti care au clzut victime unui singur gay, in comparatie cu o victimi de sex feminin la
unsprezecebdrbati heterosexuali.Aceastase bazeazdpe
informatii culese de la 33 de milioane de blie{i Ei 3z
milioane de fete sub vArsta de 18 ani. Dupd cum afirml
Reisman, nu toti birbatii gay molesteazdsexual blieli,
totuqi populatia homosexualdde z% addposteEteo vasti subculturi de pederaqticare comit multiple qi repetate delicte sexualeasupra copiilor.

inainte de a continua, weau s[ spun c[, pe cAnd

eu aveam 11ani, am cunoscutun prieten gay mai vArstnic decAt mine qi niciodatl, in decursul a 4o de arii, nu
a fhcut fati de mine niciun gest nepotrivit. Neindoielnic, existd mulli gay ca el, care se poarti cu demnitate qi
nu au un plan de prddare, personal ori social.
Cu toate acestea,feministele lesbiene Ei activiqtii
gay, dupi propria lor mirturisire, gi-au dedicat toatl
energiain vederearefasonirii societdtii dupd chipul lor.
Mijloacele media care promoveazd curentul ideatic majoritar al culturii de mas[ suprimi insl toate informafiile negative.desprevia[a gay-lor: informatii despre violenta gay-lor asupra copiilor, despre pornografia infantilX, retelele de prostitutie, crimele in serie gi agresiunile casniceintre homosexuali.

1r4

115

DETA$AMENTELE

DE CERCETASI

Un alt exemplu de complicitate a mediei este criticareade citre aceastaa hotirArii intreprinse de Organiza[ia Cercetagilor de interzicere a numirii gayJor in
funclii de conducltori de detaEamente.Nu exist5 niciun
fel de mentionare a faptului c[ aproape 1oo de cazuri
de molestare sexualdde c5tre liderii DetaEamentelorde
Cercetaqise petrec in fiecare an. Conform revistei Wa-shington Times (r5 iunie 1993), intre 1973 $i 1993,
r.416 de lideri de detaEamenteau fost exclugi pentru cd
au abu2atsexual biieti.
Detaqamentelede CercetaEiqi-au asumat tardiv
responsabilitateade a-qi proteja copiii. Exist6 weo indoiali cX nu ar fi responsabili? TotuEi, surprinzltor de
multe filiale de cercetaqiau ajuns linta unui nimicitor
atac pentru ci i-au ,,discriminat" pe gay.
Revista pederasti Palauer ii sf5tuieEtepe pedofili
s[ ocupe pozilii de tipul conducbtorilor de detagamente

pentru cercetaqi: ,,Dac[ wei sd-ti petreci timpul cu copii, trebuie sd ai un motiv legitim de a face aceasta;ca
profesor, ajutAnd copiii sX invele, (...) ca antrenor de
sport ori ca indrumitor al tinerilor, ajutAndu-i s[ se bucure de timpul lor liber" (Fdurirea de copii gay: Studiu, p. r9).
ln tggz, in mod inten{ionat NAMBLq.Sa lovit in
Detaqamentelede Cercetagi.Ei au inaintat o cerere prin
care sugerau ca Detagamentelede Cercetaqi ,,sI pund
capdt discrimindrii impotriva persoanelor care s-au declarat pe fati a fi gay Ei lesbieneqi aceqtiasb poat5 fi numi{i in postul de condu0ltori de detaqamente" pentru
ca ,,cercetaEiisI nu fie lipsiti de posibilitatea de a cunoaqtediverse stiluri de viali" (vezi capitolul,,Nazismul
in America" din cartea Suashca roz, de Scott Livelv si
Kevin Abrams). in literatura lor, gay-ii apar ca sfXiuitori adulli in timp ce joac5 un rol participativ in inilierea tinerilor in homosexualitate.
DupI cum se afirmdin Suashceroz, curajul moral
vldit de Detaqamentelede CercetaEinu este implrtdqit
Ei de alte organizalii pentru tineri. Detaqamentelede
Cercetageacceptl conduc5toarelesbienein orgdnizalii
le lor qi au exclus cel pulin o lideri heterosexualScare a
refuzat sb lind secretl aceasti politici fa{5 de pdrinli.
,,Fratii mai mari" qi ,,Surorile mai mari" recrutea-

acliuni se subsumeaz[ unei mai ample invadlri a qcolilor publice, unde tinerii sunt prematur introduqi in problematica educatiei sexualegi unde li se prezintl homosexualitateaca un ,,stil de viatd".
g North American Man/Boy Loue Association (Asociatia nordamericand,pentru iubirea dintre bdrbasi9i bdieSi)[n.tr.].
116

Activiqtii ce militeazl pentru ,,drepturile gay-lor"

au pus gdnd r5u Detaqamentelorde Cercetaqi.Un protest pretins ,,spontan" s-a fbcut auzit de-a lungul 1drii,
protest ce a fost declanqatde United Way Agency, care
qi-a retras fondurile acordate Detaqamentelorde CercetaEi din multe orage. Homosexualii de la cel mai inalt
nivel din guvernul american au incercat sI intimideze
organizalia.
Joycelyn Elders, . care a condus departamentul
medical al SUA, a profitat de pozilia sa pentru a critica
dur responsabilii Cercetaqilor(SUA, z iunie tgg4), iar
Secretarul pentru Afaceri Interne, Bruce Babbitt, a
semnat un ordin interzicAnd Detagamentelorde Cercetaqi sI se ofere voluntari in parcurile nationale (Washington Times, z8 mai 1993).IncepAndcu iunie 2oo1,
cel putin 359 de districte qcolare din ro state le-au interzis. CercetaEilor sX se foloseascd de facilitdlile lor,
conform afirmatiilor unor organizalii citate in WashingtonTimes, r noiembrie 2oo1.
CONCLUZIE
Homosexualii, deopotrivi feminiEti Ei gay, au dobAndit o putere incredibilX prin tlinuirea adevlratului
lor caracter qi plan. Astfel functioneazl miqcdrile subversive de felul nazismului qi comunismului. Sub masca
unei minoritdli persecutatecare pretinde drepturi, homosexualii se folosesc de sprijinul statului pentru a-i
persecutape heterosexuali. Ei au pornit un rdzboi, din
pdcateincununat de succes,impotriva instituliilor heterosexualitllii : masculinitatea,feminitatea qi familia nuclearX.
Scopul lor este de a inlocui valorile heterosexuale
iudeo-creqtine cu cele ale lor. Societatease afld in stadiul de negare a acestorsubversiuni malefice, care in zilele noastre iau forml practicd in seducereatineretului
heterosexual.

rr7

Ca tatd al unui bXiat de 14 ani; mX tem de puterea

activiqtilor Ei pridXtorilor gay. Blnuiesc cI asta mI face
si fiu homofob.

PROPAGANDA PRIN LITERATURA

,,IJn tramvai numit
persecutarea heterosexualilor"
ACUZA FEMINI$TILOR cI societateaeste sexistl
qi homofob5 mascheazd,de fapt o campanie subversivX
a elitelor impotriva heterosexualilor. Una dintre cele
mai apreciate piese de teatru din literatura americani,
Un tramuai numit dorinfd (tg4Z), ii infhliqeazl pe birbati ca ,,subumani",iar familia gi societateaheterosexual[ ca fraude. Piesa, pusl in scenl de Irene Selznick,
contribuie la sentimentul ,,modern" cd viala umanl este
lipsit5 de demnitate, valoare gi scop.
Existi o teribili asem5nare intre viziunea homosexuali a lui TennesseeWilliams Ei cea feminist[ modern5. Vinov6{ia qi ura fali de sine le motiveazd pe
amAndou5.
Feminiqtii au fhcut front comun cu homosexualii
promovarea
unei societXli in care genul sd fie abolit.
in
In Noii uictorieni (rgg6), Ren6 Denfeld scrie cd feminiEtii considerl heterosexualitateaizvorul tuturor formelor de opresiune, iar homosexualitateaeste pentru ei
remediul.
,,Pentru mulli dintre feminiqtii din zilele noastre,
lesbianismul este cu mult mai mult decAt o orientare
sexualXqi chiar mai mult decAt o preferin![. Este, aqa
precum este prezentatd studentilor in multe facult5li,
un rnijloc ideologic, politic Ei filosofic de eliberare a femeilor de tirania heterosexuali..."

r18

BARBATUL

CA FIIMA

SUBUMANA

Cu mult inainte ca feminiEtii s5-i portretize2e pe

toli blrba[ii ca violatori, TennesseeWilliams gi-a infXliEatintocmai arhetipul sdu de masculinitate in personajul Stanley Kowalski. Stanley o face pe cumnata sa,
Blanche DuBois, sX iqi piardl mintile, violAnd-o, in
timp ce solia'sa, Stella, se afla in spital, purtAndu-i in
pdntecefiul. Blanche apare ca o eroinl tragicd, Stanley,
ca'simbol al unei societSli dominate de brutalitatea
masculin5,iar familia tradilional[, ca o minciund.
Blanche DuBois fusese izgonitd din oraEul natal
pentru imoralitatea sa. BolnavXqi zdrobitd, ea se refugiazd,in sAnul familiei tradilionale arhetipale a surorii
sale.
Stanley, aducAnd ,,pachetul pitat cu sAnge de la
mlcellrie", reprezintd b5rbatul protector care se ingrijeqte de cele de trebuintl pentru familia sa (Signet, p.
13). Stella, femeia purtltoare a unui prunc, ingXduitoare gi grijulie, este chintesen[a feminititii. Ea are incredere in solul ei: ,,Areel un impuls interior care il mAnS
inainte". Cei doi sunt pasional, nebunegte,indrdgostiti
unul de celXlalt.
Cu toate acestea, Blanche/Williams qi-a pus in
gAnd sX facl heterosexualitateasI apard patologic5. Imediat dupd sosirea sa, Blanche se referl la cXminul
Stellei ca la ,,acestoribil loc". Ea ii reproqeazl Stellei cX
nu a ajutat-o s5 salvezeplantalia: ,,Unde ai fost tu? in
pat cu Pollak al tdu!", de parci aceastaar fi fost ceva
greEit. CAnd Stanley qi Stella au. certuri furtunoase,
Blanche se comportd aidoma unei sfhtuitoare de la addpostul pentru femei. Ea o indeamni pe Stella sd iqi pIriseascd solul, sI deschidXun magazin qi sX devinl independent5.
Stanley se cXieqtesincer pentru cd a lovit-o pe
Stella, deqi astlzi acest comportament ar.fi pecetluit ca
rLg

,parte a ciclului violenlei".De fapt, Blanchea fhcut-ope

StellaceainsXrcinatls5-qicritice qi sfidezesolul pentru
prima oar5.Acum, precumsurateleei feministe,pizmaga Blanchesper5cI violenla ce aveasXizbucneascS
va
zguduifamilia din temelii.
Stellaignordrugimintile lui Blancheqi,in timp ce
J
facecur5lenie,spune:,,Nusunt prinsl in cevadin care 'iil.
mi-aqdori s[ scap".Insd Blanchepersevereazd;,,Ispr5veqte!LasXmitura. N-am si te las si faci curltenie dupI el!"
Tonul feminist se face din nou auzit in caracterizareadezumanizantla lui Stanleyschilatdde Blanche:
,/,re cevade-a dreptul animalicin el!...Sepoartl ca un
animal,are apuclturi de animal!...Estein el cevasubuman, cevace n-a atins incd stadiul umanit5lii! Da, ceva
care aducea maimu!5, ca in imaginile aceleape care
le-amvlzut in studiilede antropologie".
Vd puteti imaginao piesdmoderni in careun birbat si spuni asemeneaenormitlli despreun eweu, un
negruori un homosexual?insd despreun bXrbatalb se
poatechiar foartebine.
Stanley surprinde conversaliaqi, totuqi, aceastd
creaturXaducAndchipurilea maimu!5,nu reaclioneazi
violent, ci o tolereazdrdbditor pe Blanche,deEiaceasta
locuieqtecu ei in apartamentullor de douXcamerede
gaseluni.
Blanche,femeie dementdgi jalnicl, o indeamnh
pe soraei sd iqi plrlseascdso{ul in numeleprogresului
qi al civilizatiei: ,,Doamne!O fi trecut multX vieme de
cAnd am fost creali dupl chipul lui Dumnezbu,dar
Stella,sora mea,de atunci lumea a mai progresat!...in
aceastlmdrqdluirein bezni spreun punct incXnedesluqit...nu te lXsatrasl inddrlt de brute!"
La sfArqitulpiesei,Williams qi-a atins scopul de
care nu era totalmenteconqtient:distrugereabdrbatului heterosexualqi a familiei heterosexuale.
Stellatre-

buie sd nesocoteascispuselesurorii sale despreviol

pentru a-qisalvafamilia. ,,Nui-am putut credepovestea
qi sI continui sd triiesc cu Stanley",spuneea. In.orice
caz,familia ei a fost vdduvitdde legitimitatemoral5.In
scenariulfilmului, StellaalegesXigi creascdsingurdcopilul. il pdrlseqtepe Stanley,jurAnd sd nu se mai intoarc[ niciodatl inapoi.

L20

URA DE SINE A HOMOSEXUALT]LUI

Mai intAi, Tennessee
Williams a spusadeseacd el
este Blanche DuBois. Similitudinile sunt clare. Ca Ei
BlancheDuBois;TennesseeWilliams era neurastenic,
tAnjeacu pasiunedupl Stanleyqi era foartedestrlbdlat.
in piesd,Blanchese pune pe sine in gardl s[ nu care
cumvasi il seducdpe bXiatulcarevindea ziare:,,Trebuie s[ fiu cuminte gi sd nu mX apropii de copii" (Signet,
p.8+).
Williams nutrea url
in al doilea rAnd,Tennessee
fatl de el insuEi.GoreVidal, careil cunoqteape dramaturg, a spus:,,Puritanuldin el incd n-a pierit de tot, cel
pulin nu intr-atAt incAt sI nu mai aib[ intui[ia plcatului. La un nivel foarte profund, Tennesseecrede cd
homosexualulestecel careseafl[ in greqeal[qi cd heterosexualulare dreptate.De weme ce simtdmAntulculpabilitdtii este dureros instaurat in fiinta sa, in via!5 qi
in scris,el este atras de ideeaispiEirii, a modii" (RoWilliams: Oricinepoatefi un
nald Hayman- Tennessee
p.
xviii)
spectator,rgg1,
Williams/Blanche,ros/roas[ de simtimAntul culpabilit[1ii, doreEtesh fie distrus(5) de Stanleypentru
a-EiispXgipdcatele(Blancheil numegtepe Stanley,,cildul meu",chiar inainte de al cunoaqte).Insd,in aceasWilliams nu are cinsteasufleteastI dramdpsihologicS,
cd sd iqi mlrturiseasc5sentimentelede vinovdlie,si igi
t27

recunoascdtenta{ia morfii. El pune pe seamalui Stanley qi a societ5[ii ura pe care o resimte fald de sine.
Robert J. Stoller, un eminent medic psihiatru gi
profesor la Universitatea din California, Los Angeles,a
descris acesteprocese psiholog.icein cartea sa, Peruersiunea,fonna eroticd a urii (tgZ1.).
,,Homosexualii,deprinzAndura de sine din copillrie, tinjesc sX fie pedepsili deoarece, intr-o anumitl
mdsurd,ei sunt de acord cu societateacrudl in caretrIiesc; ei aleg sd declanqezeatacul tocmai pentru a fi umiliqi... Rizbunarea le insuflX dnergie in ceea ce privegte
multe aspecte ale compdrtamentului lor, erotic ori de
alti natur5. Pentru a recupera un oarecaresens al valorii de sine din acest iad al disperlrii, ei trebuie sd intoarcl lovitura, lovind, la rAndul lor, in to[i cei care au
insuqiri asemindtoare duEmanilor copildriei lor."
CONCLUZIE
Piesa lui TennesseeWilliams, [.In tramuai numit
dorinld", este un exemplu despre cum elita financiarl a
folosit un dramaturg homosexual pentru a discredita
familia qi a schimba felul in care heterosexualii se raporteazl Ia ei ingigi qi la societate.intrucAt heterosexualii au inleles ci sensul existen{ei lor rezidd in asumarea
rolurilor familiale a$acum au fost ele stabilite in decurs
de milenii-intregi de istorie, Williams Ei-a propus sI puni umdrul la cl5direa absurdului vielii cire-caracterizaazd,din plin veacul modern.
Exemplul lui Williams aratd cI acest impuls distructiv, pe care feminiqtii par cu tolii sI il impirtXEeascX, ar putea izvori dintr-un sentiment profund de invidie, eqecAi url de sine. De weme ce au pierdut tramvaiul vietii, acum vor sXii arunce in aer qinele.

r22

AGENDA HOMOSEXUAI-A IN
CAMPUSUL T]NTVERSITAR
Iatd pidurarii gay!
Studen{iide la universitatecontinu[ sI se confrunte cu o bizarXcampanieguvernamentallpentru a-i
facehomosexuali.
La Universitateadin Winnipeg,studenteleau fost
invitate s[ participeIa ,,SIptdmAna
de reorientare"lesbian5. Li s-a cerut s[ devinl ,,p5durari"in organiza[ia
de ,,serviciiqi ParcuriNalionaleLesbiene"(SPNL),iniliativd a ,,artistelor"locale ShaunaDempseyqi Lorri
Millan. Intruziunea acestordoul lesbienein campus
faceo malefici perechecu angajarea- din iniliativa universitilii gi a guvernului- a doi bXrbalide vArst5medie,
cu scopulde a recrutastudentecares[ mearg[ in drumelii gi sd facl sex.Celordoud femeili s-a alocatEi un
birou in galeriade artl a universitllii, avAndca responsabilun angajatal universitetiiimbrlcat in uniformdde
pldurar. Au luat parte la gustlri de dimineat5,gr5tare
qi interviuri la postulde radio al campusului.
,,PIdurariigayte salutl qi ili spun bine ai venit!",
scriain broquralor. ,",{icivei g5sistiluri de via}I Ei idei
noi, carechiari1i pot schimbavia!a."
Galeria de art5 a universitllii, Consiliul de Artd
ManitobaEi ConsiliulCanadeiau sponsorizatacestdizgralios spectacolcu o sum[ de aproximativlo.ooo de
dolari. Aceastdsum[ nu include miile de dolari oferili
de contribuabiliEi cheltuili pe filmule[ul promotional
,,Ghidul muncii de teren", care prezintd exemple de
,,flordqi faund"lesbianX.Mesajullor este:,,Homosexualitateaestenaturall. Punesub semnulintreblrii modeesteo inventie solul heterosexual.
Heterosexualitatea
ciali".

L23

llrrl

CAnd eram la facultate, studenlii invitau sX puni

sub semnul intreb[rii autoritatea. Astdzi ei iqi pun sub
semnul intrebirii genul.
Chiar existl organizatia SPNL? Aceasta este inginerie social6 deghizatl sub forma artei, este propagandX travestit[ in parodie. Este vorba de tactica Eocului.
Ceeace este scandalosva fi pAni la urmX acceptat.Adesea,ceea ce se petrece in imagina{ie se intAmpll in realitate. Pidurarii gay de fapt nu lucreazl in niciun parc.
InsI artistele sus{in cd au sute de membri juniori numi1i,, EagerBeavers"(,,EntuziaEtii").
Filmulelul lor (online) este plin de exprimdri cu
dublu inleles qi de aluzii sexuale: cele doui ,,,.femei-tufiE" nu lasd nicio piatrX ori lesbiani nerdsturnatd". Site-ul se cheami www.fingerinthedyke.ca.
Cu toate acestea, in filmule{, ei amendeazl un
blrbat heterosexual pentru cd a purtat un tricou cu o
inscriptie obsceni Ei il intimideazd cAnd protesteaz5.
Este mustrat pentru ,,amenintarea mediului lesbian".
P[durarii sunt indemnati si ,,arestezecetXleni".
Lesbienelesunt printre putinele grupuri clrora li
se alocl subventii guvernamentale,care au o organizalie paramilitari qi C5m6qile maro ale lui Hitler. Func[ia
lor: persecutareaheterosexualilor.
In filmule{, ele ,,salveazd"o femeie heterosexuald
de la inec. Ea esteincAntat5 de salvatoareleei cu picioare plroase qi incepe sd ,,vaddlumea cu alli ochi".

in iunie 2oo1, Universitatea din Winnipeg devenise vedeti in cadrul qtirilor atunci cAnd studentele care
participau la un curs de varl de istoria artei s-arr plAns
cXli s-a prezentat pornografie lesbiandqi au fost invi1ate sd foloseascl dovleceii zucchini in locul companiei
masculine. Profesorii au fost demigi.
Urm[torul an, ,,Centrulfemeilor" a sponsorizat un
eveniment Ia care studentele aveaumulaje din sAnii lor!
Imagina[i-vl ce s-ar intAmpla dacl studenlii heterosexuali ar organiza un asemeneaeveniment!
in fiecare an in luna februarie, consiliul studen{esc, dominat de gay, sponsorizeazdo sXptimAn5 de
,,punerea genului propriu sub semnul intreb[rii".
,,Polilistul responsabil de problema hirtuirii sexuale" a spus ci universitatea nu va fi privitd cu ochi buni
chiar qi in situalia in care doar o singurl studentX este
frcuti sX se simti ,,nepllcut". Dup[ cAte se pare, aceast[ reguli se aplicd numai disconfortului prin care trec
feminiqtii, gay-ii Ei lesbienele.Permanenta lor ,,victimizare" mascheaz| o ideologie distructiv[ qi agresiv5.
in cadrul ,,studiilor pentru femei", femeile inva!5
s[ fie ,,agen!iai schimbXrii" feminiEti qi si-qi hdrluiascd
profesorii care incalcl regula impusl de ele. Studiile
pentru femei iqi au originea in qcolile de preg[tire ideologicXale Partidului Comunist din anii'4o.

ESTE LESBIANISMUL
LOCUL DE JOACA LESBIAN
Dacd Universitatea din Winnipeg poate servi
drept indiciu, se pare cI universitllile au devenit locuri
de joacd pentru lesbianism. Totul se leagi, c5ci, in ceea
ce priveEte admiterea la universitate, raportul este deja
de doud femei la un birbat.
124

NATURAL?

Nu am nicio problemi cu lesbienele,multe dintre

vecine. Par a fi niqte persoanedrigute, cafiindu-mi
ele
re nu vor decAt si trliasc[ Ei s6-i lase gi pe allii sd trIiasc5.Grav este cX activistele lor sunt finanlate sI depopuleze qi s[ destabilizeze societatea,in vederea instituirii ,,guvernului mondial". Mesajul pe care il r6spAnL25

desc este ci lesbianismul nu reprezinti o dereglare de

dezvoltare,ci o alternativd fireasc[ pentru femei.
Din nefericire^pentru acestea,multe foste hsbiene
nu sunt de acord. In cartea sa, Restcurareo identitdfii
sexuale,Anne Paulk a chestionat 265 de foste lesbiene
ca qi ea qi a luat acestoranumeroaseinterviuri. A descoperit ci ,,atrac{iafa{5 de persoanelede acelaEisex este
arareori declanEati de nevoi sexuale,ci mai degrabl de
o dorin{5 subcongtientdde a fi iubitd qi de a te increde
in alti persoand.Adeseori este cauzatd de dorinla de a
recAqtigafeminitatea intr-un mod defectuos".
,,Traumedin copillrie, pdrere proasti despre propria persoanl, revolta fat[ de bdrbafi, rela[ia defectuoasI cu unul ori cu ambii pirinli Ei propaganda media
pro-homosexual[ constituie elemente cheie in manifestarea pnei atractii fati de alte femei."
In ,,clasicamanifestare a unei atractii de naturi
lesbian5", Paulk a descoperit cI ,, acestefemei au avut
(...) mame autoritare, critice, detaEate,ori slabe gi/ori
(...) un tati care era detaqat,critic ori care le-a abuzat".
,,in multe cazuri, mama era perceputi ca fiind slabd ori dominatX cu cruzime de solul ei.75% dintre aceste femei il percepeau pe bdrbat mai degrabl ca pe un
model pentru propriile lor vie{i, aqa ci au respins propriul gen qi au dorit preluarea insuqirilor masculine."
,,Un uimitor procentaj de go% au experiat o anume forml de abuz. Acest abuz nu a fost doar sexual.
Supuse abuzului emolional, au fost in proporlie de
7o%o,abuzului sexual, mai mult de 6o%",iar celui verbal,
mai mult de jumltate dintre cele chestionate."
CONCLUZIE
Din cAte qtiu, majoritatea studentelor Universitetii din Winnipeg au evitat ,,pidurarii gay". insl existd
profesoare feministe qi lesbiene care sunt mai greu de

L26

evitat. iqi fac din dogma oprimdrii femeilor de cltre

birbati o condi$e obligatorie pentru o notd de trecere.
Sd o spunem pe qleau. Realitatea romanului lui
Orwell 1gB4 s-a instalat. Guvernul Ei universit[tile lucreazdla crearea unei deregl5ri de dezvoltare a copiilor
nogtri, care are ca factor favorizant familiile disfunclionale. Dempseyqi Millin incearcl sd fie dulcege Ei drlgute, dar sunt de fapt niqte ipocrite dezgustitoare. Ca Ei
tovardEalor lesbiani Irshad Manji, ele sunt ,,agen!i ai
schimblrii", agitatoare culturale pl5tite sd-i corupl pe
tineri. Distrugerea familiei este principala tez5 a Manifestului Partidului Comunist, ce poartd amprenta
illuminatilor. Motto-ul organizaliei SPNL este:,,Trateazd o lesbiani aqa cum ti-ar pllcea sI te trateze o lesbianI". $i aturtci pun gi eu intrebarea: ,,Ele ar vrea sd fie
tratate aga cum ii. trateazi ele pe oamenii normali? Daci societatea oamenilor normali ar lansa o campanie
comparabili cu a lor, dAndu-le leclii cum cX cele mai
intime dorin[e ale vietii lor nu sunt fireqti, ci ,,un construct social"?Ele vor vrea s[ se schimbe?
Este o ironie cX ele se referi la Iesbiene ca la o
specie primejduit5. Femeile heterosexualesunt adevlrata specie primejduiti. Ele sunt cele care zdmislesc Ei
cresc noua generafie in cadrul familiilor nucleare. $i
cAnd acesteavor dispdrea, va dispdrea qi rasa uman5.,
aqacum o cunoaqtemnoi.

IRSIIAD MANJI
Reformatoarea musulman[
lesbiani
lucreazi pentru Noua Ordine Mondial[
(Not5: dupi evenimentul descris in continuare,
Manji a participat la intAlnirea grupului Bilderberg !inutl lAng5 Miinchen, unde s-a bitut pe umdr cu alli
illuminati, precum David Rockefeller.)
r27

,,Reformatoarea"musulmanl Ei activista lesbianl

Irshad Manji, in vArstd de 35 de ani, reprezintd un simbol al efortului globalist de a distruge adev[rata religie
qi de a inrobi omenirea.
Cartea sa, Problema islamului: o chemare Ia
onestitate gi schimbare, s-a tradus intr-o duzinX de
limbi.
SIptImAna trecutd, pentru a doua oarl in ultimele gaseluni, Manji a vorbit in Winnipeg.
Funda{ia Asper qi Federatia Femeilor Evreice au
sponsorizat-o. Fundatia Asper detine un canal de televiziune gi cel mai extins lan[ de ziare din Canada.Manji
incaseazd75oo de dolari pe or5.
in cuv6ntul s[u, Manji le-a cerut musulmanilor sI
se intoarc[ la strlvechea lor tradilie a ,,ijtihad"-ului, care ii incuraja si-qi examineze atent propriile institulii
sociale qi religioase qi sI ia ei singuri deciziile despre
felul in care vor sI trdiascd.
Din cAte qtiu eu, in public se afla doar o singurl
musulmanl printre cei 8oo de auditori. Probabil cI titlul discursului (,,De ce sustin eu femeile, evreii qi pluralismul") a fost factorul determinant. Majoritatea oamenilor prezenti erau ewei (unii din obligatie sociald)
gi o brumd de lesbienegi globaliqti.
Era hazliu sI o asculti pe Manji indemnAndu-i pe
musulmani s5-qi infrunte tradilia in fala unei audienle
compuse in principal din ewei, o comunitate care nu
s-a remarcat niciodati prin primirea cu entuziasm a
criticii constructive.
A1i auzit vreodat[ de vreo carte (ori prelegere) intitulatS: Problema iudaismului: o chemare la onestitate Si schimbare? Elita globalist[ o promoveaz5insistent
pe Manji in calitate de crainic al unei necesareschimbXri a societdlii musulmane, ea fiind doar o scriitoare

128

din Toronto,carea emigratdin Ugandape wemea copiliriei.

Oprah Winfrey gi revista Maclean's i-au- arltat
pretuirea lor. Ea a vorbit la UniversitateaOxford, la
Clubulde Presi al Naliunilor Unite,in cadrul Organizatiei PregedintilorLumii, al Forumului Internalional al
'
Femeilor gi la Pentagon.The Neu york Tim.e.s
a descris-oca cel mai ingrozitor coqrnaral lui Osamabin
Laden.A{i inlelescum staulucrurile.
De mirare este cd Manji qi ascultdtoriisdi chiar
cred cd ei sfideazi sistemul. Multi sunt chiar
anti-globaliqti!
DIVERSITATEA $I TOLERANTA
SPECTATE SELECTTV

A fost aplaudatdcu entuziasmpentru rizvrdtirea

ei qi a fost prezentatdca un exempludi toleranld.
MI indoiesc cd weunul dintre aceqtiewei ar fi
aplaudatdac[ aceastlfemeiear fi fost fiica lor.
Organizatiileeweieqtipar sI promoveze,,toleranta" pentru alte popoare (precum musulmanii), insi
eweii nu o imbritiqeazd.

deratorulnu i-a mai reamintit-o.

129

Eweii (Si homosexualii)nu au nici cea mai vag[

idee cI sunt folosili in vederea fhuririi Noii Ordini
Mondiale, pentru ca mai apoi sd fie leplda{i ori declarati tapi ispdgitori.
Un grup de familii dinastice masonicecu centrul
Noua Ordine Mondiain CetateaLondrei orchestreazd
gAnd
colonizeze
Orientul Mijlociu
si
H. Ei qi-aupus in
cu mult inainte de nagterea,,sionismului".Invadarea
Irakului de citre SUA estecea mai recentl fazd,a acestui plan satanic de ,,guvernaremondial5". Exact, este
vorba de o conspiratie.
EFEMINAREA MUST]LMANILOR
FOLOSIND FEMINISMI,]L
in discursul ei, Manji s-a referit vag la oprimarea
existentdin societdlilemusulmane.Ea a sustinut necesitatea acordirii de ,imprumuturi pentru afaceri mici"
femeilor (nu qi bdrbalilor),'astfel incAt ele sX devinl
,antreprenoare".B[rbafii musulmani vor ,,munci pentru sotiilelor", a spusea.
Cu alte cuvinte, scopul este acela de a-i lipsi pe
birbali de rolul lor social ca protectori qi sustinltori ai
familiilor lor. Musulmanii sunt singurii birbati care rezistl Noii Ordini Mondiale tocmai pentru cd nu au fost
castra[ica ,,bXrbatii"din Vest.
in societateamusulman5,femeile sunt preluite qi
iubite pentru slujirea pe care o aduc in cadrul familiei
lor. Manji voia sd exportedecadentafamiliei gi sciderea
ratei nagterilorprin,,eliberarea"femeilorde aceststafut
de onoare.Atitudine cAt se poate de specificdunei activiste lesbiene.
Globaliqtiinu urisc nimic mai mult decAto femeie
devotatdsolului gi familiei sale.Estepericuloasd.Nu o
130

pot controla. Ar putea avea o familie fericitl cu valori

independente.
Iar acesteas-ar putearIspAndi.
Manji spuneacd femeile din Afghanistanfolosesc
acesteimprumuturi pentru mici afaceri,pentru a intemeiaqcolipentrufete (nu gi pentrubdieli).
,,Elecred c6, dacdeduci un bIiat, il educi doar pe
el", a spusea. ,,Dardacdeducio fatI, educiintreagafamilie". Poftim?Ta[ii nu au niciun rol in educareacopiilor? Aceastdincercare deloc subtill de a-i exclude pe
tati estetipicd pentru atacul inveninat, viclean, asupra
familiei heterosexuale,
venit din parteacelor ce se numescpe ele insele,,femeicu conqtiintdtreazi" qi ,,apIr[toare ale drepturilor omului", care afirmd cu tlrie ci
seopun,,marginaliziriioricdruigrup".
Acestendtdngeipocrite, care actioneazi conform
unui interes propriu, definesc p[rtinitor ,,drepturile
omului". Vasta majoritate heterosexual[ a europenilor
de origine musulmani, birba[ii mai ales, in mod evident nu beneficiazdde drepturi. Pot fi atacati fhrd mil5
qi, dacdseimpotrivesc,sunt acuzatide intoleranlI.
Mulli homosexualiEiewei au in comun acestfapt:
se simt cumva ,,ci fac not[ discordantl" din punct de
vederesocial qi metafizic.in timp ce mulli sunt mullumili s[ trdiascl qi si laseqi pe allii sd trdiascl, eweimea
organizatdqi activiqtii gay de felul lui Manji sunt hotdrAli si convingdauditoriul cXei sunt persecutati,pentru
a-qiindeplini planul lor rdzboinic: acelade a refburi societateadupi chipul lor.
Toateacesteactivititi sunt finantate Ei promovate
de elita financiar[, al cdrei scopesteacelade a controla
societatea,in priml fazl destabilizAnd-o.
CONCLUZIE
Implica[iile politice ale cruciadeilui Manji au devenit clare atunci cAnds-a referit la ocupareade citre
Israela Cisiordanieiqi a FAqieiGazaca de o ,,dubl5ocu131

pa!ie". A recunoscut cd este vorba, intr-adevdr, de o

ocupalie militard. insd ea a vorbit desprecum palestinienii sunt,,ideologicsub ocupalie"prin religialor, care
ii facesd respingi ,,multeoferte de pacegeneroase"venite din parteaIsraelului.
Ea a relatat o conversatiepe care a alrrt-o in oraqul Gazacu liderul politic al organizalieiHamas.El i-a
spuscd cei mai mulli ,,bombardierisinucigagi"sunt oameni carein via{I au cunoscutsuccesulqi care,insufleflti de credinla lor, considerdo onoaresi sesacrifice.
Ea a menlionat aceastaca pe un exemplual fanatismului islamic. Fdrd si scuz in weun fel tacticile
Hamas-ului, cu certitudine rezistenta musulmand, in
general,ar sc[dea,dacdnu li s-ar r[pi religiagi cultura.
Cemetoddmai bund sd-i lipseqtipe musulmanide
tradilia lor decAtsi ii transformi in ,,liberi cugetXtori",
la fel de curajogigi de independentica gi ,,liberii cugetdtori" pe careii avemaici, in Vest.
in acestezile, militanfii pentru libertate, diversitate, drepturile omului qi tolerantl poartl m[qti inqelitoare.Una dintre acesteaii aparfinelui IrshadManji.

**fffSHH'T**
in zoo4, o femeiea dezviluit detalii despreviala
sexuall a lui Hugh Hefner. Dacd fondatorul revistei
Playboypoate servi drept indiciu, atunci esteo certitudine faptul ci o viald dedicatl pornografiei qi sexului
liber duce la homosexualitateqi impotentd. La vArsti
inaintat5, fostul simbol al suaveimasculinitdli a ajuns o
grotescdparodiea propriei persoane.
Hefner, la 79 de ani, pliteqte un grup de prostituate cu 2ooo de dolari pe sdptimAni pentru a fi prietenele lui qi pentru a face sex cu ele in fiecaremiercuri qi
L32

vineri. El foloseqteViagra qi se uitX la filme pornografice cu bdrbati gay pentru a rlmAne in erectie,in timp ce
zececoncubinese urci pe rAnd deasupralui. Celelalte
fetesimuleazlsexlesbianpentru al excita.
,,El de fapt nu prea face nimic", spune Jill Anne
Spaulding, autoarea cd4ii La etaj. ,,Pur gi simplu std
intins acolo cu erec{ialui provocatdde Viagra. EstefalsI erecfie,gi fiecarefatd se urc5 deasupralui pret de douI minute, timp in care celelaltefete incearcdsd il lind
in excitalie.Sunt ca un grup de <majorete>>
careii strigl
lucruri obsceneqi careil aclamI."
Nimeni nu ajungie,,playmate"fhri si fi intretinut
relatii sexuale cu Hefner. Nesofisticatanoastrd ,,girl
next door"tos-a metamorfozatintr-o femeieuqoard;qi
jalnicul exemplual fixafiei infantile a lui Hefner esteun
foarte nimerit epitaf al filosofiei sale rlspAndite prin
revistaPlayboy.
Playboy nu a fost un fenomen spontan. A fost
parte a unei inginerii socialespecialcreatepentru a incuraja homosexualitateaEi pentru a provoca declinul
familiei. Acestaeste qi motivul pentru care dezviluirile
lui Spauldingau o slab5publicitate.
DEFININD CE ESTE I]N HOMOSEXUAL
$r cE EsrE tIN HETEROSEXUAL
urmdreqtesI ne destabilizeze
Agenda,,sistemului"
qi s[ ne castrezeprin incurajareacomportamentuluihomosexual. Ei redefinesc ,,homosexualitatea"ca pe o
,,preferinldsexuald"ori ca pe un ,,stil de via![". Pentru
ro,,Thegirl next door" este un stereotip cultural gi sexual american care desemneazXo femeie cu o feminitate modest[ qi nesofisticati qi cu o fire afectuoasl. Reprezintl tipul perfect de femeie pe care sd o prezin[i pdrinfilor. Opusul sdu este femeia fatald
ori femeiauqoard[n.tr.].

133

ei nu conteazddelocfaptul cXvastamajoritatea homosexualilorvin din familii destrlmateori cI au suferit,tineri fiind, un abuzsexual.Repulsianoastrl de a accepta
cu bralele deschisehomosexualitatea
este consideratX
,,fanatism".
CaripostS,s[ ne luim libertateade a ne stabilinoi
inqine definiliile care ne convin. Stabilireaadevdratei
paradigmeestecheiacitre o conduitdsdnitoasl.
Uitati ceeace in mod normal credeli desprepersoanelegayqi desprepersoaneleheterosexuale
(atraclie
fatl de acelaqisex,atracfiefali de celilalt sexetc.).Socotili ci heterosexualitatea
inseamnl monogamieqi este centratdpe dragosteqi zlmislirea de copii. Socotilici
homosexualitatea
inseamndpromiscuitateqi este centratd pe sexulimpersonalpentru pura pldcere.
Heterosexualitatea
inseamnl stabilireaunei legdturi permanentecu un membru de sex opus, din diagoste,qi de obiceiin vedereaprocrelrii. inseamnl participareala ciclul firesc al vie[ii. SXnltateapersonall gi
sociall depindede heterosexualitate.
Homosexualitatea
inseamndfixalie infantild cauzatXde neputinla de a stabili o legiturl heterosexualX.
Drept urmare,homosexualiivor indubitabilsi compensezefolosindsexulca surogatal dragostei.
PunAndastfelproblema,societateaa devenitmai
homosexualideoareceacumheterosexualii
nu mai reuqescsI stabileascio leglturX permanentl. in mod normal, heterosexualiise cisltoresc Ei pun sexul intr-o
perspectivlrezonabil[,concentrAndu-se
pe lucruri mai
importante.
Un cititor receptivmi-a scrisrecent:,,Dacirelaliile sexualein afaracls5toriei sunt acceptate,dacl elimindm aspectulprocreativdin relalia sexuald,mai difer5
cu cevaheterosexualiide homosexualiin privinla activitdtii sexuale?"
134

Atitudineanoastri fald de copii estede asemenea

homosexual[.Copiii sunt vlzu{i mai degrabdca o povardqi pacoste,decAtca o prelungirea noastr6,oextensiuneorganicdgi un izvor de iubire Eide bucurie.
inEelareae inqelare,chiar dacd se petrececu o
persoandde acelaEisex.in filmul BrokebackMountain,
cei doi bdrbali iEi trddeaz5soliile gi copiii intr-un mod '
strigdtorla cer. $i, totuqi,filmul seincheiein cheienostalgicX,cu amintirea minunatelor zilelecAndcei doi fbse* pe BrokebqckMountoin. in cultura noastrd
""uu
aflat5sub controlulilluminalilor, ingdduintafati de sipersonall
ne intotdeaunava nesocotiresponsabilitatea
qi social5.
Nu intenlionezs[ ii vorbescde r5u pe gay. Conmajoritatea homoform definiliei mele,covArqitoarea
sexualilor sunt de fapt ,,heterosexuali"de genul lui
Hugh Hefner.$i doar o restrAnslminoritatede homosexualisunt monogamiqi impirt[qesc unele valori heterosexuale.
CT]M A DEVENIT SEXTTL
T]N DELICT AL URII
Filmelesunt chiar qi mai eficientein promovarea
Sexulnu mai esteapanajulrelatieide
homosexualite$i.
iubire; adeseoriestecevape careil practicicu duEmanii
t[i.
Recent,am revlzut Dr. No (tg6z). Foartepopularul JamesBond face sex cu o femeiechiar qi dupd ce
realizeazdcI ea a incercat sd iI ucidd. Dupi ce au fhcut
sex,Bondo trimite la inchisoare.
in filmul Miinchen (zoo6), niEteasasiniisraelieni
se confruntdcu o femeieatrdgitoarecare le-a ucis caqi sugereazicI moarteaei ar
maradul.Ea se dezgoleqte
fi ,,o irosire de talent". Ea impdrtigeqtesetul de pseu135

do-valoripe carelumeanoastrdle celebreazlqi credeci

ei ar puteasi faci sexcu o femeiepe careinten[ioneazd
sdo ucid5.
Fiinlele umanesunt maleabileqi iqi formeazl setul de valori din filme. Nu existdnimic mai distructiv
pentru societateaumani decAt separareasexului de
dragosteqi procreare.ReducefemeileEi birbalii la nivelul animalelor.
Agendailluminatilor urmXregtedegradareaomenirii. $i-au propus s[ exploatezesexulin interesulurii.
Dragosteaesteduqmanulurii qi ca atareea trebuiedistrusd.
TOATA PORNOGRAFIA E GAY
Conform definiliei noastrecu privire la homosexualitate(careesteechivalentulpromiscuitltii, al situXrii in afara iubirii gi procredrii),toatd pornografiaeste
gay. Consumatorulde pornografieesteun individ care
se masturbeazd,angajAndu-seintr-o fanteziepromiscuI. Nu seconcentreazd.pe
clsdtoriegi urmaqi.
Din cele ce am spus, ar trebui sX reiasXin mod
limpedecd homosexualitatea
esteincompatibili cu heterosexualitatea,
dupd cum promiscuitateaesteincompatibilX cu monogamia.Activigtii gay recunoscci scopul lor esteacelade a distrugeheterosexualitatea.
Pornografiaconstituie otrdvirea heterosexualitd{ii. Existdqi un moment consacratnuditdlii savuroase,
insd doar ca opfiune temporarX,in timp ce egti in cdutareaparteneruluipentru clsitorie.
Din nefericire,dupd cum bine se gtie,pornografia
a atins proporfii epidemice.,".AdultVideo News" prevede un profit pe anul in curs de rz, 6 miliarde de dolari.
Internetuloferdpatru milioanede site-uripornografice.
136

Muzicamoderndare o tent5 din ce in ce mai accentuat

pornograficd.
Pornografiaperverteqtefelul in care un blrbat
percepetoatefeteleqi femeile.Multe site-uri expunfete
de doar 14 ani. Tinerelefemei afld cXsunt de folosdoar
pentru un singur lucru Ei se silescsX capetedragoste
prin singurulmod pe careil cunosc.
Regiet sX distrug iluzia creati de o industrie de
miliarde de dolari, insd rrnerelefemei dezbrd.catesunt
proctic identice. Sunt identic dotate. Chiar au nevoie
bXrbatiisdvaddmii de exemplarede acelaqitip?
Aici estevorba de un fel de dependen{X.
Dar oare
de ce nu se saturXbdrbatii? De ce nu capdtdsatura[ia
ginecologului?Supraabundenlade sAni gi de picioare
desfXcuterlpeqte mirajul sexuluiqi cauzeaz[impoten!i. Poatetocmai acestaestegi scopul:noi droguri pentru a-i facepe oamenisi rulezein gol.
Mai urcdmo treaptdcXtrerobotizareanoastrd.
in mai multe rAnduri, comuniEtiidin URSSs-au
gAnditla ,,nalionalizarea"
femeilor,transformarealor in
resursepublice. Pornografiaexact aceastaface. Cele
mai intime imagini a milioanede femeisunt disponibile
tuturora,fHrdexceptie.

Itil
IL

ll i
l

I
ii,

I'

BETTY FRIEDAN
Geneza unei feministe
in anii '5o, fondatoareafeminismului modern
avea un serios complex de inferioritate. [,a petreceri
obiqnuiasd seprezinteastfel:,,SuntBetV FriedanEiam
absolvitColegiulSmith cu Summacum laude".
Mama lui Friedana fhcut-o sd se simtd inconfortabil ca femeie.Ea a compensatrespingdndfeminitatea
qi convingAndfemeilesdadopteroluri masculine.
L37

in candidasa autobiografie,Viala mea de pdnd

acum (zooo), Friedan(n[scut[ BettyNaomi Goldstein)
spuneac5, orice ar fi fHcut,mamasa o fhceasI sesimtl
incapabil5,rea, obraznicd,
,,murdard,neindemAnatic5,
urAtd".
FriedanEi-apetrecutani in Eirin psihanaliz1,,
,,povestind la nesfArqitdesprecAt imi uram eu mama Ei
cum il uciseseea pe tata". ,,Toatemamelear trebui inecatela naEtere",spuneaeacAndaveaweo zo de ani.
Mama sa, Miriam Horowitz Goldstein,era rdsfhlata fiicX a unui doctor,carela zo de ani a fXcutun mariaj din interescu ,,unmai vdrstnicafaceriste\,Teu",un
bijutier ce aveacam dublul anilor ei. ii era ruqinec[ el
nu avea,,oeducalieamericani oficialdEi aveaun puternic accenteweiesc".$i nici nu era in staresI faci ceva
calumea.
insd, in loc sd vadd cI mariajul plrinlilor ei era
problema,Betty Friedan a ales sd aruncevina asupra
rolului tradi$onalfeminin.A atribuit purtarealipsitl de
iubire a mamei salefaptului cd aceastanu a reugit sd
aibl o carierl caresdo implineascX.
De asemenea,
fiind ostracizatide colegiiei de clasi, Friedanqi-ajurat c[ ,,poateci n-oi fi eu ca ei", dar
intr-o zi ,,vortrebui sI ajungi sI mI priveascicu admiratie". Cu alte cuvinte, Friedan a fost un caz clasicde
neadaptatl social,genul de persoandpe care eliteleil
folosescca sI subminezesocietatea.
Faimagi bogdtiai-au surAsodatl cu aparilia c5(ii
Misticafeminind (t969), carea devalorizatrolul traditionalfeminin qi le-a rlpit femeilor,,mistica".
Birbatul gi copiii au nevoiede iubirea delicati a
unei tinere sotii ori mame.Acestfarmecfeminin de a
purta de grijl familiei sale era ,,mistica"femeii. Pe femei nu le deranjeaz[si sesacrificeatAtaweme cAtsunt
apreciate.
138

In carteasa, FriedanspuneacX femeilededicate

familiei nu au niciun fel de identitateqi cd familia este
,,unlagir de concentrareconfortabil".Ea a devalorizat
nenumlrate lucruri de nepreluit pe care o femeieadevdratl le facepentru copiii qi pentru solul ei.
Cu ajutorul mediei,finanlatede elite,Friedanle-a
convinspe femei sXiqi negeidentitateanaturalX,de femei Ei sotii, qi sI cautesXiqi dobAndeascialta, prin intermediulslujbelorqi patronilor.
Friedangi-a proiectattrauma privitoarela urAlenia saEila lipsa iubirii din parteamameisaleasupraaltor femei,cu un pre! incalculabilpentrusocietate.
FRIEDAN,
CA LESBIANA I-ATENTA
in Maimula goald, DesmondMorris descrieoriginile homosexualitXliidup[ cum urmeazl (voi aduce
modific[ri pentru a scote in evidenfi devenirea unei
lesbiene):,,Dac5,in situalia dependenleide plrinli,
progeniturilesunt sub influenla unei mameexageratde
masculinegi dominante,sau a unui tat6 exageratde
slab qi de efeminat,atunci acestlucru va da naqtere
unei confuziiconsiderabile.DacI la maturitateasexuald, fiicele iqi vor cluta perechi cu calitilile comportamentaleqi nu cu celeanatomicefale tatllui], atunci ele
vor fi inclinate sI igi ia drept perechefemei mai degrabd
decAtbdrbati. Pentru fii este un risc similar in sens
opus"(p.86).
Mama lui Friedanera dominantdgi delinearolul
masculin.De aceea,Friedanqi-arfi dorit ca ea sI fi alut
o profesiune.Posibil,feminismula constituitincercarea
ei de a le determinape femei sXfacl la fel, sX se comporte aidomamameisale,adicdsI fie blrbatul pe care
qi l-ar fi dorit in persoanatatilui sdu.
139

MARIA.IT]L LUI FRIEDAN

in autobiografiasa, Friedan se autoportretizeazd
ca o gospodinl devotati care.doreqtesI evite greqelile
mamei sale.Dar, de fapt, nu facedecAtsi o imite qi chiar sX o intreacd,ajungAndpAndintr-acolo incAt sI iqi
ameninfeso]ul cXil va castra.
CAnda pretins cd esteo ,,nevastdbdtut5", fostul ei
so!, Carl Friedan, gi-a infiintat un site (acum intrerupt)
pentru a oferi varianta sa asupra poveqtii.El afirma cd
sotia sa era instabili psihic Ai cd adeseorise ndpustea
asupra lui. VAnitlile ei erau provocatein urma incercirii lui de autoapirare.Rdnilelui erauincX mai grave.
Chiar citeazhun procesverbal intocmit de poliliqti. in
all caz,scrie: ,,Mi-a rdmasfoarte viu in minte un incident petrecutla miezde noapte,prin anul Lg67- cu un
an qi cevainainte ca eu gi Betty si ne fi despd4it definitiv. Ne aflam pe atunci in apartamentulnostru din Dakota, cAndBetty nu a fost de acord cu cevace eu spusesem (doar atata i-a fost de ajuns) qi a apucat-ouna din
crizele ei
de
isterie
incontrolabild, fala
schimonosindu-i-sede uri qi de turbare vecin[ cu dementa.A inceputsd urle: <Dobitoculece eqti,lepddituri bunl de nimic, nemernicule>,timp in care a zbughit-o in bucitirie. S-a intors inapoi drept spre mine,
fluturAnd doui cufite mari de bucltdrie: <Jigodieordinar[, o si-[i tai scArbosul5la de cocoqal tdu. AflX ci,
pentru mine, cocoqul tiu nenorocit nu valoreazi nimic>.
La care eu am luat calm un scaunqi am lintuit-o
la perete,ca un imblAnzitor de lei, qi am deposedat-ode
cutite. Iar acestaa fost doar un minor incident din timpul aceleiperioade,cAndpersonalitateaei explozivdera
accentuatdgi mai abitir de amfetaminelepotenlate de
alcoolpe carele lua ca sI piardd din greutate".
r40

Carl Friedan, care aveao agentiede publicitate, a

pentru
Nero York Post ci imaginea sa ca sotie gi
spus
bun[ gospodinl era un qiretlic: ,,Eanici nu Etia ce fac
eu", a afirmat el. ,"AmcAgtigatpremii qi am avut reclame de o paginl intreagl in ziarele newyorkeze.Nu dideadoi bani pe realizdrilemele."
Conform afirmafiilor lui Carl, Betty nu era o mamd caresd steaacasdgi si seocupede copii.
avut o fati in casdcu normi intreag[ pe toatd
,,.4.m
perioadacisniciei noastre.Ea a fost ceacare a avut griji de (ceitrei) copii, a gitit, a fbcut totul", a spusel. ,,A$
spunecd pe o scarl de la o la to, ea s-ar plasape treapta a douain calitatede gospodini."
Amintirile lui Carl Friedan nu sunt motivate de
activitateaei politicd. El estemAndru de realizirile fostei sale solii: ,,Eaa schimbataproapede una singurd
cursul istoriei. Era nevoiede un dinam angrenat,superagresiv,egocentric,aproape nebun, pentru a rXsturna
cursul istoriei in felul in care a fhcut-o ea.Din plcate, gi
acasd,unde tipul acestade comportament nu merge,
era acelaqigen de persoan[. Iar ea pur qi simplu n-a
wut sdinleleag[ asta".
ALTE SURSE: ,,IUDAISMUL" $I
COMI]NISMUL LUI FRIEDAN
La vArstade 13ani, cAndBetty se pregltea pentru
Bat Mitzvah (un fel de Confirmare), ea i-a mdrturisit
rabinului ei reformat cI nu credeain Dumnezeu.
in loc sd ii ofere acesteitinere pupile un sim{dmAnt cu privire la ceeace esteDumnezeu,acestimpostor i-a spus:,,Bine,dar [ine asta pentru tine pAndprimeqticonfirmarea".
Iudaismul lui Friedan se rezum[ la inlelegereacd
,,trebuiesi imi dedic viata luptei pentru a face lumea
r4L

mai bun5, trebuie sI protestez, sI nu urmez un drum

bdtXtorit qi sI infrunt nedreptatea". IntrucAt a fost respinsd de clubul oamenilor boga[i din oraEul ei natal din
Peoria pe motiv ci era evreic5, ,,eas-a identificat cu clasa muncitoare, Ei ea oprimatl de stlpAnii universului..."
Oamenii de felul lui Friedan preferd sd ,,schimbe
lumea" in loc sd se vindece pe ei inqiEi. Ei tind sd se
simtd grozav,,fhcAndbine". In timp ce scriu aceastdcarte, ea a primit suma de un milion de dolari de la Fundatia Ford. Nu sunt ei ,,st5pAniiuniversului"? ,,Friedanii"
acesteilumi nu vor decAt sd fie qi ei membri ai acestui
club.
Nu le trece prin minte acestor socialiqti, feminiqti
comunigti
ci, dacl ei erau cu adevdrat o amenintare
Ei
pentru sistem, nu le-ar mai fi fost acordate salarii de
12o.ooo dolari ca profesori? Nu realizeazd,cI esenta
trudei lor este spdlareape creier a tinerei generalii, destabilizarea societl{ii qi pregXtirea scenei pentru statul
totalitar?
Friedan a fost toatd via{6 o comunistl convins5.
in cartea sa, ea incearcXsI se distanleze de comunism,
descriindu-l in termenii idealismului inerent tinerelii.
Nu vom Eti niciod^atddacl a fost un agent congtient ori
vreo naivi utild. In orice caz, ea l-a cunoscut pe Kurt
Lewin, care a fost responsabilul de ingineria sociald
elaboratdla Institutul Tavistock.
Media elitelor a ridicat-o in slivi pe Friedan deoarece bancherii inchinitori Ia Lucifer doreau ca femeile
sd aibd slujbe, gi nu familii. Este posibil Ei ca Friedan sd
fi fost perfect sincer[. Cu povesteasa, se prea poate sd fi
wut sI distrug[ ceea ce ea nu a al'ut, qi anume acea
,,mistici feminin5". A otrlvit izvorul feminit[1ii qi a propulsat familia pe o spirald a morfii. Femeile au schimbat rochiile vaporoase,atrXg5toare,pe salopete qi costume de afaceri.

in lumea noastrdcu susulin jos, ratalii qi demenlii s-aufhcut profeli.

r42

r43

JOSNICA $I DESTRABAI-ATA
Cum a ucis feminismul curtareain campus
GRATIE FEMINISMULUI, studenteledin zilele
noastreau fost scutitede umilireacurtlrii. Au scipat de
tinerii care sd le ofere flori qi si le invite la cini sau la
un film.
Zilele in care se intAlneau ca iubili, iar tinerii se
raportaula ele cala posibileviitoaresotii qi mame,sunt
de domeniultrecutului.
Mulpmitd suflului umanistal feminismului,tinerele femei se pot acum imbllslma cu alcool qi apoi igi
pot da imediattrupurile unor striini, fhr[ weo perioadd
reciproci". Se pot
premergltoarede bizar[ ,,cunoaEtere
fdri
angajain actesexualedegradante, teamac[ incalci
aceamoralitate,,patriarhali"represivl gi perimatS.
Acesta este tabloul moralurilor sexuale studenleEti, aqa cum apare descrisintr-un articol din revista
Rotling Stone,Sexgf scandalIa Ilniuersitatea Duke, de
JanetReitman.$i el reprezinti, de altfel,imagineatipici a majorit[1iiuniversitllilor.
,,Indiferentce gen de sex are loc, se face in contextul ocupl5riit, caredescrietotul, de la simplejocuri
la actul sexualcomplet.Spre dezamlgireamultor studenli ori studente,nu existi la Duke niciun cadru unde
si poatdavealoc intAlniri intre indrlgostiti - lucru valabil pentru mai toatefacultilile."
,,Nuam fost in intreagameaviat[ invitat[ la o intAlnire - nici mlcar o singurXdatI", spune o brunetl
superbd.$i niciodatdnu i-a cumpdratun b[iat cevade
bdut. ,,CredcX dacd cinevaar face weodati aga ceva,
l-aqintrebadac[ nu cumvae drogat",spuneea.

itit

1!
Mai curAnd,ceeace se petreceestecAteo partidi
de sexaccidental,de obiceiatatatede bdutur[ alcoolici
din belgug,urmatl a doua zi de... Ei, bine, urmatl de
obiceide nimic altceva.,,.,Tecuplezi>cu un tip, qi qtii
cI nu va ieqinimic din asta",siruneAnna. ,,Celmai bun
lucru pe careil poti speraesteacelacI te vei mai cupla
cu el din nou." Unelefete pe careelele cunoscau reuqit
sd stabileasclo legdturdconstanti cu acelagibliat adicdsXaibd partede sexconstant-, insd alteletrec de
la un tip la altul. Expresia,,indiferentce gen de sexare
loc" estedoar un fel discretde a puneproblema.
Actul sexualtradilional este cevaobiEnuit,iar sexul oral aproapeomniprezent,perceputca o formi de
sXrutareelaborati,carenu inseamn[ marelucru. ,,Toatd lumeapracticdfelatiaacum",spuneNaomi.
adaugi ea - insemnAndante-Moni,,.<Inainte>>,
-,
ca/ante-Britney <inainte>seobignuiasl faci sexgi apoi s[ faci gi felatie". Insd acum, fetele o fac de buni-voie, din proprie inifiativ5",spuneea. De asemenea,
ele tind s[ primeascXtot la fel de mult cAtqi dau, dacX
ar fi sI ne lulm dupi spuselestudenlilorde la Duke.
DacI acestarticolar puteafi luat drept un indiciu,
separecI feminismulnu a fhcut nimic pentru respectul
femeilorfatl de eleinsele.Chiardac5acestefete iau nota maximdqi sunt frumoase,ele se luptd intre ele sd iqi
deatrupul unor masculide rang inalt (atleti qi membri
ai unor Frntii). Motivul? $i alte femei,nu doar ele,sunt
disponibiledin punct de vederesexual,iar acestaeste
unicul mod de a cAEtiga
statut qi atenlie.
cI
alunec
spre
acestgen de lucruri", spune
,,Simt
Alison.,,M-afdcut sXm[ simt foartestAnjenitlEinefericitd, deoareceacestanu esteun mod de a-!i duceviala.
insX,dacdnu a$fi frcut astfelde lucruri, s-ar fi desp[r1it de mine pentruweun motiv oarecaregi,in decuri de
doui zile, gi-arfi glsit pe altcineva...Daci ar qti despre
144

acesteamama mea, m-ar fi plesnit peste fat5. Eu nu am

fost crescutdin genul acestade ryrediu."
In trecut, existenla unei perioade de curtare qi a
cisltoriei ca Ei condifie a intrelinerii relaliilor intime le
conferea femeilor putere. C5s[toria era ca un nego!.
Vrei sex? insoard-te. Acum toate femeile sunt un fel de
roabe. iqi fac treaba, dar nu primesc nimic in schimb.
Piata a chzut.Fetelesunt disperate.
Tinerii le privesc cu dispre{, dupd cum transpare
din impresiile notate pe blogul unui student la Duke (vd
rog, iertati limbajul):,,AcesteincAnt[toare domnigoare
se confrunti cu.o stare de teribild nesiguranld umblAnd
cu limba scoasddupi biielii din Frdlii. Norocul nostru,
b[ieti, este cd tipii de prin Fr51ii le trateazd ca pe niqte
gunoaie. Nici nu apucd bine Sally Pi Phi sd creadl cd a
pus laba pe Johnny Soccer Player, cI el qi-a qi luat tIIpdqita Ei Ei-o trage cu Chrissy Tri Delta... Din toatd povestea asta rezultl fete nefericite, suferind de nesigurantd, toate luptAndu-se sd fie regulate de cineva cu
statut". Acesta este rodul ,,egalit51ii".Tinerele femei iqi
expriml ,,independenla"prin ciutarea febril5 a dobAndirii unui statut, fiind destrdbdlateEi agresive.,,lJneori,
fetele sunt ceva de genul: <<Suntfierbinte qi vreau sex>>,
spune o fat5... <<Este
decizia noastri dacd permitem sau
nu sd fim tratate necuviincios. Totul este dictat de modul in care fetele laltele] se comport5>>".
Feminismul le infr1iqeaz6,pe femei in postura de
,,roabe"oprimate de sotii lor. Insi, sclzAnd nivelul moralit5tii (fidelitatea, castitatea),care este o condi{ie sfne
qua non a bunului mers al unei cisnicii, feminismul
le-a rdpit femeilor identititile lor naturale (de solii gi
mame) qi le-a injosit mai mult ca niciodatd.
In contractul heterosexual (iubire/cis5torie), femeile iqi cedeazi puterea (simbolizat[ prin sex) in
schimbul dragostei b5rbatului, pe care el trebuie sd Ei-o
demonstrezemai intAi printr-o perioadd de curtare pli-

r45

nd de rdbdare.Dacdscoli din ecualieacestcontract,femeii nu ii mai revine nimic in schimbulcedlrii puterii

sale(simbolizateprin actulintim).
De prisossi mai spunemc[ estefoarteputin probabil ca femeile care se prostitueazl pentru dobAndirea
vreunui ,,statut"sI aib5 parte de c6sXtoriireuqite.De
cAteori poatefi o femeieposedatdpAnI va rimAne totalmenteslricitd de tot ceeace reprezint5farmeculfeminiteUisale?Poateo femeiecaretrecedintr-un pat injurlmAntului ,,labine
tr-altul si iqi asumerespectarea
qi la greu"?Dar un astfef,de blrbat poate?
Acest trend este parte a unui procesde treptatl
abolirea cisitoriei Ei a familiei, prin impunereamodelului homosexualasuprasocietilii. intocmai acestaeste
modul in care homosexualiise adund,in mullimi, in
anonimat. in general,gay-ii iubili nu au intdlniri romantice.Studiile indici faptul cd sub ro% dintre bdrbatii gaystabilesco leglturl permanenti qi cI vastamajoritate sunt promiscui, 4g% dintre aceqtiainsumAnd
peste5oo parteneride sexpe parcursulintregii vieti.
Folosind feminismul ca pe o pArghieajutdtoare,
inginerii sociali de la vArf impun acest model asupra
societdliica intreg.AldousHuxleyne-aavertizatasupra
lui in Minunata lume noud (tg1z), in carepromiscuitatea era incurajati, clsltoria qi familia interzise,iar copiii erau nlscuti in incubatoareaflatesub tutela statului. Acesteasunt,,drepturilefemeilor"pe caredecadenta noastrl societatese luptd sI le impuni qi lumii musulmane.
FETELE ST]NT LUATE DE VAL
TAn[ra domniEoari este o tArfi

146

in decembrieanul trecut, un jucdtor de baseballa

fost condamnatla 45 de zile de arestpentru cI a intrefinut rela{ii sexualecu minore
Lui CassRynes,din provincia canadiani Prince
Edward Island, i-au fXcutsexoral doud fete in vArst[ de
rz qi t3 ani. El a suslinutci eleau umblat dupd el qi cd a
crezutcd eraumai mari.
Acestcaz neobiqnuita atras atentia asupraunui
fenomen alarmant: fetele pubere din toate straturile
socialeconsideri practicareafelaliei ca pe un semn de
maturizare.
Un studiu realizat in anul 2oo2 de Institutul de
Slnltate Publicd din Canadaa descoperitc[ o treime
din elevelede clasaa noua (in vArst[ de r4-r5 ani) qi
pestejumitate dintre elevelede clasaa unsprezecea(in
vArst[ de t6-t7 ani) mentioneazdcI fac sexoral.
Scriitoarealiber-profesionist[ SaraWilson a vorbit cu fete tipice wemurilor noastre gi a aflat ci sexul
oral nu este ceva iegit din comun atunci cAnd adolescentii seintAlnescfhrd a fi supravegheafi.
Dupi cAtese pare, fetelevor si faci orice ar fi necesarpentru a se face iubite (adicd pentru ,,aaveasucces").Sexuloral esteconsiderat,,cool".Adeseori,ele nu
ii cunoscpe blieli gi nu ii mai rev5dniciodatS.
Urmltoarele citate provin din articolul lui Wilson
Cefac fetele bune (Globeand MaiI,7 februarie 2oo4).
De regull, ,,bdiatulnu vrea decAtsI foloseascifata",
spunVanessa,in vArsti de 13 ani. Ea poartd intreaga
povard a acestuinesuferit dublu standard,fiind etichetatd ca ,,destrIb5lat6",,dezmdlat[", ,,tarfr, in timp ce
el esteliudat de prieteni.
Cu toate acestea,acesteetichetenu sunt la fel de
defhimdtoareprecum erau pe wemuri. Pentru fetele tinere, chiar Ei atenlia negativl poate fi extrem de atractiv5. ,,Chiardacl se vorbeqter[u despretine, m[car se
L47

.vorbe$tedespretine." $i adaug5:,,A primi numele de

<tarfh>inseamnl celputin ci... eqtimai mare".
in timp ce, inainte, prima menstrualie era un
semn al intririi fetelor in rAndul femeilor, acum ,,eqti
femeiedac[ te angajeziin relatii intime cu mul1i,multri
biieti", spuneLeslie.
Kate estede acord:cAndea qi prieteneleei au fdcut pentru prima oar[ sexoral, ,,amfost foarte mAndre
de noi".
Wilson conchide,afirmAnd cd putereacu care feminismul le-ainvestitpe femei le-a dus de fapt pe ocs:
tea la destribilare: ,,Chiarde la inceputulinstal[rii Puterii Femeieqti,a fi agresivde senzual[a devenitpractic
o. dogmd. Mascoteleculturii de masd gen Christina
Aguilera ori Beyonc6etaleazi,pe ringul de dans toati
gamade miqcdrilasciveposibile ca semnalal disponibiltifli pentrusex..."
(In cultura homosexual[,sexualitateaagresiv[ gi
promiscuitateasunt Eiele perceputeca o dogm[.)
$i orelede educa{iesexual[pot fi de vind. in timpul acestora,fetele de vArsti fragecldsunt chiar incurajate si se angajezein practicareasexului oral, chipurile
,pentru a evita riscul unei sarcini". Conform unui raport provenit din Marea Britanie, au dobdndit o ,,mai
matur[" responsabilitatein materiede relatii sexuale.
ATVTACTTOENNENOASTRA MENTALITATE
,,LIPSITA DE PREJI]DECATI"
Am fost invitati sd echivaldm autodisciplina cu
reprimarea.Indulgen{afatl de sine,pe de altd parte,a
fost echivalati cu lipsa prejudecililor Ei exprimarea
propriei personalitdli.
De fapt, tocmai conceptiaopusi esteceaadeviratI. DedicAndu-ne
unui ideal,devenimputerniciqi liberi,
48

in weme ce impr5gtiereane sl5beqteqi ne inrobeEte,

fXcAndu-nesd cldem pradd diverselortentalii ori sI.
ceddminfluenteianturajului.
Sunteminv51a1isi credemcI e un act de curaj sd
sfiddm moralitatea social5 tradilionald. Implacabilul
,,sistem"wea sd ne impiedicesI ne simtim bine qi sHne
descoperimpe noi inqine.
De fapt, adevlratul ,,sistem"consti intr-o foarte
bine organizat[ relea a unor extrem de bogali infractori, pedofili, sataniqtiqi dealeri de droguri. (Vezi cartea
Mugamalizarea Franklin, de John De Camp.) Scopul
Ior estede a-qiconsolidapozilia dominantdintr-un stat
polilienescde tip fascist,pe careil numescNouaOrdine'
Mondial5. Ei declanqeazdun rizboi secret impotriva
omenirii pentru a ne distruge,,resursele
de energienaturall qi socialI gi puterea fizic6,,mentald gi emolionaLil"(Arme tdcutepentrurd.zboaiesecrete).
Mesajul pe care adolescenteleil primesc de la videoclipurilemuzicaleqi de la orele de educaliesexuald
are scopul de a le face nepotrivite pentru cisitorie gi
maternitate.StipAnii noqtri din umbr[ se gAndescla
oameni ca la niEte vite. Fetele dezmllate nu sfideazi
nicidecumordinea actuali a lucrurilor qi nici nu iqi expriml personalitatea.Ci cad intr-o cursdcarele ruineazi Eanselede a aveao viati fericitd.
T]N ALT EXEMPLU:
PUTEREA FEMEILOR U$OARE
' O avalangi de noi cdrfi le indeamndpe femei sd-gi
depdqeascd
inhibi$ile in privinta sexuluiocazional.
Ilustrativd este Cuplarea fericitd: Ghidul fetei
singure pentru sexulocazional (zoo5), carte care le
sfHtuieqtepe femei sd imbrdtiqezecu mAndrieetichetele
L49

qi ,,tArfh".Fragmentegdsili pe site-ul
de ,,destrdbdlatS"
iuillage.com.
AutoareleAlexaShermanqi NicoleTocantinspretind cd le oferdfemeilor,,op!iupi"(cagi in cazulcarierelor). Tipic feministelor,agendalor real5estecoercitivd
qi subversivX,
vizAndimpiedicareafemeilorde a se cIsltori qi de a intemeiao familie.
,,Normeleculturale ne vor lua in stlpAnire daci
nu vom lupta contra lor", scriu autoarele.,,Noi,ca femei, trebuie sd ardtdm lumii cI a face sexfHrXa ne angaja oficial intr-o relatie este prerogativa noastrX...
Spune:<Sunto destrdbllatl Ei sunt o tarfe. Sunt innebunitl dupl sex!$i chiarvorbescseriosrr.Societatea
are
nevoiede schimbareEi femeile trebuie sd fie incurajate
sI cautepldcereade dragulplicerii."
PldcereaizvorAtl din relatiile intime din cadrul
cdsdtorieinu estementionatdca,,opliune".
Femeilesunt in mod firesc monogame.Sondajele
indici faptul cd ele nu gdsesccd sexul ocazionalle implineEte,qi majoritatea regretd.Astfel, ,,cuplareafericitX" are scopulde a le ajuta pe femei sd igi negeinstinctele naturale. Femeile sunt sfXtuite si nu iqi cunoasci
partenerul de sex prea bine. ,,incearci si nu disculi
prea mult despre trecutul ori viitorul tXu ori al lui.
Acesteafiind spuse,nu e niciodatl riu sd-l intrebi despre trecutul lui intr-ale sexului [qi] apoi socoti(i carear
fi riscurile ce trebuie asumate. Apoi, concentrali-vd
numai gi numai pe actiuneacu pricina."
Li se spune sd puni capit relatiei dupi una sau
doudpartideqi apoi sdiqi abatdatenliaafundAndu-se
in
muncd ori in indeletnicirile preferate.
,,Nute gAndice seva intAmplain continuare,dacd
te va suna, dacd te va wea qi daci el va deveni totul
pentru tine. Pur qi simplu n-are sI se intAmple nimic,
drdguto.Cel putin nu te aqteptala una ca asta.Phstrea150

zI-1i calmul...qi accepti ci asta e tot. Finito. SfArqit.

D5-l la o parte.E gata."
Incredibil!De fapt, nu exist[ niciun fel de sexocazional.DupI cum mi-a spusun prietende-almeu: ,,Cunoscaceastlfemeiela modul cel mai intim posibil qi nu
imi placecine-gtie-ce
de ea.Mi separenefiresc".

BARBATTT
BrrNr NU sE iNsoenA
cu FEMErUSOARE
Farmeculunei femei tinere estecapitalulei. Trebuie sd il investeasc[cu intelepciuneqi si aibd grijd sd
nu il iroseascX.
Aceastapresupuneca ea sXiqi fac[ din cdsitorie gi
familie prioritatea principal5. Altfel, instinctele sale de
tandrele qi maternevor fi frustrate, iar ea va sfArqisingurl qi nefericitd.
Frumuseleaunei femei ii reflectdcandoareafizicd
qi spirituali. Birbatii consider[ candoareafoarte atractivi; ii echilibreazl emolional qi spiritual. O femeie durd qi cinic[ nu este nici pe departe atrlgltoare pentru
bdrbati.
O femeietrebuie sI iqi diruiascl fecioria birbatupe
lui
careil va iubi gi cu care se va clsitori. GAndurile
saletrebuie si se centrezenumai asupralui qi a viitorilor s[i copii. Ar trebui sd se preg[teasci sd fie vrednicd
a fi sotiegi mamd.
Nu existdpriveliqtemai frumoasl decAtceaa unei
femei tinere purtAnd de griji copiilor ei. Zilele trecute
am vdzut in parc o femeietAndrS,inlltutl qi subliric5,
dAndu-qiin leagdnfetilele,doudgemene.Cerard priveliEtein zilelenoastre,cAndguverneleii inghesuiepe copilaEi in gridinife fhrh suflet qi pe femei in birouri cu
lumini fluorescenti.
,u{ledumneavoastr5sunt fetitele?"am intrebat-o.
Mi-a rispuns cXda. Strilucea.
151

,,Felicit[ri", i-am spus.,,Suntfrumoase!"

De cdt[ apreciere au parte acestefemei in cultura
societitii noastre?Pauz[. Mai degrab[, fetele qi tinerele
femei sunt incurajate s5-qi bat[ joc de fecioria lor. Cine
se mai poate indoi ci slujitorii diavolului nu sunt in
spateleacestui spectacolgrotesc.

UNELTIREA NAUI.UT
Suntem programa[i mental si devenim gay
Aq vrea sd comparati mesajele pe caie le primili
despre doui grupuri de persoanefoarte diferite: homosexualii qi familiile nucleare.
HOMOSEXUALII
Conform multor psihiatri, homosexualitatea este
o stare de fixatie infantil5 cauzatl de existenla unui tat[
neimplicat gi a unei mame autoritare, clreia ii place sd
detinl controlul in cas5. DupI cum mi-a spus o cunostintl Bay, referindu-se la tatll siu: ,,Dintotdeauna
mi-am dorit iubirea unui bXrbat".
Comportamentul gay este adeseacaracterizatprin
promiscuitate (sute de parteneri), sex anonim (perfect
simbolizat de aqa-numita ,,glory hole"), tivilirea in fecale qi urind qi sadomasochismul.Acest comportament
poate creqtefrecventa infest5rii cu virusul HIV. Refuzul
puternicului lobby gay de a permite luarea mXsurilor de
prevenire a ar,ut drept rezultat o epidemie mortal6. $i
deoarece unii gay au insistat cd vor sI doneze sAnge,
mulli hemofilici, precum qi al1ii, s-au infectat (vezi Un
holocaust radical in Politica relei credinle, de David
Horowitz, 1998).
Care este mesajul pe care guvernul qi media ni-l
oferi despre acest comportament autodistructiv? Ni s-a
spus ci suntem fanatici qi cd ii instigXm Ei pe allii s[ il
r52

conteste.Ni s-a spus ci SIDA esteo boal5 cu transmitere sexuall qi ci ii afecteazl pe toli in mod egal. Cu totii
trebuie s[ practic[m ,,sex protejat" Ei sI ii invllam
aceastaqi pe copii la qcoalS.Este o minciund. $aptezeci
Ei cinci la sutX dintre cazurile mortale de imbolnivire cu
virusul HIV le revin gay-ilor. Restul ajung sX se imboln5veascXprin ace infectate qi prin transfuzii de sAnge.'
(Yezi Mitul infestdrii cu HIV a heterosexualilor, de Michael Fumento, 1990.) Ni se spune cd homosexualitatea
se aseamlnd cu a fi stAngaci.C[ este o ,,orientaresexua15" la fel de normal[ ca qi heterosexualitatea.Cd totul
{ine de modul de socializare.C[ daci unui bebelug de
sex masculin i se pun in mAnule plpuqi qi este imbrlcat
in roz, va dobAndi un comportament de fati. $i cI nu ar
exista niciun fel de instinct sexual biologic. (Pentru a
vedeacAt de neadevlrati este aceastl afirmatie, citili Ei
Precum l-afd,cut natura: Bdiatul care afost crescut ca
ofatd, de John Colapinto,2ooo.)
FAMILIILE NUCLEARE
Spre deosebire de homosexuali, care sunt normali, familiile nucleare sunt aproape intotdeauna disfunctionale. A[i vizut weodati weo prezentare pozitiv[? Cel mai mare vinovat este ,,patriarhalul" tatI, cel care munceqte pentru a-Ei intretine familia. DupI ce se
consultl cu familia, el pretinde ci poate prelua conducerea. intr-adevir, in vremuri de rlzboi, el iqi sacrificl
viata. Dar si nu ne amlgim. De regul[ el este un alcoolic violent care iEi bate Ei igi abuzeazdsexual nevasta Ei
copiii.
Aproape la fel de rea ca qi patriarhalul tatd este
nXtAngawednici de mil5 cireia i se spune ,,nevasti",
,,gospodinI" ori ,,mam5". Aceastd femeie care simte
intr-adevlr cI este profund legat[ de solul Ei de copiii
sii Ei numeqte aceastd leglturi ,,iubire". $i datoritd
acesteia,ea inslqi vrea sI iqi creascXcopilul, lucru foar153

CONCLUZIE
Oameniicareseimperecheazd,
ca animalele,setivllesc in fecale qi rdspAndescepidemii mortale sunt

porte ca homosexualiinu este absolutdeloc intAmplXtoare.

Fode puternicedin guvern, corpora{ii,media qi
din sistemul educalionalse ocupXintens de transfoimarea noastr[ in fhpturi spXlatepe creier. Zilnic ne
sunt atacateidentit5lilenoastrede bXrba[igi femei,soli
gi so1ii,tati qi mame.Nouizeci la sutXdintre clsitoriile
destrdmatesunt cauzatede faptul cd femeile au fost
spilate pe creier si caute,,egalitatea",
care,in practicl,
^
inseamnl controlareaqi efeminareasotilorlor.
Activiqtii feminiqti gi gay pretind cX societateaii

nareacopiilor impotrivavirusului HepatiteiB. Hepatita

B esteo boalXvenericl, carearareoriseintAlneqtela copii dac6nu se transmitedirect de la mam5.Nu reprezintl o ameninlarepentru vasta majoritate a copiilor
americani.insd constituieo ameninlarepentru pedofili,
deoareceastfel se poate identifica un copil care a fost
molestat sexual. Conform afirmaliilor lui Reisman,
pentru a-i proteja pe pedofili, peste Bo% dintre
nou-ndscutiidin Americasunt vaccinatiimpotriva acestui virus, existAndastfel posibilitatea apariliei unor
efectesecundarepericuloase.Reismanscrie:,,Explicatiile oferitede guvernpentru punereain pericola sinit51ii tuturor bebeluEiloramericanis[nltoEi ca mijloc de
protejarea unei subculturi a adullilor, in mare parte
pe sexqi pe droguri, estefhrl preceantisociald,bazatd
qtiintific".
istoric
ori
dent
in concluzie,ni se adoarmeconqtiinlasd credem
cd triim intr-o Epoc[ de Aur, ,,apogeulistoriei". insX
evenimenteprecumcel din rr septembrieconstituiedura avertizarecI patimile Ei fhrddelegilecareau generat
trecutulvor generaqi viitorul. Civilizaliaiudeo-cregtin5
seaflI in plin procesde risturnare qi de inlocuirecu un
nou totalitarismde tip fascist.Planulpresupunedistrugereaizvorului nostrude putereEi de sensal existentei:
familia nuclear5.Trebuiesi ne organizim Ei sI actionXm.Trebuiesd bombard[m politicienii, media Ei corporaliile cu mesajulci suntem cu ochii pe ei qi cd vor
trebui sI pl6teasc6.(Cum a ajuns America gay de
Charles Socaridespoate fi gisitl aici: http://www.
leaderu.com/jhs/socarides.html)

Ordine Mondiald", in care oamenii infometali sentimental,care nu mai au nici culturX,nici identitate,pot
fi manipulaliprin semnalesexuale.
Pentru a intelegecAt de sinistru este acestasalt,
citili articolul scrisde Dr. Judith Reismandesprevacci154

155

PARTEA A TREIA
CUM FUNCTIONEAZA
HETEROSEXUALITATEA
CUM AM DEVENIT T]N ,,MENSCII''II
RevendicAndu-mi
identitatea
furati de feminism
CAwo AM IMPLINIT zr DE ANI si trXiam in Israel, am primit o scrisoarede la mama mea. imi adunase toate economiile Ei le investise intr-o casi la oraq.
,+{cum egti gi tu un mensch", mi-a spus ea.
Ce voia oare sX spund? in ce fel posedareaunei case md frcea sI devin ..b[rbat"? Eu voiam sI mi definesc
pe mine insumi prin personalitate, nu prin averea mea
imobiliarX.
Am atins vArsta majoratului (in anii 196o) la vremea in care tineretul se afla ,,in cXutareaidentit51ii". Eu
mi-am cdutat-o in Israel. Mai apoi, am devenit un nationalist canadian. in niciunul din cazuri nu mi-am putut
glsi identitatea intr-o,,comunitate".
De secole, bXrbalii Ei-au definit identitatea prin
masculinitafe. Eu de ce eram atAt de dezorientat?
Am ar.'ut un tatd patriarhal puternic, care mi-a
servit drept un veritabil model. El qi-a construit o carierI de succesqi qi-a intretinut bine familia.
,,Munca este cinstea b[rbatului", obiqnuia si imi
spunX. Cea mai important[ decizie pe care un blrbat
trebuie sd o ia se referl la aflarea unei profesii care sI ii
ofere satisfactii sufleteqti. Aflarea unei solii este cea
de-a doua.

" in idig ,,mensch"are sensulde ,,birbat adevlrat" [n.tr.].

156

insi, pentru un motiv sau altul, exemplul lui nu

rezonacu mine. De ce se petreceauna ca asta?Deoarece eram feminist.

VEACUL CONTROLULUI

MENTAL

Am crescut in veacul care a inghitit hapul minciunii feministe cum cI birbatul qi femeia sunt identici. In
cultura noastri, femeile sunt incurajate sI faci tot ceea
ce fac birbatii, Ei viceversa.Cred in egalitateade ganse,
insl feminigtii se comporti de parcl a fi egal ar fi totuna cu afi. identic, iar aceastaa dus la intArzierea dezvoltirii personalitllii mele cu z5 de ani. MI indoiesc cI
sunt un caz singular.
Aceasti perceptie asupra ,,egaliti1ii" m-a fhcut si
incerc sI md regisesc intr-un camarad. Eram pur Ei
simplu atras de tinerele suple, cu tunsori scurte, biie[eqti, tip bob: alter ego-ul meu jungian.
Mi-am sublimat c5utarea identitilii in dragostea
pentru o femeie. Am idealizat-o. Iubirea imi diruia sufletul. eul meu lduntric. Unele tinere au fost instantaneu cuprinse de oroare. Altele au fost pentru o weme
incAntate si fie adulate, insl pAni la urml Ei-au pierdut
respectulfati de mine.
De fapt, eu aveam nevoie de cineva diferit de mine, de o persoanl feminind complementar5 mie: un suflet-pereche,nu un suflet-in-oglindX.
Noi incd nu am reugit sd ne dumirim cum se cuvine, insl in curAnd feminismul va fi dat in vileag,
descoperindu-seintocmai precum este, Ei anume o ideologie subversivd, anti-femininl, anti-heterosexuall,
care qi-a propus sI rdpeascl birbatilor sentimentul
masculinit[1ii qi femeilor, sentimentul feminitdlii, aga
incAt cei doi sd nu mai poat[ stabili o leglturi trainici;
o ideologie care pe femei le ademeneEtesd lupte pentru
r57

ltlrl
cariereqi si se aruncein braleledesfrAnlrii,iar pe blrba{ii de felul meu ii aducepAnI la punctul terminus al
idealizdrii.
Femeileau acaparatidentitateamasculinl qi, in
acestproces,ambelesexeEi-aupierdut-o. Chiar dacl
parede necrezut,abolireaheterosexualiteliiestescopul
declaratal multor feminiqti. Ei cred cI diferentelede
gen nu sunt doar nefireEti,ci qi sursc tuturor nedreptdSilor.
GAnditoarelefeministede primd mdrime,printre
careBetty Friedangi Simonede Beauvoir,au fost marxisteEimulte dintre eleerauEilesbiene.insl elenu ar fi
izbAnditdaci qi-ar fi declaratpe fatl bizarul lor scop
,,revolutionar":distrugereafamiliei heterodoxe.
Discursuldespre,,egalitate"Ei ,,libertateade alegere" este o viclenie. Daci feminismul ar fi alrrt
intr-adevir cevade-afacecu dreptul de a alege,atunci
nu le-ar fi obligatpe femei sd intre in cAmpulmuncii Ei
Nu ar fi demonizatbirbatii,
sI devinl ,,independente".
gi
familia.
heterosexualitatea
Feminismulnu are nicio legdtur[ cu dreptul de a
alege.,,Niciuneifemei nu ar trebui sd i se permiti si
steaacasdqi sd igi creasc[copiii", spuneafondatoarea
feminismuluiSimonede Beauvoir.,,Femeilenu ar trebui si aibl dreptul de a aveaaceastdvariant[, deoarece,
dacl ar existaposibilitateaacesteialegeri,prea multe
femei ar opta pentru ea" (Scfurdoy Reuieu.',14 iunie
r-97il.
cttlesbianismul,in sensul
Feminismulechivaleazd
cd lesbieneleintotdeaunaau nutrit ur5 fatXde rolul feminin Ei au rAvnit rolul masculin.Are Ia bazdconceptele marxistedespre,,egalitate"qi lupta de clasl, care
nu au nicio relevanldpentru un fenomenmistic Ei biologiccum esteiubirea.
Feminismulesteo qarlatanieieftinI, care vrea sd
piclleascd deopotrivi pe femei Ei pe b[rbati s[ nu iEi
158

mai g[seasci sensul vietii in viala de familie. Oamenii

sunt atAt de naivi...
Noi nu ne glsim implinirea prin incorporarea in
fiin{a noastrd a masculinitefli Si a feminit5lii, ci prin
unirea cu fiinta complementarl nou5. Iubirea heterosexual[ presupune atraclia contrariilor. intr-adevdr, ca
heterosexuali, noi ne definim anume prin aceste diferente. Cine este blrbat nu este femeie qi viceversa,asemeni luminii qi intunericului. in ceea ce mi priveEte,
intrucAt am negat aceste diferenle, nu mai qtiam cine
eram de fapt. Nu le inlelegeam pe femei qi nici nu qtiam
cum sXrelationez cu ele.

AFI-AREA IDENTITATII

MASCULINE

implinisem aproape 5o de ani cAnd am izbutit sI

dezleg enigma. O carte intitulatl Fuga de feminitate
(t964), scrisl de medicul psihiatru Karl Stern, mi-a
confirmat ceeace imi gopteauinstinctele. Mama a\llsese tot timpul dreptate: ,,BXrbatulface casa, femeia face
c[minul".
Conform pirerii lui Stern, masculinitatea este definiti prin ,,putere". Bdrbatul oferl condi{iile fizice, sociale Ei culturale pentru universul intim al familiei.
Bdrbatii sunt cei care protejeaz[ qi intrelin familia. Ei
sunt cei care igi asumd riscuri, care se angajeazl in
aventuri qi au calitdli de ctitori.
Feminitatea se defineEtepe sine prin ,,relaliile de
iubire". Psihologia femininh are drept fundament purtarea de griji fati de sot qi fati de copiii, ea avAnd nevoie, in schimb, de a se simli iubiti qi folositoare. Femeile fac sd circule iubirea in interiorul familiei cam in
felul in care inima pompeazl sAngelein intregul trup.
Jertfirea de sine propulseazdiubirea in acestcircuit.

Feminitatea iqi trage seva din iubirea pentru sot,

gi
copii casI. in weme ce birbalii se definescpe ei inqiEi
prin fapte, femeile pur qi simplu intrupeazd in ele insele
frumosul, gralia, credinla qi bun5tatea. Blrbatii tind sd
fie ralionali qi obiectivi, pe cAnd femeile tind sX fie subiective, intuitive gi afectuoase.
Ideea c[ rolurile traditionale ce revin celor dou[
sexein parte sunt ,,opresive"este greqiti. Pentru majoritatea oamenilor, o interpretare flexibil5 a rolurilor
tradilionale este esenlial5 pentru fericirea qi implinirea
personald.
Am extrapolat pornind de la distinctiile dintre cele dou[ sexepe care le sesizeaziKarl Stern.
O femeie iqi cedeazdputerea, sub forma increderii. IatI cum iqi exprimd o femeie iubirea: dXruindu-qi
increderea sa. in acest fel, femeile cu adev[rar iI inuestescpe bdrbat cu putere. Dacd b[rbatul trldeazi aceast[ incredere, contractul se rupe. El iqi pierde puterea.
in schimbul acceptlrii ca b[rbatul si conduc5,
femeia primeqte ceeace de fapt qi doreqte: puterea b[rbatului, exprimati ca iubire intens[, neimp54it5, fatl
de ea. El o include in sfera lui de interes personal. Acesta este modul in care doi oameni devin una. Ea este
parte din el. Fericirea ei este fericirea lui.
Femeile vor puterea masculin[, insd pe aceeacare
sXIIEIuieqteintr-un birbat. O prietend mi-a spus cI firl
un blrbat IAng[ ea se simte ,,cao barci fdri cArm5". in
acelaEifel, un birbat fir[ o femeie e ca o cArm5 fhri
barc5.

REVENDICAREA

FEMINITATII

A le deprinde pe femei sd caute s5-qi insuqeascl

puterea masculinl le impiedicd s[ oblini ceeace iqi doresc de fapt. Femeile vor sd fie cuprinse in imbrdliqarea

r6o

iubirii blrbatului. Un blrbat nu poateiubi o femeiecare concureazd,

cl el pentru a inqfbcaputerea.Masculinitatea estedefinitd prin putere, astfel cd acestgen de femei nu fac decdtsdii contesteblrbatului identitatea.
Relatiiledintre aqa-numi1ii,,egali"
seaseamdndcu
dou[ elementecare se contopescori cu niqte colegide
camerX.PsihiatraIrene Claremontde Castillejole nu-

turneazi incredereaastfeldXruitdsub forma unei iubiri

din toati inima sa.Unii psihiatri spun c[ satisfacliasexual5 a femeii este,de asemenea,
legati de aceastdcapacitatede a-giincredinla qi cedaputereafhrl niciun fel
de rezervd.(Vezi mai jos Puterea abandonului sexual.)
Femeilefeminine sunt crealii ale lui Dumnezeu.
in dragoste,ele iEi jertfesc ,,propriullor eu" pentru a
primi in schimb dragoste.In multe religii, aceastaeste
Eicheiacitre transcendent.
in lucrareasa clasicd,,
Psihologiafemeilor: O interpretare psihanaliticd (tg44), Helen Deutsch a descris aceastaca pe o tendin!5 ,,masochisto-narcisist5".
Femeilesejertfescpentru ca,in schimbuljertfirii de sine, sI fie apreciategi iubite. Majoritateafemeiloriqi gisescimplinirea in acestmod, devenindsolii qi mame.
Desigur,acestfel de a fi esteinscrisin insigi naturalor.
Femeilenu-i pot iubi pe bdrbalii cu carevor sd intre in competi{ie.Femeilesunt ,,hipergame".Aceasta
inseamndcd ele cautdbirbati careau un statut net superior fatd de al lor. Chiar qi feminista heterosexualX
ceamai infocatd nu poate iubi decAtpe cinevacare este
mai puternic dec6tea. De prisos si spunemc[, pe mdsurdcecrescpretentiile,opliunile seimpufineazd.
Lupta pentru putere otrlveqte relaliile dintre b5rbat gi femeie.Este moarteaiubirii. BIrbalii nu pot re161

nunla la caracteristicilelor definitorii fhrl sdincetezesd

mai fie birbali. Femeilenu pot critica Eicontestabirbalii qi si se aqteptein acelagitimp si fie iubite. CAndam
inlelesintr-un sfArEitaceasta,m-am simlit eliberat.Am
pus bazeleunei relalii cu o femeiecomplementar[mie,
gi m-aminsurat cu ea.
CONCLUZIE
Nemullumireageneral5e aceeac[ bdrbatii nu mai
qtiu si fie blrbali, iar femeilenu mai qtiu s[ fie femei.
ca pe
Ne-arajuta sI ne imagindmiubireaheterosexualX
un dans simbolic. Bdrbatul conduce,femeiail urmeaz[.
Nu poli realiza un dans gralios dacdfiecaredin cei doi
partenerinu iqi executl cum trebuie rolul.
Dansul este iubirea. Birbatul intotdeauna tine
cont de dorinlele partenerei sale deoareceo iubeqte.
intr-un vals, cine ar putea spuneal cui rol este mai important? Ambii parteneri au valoareegald.Dansul presupune atAt dinamismul b[rbatului, cAt Ei frumusetea,
gra[iagi tandreteafemeii.

REVENDTcttB}IKIyJTyTASCULTNE
A1i auzit de ,,Epocade PiatrX",de ,,Epocade Fier"
gi de ,,Epocainformatiei". Cea pe care o travers[m
acumeste,,EpocaViagra",epocaimpoten{eimasculine.
Reclamelede la televizor ne spun c[ o treime din
blrbati suferdde ,,deficient[erectil[" cauzatXde tensiune arterialI ridicat[, cancer de prostati ori diabet. Eu
b[nuiesccd,adeseori,vinovatestefeminismul.
Femeile ar trebui sd ii investeascl pe bdrbati cu
putere,insd de cevaweme incoaceele fac tocmai contrariul. In loc de a inghifi pastiluta albastrd,blrbatii ar
facemai bine sI iqi revendiceputereamasculini.
16z

Feminismula creat o lupt[ pentru putere, instigAndu-lepe femei si rAvneascd

sd preia rolul masculin
qi s[ doreascflca birbalii s[ il preia pe cel feminin: Un
prieten descria cuplurile c5sdtorite ca pe niqte ,,lupi
inconjurAndu-se
unul pe celdlalt".
Problemaestevegnicaceeaqi:femeilevor s[ ia locul sotilor lor. La locul de muncd, un birbat poate accepta si aibl ca qefho femeie competentX.ins[ acas5.,
un bXrbatcare primeqteordine de la o.femeienu este
blrbat qi, de regul5,el nu se poate comportaca atare.
Sesimteca un copil.
Putereaeste sinonimXcu identitateamasculind.
Impotenla, in sens literal, inseamni ,,neputin!5".Nu
am spuneniciodatddespreo femeiecI este,,impotenti". Mai degrab[,eapoatefi ,,nefertild"sau,,frigid[",fXcAnd aluzie la inerenta ei receptivitate. Un birbat nu
poatesd iubeascidaci nu are putere.iqi exprimd iubireaprin exercitareaputerii sale.Femeileripesc puterea
bdrbalilor Ei apoi semai qi mird de ce nu sunt iubite.
Eu m-am simlit eliberat cAndam in[eles cd puterea estecaracteristicadefinitorie a unui bdrbat. M-am
hotdrAt sd caut prin strdinltlli o femeie tradilional[.
Dupi ce am fhcut un pas gregit in Filipine (desprecare
am scrisin carteamea,A Long Way to Gofor a Date12),
m-am cdsitorit in zoor cu o mexicanci inteligentl,
dintr-un mediu iudaicsecular,similar celui din caream
provenit gi eu. Pentru prima oari in viati, am aflat fericireagi stabilitatea.
Avem o relafie aproape cu desivArEirelipsitd de
divergenle.Ea imi spunece gAndegte,
dar nu imi spune
niciodatl ce sd fac (cu alte cuvinte,nu mi controleaz[).
Nu se plAngeniciodatl, nu mI critic[, nu se ia la intrecerecu mine. (Acestesunt, de altfel,celetrei punctecapitale pe care femeile ar trebui s[ le evite.) in trecut,
', Calelungd.de bdtut pAnd h o intdlnire de iubire [n.tr.].
163

ci
femeile mi gantajautot timpul, fie pretdcAndu-se
sunt distante,fie fhcAndu-miscenecopilXreqti.In primul an al acesteicdsdtorii,inci mai aveamtendinla sl
stau cu inima cAt un purice, aqteptAndsi se petreacd
genulacestade lucruri.
Dar sI nu crede{icd avem o relalie rigidl. Eu mI
ocup de toate cump[riturile Ei g[tesc Ai fac tot ce imi
stXin putinli si o fac fericit[. CAndiubegtipe cineva,
wei caaceafiin1dsdfie fericit5.
IUBIRII
PUTERE iN SCTTTVTBUL
Gestulunui b[rbat de a deschideuEaunei femei
ilustreazdcum ar trebui sdrelationezeblrbatii gi femeile. Cu totii qtim ci o femeiepoatesddeschiddEisingurl
o uq[. Dar cAndun bdrbat o facepentru ea, el ii afirmi
feminitatea,frumuseteaqi farmecul.AcceptAndu-igestul, eaii valideaziputereamasculind.Acesttroc, eceostd.cedare din partea uneifemei a puterii salefizice in
schimbul dobdndirii protecfiei masculine(adicd.a iubirii) constituie esen(aheterosexualitdfii. Pentru a se
dezvoltape plan afectiv, bdrbatii au nevoie de aceastd
validare reciproci la fel de mult cAt au nevoie de sex.
Sexulesteexpresiasa.
Sub toxica influenli a feminismului, femeile iqi
deschidacum ele singureugile. Identitateasexualdnu
mai estevalidatl gi niciunul dintre sexenu se mai maturizeazl din punct de vedereafectiv.Birbalii se simt
redundanti qi impotenli, femeile se simt respinseqi
asexuate.

164

RE CASTIGARE.A PUTERII MASCULINE

Voi oferi cAtevasfaturi pentru ca bXrbatii sI \i reputerea.
cAEtige
- Ceamai bund caleesteaceeade a emiteo cerere.
DacI ea salut5prompt gi spune:,,Oui,mon capitaine",
esteangajate.OK, exagerez,
insd inlelege[iideea.intr-o
var5.
zi de
am intAlnit o tdndrl carese dddeacu rolele.
I-am cerut si iEi deajos ochelariica sEii pot vedeafata.
S-a supus.Acestaa fost un semn pozitiv.Alegetifemei
careindeplinesccererirezonabile.Nu vX mai bateli capul cu celelalte.Veti fi scutili de o viati de nesfdrqiti
nefericire.
- Curtareaesteprocesulprin careun birbat cAEtigI increderea(iubirea) femeii, astfel incAt ea va face
ceeace el ii va cere.Un blrbat iqi expriml iubireaprintr-o putere plind de mirinimie qi percepeacceptarea
dorintelorlui ca iubire. Bineinteles,o femeietrebuiesi
igi gdseascdun bXrbat clruia iqi poate incredinla intreagaviald, unul aldturi de care sI se poatd sim[i in
siguranlI.
- Feminismulii induce pe bdrbati in eroare,indemnAndu-isI cautefemei ,,independente"
Ei sl le respingd tocmai pe cele de care ei au cu adevfrat nevoie.
CdsXtorianu are nimic de-a face cu a fi independent.
Daci o femeiei1i spune:,,EEtiun bdrbat destul de bun
pentru mine?"ori ,,Suntgreu de intretinut", refuzdprovocarea.Rostul bXrbatilor nu este acelade a se lua la
luptX cu femeile.Clsdtoriainseamnda deveniuna, iar
aceastasepetrececAndfemeiaigi frAngevoinla inaintea
unui blrbat spre a primi in schimb dragostealui. Bdrba[ii ar trebui sXigi centrezeatentiadoar asuprafemeilor careii admirl qi care acceptl sd fie condusede ei.
DacI eEtiin ciutareauneia ,,egale"cu tine, cel mai probabil inseamndcXte afli de fapt in c[utarea propriului
sine.
165

- Bdrbatii iEi cedeazdputerea sperAndcXvor primi

in schimb sex. Pentru o weme, ea va fi flatatX, insi, in
ultimX instan!5, femeia nu poate respectaun bXrbat pe
care il poate controla. Ea vrea sI i se porunceasc5,nu s[
fie rugatl'3. Ea vrea ca b[rbatul sI aibi o viziune sdn5toasl asupra vietii lui, una in care ea sX detini un loc
important. Nu este de trebuin{[ ca aceastdviziune sI fie
complex[ ori complicat5. Ar putea vrza o via]i centratX
pe valori qi interese comune, precum copiii, muzica, Biserica ori indeletnicirile preferate.
- ExistX o carte care se intituleazd De ce cred cd.
nu sunt nimicftrd. un bdrbat (tg8z). Autoarea,Dr. Penelope Russianov,incearc[ sd le ajute pe femei sI depdqeascl acest sentiment. Insi adevlrul este ci acest sentiment este cAt se poate de ancorat in realitate. implinirea unei femei are loc atunci cAnd ,,sinele" este reprezentat de so[ul qi copiii ei. Femeile sunt fhpturi ale lui
Dumnezeu, ele se jertfesc pe ele insele Ei poarti de grij5
celor dragi ai lor; in schimb, ele primesc apreciere, qi
este drept sX se petreac[ astfel. Dac[ ,,sinele" este reprezentat de cariera Ei satisfaclia personalX, atunci ea
va fi plin[ peste poate de ea inslqi qi implinit5. So[ul qi
copiii vor trece in plan secund.
In concluzie, un bXrbat iqi poate recdplta identitatea dacl iEi va da seama cd puterea sa nu este negociabil5, cici ea reprezinti capacitatea sa de a iubi, ins[qi
esen{a masculinitltii sale. Un bdrbat ar trebui sI igi
concentrezeatentia asupra afl[rii unei femei care sd il
asculte. Acestea fiind stabilite, este la fel de bine ca ea
sI stea in spatele unei tejghele de vAnzdtoareori la un
birou directorial.

13AceastXpozilie a autorului este cel pu[in ciudatd. Din perspectiva creqtin ortodoxd, in care bdrbatul trebuie si fie cap femeii precum Hristos estecap Bisericii, raportul dintre sofi este
cu totul altul [n.ed.].
166

Un bdrbatsingur ar trebui sI fie tare pe pozilie gi

rapid,fhr[ fricd cI va fi respins.DacXel gtie
s[ selecteze
cewea, ceeacevreaeanu e un lucru de caresXseingrijoreze. Internetul este manl cereascl in acest sens.
Trebuiesd fie pregdtitsXoferefemeii potrivite o relatie
profundI. Ea nu este interesati de aventuri. Femeile
sunt menite curtlrii Ei cdsdtoriei.Din picate, bdrbatii
singuri din ziua de azi sunt atAtde iner[i Ei de imberbi,
incAtfemeilorsingurele vine sdseurcepe pereti.
DRAGOSTEA BARBATULUI
Oglindeqte dragostea lui Dumnezeu
fa(5 de creafie
$i pdmdntul era netocmit Ei gol. innneric era
deasupra addncului gi Duhul lui DumnezeuSe purta
pedeasupraapelor(Genezar: z).
Fiecare tAn5r[ viseazl sX fie cucerit[ de un
Fdt-FrumosEi ,,sXtr5iascd impreunl fericili pAnd la
adAncibitrAneli". Dar imaginali-vdce ar fi dacdprintul
ar facesexcu ea Ei dup5 aceeai-ar da papucii.Intreaga
safiinlX s-ar revolta.Ar fi ca Ei cum Dumnezeuar fi pdrlsit-o.
in cartea sa, Feminismgi libertate (rg8Z), filosointre mAniafeministl
ful MichaelLevin faceo legdturl
'6o, anii eliberXrii,domniqi revolulia sexual5.in anii
{ele stAngistese culcau cu iubilii lor fhrd si oficializeze
relalia in vreun fel. DupI ce li s-a dat cu piciorul, Ei-au
exprimat sentimentulnecinstirii referindu-sela sex ca
la un ,,viol",denigrAnd,,patriarhatul"qi negAndtotodatX diferenlelede gen.FemeileEi-auexprimatdorinta ca
ele si fie ca bXrbafii,iar b5rbatii sI fie ca femeile.
Ca urmare a revolutiei sexuale,milioane de oameni nu se pot cisXtori astizi qi se afl5 intr-o starede
L67

fixatie infantil[. Pentru a pune capdthaosuluicreat de

propagandafeminist[, bXrbatiiqi femeiletrebuie sXinteleagl cine sunt ei in raport cu Dumnezeu,qi unul fatd
de celdlalt.
Clsitoria Ei familia reprezintdo cale rdnduitb de
Dumnezeu,necesardpentru implinirea noastrdca fiinte
umane. in opinia mea, Blrbatul reprezintdPrincipiul
lui Dumnezeu,iar femeiareprezintdPrincipiulCrealiei.
Un indiciu al coruperii societXtiine este conferit
de faptul c[ principiul marxist al luptei de clas[ a fost
aplicat genului, femeile fiind pdcdlitecX bXrbatii le-ar
oprima. Nu existXnicio astfel de lupt[. Dumnezeueste
pururi indrigostit de creatia sa qi viceversa.Aceastl
unire mistici este oglinditl in dragosteadintre birbat
qi femeie.
face dragoste"este expresiafizicd a acesteial,+A.
chimii mistice. Ea ilustreazdcum func{ioneazifiecare
principiu in parte. Principiul masculinpenetreazX,
posedl gi planteazdsimAnla. SimAnla poartl amprenta
sufletului sotului sdu qi codul lui genetic.EstescAnteia
creatiei.Femeiacedeazd,primeEteqi imbinl esenlalui
cu a ei, zXmislindrod nou.
insI, fiind posedatl,in egal5m[surl poseddqi ea.
Luati aminte la aceast5imagine.Penisulestetotalmente acaparat de vagin. Birbatul apar{ine femeii care ii
aparfine.
O alti metaforXesterelalia dintre fermier qi ogorul siu. Verbul ,,husband"l4
inseamnda cultiva qi a ingriji cu bdgarede seamd.PdmAntulgenereaziEi hrIneqteo noudviat5.
Feminitateaesteprin insiqi natura sa instrumentcld. Femeiaesteo punte citre viitor. Esteo mediatoare. CAnd este fertilizati,, ea se mXregteqi dd nagtere,
prefXcAndu-se
pe sine qi pe partenerulei in copilul ce
'q Echivalentulenglezal cuvdntului ,,so["[n.tr.].
169

estein acelaqitimp ea qi el. Cuplul se re-creeaz[qi se

avAnti spreviitor.
^Oprietenl mi-a spuscAndva:,,VreausI fiu{olositd". lntr-un fel, un blrbat canalizeazddragostealui
Dumnezeucdtre femeie,invrednicind-os[ fie sotie qi
mamd.
Daci o femeienu estealeasXqi folosit5pentru un '
scopmai inalt, ea rdmAneneimplinit5.DacI estelepidatXdupXce a fost folosit[ doar pentru sex,spinul din
inima sa esteincXqi mai adAncinfipt. In sufletulei, actul sexualesteca o metafordvie a iubirii lui Dumnezeu.
Se simte respinsl pe plan metafizic.Aceastapoateexplicaura dezldnpitd a unei femeibatjocorite.
Iubirea resim{it5de o femeieestesinonimXcu increderea,deschidereaqi acceptarea.intr-adevir, p
acesteatAnjeEteb[rbatul sd le oblinI din partea unei
femei. El are nevoiede cinevacaresI creaddin el. Incredereaei in el il faces[ creadXcd oricea devenitposibil de infhptuit. Credintaei ii conferl blrbatului spatiul
in careel sXsepoatdextinde.Ea esteCreatia.
O femeiawea sd fie ocrotitl, folositl qi modelati
de dragosteab5rbatului.CAndo femeieiubeqteun bdrbat, ea accepti si fie condusl de el. EstemultumitXsI i
seceari pdrereaqi sXfie luatl in consideratie.
Blrbatii uitl ci majoritateafemeilortAnjescsXfie
solii. intAlnirile dintre indrlgostili sunt ca un interviu.
Curtareaestetestul.Cds[toriaesteun Leg[mAntSacru.
Femeileiqi afli fericireafiind indispensabilesolului qi
copiilorlor.
Un birbat singur ar trebui sXaibi o viziuneclarl
desprepropriile lui scopuri in viatl Ei desprerolul pe
caredoreqtesI il joace sotialui. Femeilesunt sensibile
tocmai la acestgen de birbali. Ele nu sunt sensibilela
bdrbalii obsedalide sex qi insetati de iubire qi carenu
au un plan in ceeace Ie priveEte.$i nici nu se simt implinite alituri de blrbati carevor ca ele sd r6mAndin16g

dependente,ca doud qine paralelecare nu se intAlnesc

niciodatd.
in concluzie,de weme ce nu au izbutit sXcreezeo
luptX de clasd intre capitaliEti qi muncitori, marxiqtii
illuminati au creat un conflict intre blrbati qi femei, sub
masca,,feminismului".Scopulvizat esteacelaqi:dominare via dezbinare.Ei creeazdconflicte acolo unde ele
nu exist5.Ei pervertesccevace estemistic qi dumnezeiesc. Ei prezinti comportamentulpatologic ca sdndtos.
Ei s-au pus barierd intre milioane de oameniqi fericirea
de careaceqtias-ar puteabucura.
Bdrbatii reprezint6Principiul lui Dumnezeu.Femeile sunt Principiul Crea[iei. Dumnezeuqi Crea[ia,
Blrbatul qi Femeia,au nevoie unul de cel5lalt pentru a
fi implinili qi pentru a se extinde.Modul de a opri propagandamarxisti prin feminism este acelaca bdrbalii
sI inceapdsd se poarte ca bdrbatii, astfel ca femeile sI
se poatl increde in ei indeajuns de mult incAt sd le accepteconducerea.

O FEMEIE FEMININA are efectul unei raze de

soare asupra sufletului unui birbat. DupX cum apare
caracterizatlin cuvinteleromancieruluiAlex Waugh,ea
atrageblrbatul ,,intr-un cerc magic unde totul estemai
proaspdt,mai limpede;unde estepace,cdlduri, alinare.
Ea isci in sufletul lui dorinla de a fi cel mai bun, de
dragulei". Nimic de pe pdmAntnu estemai frumos.Iar
pe acestcontinent nimic nu estemai anevoiede aflat.
Ideologia oficial5 de stat referitoarela gen, feminismul, a decretatcd feminitatea esteun ,,stereotip"inventat de blrbali pentru a le oprima pe femei.

Feminismulnu se mai preocupXacum de acordareade $anseegalefemeilor.Esteo sintezi ilicitX qi agresivl dintre marxism qi lesbianism,folosit[ de elitele
conducltoare pentru a sllbi indivizii Ei societateaprin
subminarea heterosexualit5lii. Este pentru societate
ceeacesteSIDApentrutrupul omenesc.
Insd qi bdrbatiiau partealor de vin5. Am acceptat
minciuna feministd cum cd femeile trebuie si fie independenteqi sd urmezecariere.Am abandonatmulte femei tandre qi iubitoare,carein mod instinctiv doreausi
igi construiasciviata in jurul unui birbat. Multi blrbati
sunt fericiti sI se sustragl de la responsabilitateade a
sustinefamilia qi de a fi capi ai ei. Ei aleargi dup5 femei
ocupate,newotice, obsedatede performan{eEi de carierd,caresigur le vor frAngeinima gi vor intenta divorf.
Pentru ca heterosexualiisi igi afle implinirea, fiecare sex in parte trebuie sX iqi asumerolul siu firesc.
Actul sexualesteo metaford: spiritul masculin se infiltreaz6.in cel feminin qi ei devin una. Spiritul masculin
trebuie sbfie activ, iar cel feminin receptiv.
Mulli blrbati trec cu vedereafemei inimoase,feminine,careii pot completa.Niciunul dintre noi nu putem inflori de fericire dacdnoi, birbatii, nu le recunoagtem, nu le aplrdm qi nu le iubim.
Ceesteo femeiefeminini?
r. O femeiefemininXestemotivatdde iubireapentru sotul qi pentru copiii ei. Ea le estedevotatdcu toati
fiinta ei. Aceastaesteadevlrata ei carier5.O femeiecare este preocupatl de o carierd solicitanth nu are cum
sX nu acordemai putinX aten{iefamiliei sale. Iubirea
mlsur5, in c acorda atenfie.
constd,intr-o covArEitoare
Existdo bandl desenati in revista Neu Yorker, in care
un copil carepoartd o cascdde proteclie scriepe un perete cu o lampl de sudur6: ,,,{m nevoiede iubire". Mama sa ii spune prieteneisale: ,,Faceasta ca sd atragl
atenfia".

170

L77

BARBATII TREBIIIE
SA epnnn FEiT{EILE FEMININE
(Altfel le vor pierde)

it

I
O femeie femininl poate avea qi o carieri, insl acest lucru sI nu fie prioritar. SXnu fie mAnat5 de ambitie personal5. Mi-a pldcut filmul Blonda de la Drept,
deoareceeroina a arXtat cd poate excelape plan profesional, dar ce importantl avea aceasta?Ea urmirea un
scop mai inalt: un sot gi o familie.
Cariera este o minciuni feminist5. De cAnd sunt
carierele o sursX de implinire umand? Ce este atAt de
mlre! sX fii asistentl managerial5la sectorul de acordare de imprumuturi in cadrul unei binci? Ori chiar o
doctoritd stomatolog? CAt de multe femei pot fi chirurgi
cu specializareain operalii pe creier ori astronau{i? Va
putea societateaoferi o puzderie de cariere ,,d5ruitoare
de implinire" feministelor infocate pentru a le compensa vietile goale de iubire?
z. Feminiqtii Ie invat[ pe femei si fie ,,puterniceqi
independente", de parcX acesteaar fi niqte insuqiri feminine. Blrbatii sunt sensibili la r.ulnerabilitateafemeilor. Noi wem sd salvdm domnilele din nenorociri qi sI
le cAgtiglm favorurile. Acest arhetip este inerent qi femeilor. Ele vor sd fie salvate qi inregimentate sub comanda unui bdrbat.
O femeie feminini depinde de un blrbat. Aceasta
nu inseamnd ci este weo miloag5, dependentl din
punct de vedere emotional. Este competent5, insd nu
pretinde s[ fie independenti. Blrbatii Ei femeile au nevoie unul de celdlalt ca sd devini un tot. AtAta weme cAt
o am pe sotia mea, sunt increzdtor in mine. $i ea la fel.
3. Dupd cum femeia este inima familiei, blrbatul
este capul qi umerii. O femeie femininX este camarada
sotului ei. Ei iau impreuni deciziile, insi el are ultimul
cuvAnt. Bdrbatii trebuie sI fie vizionarii, navigatorii qi
clpitanii. Cea mai importanti decizie pe care femeia
trebuie sd o ia este aceeaa alegerii blrbatului pe care si
il iubeascl (qi in care si aibd incredere).

172

4. O femeie iqi doreqtesi fie iubiti mai mult decAt

orice pe lume. Ea wea sd fie ,,cunoscuti" in intreaga sa
tainI. Iar aceastase petrece numai cdnd este cu ailevdrat iubit5. Biblia foloseqte cuvAntul ,,a cunoagte" - de
exemplu, in contextul: ,,Avram a <<cunoscut-o>>
pe Sara"
- pentru a se referi la relalia intim[. Toate femeile sunt
frumoase cAnd sunt iubite.
Eliberarea femeilor le-a invllat pe femei sI caute
rela{iile sexuale pentru simpla plicere, de parci ar fi
bdrbati. Acesta nu este un aspect al feminitdlii. Dac[ un
bdrbat preferl o maqini nouI, de ce s-ar insura cu o
femeie ,,folosit5"? El nu doreqte o maqin[ care a mai
fost condusl qi de alti blrbati. Nu gtie ce v5tdmdri s-au
produs. Sotia mea spune cI ,,bdrbatul doreEte s[ fie el
cel dintAi amant al femeii, iar femeia vrea ca el s5-i fie qi
cel din urmi". Nu spun c[ femeile trebuie s[ igi pdstreze
fecioria pAni Ia cisdtoriets, dar cu siguranf5 sexul trebuie consacrat rela[iilor indelungate, bazate pe iubire.
Blrbatii trebuie sd pund punct clutirii febrile a partidelor de sex gi sI inceapl clutarea femeii potrivite. Oricum, adevdratadragosteeste qi cel mai bun afrodisiac.
DacI birbatii qi-ar alege sotiile cu aceeagiatenlie
cu care iqi aleg maqinile, ar exista mai multe clsdtorii
reugite. Femeile sunt vehicule citre viitor, in sensul cd
ele ii implinesc din punct de vedere afectiv qi prin ele se
pot bucura de stabilitatea unei familii. Dacd birbalii ar
qti unde vor sd ajungd, ar alege femeia potrivitX care sX
15Pdstrareafecioriei pAndla cisitorie este una dintre cele mai
importante invdtdturi tradilionale legatede nuntd. E de mirare
ci un analist al feminismului nu vede in propagandapierderii
feciorieiinainte de cdsltorie in numele iubirii o manipulare tipic feministi (care,in timp, ducela divor[ sau la tensiuni conjugale). E adevdratc[ in ziua de astizi foarte puline cupluri igi
plstreaz[ fecioria. Dar nu este corect sd se treac[ cu vederea
valoarea fecioriei doar pentru a nu-i discrimina pe cei care nu
au fost conqtientide ea [n. ed.].
173

ii duci intr-acolo. Nu ar fi atAt de orbili de mirajul sexului.

S. O femeie femininl se sileEtesd iI mulgumeascd
pe bdrbatul pe care iI iubeSte.A mullumi un birbat nu
este o infracfiune; este o faptd cAt se poate de indrept5tit5. O femeie feminini genereazdiubire diruind iubire.
Ea il investegtepe bdrbat cu putere, crezAndin el. Iubirea este exprimatd prin fapte, prin str5danii. A prepara
o pllcinti este o fapti de iubire. La fel qi a-ti face clminul si arate primitor. Sd fim noi oare atAt de orbi, s[r5cili Ei demoralizali, incAt sd nu mai apreciem asemenea
lucruri? De ce le-am permis feminiqtilor sd stigmatizeze
treburile gospod[reqti? Femeile ar fi mai mult decAtfericite sI fie solii, mame qi gospodine daci ar primi recunoaqtereaEi apreciereape care o merit[.
O femeie feminini are gratie, frumusete qi intelepciune. Toate acesteavin de Ia sine, daci ea nu igi trldeazl,menirea Ei nu aleargdsi iEi construiasc[ o carierd
istovitoare, care ii pretinde calitlli masculine dure.
La emisiunea Oprah Shou am vizut trei femei,
putin trecute de doudzeci de ani, care erau intervievate
despre criza ,,post-adolescentind".Aveau probleme cu
fhurirea unei cariere qi, din calrzaaqteptirilor prea mari
din partea familiilor, simteau cd sunt pe punctul de a
ceda. Oprah le-a indemnat sI ,,iqi urmeze instinctele".
Nimeni nu a sugerat c[ aceastaar insemna sd aibd. copii. Niciuna nu igi mai asculti acum instinctele. Ele fac
ceeace feminigtii le spun sI facX.
E timpul ca qi birbatii si iEi asculte instinctele.
Noi, birba{ii, wem sd fim st5pAni pe domeniul nostru.
Vrem si iubim qi sd posedlm (,,si le acorddm atenlie",
,,si ne cunoaEtem")sotiile. Vrem sd avem familii clddite
pe baza unei viziuni morale asupra existen{ei, care si
fie pline de iubire, de via{i qi de fericire.

174

Estetimpul sXluim sub ocrotireanoastrdblAndele, cuviincioasele,

fermecltoarelefemeipe carele dorim
catovar[gede via{i.
P UTEREA ABAN D ON ULU I SEXUAL
DE MARIE ROBINSON
De ce feministele sunt adeseori frigide
Marie N. Robinson,de profesiemedic, a oblinut
doctoratulin psihiatriela UniversitateaCornell qi qi-a
dedicatpractica- realizati in NewYork - trat[rii frigiditefi. Carteasa,Puterea abandonuluisexual(1958),este foarteimportantd,dar esteepuizati. Careestemotivul? Estepolitic incorectd.Dr. Robinsonspuneci milioanede femeisuferdde frigiditate.Degicerceteazd
cauzevariate,ea observl cI, in general,../emeilefrigidesunt
cele care adoptd.concepfiafeministd.. Aceastdconcep[ie conformclreia birbatii le exploateazdpefemei qi c[
indeletnicireade a fi sotieqi mami esteinjositoarecreeazl ,,un blocaj emotional",care afecteaz[comportamentulsexualqi dezvoltarea
psihologic[.
Dr. RobinsonscriecI identitateaunei femei consti intr-un ,,altruism feminin esenlial". Exprimarea
propriei personalitlti qi putereasa au c^abazl punerea
sotului qi a copiilor sdi pe primul plan. In mod similar,
satisfactiaei sexuali Ei fecunditateaspirituald depind
de renuntareala sine. Robinsonspune cI blrbalii qi
femeilesunt diferiti prin naturalor. Bdrbalii sunt creali
pentru a stlpAni lumea exterioarl (fizicd),iar femeile,
pentru a sthpAnilumeainterioarl (spiritualS)qi universul familial. Acesteanu sunt stereotipurisociale,dupi
cum declardfeminiEtii.
,,Femeilesunt menite altor genuri de indeletniciri
decAtceleoferite lor de piata muncii, unui cu totul alt
gen de stres",scrieRobinson.Ele ,,tindsd iqi piardXfe175

,il

minitatea lor esenlial[ dacl stau in acesteposturi [oferite de pia!61 de bundvoie".

Conform p[rerii lui Robinson, femeile moderne
au o crizd de identitate, deoarecenu mai este nevoie de
ele ca femei. inainte de revolutia industrial6, ciminul
era centrul intregii existenle, inima ce pulsa fiind femeia. Ea se ingrijea Ei ii educa pe copii, cosea hainele gi
prepara mAncareaEi ajuta la treburile de la ferm[.
Revolulia industriall pare ci le-a scos pe femei
din uz. Totul se g[sea in magazine. Casaera goalI. Copiii erau la qcoali, solii la munc[. Reac[ia femeii a fost
aceea de a se intoarce impotriva propriei feminitXti.
Mary Wollstonecraft a compus un manifest sub numele
de Reuendicarea drepturilor femeilor (t792), care a
proclamat cd femeile erau identice cu bdrbatii qi a incurajat cultivarea de cltre femeie a trisdturilor masculine.
Conform opiniei lui Robinson, ,,credo-ul feminist
discredita cu desivArqire nevoile Ei insuEirile feminine
qi inlocuia lelurile urmSrite in mod normal de femei cu
telurile urmXrite in mod normal de blrba{i".
O altl reaclie impotriva revoluliei industriale, in
afara celei feministe, a fost cea ,,victorian5". Robinson
spune cX femeile victoriene ,,s-aurlzbunat" pe blrbati,
t6glduind cd femeile ar avea dorinte sexuale. Ele ,,au
arlt un succes uluitor in demersul de a-i convinge pe
blrbali in general, qi chiar qi pe oamenii de qtiinll, cX
frigiditatea era o trisdturi fundamental5 a femeii".
Astfel, femeile feministe qi victoriene au pus dimpreunl bazele nevrozei femeii moderne. ,,Deprecierea
adevlratelor scopuri ale femeii, biologice qi psihologice,
a devenit parte integrantd a educatiei a milioane de fete
americane.Treburile casnice,naqtereaEi cregtereacopiilor, pregltirea hranei, virtulile ribdXrii, iubirii, diruirii
in clsltorie, au fost sistematic devalorizate.Viata dedicatX cdutdrii realiz5rilor specificebdrbatilor a luat locul
clutlrii realizlrilor specificefemeilor."
176

DEVALORIZAREA FEMININA
$I URA DE SINE
Duqmdniafeministo-victoriandfalI de blrbali a
fost ldsatdmoqtenirede la mamd citre fiic6, astfel c5,
,,pentrumilioanede femei,ostilitateafa![ de sexulopus
pare a fi devenito legenaturald.Deqimulte femei moderneexprimi cu buzelenlzuinla fa[i de idealul de cIsdtorie din dragosteqi aducltoare de rod, adAnc, i.n
inima lor simt repulsiefald de acestrol gi percep bdrbatul ca pe o creaturd.fundamentalostildlor, un ueritabil explootatoral lor. O astfel defemeie nutregtein
tainila inimii ei, adeseorichiar fdrd sd.o congtientizeze
cdtugi de pufin, sd ii ia locul, sd.facd. schimb de roluri
cu eI" (subliniereamea).
Robinsonspune cX, dacl feminismul ar fi adus
femeilorfericirea,acestjoc ar fi meritat sXfie jucat.
,,insdnu a fost aga.Jocul acestaa adustu el frigiditateqi st[ri de dezechilibruemolionalqi o ratl crescutI a divorfurilor, newoze,homosexualitate,delicvenld
juvenil[ Ei tot ceeace rezulti atunci cAndo femeiedin
oricesocietateigi trideazl adeviratasa menire."
Dr. Robinsonscrie c5, odatd ce este indepirtat
,,blocajulemotional",instinctelenaturaleale femeii iqi
vor da drumul gi slnltatea i se va restabili.Acestaar
presupunein mod primordial ,,sdigi deacurs sentimentului de increderefati de solul ei in cel mai profund
sens.Aceastaar insemnaca ea si iqi dea seamacI nu
are de ce sXseteaml ori de ce sd seimpotriveasc5puterii lui, ci, din contri, cI se poatebazape aceastiputere
care sd o ocroteasclqi sI-i asigure climatul necesar
pentrudeplinainflorire a feminiti{ii sale".
Pentruun orgasmprofund, scrieRobinson,,,excita[ia vine din actul abandonului.Existi o fantasticd
dezlln{uirea extazuluifizic in insuqiactul diruirii totar77

l;

le de sine,in sentimentulde a fi instrumentulpasivin

mAinileunei alte persoane..."
Pede altd parte,femeiacaremanifesti neincredere in iubirea so{ului ei gi in propria sa iubire dovedeqte
o atitudine ,,dificil5,dureroasS,freneticS"fatX de via![.
$i-a declaratsieqirdzboi neimp5cat.in pat, ea trebuie
si simtd ,,cddelinetot timpul controlul".
Robinson percepe clitorisul ca pe un vestigiu
masculin.Ea face aluziela faptul ci o femeiepoatefi
frigidd chiar daci esteactivd din punct de vederesexual
gi iscusithdin punct de vederetehnic. Sexualitateafeminind depindede ,,absolutaincredere"intr-un bdrbat,
care permite unei femei sI primeascl deplin qi sI rlspund[ deplin.
Dr. Robinsonspunec[ nu estenimic mai important in viall decAtdragostea.Ea credeci mariajul este
cheia dezvoltirii umane. Putereadragosteiiradiaz5in
lume prin aceastlrelatie.
,,DragosteainseamnX,in cel mai profund sens,
unire; unirea dintre indivizi (...). Esteimboldul nostru
fundamental qi cel mai profund, iar puterea pe care
ne-o dI de a sdvArqibineleestenelimitatX(...),partenerul tIu, pe care il iubegti, i1i devine la fel de important
ca tine (...). Acestaeste motivul pentru care adevlrata
dragoste nu duce niciodatl la domina{ie ori la lupta
pentru putere".

sentimentulinutilit5lii. in mod similar, blrbalii sunt

lipsili de rolul lor de protectoriqi de sus{indtoriqi de iubireaesential5dezvoltlrii gi implinirii lor.
Triumful unei asemeneaideologii perverse,care
iqi propune sd rlstoarne lumea pe dos, qi suprimarea
adevlrului sunt semnec[ o forfd maleficXa ajuns sd
conducXlumea.
Dupi cum am ardtatin alti parte,putereamonetarX imoralX promoveaz[feminismul ca parte a unei
agendepe termenlung de a rupe civilizaliaoccidentall
de tradilia sa religioaslqi cultural5qi de o inlocui cu un
stat politienescpigAn plutocratic,aqacum apareel descris de Orwell. FeminiEtii care se opun Noii Ordini
Mondiale qi globaliz[rii sunt de fapt niqte agenli ndtAngiqi prost informali.
EFECTUL PRTVARII SEXUALE
ASUPRA FEMEILOR
(Femeile au nevoie s[ fie iubite)

Semnificalia Puterii abondonului sexualesteprofundd. ObligAndu-lepe femei sXse dezicl de feminitatea lor gi si iqi asumerolul masculin,feminismul distruge mecanismulheterosexualnatural al umanitdlii.
Milioane de femei sunt condamnatela singurdtateEi la

Trlim intr-o cultur[ care nu recunoaqtecI qi femeileau nevoiede sexla fel de mult ca qi birbalii, dacd
nu chiar mai mult.
Conservatorilorle place sI o agezepe femeie pe
un piedestalromantic.Femeilesunt virginaleEi asexuate. Feminigtii sustin c[ femeile nu au nevoie de b[rba1i
tn nicio priuin[d.
,,Femeileau fost fHcutes[ se simtd vinovatepentru cd au nevoiede b5rba1i",mi-a spus solia mea. ,,Ni
qi cb ne lipsegs-aspusci suntemslabe,co-dependente
te respectulde sine."
BIiatului meu de r5 ani de asemenea
i s-a inoculat
acestlucru de la televizor: ,,Femeilenu au nevoie de
sex",a spusel. ,,Doarle fac birbatilor o favoare."Sexul
qi iubirea au devenitacum doud lucruri caresunt ingro-

L78

L79

FEMINISMUL CA PROGRAM
(AL ELITELOR) DE DEPOPUI-ARE

zitor de tare luate unul drept celdlalt.Pe wemea cAnd

religiaera un reper,ele erau inseparabile(in cadrul c5sdtoriei).ins[ ,,eliberareasexuall" din zilele noastrea
eliberatsexulde iubire.A luat locul iubirii. Milioanede
femei qi de birbali se comport5ca niqtedependenti.Ei
sefolosescde sexpentru a potoli o disperatdtAnjiredupd iubire,caredoar eapoateaduceimplinirea.
CAUTANNE DISPERATA A IT]BIRII
in filmul ,,independent"Rdfuiala, realizal de scemonaristul qi regizorul Patrick Stettner, se analizeazS,
dul in care femeile americaneau schimbatiubirea pe
sterilitate,banalitateqi inumanitateaculturii corporatiste. Cu ocaziaunei cdl[torii de afaceri,doud femeiinnopteazl la un hotel din zona aeroportului.Stockard
Channingo joacdpe Julie Styron,vicepreqedintia unei
companii,femeiede succesin vArstdde vreo 45 de ani,
a cdrei cea mai bunl prieten[ este asistentasa. Julia
Stileso joaci pe PaulaMurphy, o tipl durd, de vreo z5
responsabil5
de parteacontabill.
de ani, ,,scriitoare",
Filmul aratd cum cariera a inlocuit familia pentru
femeide tipul lui Styron.Feminismula promiscI femeile le vor aveape amAndou5,insd in multe cazuri nu a
fost decAto crudl inqelare.
Styron este concediatl fhrl avertizare. insl in
momentulin careimediat i se oferXo slujbl chiar mai
buni, ca preqedinteal Consiliuluide Administralie,este
bizar de indiferentl.
ODA IROSIRII $I FRUSTRARII
AflAndu-sela barul hotelului cu Styron, Murphy il
recunoaqtepe Nick Harris, responsabil,intr-o corporar8o

tie, cu recrutareade personalde inaltd calificare,carea

violat-ope ceamai buni prietenda sain urmd cu cAliva
ani la o petrecerea unei frltii. Murphy il ademeneqte
in
apartamentullui Styronqi ii punetranchilizantein biutur[.
Dupdce acestaiqi pierdecunoqtinla,celedoudfemei se dedaula o orgie a urii asupratrupului lui incon-.
qtient.il dezbraci,il acoper[cu desenegraffiti obscene,
il mAnjesccu sAngeqi il lovesc.Estelimpedecd ambele
femeidetest[bdrbatii.Murphy mdrturiseEte
c5, de fapt,
eaesteceacarefuseseviolatl.
insl mai tArziureiesecd Nick esteviolator doarin
imaginatia ei. Styron afl6 cI el nu a fost niciodati in
oraEulin carear fi ar,utloc presupusulviol.
Blrbatii sunt ,,violatori"deoareceei nu le oferl femeilor iubirea Ei confirmareafeminitdlii lor, de careele
, au atAtanevoie.Aceastaestesursaresentimentuluifatl
de bdrbali qi a sentimentuluide urX de sine.Feminiqtii
mai intAi ii fac pe bdrba[iqi pe femeiincompatibili;apoi
exploateazlfrustrareaqi mAniafemeilor.
,,CEVREA FEMEIA?"
Freudnu a fost in staresi rdspundl la aceastdintrebare in pofida ,,celortreizeci de ani de investigaliea
sufletului femeiesc".
,,Nevastadin Bath" a lui Chaucerqtia rdspunsul:
Femeia urea sd fie iubitd. Ar face orice pentru iubire,
chiar dacl astaar insemnasI devinl o feministi.
Ceeace wea ea cu adevirat esteca acelblrbat pe
care ea il respectl sHo iubeascdEi sd ii fie fidel qi devotat.
Multe femei occidentalesunt astizi disfunc{ionale
deoareceli se livreazdmesajecontradictorii.Societatea
le spune si fie ,,puterniceqi independente",numai cI
181

blrbatilor nu le plac astfel de femei. Comportamentul

lor estemasculinEiii facepe b5rbali sI se simtd redundanfi. Femeilefac ceeace societateale spunesi facd;qi,
cu toate acestea,ele nu oblin aprobareamasculindpe
careo aqteaptX
gi de careau fievoie.
Femeilesunt iubite atunci cdnd iSi pun sofuIgi
copiii mai presusde ele. Jine de feminitate si intri
intr-un con de umbrd. Birbatii iubescacestefemei,deoareceelesunt dispusesi devindpartedin ei.
CUM AR TREBUI SA SE PETREACA

o irvrAr.ulRE RoMANTIcA
Un prieten de-al meu, care estesingur, a descris
astfel o intAlnire romanticl tipicd. El vorbeqtedespre
serviciullui qi aqteaptladmiralieEirespect.Ea vorbeqte
despreserviciulei qi aEteaptladmirafieqi respectde la
el. A douaoar[ nu se mai vid. (Dejaau inceputcompetitia.)
NU acestaestemodul in careheterosexualiistabilesco relatie.La o intAlnire,blrbatul se dezvlluiepe el
insugi, precum qi viziunea sa asupravielii. Ea decide
daci il gdseqteinteresantsaunu. Dac[ da, il acceptXgi il
incurajeazX.In cXsXtorie,ea iqi demonstreaz[iubirea,
oferindu-iincredereapentru ca el sd poatdpurta de grijX intereselorei.
$i el ii va ardta admiratie,sperAnda-i cAqtigabunXvointaEi acceptarea.
E adevirat,gi el wea ca easdfie
o femeiecapabildqi plini de succes.Dar aceastirecunoaqtereEisus[inereva veni mai tArziu.
Toate organizatiilecare au izbutit sunt ierarhice.
^
In familia heterosexuald
blrbatul estecapul. Daci wei
sd o distrugi, promoveazdegalitatea.Dupi cum a spus
cineva,,,doarun monstruare doul capete".
182

CAPCANA FEMINISTA
Poatesuna aiuritor, dar politicienii nogtri, media
Ei educatoriiintr-adins saboteazdsocietatea.Feminismul, ca Ei plrintele siu, comunismul,neagl intr-un
mod nefondatgi arogantdiferenleledintre sexe;de pild5, faptul cd bdrbatii au de zeceori mai ridicat nivelul
testosteronuluidecAtfemeile.
ExistI peste9oo de programede ,,Studiipentru
femei" in StateleUnite, in cadrul cdroraun impresionant numdr de tinerefemei sunt invdtatecum sdigi nege feminitatea.Conform c54ii ProblemelefeminismuIui: o introducere in studiilepentru femef, feminitatea
este,,un control mental patriarhal".,,Celemai uqor de
manipulatsunt celece nu qtiu cd sunt sclave."Cineqi-a
' dat girul pentru aceast[indoctrinarein disfunctialesbianS?
Societateaheterosexualls-a aflat sub atac psihologic sus[inutpentru a se pune capdtcdsitoriei qi familiei Ei pentru a stagnadezvoltareapersonal[ qi sociald.
Feminismul submineazdclsdtoria, incurajAnduJepe
femeisi iEi negefeminitateaqi sI ii contestepe blrbati.
Femeilefeminine sunt caracterizatede altruism.
Ele nu sunt prldltoare. Ele nu sunt ucigage.Ele sunt
uEorurlnerabile.Cum reaclioneaziblrbatii la acestea?
Dorind sd le poartede grijl qi sXle ocroteasc[.Acesta
estefelul de a iubi al birbalilor. $i exactaceasfdiubire
esterAvnitl de femei.
in Rdfuiala,ambelefemei au devenit priddtoare.
Drept urmare,eleii urlsc pe bdrbati,nu mai mult insd
decAtse urXscpe ele insele. Le este necesardiubirea
unui bdrbatpentrua seputeareindrdgostide ele.

183

BIKINI VERSUS BTIRKA

Destr[bdlarea femeilor americane
Pe peretelemeu, am o.fotografiecu o femeiemusulmanl inveqmAntat[intr-o burka.
Al5turi de ea,am o fotografiecu o participantdla
un concurs de frumusete din America, imbricatX cu
nimic altcevadecAtcu un costumde baie.
Una dintre eleestein totalitateascunsXde public;
cealaltXestecompletexpusi.Acestedoui extremespun
multe despre ciocnireaaqa-numitelor,,civilizalii".
Femeia,prin rolul ei, se aflXin inima oricdreiculturi. Rdzboiuldin Orientul Mijlociu are drept mizd deposedareaarabilorde petrolul lor, de religiaqi de cultura lor, prin schimbareaveEmAntului
burka cu bikini.
Nu sunt expert in condilia femeii musulmaneqi
iubescfrumuseteafemeii prea mult ca si mX fac apir6torul burk5i. in schimb,aplr nigtevalori pe careburka
le simbolizeazd,
din punctul meu de vedere.Pentrumine, burka reprezinti consacrarea
femeii sotului qi familiei sale.Doar ei sunt cei careo pot vedea.
Burka afirm5 intimitatea,exclusivitateaqi importanta sfereidomestice.
Femeiamusulmani se concentreazdpe ciminul
ei, pe ,,cuibul"ei, in carecopiii sunt nlscuti gi crescuti.
Ea esteceacare ,,facecasa",rddlcina caresustineviata
spirituali a familiei, ea purtAndde grijXqi ocupAndu-se
de educatiacopiilor ei, qi oferindu-i so{ului refugiu qi
sprijin.
Prin contrast,iat-o pe reginaamericani a frumusetii, proptindu-sesemetpractic goali, doar cu bikini
pe ea,inainteamilioanelorde oameniaflati in fala televizoarelor.O feministd,in teorie,igi aparfinedoar ei inseqi.in practicX,paradoxal,ea esteproprietateapublicului. Ea nu apartineniminui Ei tuturora. Ea iqi vinde
184

l'l

trupul celui mai bun ofertant. in permanen![ se scoate

pe ea insdEila licitalie.
In cultura Americii, modul de estimare a-valorii
unei femei estesex-appeal-ulei. ($i, cum aceastl calitate se depreciazl uEor, ea este nevrotic obsedatdde infhtiqarea sa Ei permanent chinuitl de problemele de greutate.)
Ca adolescentl, modelul ei de primd mirime este
Britney Spears,o cAntireati a clrei prestatie pe scenl
se aseamini unui strip-tease. De la Britney, ea inva[I
cI va fi iubitl doar pentru sex. Astfel, ea invatl sb prefere aventurile erotice Ei sd nu pretind[ si fie curtatd cu
rdbdare Ei iubire. Ca urmare, pAnd la sotul ei, o cunosc
mai intAi duzini intregi de bhrbali. Igi pierde inocenta,
care constituie o mare parte din qarmul ei. Devine durX
gi calculatd. Fiind incapabili si iqi investeascdincrederea in cineva, este incapabil5 sX iubeascl qi sb primeasc[ sdmAnlasotului ei.

DIFEREMELE

DINTRE SEXE

Personalitateafeminin5 are ca trXsituri fundamentalXrelalia afectivddintre mamd qi bebeluq,caracterizatl prin purtareade grij[ qi sacrificiulde sine.Natura masculinXare ca trlsdturi fundamental5rela{ia
dintre vAndtorqi pradd,caracterizatlprin agresiuneEi
ratiune.
Feminismulo invati pe femeieci esteoprimat5,
deoareceestefeminind,qi cXar trebui sI imite comportamentul masculin.Rezultatul:o femeieconfuz5,agresivdqi arborAndin permanen!5un aer sfidltor.
Acesta este, desigur, scopul ingineriei socialea
Noii Ordini Mondiale: acelade a submina identitatea
sexual5Ei de a distrugefamilia,pentru a creao disfunclie sociali Ei personald.In Minunata lume noud.,femei185

i li
l

le nu sunt sub nicio forml cele care fac ..cuibul" ori zd,mislesccopiii. Ele devin nigte creaturi castrate,autonome,carese dedausexuluipentru pura pldcerefizicd,
nu pentru iubire sauprocre.alie.
La o conferintdde presi, DonaldRumsfelda spus
cI femeileqi tineretul de nalionalitateiraniandsunt tinuti sub controlul poruncilor mollahilor. El a sugerat
faptul cI StateleUnite ar trebui sI ii eliberezecAf mai

America e socotit[ a fi sex?

A fi plrinte este culmina[ia dezvoltlrii umaner6.
Este momentul c6nd finalmentene dlm examenulde
maturitate Ei devenim procreatoricu Dumnezeuprin
zlmislirea qi ocrotireaunei noi vieli.
Noua Ordine MondialSnu vrea ca noi si atingem
acestnivel al maturitnUi. Pornografiaeste substitutul
clsitoriei. Trebuie sX rimAnem incremenili locului:
singuri,obseda{ide sexgi indrXgostilipan[ la narcisism
de noi inqine.
Nu se doreqte ca noi si avem o viali ,,intim5"
permanentS.Nu sedoreqteca noi si ne afirmdm adevXrata noastri identitatefemininl ori masculind.Sewea
si rimAnem insingura{i, inconEtien{ide identitatea
noastrl, nducili de munc5,dependenlide cultura qi de
productiade masi in formareacaracteruluinostru.
Aceastd mentalitate este extrem de distructivl
mai alespentru femeie.Atraclia sa sexuali esteo functie a fertilit5lii sale.Dacd fertilitatea sa se diminueazl,
asemenease petrececu forta ei de seduclie.Daci o femeie igi dedicXperioadain care estein floareavArstei
to Din perspectivi ortodox[, culminafia dezvoltirii
umane este
sfinfenia. 9.t,.qi importanti decdt creqtereafiilor trupegti, este
cregtereafiilor duhovniceqti[n.ed.].
196

trudei de a deveni,,independent5",
estefoarte probabil
sX nu iEi mai gdseascdniciodatXun partener permanent.
implinirea qi fericirea sa personaldpe termen
lung consti in a face din cisltorie qi familie prima ei
prioritate.
Feminismuleste o altd crudd ingel5ciunea Noii'
Ordini Mondiale,care a dus la dezmSlulfemeii americaneqi a devastatcivilizaliaapuseanX.
A ruinat vielile a
milioane de oameni qi reprezinti o ameninlareletali
pentruislam.
Nu weau sXapdr burka, ci doar unelevalori pe care aceastale reprezint5,mai alesconsacrarea
femeii viitorului ei so[ qi familiei,precumqi modestiagi demnitateape careacestfapt le presupune.
Burka qi bikini reprezinti dou5 extreme.Solu(ia
estede gisit undevala mijloc.
PRETINZAND II]BIREA
Cum derapeazi c[sitoriile
,,O sd-fi dau una pestefund", mi-a spus sofia.,,O
sd.incepisdpldngi ca ofetigd,!"
Chiar gi spusein joacd.,acesteatot uorbe de ceartd sunt.
Era duminicd searaqi treceampe lAngdo qcoal[
de arte marfiale Jiu Jitsu. Solia meaigi imagina cum iqi
va lua centuraneagrdqi mi va invi{a ea minte. Adeseori estefoarte supdratl duminica,deoareceo petreccu
fiul meu.
De ce femeile,cAndau senzatiaci nu sunt iubite,
secomportdin aqafel incAt nu itrivine s[ le mai iubeqti?
Afigeazdo mind de persoaneindependenteqi impun
LB7

bariere.Nu mai au nevoiede tine. Feminismin miniaturd.

Prima mea reac[iea fost: ,,Bine,am in[eles.Fd ce
vrei. De parcl mi-ar pisa"..
Apoi am realizatci exact aqaincep clsniciile si
derapeze.Femeilepretind iubire, iar dacd blrbalii nu
r[spund la apel,ele se supir5. Pe urm5 bXrbatilorli se
facelehamite.Esteun cercvicios.
A trebuit sXindbuEconflictuldin start.
CAndam ajunsacasdmi-am imbritiEat solia.
,,Uite ce e, nu poti pretinde si fii iubiti. Nu mX
sensibilizeazd
atitudineaasta."
,,Nutransformatotul intr-o problemXde iubire.Ai
rlbdare, fii mai flexibill qi ai incredere.Asta md sensibilizeazil."
,,Poti si fii oricAt de independent[ wei atunci
cAnde vorba despreslujba qi intereseletale. Dar cAnd
estevorba despremine, tu trebuie sXte supui. Tu imi
aparfii mie."
MI crede{isaunu, esteceeacedoreaeasXaudd.
O femeieadevdrati esteficuti in aqafel incAt sI
poatdrenuntala ,,spiritulde independenli"qi sd devind
una cu bdrbatulpe careil iubeEte.
AceastIviziunenu estepopularddeoarece,de decenii, feminigtii au declarat cd femeile trebuie sI fie
egaleqi independente.Daci sunte{ifericili intr-o clsnicie cldditl pe bazefeministe,vX felicit. ins5, dac5fericirea maritali paresi vI ocoleasc5,
cugetalila ceeace am
spus.
Feminismulestefundamentatpe niqteidei politicecareignordqi sfideazlnaturauman5.
Majoritateafemeilorsunt prin firea lor pasive.Ele
vor s5 fie posedategi folosife pentru un scop care sX
merite. Tind sd cred cI ele vor mai mult control din
parteasotilor lor, nu mai pulin. Sentimentulde ,,neglir88

jentX" vine din faptul cd simt cI nu estenevoiede ele,

din punct de vederesexualqi nu numai.
Bdrbatiiau fost condilionali sd nu mai conducdqi
si nu mai emiti cereri.Ei au fost inv5{ali s5 fie ,gmecheri",sd seinfunde intr-un fotoliu qi sI nu aibl niciun
fel de scopin viati. Femeileiqi pierd interesulfa!5 de
astfelde bdrbati.
Femeilesunt teribile in zilelenoastre;bXrbalii nu
mai qtiu cum sI le abordeze.Dar dinamicaesenlial5nu
s-a schimbat.Ea se referi Ia faptul ci birbatul trebuie
s[ o convingdpe femeiece anumevreaeI.
Desigur,e mai simplu atunci cAndceeace vrea el
corespundecu ceeace face ea. in general,femeilevor
mai mult decAtsexocazional.Majoritateavor o familie.
imi place grozavcI in privinla soliei mele nu am
un setconstantde aqteptXri.Cu altefemei,aveamintotdeaunasenzatiacXle puteamanticipareacliile.
O femeieii aratd unui blrbat c5 il iubeEtesupunAndu-i-se.Nimic nu faceun bdrbat mai fericit decAto
femeiedocili'2.
O femeienu va fi iubitX tot timpul pentru felul in
care arat5,deoarecetotul estetrecltor, sau pentru realizirile ei. Nu aceastaesteiubirea.Noi iubim oamenii
carese sacrificdpentru noi. Aceastane dovedeqteci ne
iubesc.
$i bdrbatii se sacrifici muncind pentru a-qi sus[ine familiile qi pentru a le oferi iubire qi o anumitddirectie in viafX.Fericireanu estede g5sitdecAtin iubire, nu
in clutarea propriilor interese.Iubirea inseamn[ sacri-

1zAutorul reia o idee la care {ine mult, dar care, privitd din
punct de vedereortodox, este gregitd.Sotul qi so{ia sunt parteneri, ei dialogheazd,nu este o relatie de tip stdpAnitor- supus.
Femeiai se supunebdrbatului ei doar in ceeace ii estebinepldcut lui Dumnezeu,nu esteo slugi careascultdorbegteporuncile
stipAnului[n.ed.].
189

ficiul de sine. Fiinlele umane sunt flcute sI poarte de

grijd una alteia.
Pe plan sexual,femeile sunt atrase de puterea
masculin5,b5rbatii de mlnerabilitateafeminin5. Pornografiaabundl de fapte ce celebreazlp[catul desfrAnIrii.
FEMEILE SUNT,,DE NESTAPfrNIIT''
A venit vremea s[ redevenim b[rbafi
Birbalii modernile vid pe femei drept ,,rXzbundtoare,insetatede putere,{intind cdtredevirilizareab5rbalilor Ei obsedatede performantelelor sexuale",concluzioneazlun studiu recent,realizatde edilia francezd
a revisteiE/le.
Studiul,cares-abazatpe grupuri de discu{iea cAte rz blrbali, a aflat cI franceziicredcI femeilesunt de
nestipAnit.Ei se simt subestimalidin cauzastandarduIui din ce in ce mai ridicat pe carefemeileil pretind de
la ei Ei niucili de cererilede a adoptatrXsituri feminine, neincetAndin acelaqitimp sI rimAnd intrucAtvavirili.
Grupul compusdin blrba{i cu vArstecuprinseintre 20 qi z5 de ani simfeacI femeile,,consum5gi abuzeaz\ birbatii din punct de vederesexual",iar revista
i-a caracterizatpe aceqtiaca fiind ,,subjugatiqi efeminafi".
CAtde tare au decizut francezii!Am vlzut recent
filmul clasicdin t968 al lui Truffaut,Sdrutdrifurate, gi
m-am minunat de iubita lui Antoine Doinel,Christine.
EsteatAt de irezistibil de nostim5,de gratioasdEi dr5gu!5. Franluzoaicele
erau printre celemai stilategi mai
feminine din lume, justificAnd reputatia tirii intr-ale
iubirii.
190

Binein{eles,nemullumirea francezilor este universall. Am primit recent aceste-mail de la un tdnir

americancare se intreab[ dacd femeilenu au devenit
cumva,,sociopate".
,,ParsI nu le pesede allii Ei "o rup cu tine>,destul
de abrupt",imi scrieel. ,,incepsi rAdXqi i1i spun verde-nfati: ,.ASae felul meurr."
I-am rdspuns acestuitAnXr: ,,Nu le mai acorda
aten[ieacestorfemei nebune.Cheiaar fi sd nu renunli
Ia putereata pentru a dobAndiiubirea. Nu trebuie sd
faci niciun fel de compromis.Continul sd caufi pAnX
glseqtio femeiecareascultl de tine qi te rispliteste cu
Ioialitate gi dragoste".Mi-a rlspuns: ,,IJau,nu m-am
gAnditla aqaceva.Mullumesc!"
E timpul si redevenimblrbati. Este timpul sI
d5m de qtire femeilorcd, dacdvor cu adevlrat o relalie
cu un birbat, dacl vor sd aib5 o familie, atunci trebuie
si facl ascultarede solii lor. Altfel, sunt binevenitesX
fie colegede camerl cu ,,bdrbatiieliberati"sau si devinl lesbiene.
Diferenta esential5dintre masculin gi feminin
poate fi rezumati astfel: femeia iqi cedeazbputerea
pentru a dobAndiiubireablrbatului. Aceastaesteesenp feminitSlii.Atunci cAndblrbatii iqi cedeazdputerea
pentru a dobAndiiubirea,se transforml in femei. B[rbatii oferl iubireapentru a dobAndiputerea.
fatal5 a atitudinii blrbatilor esteaccepGreEeala
qi nemullumiri venite din parpresupuneri
tareafalsei
tea feminismului cum ci ei nu trateazl femeile ca pe
niqte,,egale".
INGINERIA SOCIAI.A,
Recent,zo de absolventide liceu au fhcut o vizit5
la un departamentcu profil gtiintific al unei universitili
19L

DECEigr rrnnn nAnnaTlr

INTERT,SUL FATA DE FEMEI
Blrba[ii castra[i nu pot iubi

bdrbatii albi."
Propunerea preqedintelui a fost intAmpinatd cu o
linigte jenantl de cdtre restul comitetului qi nu a fost
nici micar discutatX.
Nu vX amigili. Exist5 o politic5 deliberatl de inginerie social5 care este autoritaristi qi sinistr5. Niciodatd nu a fost supus[ votului. Organizaliile finantate de
Rockefeller o impun statului, guvernelor provinciale Ei
universitililor.
Feminigtii au spus c[ vor egalitate,dar aceastaeste o viclenie tipic comunisti. A fost un mod de a-qi pune
acolilii la putere qi de a domina societatea.Agenda secret[ este de a distruge familia nuclearh. Femeilor care
iEi dedicd anii infloririi lor clidirii unei cariere le va fi
mai greu sd devinl mai tArziu solii qi mame. Birbatii
clrora li se interzice accesulla universitdli nu vor deveni capi de familie. Discriminarea impotriva bdrbatilor
albi are ca scop gi vl5guirea caracterului european din
America.
M-am plimbat pe coridoarele universitdtii qi am
vlzut femei in halate albe de laborator, plictisite gi privind in gol printre uqile intredeschise, intrebAndu-se
probabil de ce trebuie si memoreze ele niEte formule in
Ioc sI iqi asculte instinctele naturale qi sI aibd copii. Ca
qi altrioameni traEi pe sfoard de comuniEti, ele vor fi lIsate in aer in cazul unei crize economice,rImAnAnd fIrd cariere gi neavAndnici familie.

792

Emisiunea informativX principald de vineri,

,,2of20", a postului de televiziune ABC, a arut ca teml
de dezbatere ,,cel mai mare secret al mariajelor amOricane". ,",A,proximativzo%odin cuplurile americane nu
intretin relatii sexuale", a intonat moderatoarea emisiunii, Barbara Walters. ,,Nu femeile sunt acelea care nu
vor sex,dupl cum v-ati agtepta,ci bdrbalii!"
Programul era centrat pe doud cupluri. In ambele
cazuri, controlul mental feminist era de vind pentru
problema lor, dar emisiunea TV nu voia si recunoascl
asta.
Un b[rbat era cXsitorit cu o femeie atrlghtoare
avAnd vArsta de 3o de ani qi ceva, care, in plus, se mai
indeletnicea qi cu strip-tease-ul. Reporterul John
Stosselcredea cI aceastafhcea ca indiferenta sotului sI
parl gi mai uluitoare. Terapeuta pe probleme conjugale
a emisiunii, Michele Weiner-Davis, a ignorat aceastd
posibil5 explicatie a impotentei blrbatului.
Grupul de disculii feminist afirma c[ sexualitatea
unei femei este similard cu a bdrbatului gi, ca atare, ea o
poate folosi pentru a se distra (sau o poate vinde). Conform acesteimentalit[ti lesbiene, reactia masculini fa{5
de acesttip de femei este consideratdirelevantX.
Vi propun sI vI schimbali cu totul perspectiva
asupra acestei situalii. Este limpede cI solul acesteifemei este impotent, deoarece el este incornorat. Sexul
este un act de posesiune. Sotul nu o poate poseda pe
femeia sa, deoareceea se dlruieEte la sute de alli birbali in fiecare zi. Ea, in acest mod, face parte din uicfc
/or. Cum poate acestb[rbat si mai aibd vreun strop de
respect fafd de sine? Nu-i de mirare ci nu iEi poate impune puterea.
193

O femeieinfloreEtein contextul unei cdsniciifericite. in ciuda a ceeace spunefeminismul,majoritatea

femeilorvor sI aparfindunui singurblrbat, solului lor'
CEL DE-AL DOILEA CUPLU
in acestcaz,solia are obiceiul de a critica qi cicdli'
,,Nupot fi eu insumi", spuneblrbatul. ,,Calcpermanentpe ou[."
Femeia iqi demasculinizeazdsolul. El contrabalanseaz[conducAndun Harley qi oferindu-sevoluntar la departamentullocal de pompieri.
femeii sI se opreascidin ciTeiapeutasugereazd
cilit, iar blrbatului si asculte.Ea nu a observatci bIrbatul rdspunde doardupd.cefemeioincepesd fipe.
Blrbalii sunt sensibilizali de vulnerabilitatea femeii, nu de putereaei. DupI cum am spusmai inainte,
iubirea heterosexual[presupuneschimbul dintre putere Ei iubire. Birbalii vor putere.Femeilevor iubire. Femeia cedeazlqi ii permite birbatului sI o protejeze9i sI
o posede.
I]N EXEMPLU
ln zoo3, un tAnir israeliana murit apdrAndu-qi
iubita de un palestinian inarmat cu un cutit. Polilia a
spus cd el a absorbit loviturile cu trupul lui, intr-un
sfArgitprdbuEindu-sedeasupraiubitei sale,care a scdpat nevitdmati din punct de vederefizic.
TAndrul acestaa fhcut sacrificiul suprem. A fost
supremulact de dragoste.
in mod instinctiv, b[rbalii protejeazi ceea ce le
apar[ine. tnsl feministelenu apar[in niciunui blrbat qi
au mare grij[ sX iqi declarein fiecare clipd indepent94

denfa. Daci ai fi clsltorit cu o asemeneafemeie,{i-ai

sacrificaviata pentru ea?DacI societatea!i-ar pune copiii subautoritateaei, ai muri pentru ei?
Rispunsurile au implicafii mai ample. Ai sprijini-o dacl ar aveaanumiteneputinle?Ai faceo muncl
neplicut[ zi dup5zi pentru a-]i ajutacopiii?DacI nu, ar
mai aveaweun rost si i1i dai viala pentru lara ta? Este '
limpede cd feminismul lezeaz[ contractul social, care
prin natura sa esteheterosexual.
Dac[ wei sd atragi atenlia unui bdrbat,d5-i putere. Un bdrbat nu se va sacrifica pentru o femeie sau o
familie carenu ii aparfin, carenu sunt parte din el.
PENISUL SIMBOLI ZBA7A. PUTEREA
in filmul The crying gome (tggz), regizorulNeil
Jordan a surprinsexperien[abXrbatuluimodern:la un
moment dat, protagonistul descoperdcd iubita sa are
penis.El fugedin camerl, icnind, qi vomit5.
In contrast,majoritateaimitatoarelor de femei de
astdzi(adici feministele)sunt din punct de vedereanatomic femei. incurajAndtinerele femei si fie ,,puternice
gi independente",feminismul le-a echipat cu un falus
mental.
Au devenit b[rbati qi i-au fhcut pe bdrbali redundan{i. Apoi, ele incearci sd ii oblige pe birbali si le iubeasc5,de parcdacegtiaar fi pipuEile lor pe care sI le
mAnuiascidupl bunul lor plac.
in realitate,putereaunei femei consti in a fifdrd
penis,adicdin a fi tot ceeace un blrbat nu este.Cu alte
cuvinte, ea nu trebuie si fie agresivd,puternic5, dinamici, musculoas[qi ambilioas5.Unii bXrbali slabi sunt
atraqide femei ,,dinamice",insd de fapt ei seafl5 in c[utareapropriului sine.
195

Puterea femininl constd in persuasiune mai degrabi decdt in forti. O femeie adevdratd se bazeazXpe
autoritatea moral5 Ei pe puterea ei de atractie: frumuse[e, grafie, garm, iubire qi devotament. Acestefemei sunt
foarte rare qi la mare cdutare.
B[rbalii qi femeile sunt diferi]i. Jonathan Swift a
remarcat faptul ci femeilor le place sI fie flatate, in
schimb birbatii se simt stAnjenifi. Aceasta se petrece
deoareceblrba{ii sunt activi prin natura lor, iar femeile
pasive. Universul este suslinut in echilibru de principii
pozitive (active) qi negative (pasive). CXs5toriaeste calea prin care heterosexualii realizeazdacestechilibru.

BARBATII TREBUIE
SA PREIA CONTROLUL

Esteceeace vor de fapt qi femeile.Ele sunt atrase

deb5rbatidinamici,pe carenu ii pot controla.El trebuie sd aibXo viziunesXnitoasdasupravielii, in c6reeasI
fie valorificatl Eipre{uiti pentrucontribuliaadusX.
RECT]RGAND I-A CAINI,
PENTRUAAVEAO FAMILIE
Iubirea face via[a dulce
,,inainte,oameniiiEi luau cAinipentru copiii lor",
a observatso{iamea.,,AcumEi-iiau in locul copiilor."
,,$iin locul sotilor qi sotiilor",am adXugateu.
C5sItoriaqi familia au fost subminateprin ingineria social5feministd. Oamenii recurg la adoptia unui
cAinepentru a dobAndi dragostegi sentimentulunei
familii.
Acum o lun5 l-am adoptatpe ,,Raffi",un cilel de
un an, metis de Spanielqi Labrador,de la adipostul de
cAini fbrd stdpAn.Sotia mea dintotdeaunaa aurt un
cAine.Nu mi-am dat seamacum aceqtiapot creaimediat o atmosferdde familie. L-am alespe Raffi deoarece
qi privegte
nu ldtra qi nici acumn-o face.DoarscheaunX
necijit atuncicdndvreaceva.

Un blrbat mi-a spus c5, dupi ce lucrase toatl ziua la renovarea casei,ii era teami ci sofia sa va ,,exploda" dacl o va intreba de ce nu spllase mdcar vasele.
Un australian mi-a scris recent: ,,De prea multl
vreme, de teami sI nu par autoritar, le-am fdcut pe iubitele mele si se simti nesigure, nespunAndu-le ce voiam de fapt".
BXrbatii ar trebui sI restabileascdrolul de conducitor qi sd se debarasezede femeile c[rora nu le place
aceastdperspectivl. Sunt mulli peEtiin mare care mu$ci momeala. Cu rlbdare Ei tXrie de caracter, unele feministe pot fi salvate. Restul ,,peqtilor" pot fi aruncati
inapoi in mare.
in general vorbind, b5rbalii trebuie s[ igi dea
seama ce vor sI facd cu viala lor. Ai putea sd Il intrebi
pe Dumnezeu ce plan are El cu viafa ta. Apoi stabileqte
rolul pe care vrei sI il joace sotia ta Ei caut[ o femeie
care ar fi fericitl si facd ceeace ii propui tu.

CAiniisunt animalede haitI. Ei vAneaz[impreund

qi iqi 1in duqmaniila distantd.Au un simt innlscut pentru ierarhieEi o solidaritatede grup pe carenoi am uitat-o.
Lui Raffi ii placesi fie cu mine tot timpul. StI de
veghecAndplec Ei estein extazcAndmd intorc. il hrX-

196

L97

A AVEA IIN CAINE INSEAMNA CA

NU MAI E$TI LUP SINGURATIC

nescSi am griji de el. Sarein sus qi md pup5 pe obraz.

CAlioamenisunt atAtde fericili cAndne v5d?
CAndneglijezsi md plimb cu el, nu seimbufneazi
nu
Ei se mAnie.CAnd,intr-un sfArEit,md ocup de el, nu
spune:,,Eraqi timpul. Vreauzeceminutein plus". E pur
Ei simplu fericit cd ieqim afarX.
Nu mai suntemun cuplu fHrI copii. Suntemo haitI de lupi acum.CasaestebArlogulnostru.CAtevaoase
sunt imprdEtiatepe covor. Raffi doarme sub patul nostru. Uneori sfordie ori mArAieori scheaun[in somn.
si investigheze
CAndaudeun zgomotafari, o zbugheqte
problema.
Am devenit o familie. Raffi este copilul nostru.
Discutim desprealimeltalia lui. ii cumpirlm juclrii qi
il scoatemla plimbare.Il risfhl cu oase.
FIECARE BAIAT AR TREBTII

sAernA I]N cAINE

Sd fi avut mai demult un cAinem-ar fi invilat sd
fiu insolitor de bord gi m-ar fi pregitit sd fiu tatd 9i sot.
inve[i sd iubegti o fiinld care estetotalmente diferiti de
tine. invefi cd atunci cAnd nevoile fundamentalesunt
implinite, natura are grijl de restul. A fi insotitor de
bord estesimplu.
inveli cd exist[ o parte a vielii lui pe careo imp[rtlqegte cu tine (afectiunea) qi cn este o parte care ii
apar[ine doar lui qi care este intimX (tlvdlirea prin mizerie,ingropareaoaselor,adulmecarea,alungareapisiinstinctelede
cilor qi a rozdtoarelor).Raffi imi cizeleazd,
pdrinte. M[ incAntl fericirea lui, vitalitatea, blana lui
neagrd,strilucitoare. ii admir viteza qi gralia. El este
,,Seabiscuit"-ulcdtreilor.
il dresezsd imi ascultecomenzile,pentru ca astfel
sd il pot sclpa de necazuri.L-am pus la punct ca si nu
198

mai scheaunela noi qi l-am deprins ca, atunci cAndil

asmut, sd punXpe fugi alli cAini. Raffi qtie cI il iubesc.
il bat pe spate,il imbrdliqezgi il laud. ,,Nuse mai fabricI cAini ca tine, Raffi.Au aruncatmatrila."
Cam aqa ar trebui sX se comporte un tat[. El iqi
pregdteqtecopiii pentru viald. El iqi impune viziuneaqi
voinla. El ii invatd valorile, disciplina de sine qi le di
tinta spre care sd tindX. Le cAgtigi increderea prin
exemplulsdu,prin tlria sa de caracterqi prin cinsteasa.
Ii laudl gi ii asigurdcI sunt merituogi.
CAinii, femeile qi copiii au cAtevalucruri in comun. Ei au nevoie si apar[inX cuiva. Au nevoie de un
cdmin.Au nevoiesi fie conduqi,iubili, si li se poartede
grijl qi sXli serepartizezeresponsabilitdli.In mod similar, bdrbalii au un puternic sim! de a ocroti fiintele pe
care le iubesc.Am fost crescufisi credemc5, ,,dacI iubeqti ceva,trebuie sd ii dai libertate. Dacdesteal tdu, se
va intoarce.Dacdnu se va intoarce,inseamnXcd niciodatXnu [i-a apadinut".
Este un nonsens.Este necesarsi i1i asumi responsabilitateafatd de fiinlele care depind de tine. Este
un fapt demn de un bdrbat. Nu eEtiprietenul lui. Eqti
stdpAnullui. Dacd iubegticeuacu adeudrat, nuil supui
riscului. E mai bine sd in{elegi aceastainainte de a fi
preatArziu.
FEMINISMUL LE LIPSE$TE
PE FETE DE DRAGOSTEATATALUI
Fetele au nevoie de validare
Majoritatea fetelor nu sunt iubite a$acum se cuvine de citre tatii lor. Din aceastdcauzl, ca femei se
simt nesigure,nu au increderein bdrbati qi simt cd trebuie si fie independente.Nu pot relationa din punct de
vederesexualqi cIs[toriile lor sfArqescadeseoriin diL99

vort. Fiicele lor continul acest cerc vicios cauzat de lipsa tatdlui din viata lor.
Aceasta este concluzia pe care Victoria Secundao
trage in cartea ei, Femeile gi fapi lor: impactul sexualgi
romantic pe care il are primul bdrbat din uiala ta
(tggz).Se bazeazl pe interviuri cu r.5o de fiice, 75 de
tafi qi duzini de specialiqti.
Deoarece nu este cadru universitar, Secunda a
scris o carte onesti qi folositoare. Deoareceeste feministX, cartea a trecut de cenzura feministX qi a fost bine
primitl. Este o ironie, deoarecefeminismul este in mare parte rispunzltor pentru pierderea tatilui qi pentru
consecinleleimplicite pe care ea le prezinti.

TATI $I FIICE
Fetele iqi formeazd idealul romantic masculin
pornind de la relafia pe care o au cu tatdl lor. ,,CAndvoi
creqte mare, voi glsi un blrbat atAt de dulce, de bun gi
de blAnd ca tlticul meu?" - este felul in care exprimX
aceasti mentalitate o femeie (p. roS).
O fetilI de trei aniqori wea sX se mlrite cu tdticul
ei. Un bun tatd o ajuti sd inleleagl cd apa4ine altcuiva
qi cI el o preglteqte pentru viitorul ei so!. Dar, dacl el
pleacl, idealizareatatXlui ei se poate diminua in timp.
Ataqamentele romantice ale femeilor sunt ,,imagini in oglindi" ale felului in care au rela{ionat cu talii
lor pe vremea cAnd erau feti{e. Adeseori, ele repetd instinctiv ceea ce au experiat in copilirie. Ele incearcd sd
reinvie imaginea copil5riei, vor sX aibX gansade a-qi rescrie istoria afectivl.
Fetitele simt cI au nevoie de incuviintarea Ei de
iubirea tatllui lor. Acesteasunt pentru ele precum sunt
soareleEi apa pentru o floare.

O femeie a spus: ,,Ori de cAte ori md ingrijoram

dacd voi avea vreodatl vreun iubit, tata obiqnuia sI rAdI qi sX imi spun5:
arde de glume? O sI fie nevoie
"i1i
sd ii gonesccu un b[1. Numai s[ vezir. Modul in care
aborda problema md fhcea si am o plrere bunl despre
mine... Cred cI dacl talii nu ar face nimic in plus fa{5
de aceasta,qi tot ar fi un lucru miret".
O alti femeie spunea: .,Tat5lmeu m-a fhcut s[ am
incredere in mine. Imi amintesc cI mama mi-a spus
cAndva: ,.S[ nu ili etalezi inteligenla; bdietii nu te vor
plicean. Tata a replicat: .,Aiurea! Va cuceri blie{i mai
istefi>".
Aceste femei in mod firesc au sentimente pozitive
fa!5 de birbali qi sunt in stare si iEi gdseasci parteneri
care si se asemenetatdlui devotat din copilXria lor. Un
blrbat care iEi cauti o partenerl merge la sigur daci
alege o femeie care are o bunl relalie cu pbrinlii ei, gi
mai ales cu tatll ei.

FEMEI ,,FARA DE TATA"

$i invers, dacl o femeie are un tat[ 'cu probleme",
ea este supusl riscului. Daci nu are un tatd iubitor Ei de
nddejde, ea se poate simli nedemn[ de a fi iubitl Ei
aleasl de un blrbat care sX se poarte frumos cu ea. Ea
ar putea s[ refuze cu totul iubirea unui bXrbat.
Aceste femei adeseori incearcl sI dobAndeascX
iubirea devenind prematur active sexual.Alteori, ele se
tem a se descoperi altora in intimitatea lor. Simptomul
cel mai obiqnuit este ,,neputinta de avea incredere, de a
crede cI un bdrbat nu o va P5rdsi".
Secundaspune cI femeile ai cdror tali au fost absenli din punct de vedere emotional sau fizic in timpul
copillriei lor au adeseori probleme de a ajunge la orgasm. Evident, o femeie trebuie sd qtie cum sX igi dXru207

Acesta este punctul in care intervine feminismul.

[a mea... Nu ii pdsa de noi", spunea Marilyn French,

autoareaRdzboiului impotriu a ferneilor.
,,Tat5l meu trlia in California", a spus-Gloria
Steinem. ,,Nu suna, dar primeam scrisori de la el Ei il
vedeam probabil o dati sau de dou5 ori pe an."
Germaine Greer: ,,Tatdl meu a decretat destul de
devreme cI viata din casanoastri era aproape de nesuportat. (...) I-a dat mamei Sansade a-qi tiraniza copiii qi
de a se folosi de ajutorul lor pentru a-l lipsi cu totul de
drepturi pe tata." (Din Susan Mitchell, Figuri emblematice, sfinte gi diue: Conuersafii intime cufemei care
au schimbat lumea, NewYork: Harper Collins, 1997.)

PRAPADUL
Fiind respinse de ta[ii lor, femeile s_aumasculini_

ORIGINILE

FEMINISMULUI

PRODUS DE FEMINISM

De la asaltul celui de-al doilea val al feminismului

'60,
rata divorturilor s-a triplat. Aproape 5o%
din anii
dintre femeile albe care s-au cdsltorit la aceavreme au
divorfat. Prin contrast, cu doar o singurd generatie mai
inainte (prin anii rg4o), doar r4%oau trecut prin divor{.
intre r97o qi 1992, propor[ia copiilor ndsculi in
afara c5sXtorieia sdrit de la tt%ola go%. Un studiu care
a urmXrit looo de copii provenind din plrinli divortati
din tg76 pAn[ in rgST a revelat ci jumXtate dintre aceqtia nu iqi vdzuseri tatll in anul anterior. Feminismul
este o boal5 care se autoperpetueaz5,influentAnd dezvoltarea psihologicl Ei fericirea femeilor.

rerA-rrrcA:

il
ii
l

li

O PARADIGMA HETEROSEXUAIA
Multe lidere ale celui de-al doilea val al feminismului.sunt produsele unor cdmine destrdmate.
,,Tatil
meu nici mlcar nu a existat weodatd ca prezenld in via_

in zilele noastre,blrbalii qi femeile sunt {inuti

intr-o starede fixalie infantil5, incremeniliin fazacurtIrii. DacX oamenii se lasX ademenili de mirajul
203

ll

aqa-ziseidistracfii qi sunt insetali de sex, este mai simplu sX le vinzi produse qi sXii controlezi.

Tinerii sunt inv51a[i sI judece femeile dupl infHligarea lor qi si ignore calit5li mai importante. Media ii
face pe birbali sX creadl ci femeile iru-oase sunt supraumane qi de neatins. Poate cd ideile de mai ios vd
vor fi de folos.
De vreme ce femeile iqi formeazl idealul de birbat
sub influenla tatdlui lor, fie cd acestaa fost prezent ori
absent, poate cd blrbalii ar trebui sd fie mai-,,asemin5tori unui tati" in abordarea femeilor. in mod tipic, femeile ii aleg pe birbalii care sunt cu cinci ani mai in
vArsti, deoareceele cautl sd reclddeascl familia pe care
au a\,'ut-o,in care solul sX ofere sentimentul de iecuri_
tate psihicd qi afectivXinsuflat de un tatI.

masoara.

tea, increderea, inocen{a pe care o fatX le simte pentru

204

tatdl ei. Un b5rbat vrea sI fie confirmat in autoritatea sa

de sot qi tat5, nu sd fie dldlcit ca un copil.
Bineinteles, un birbat wea ca solia sa sd fie puternic6, sofisticatl qi capabili, deoareceacestecalit5li o
fac mai dezirabili ca partener5. Dar ea ar trebui si iEi
pistreze cAteva insuqiri de fiic5, pe care el le glseEte
atAt de atractive. CAnd o femeie se lasl cu deplind incredere si fie condusd de solul siu, se poate concentra
mai bine pe latura sa feminin5. O ajutl sd iqi pdstreze
tinere{ea qi forfa de seduclie pAnI la o vArst[ inaintati.
Responsabilitateaunui tatl este si construiascdin
sufletul fiicei increderea in blrbati qi si o pregXteascd
pentru un bdrbat. Aceasta inseamnl a o confirma in
identitatea ei sexualX ca partenerd atrlgltoare pentru
viitorul ei so{. Evident, dacl un tatd trece dincolo de
linie fati de fiica sa, va distruge acea incredere gi ii va
ruina viata.

CONCLUZIE
in decursul vielii mele, imaginea tipic[ a tatdlui a
suferit transformlri uriaqe, de la respectabilul Robert
Young din Tapi Stiu cel mai bine la prostinacul de
Homer Simpson. Acest fapt nu este o coincidenld sau
,,un semn al wemurilor", ci reflectd programul unui
rlzboi psihologic sofisticat, menit s5-i efemineze pe
blrbati qi s[ degradezeqi s[ destabilizezesocietatea.
Oamenii care stdpAnescAi conduc planeta vor ca
noi si nu devenim fiinte mature, in stare si inlelegem
adevlrul. Principalul lor instrument este mass-media,
care face ca miqcXri ca feminismul sI parX a fi aplrut
spontan.
O rela[ie sXnitoasl intre tatd qi fiici in cadrul unei
familii nucleare este esenliald pentru dezvoltareapsihologicd a femeii gi pentru fericirea ei de mai tArziu. in

205

l
)

1,

pofida pretenliilor sale, feminismul le dezavantajeazd

pe femei,lipsindu-letocmaide acestelucruri esenliale.
Vreau si md fac bine inteles qi sXclarific faptul ci,
indubitabil, femeile sunt egale cu bdrbalii in ceea ce
privegtedreptul lor la demnitategi la implinirea personald. Numai ci feminismul nu are nimic de-a face cu
acestelucruri. El r5spAndeqte
o dereglarede dezvoltare,
caredistrugesocietateaprin atacareaceluleisocietd{ii,
familia nuclear5.

devine masa de votanti ai elitelor. $i in acestmod este

tinutl omenireaintr-un stadiude fixalie infantil5.
Estetimpul cabdrba{iis[ iasdin fali qi si ia frAiele in mAini. $i noi suferim de lipsa tatllui. insd existl
un tatl pe careIl putem cunoagte.Md refer la Dumnezeu.Noi suntemfbcuti dup5 chipul SIu, iar chipul Sdu
se afl5 in sufletelenoastre"Bdrbatin latind se numeste
,,vir", gi are aceeagirXdicinl cu ,,virtutea".A deveni
bdrbat adevdratestela fel de simplu cu a face ceeace
estedrept.
AUTOCONTROLUL
StipAnirea impulsului sexual masculin

206

Scenaaceastami-a ldsato impresieprofunddca gi

bdiat ce m5 aflam in pragul pubert5lii.
Cultura noastr[ masonici pdgAnd(cunoscutXqi
sub numele de ,,modernd")ne programeazd,
sd ne inchindm cultului sexualitdlii sub forma unei tinere femei
fertile.
IubirearomanticXestesurogatulnostru de religie.'
Actul sexualesteun sfAnt sacrament.Sexul este considerat experientaceamai pl5cutl gi mai profundd pe care viata o are de oferit.
Mi-am fhcut abonamentla revista Playboy qi am
devorat nuduri cu adoratia lui Kirk Douglas.Ca atare,
am judecat femeilein mod primordial in functie de forta lor de atractie sexuall, in weme ce toate celelalte
erau pentru mine invizibile. Am echivalatdorinta sexuall cu iubirea,qi iubirea cu religia.in esen![, am devenit disfunclional, incapabil si relationezc! femei adevlrate.
Versul subversival lui Paul Simon din Cdntecul
Iui Kathy (rg6S) a devenit imnul generaliei noastre:
,,,45acd am ajuns sd mdindoiesc/Detot ce socoteama
fi adeudrot,/Mi-am pierdut orice credinld.,/Unicul
adeudrpe careil cunoscegtitu".
Am fost inv51a1isI ne simtim ,,aliena!i"in societate gi si cXutdmimplinirea in poveqti de iubire. Fiind
dezrdddcinatide contextul nostru istoric qi spiritual, ni
s-a spuscI viala nu are sens,agac[ am inceputs[ il cdutXmin sex.
,,O adevlrat[ erotomanies-a rispAndit pretutindeni in civilizatia noastrd",scria Francis ParkerYockey
in 1948.Aceastaeste,,identificarea"fericirii> cu iubirea sexualS,linuti la mare pretuire,inainteaclreia orice onoare,datorie,patriotism qi inchinarea Vie{ii unui
scopmai inalt trebuie sd treac[ in umbrd" (Imperium,
p.297).
207

Acest mesaj nu s-a schimbat,ba mai mult, s-a generalizat. Zeila pdgirndeste folositi pentru a vinde orice, de la telefoane mobile la asigurdri. intr-o reclamd
TV, spune ea, ,,chiar qi eu sufhr de constipatie", de parcI ar fi supranatural[.
$i, de parc[ nu ar fi indeajuns, in ultima vreme s-a
metamorfozat intr-o amazoandbelicoas5,nerlbdltoare
sI se rdzbune pentru secolele de inchipuitd oprimare.
Drept urmare, ea este ori o inabordabill de gheat5, ori
o dezm5latd in perpetul cdutare de pllcere.
Aceqti factori au otr5vit relafiile dintre blrbat qi
femeie. Suntem temitori Ei nu putem stabili o legXturl
permanent5. Mulli bXrba{i s-au indreptat citre pornografie, care a devenit o industrie multimiliardarl qi o
distractienalionall.

PROCREATIE

SAU RECRE.ATIE?

in Republicc lui Platon, Socrate spune ci, la o

vArst5 inaintati, atunci cAnd intr-un final qi-a pierdut
impulsul sexual, s-a simtit ca Ei cum ,,ar fi fost eliberat
din gheareleunei fiare silbatice".
Sexul nu este nicidecum ceva care s5 devind o obsesiede-o via{d. Este parte a stadiului curtdrii Ei a procredrii. Noi suntem fXcu{i si ne clsXtorim tineri, sI
avem copii Ei si depigim intr-o oarecare mXsurd faza
activit5lii sexuale.Scopul nostru, ca oameni, este sI ne
concentrlm energia pe lucruri mai importante.
In cazul bXrbatilor, ei trebuie si iqi stlpAneascb
impulsul sexual, nu sI fie ei stXpAnili de el (sau de femei). Cum fac blrba{ii aceastadacl nu pot gdsi o parteneri compatibild?
DupI cAtese pare, cei mai mulli se masturbeazdgi
mulli folosesc pornografia ca ajutor. Multor blrba[i nu
Ie-ar mai fi capul la altceva dac[ nu ar elibera tensiunea
208

in acest mod. Ins5, dupd cum mi-a scris recent un adolescent: ,,Daci simt nevoia sd mX uit la poze, atunci nu
prea mai simt nevoia si o fac". El se concentra sX iqi
stlpAneascd impulsul sexual, nu sb caute plXcerea.
MasturbAndu-sedin doui in doui zile, putea fi ,,imperturbabil" in preajma fetelor.

PORNOGRAFIA IIARDCORE :
UN DELICTAL URII NEAMENDAT
Daci o leavXar revlrsa murdlrie pe strlzile noastre, am opri-o. insi pornografia hardcore face aceasta
la nivel psihic qi la scard mult mai mare gi, intr-un
anume fel, ne simtim neputincioEi.
Un graffitti cu svastica ori epitetul ,,cioroi" sunt
considerate ,,delicteale urii", insX faptul cd milioane de
birbati primesc zilnic oferte ofensatoarepe e-mail pentru m5rirea penisului ori pentru a o vedea pe
Sue-cea-de-14ani fiind sodomizatX este considerat ,,libertate de exprimare".
Pornografia hardcore este antiumand. Aceasta este uri. Din nefericire, tot ceea ce este interzis capltb o
importan[i nepotriviti. Mi-ar pldcea ca blrbatii curioqi
sXvadd despre ce estevorba Ei sI se dezguste,si se plictiseascd.
Este o diferenti intre pornografia hardcore, care
este anostd Ei bolnavl, qi nuditatea femininl sar.rrroasi,
care este un substitut temporar. Cheia este s5 deplqim
aceasti fazi. Substitutul temporar nu ar trebui sd devinI o permanenld. Nu ar trebui sI impiedice gXsirea
unei partenere.
Pornografia ne face sd vedem femeile doar prin latura strict sexual5 qi, in mod evident, aceastaafecteazd
felul in care le tratdm qi felul in care ele ne rbspund.

209

O ALTA OPTIUNE
Birbatii qi femeile se injosesc atunci cAnd cautd
sexul doar ca o relaxare fizicI. Si fim sinceri cu noi.
Majoritatea dintre noi ne-am injosit.
Noua Ordine Mondiall se centreazdpeproblema:
,,Esteviata umanl sacri ori suntem niqte simple animale?"
Noua Ordine Mondial5 vrea sI ne arate cX suntem
o turmi care poate fi condusd, inrobitl, ori chiar sacrificati.
Rezisten{a incepe de acas5. Opuneti-vI frontal
manipul5rii. SI incetim sd ne mai uitdm la femei ca la
niqte obiecte sexuale.Si umaniz[m sexul inlelegdnd cI
el iqi are locul intr-o relalie pe termen lung, relalie care
estecondusl de birbat.
Sexul este ritualul sacru de crealie. Blrbatul igi
planteazi sdmAnla, care conline esenla sa, codul sdu
genetic. Femeia o primeqte Ei face sd creascl aceastl
sdmAnt[ care va deveni o fhpturi capabill de a-L cunoagtepe Dumnezeu.
Si cdutim camaradepotrivite noul qi nu partenere de sex. Aceasta ne-ar scuti de o mullime de greutili,
de suferin{a respingerii qi de timp irosit. Femeile ar deveni mai uqor de abordat Ei mai deschise.
SUBLIMAREA
A fi b5rbat cere o disciplind spirituali. inseamn[
sd te strdduiegti sd te po4i astfel incAt sI nu i1i trXdezi
idealurile gi sd evoluezi in plan moral. Si ne surprindem in momentele cAnd privim cu poftd la o femeie.
Este o mare diferentl intre aceasteatitudine qi a admi-

ra o femeiecAt estede atrXgdtoare,de frumoasXqi de

plini de gralie.
A ne comportacum se cuvine cere insd o-vointd
puternic5. Noi suntem produsul gAndurilor noastre.
GAnduleste plrintele faptei. Trebuie sI ne control[m
gAndurileEi stimulii pe careii lXsdmsI ne impresioneze. Un cunoscutde-al meu nu practici masturbarea
foarte des. ,,Pentruce sI a!A! focul?" mi-a spus el. iqi
pdzegtemintea de gAnduride desfrAnaregi se concentreazi asupraunor lucruri mai interesante18.
Aceastase numeqtesublimare.Prodigiosulscriitor americanUpton Sinclair(1828-1968)
a scrisin Autobiografiasa(1962):
,,Mi-am plstrat castitateacu pretul unui efort
emolionaluriag...Ceam primit in schimb?Am cAqtigat
intensitateEiputerede concentrare;acesteelementeale
plimidirii mele au fost rodul strldaniei de a md impotrivi ispitei.
M-am deprinssXlucrezpaisprezece
ore pe zi, studiind ori dedicAndu-mdoperei de creatie, deoarece
numai tinAndu-m5astfelocupatputeamizgoni din suflet tAnjireadupl o femeie.Am recitat din "inlelepciunealui Solomonr':CeIce tgi stdpdnegteduhul estemai
deprel decdtcuceritoruluneicetd.fi"(p. +6).
ConformpXreriilui Sinclair,precumqi invdllturilor din multe religii, energiaigi are origineain puterea
spirituall.
,,Imaginali-v[ pe cineva care are o grlmadi de
qi
bani slujitori Eihaine de lux dacl ar puteas5 fie la fel
de fericit ca mine! Imaginali-vi pe cinevacareseimbati cu whiskydaci ar puteafi coplegitde betia poeziei,a
muzicii,a apusurilorqi a vlilor pline de trifoi!"
Vizitali minunatul site al lui Julian Lee
uuu.celibacA.org gi veli afla o bogltie de informalii Ei
't

2to

Oricum, practicat6rar saudes,masturbareatot pAcateste.Raritatea

sivdrgirii unui pdcatnuil neutralizeazd[n.ed.).
2tl

un izvor de inspiralie desprecum abstinentapoateface

bdrbatiimai puternici.

",1

CONCLUZIE
Impulsul sexual masculin este o puternici forfI
creativ[, care trebuie sI fie controlati qi canalizatl. Putem faceaceastaprin aplsareaqi apoi eliberareauqoari
a frAnei. Fiecarebirbat este diferit qi trebuie sI iEi gdseascdpropria retetd.
Sclaviaincepe la nivel mental. Ne putem impotrivi dacdnu suntemcontrolati prin sex.
AI{GOASA
Birbalii nu uebuie si presteze

B5rbatdevii atunci cAndslujeqtiunui ideal mai inalt, nu

cdnd eqtiin staresi men[ii o ereclie.
O erectieindicd gradul unei excitalii, precum acul
de la manometru.Noudzecide grade aratl interesul
acut; r7o de gradesugereazdcd cevaestegreqit.Femeia
ori relatia pot fi in mod egalde vini.
In experienta mea, reaclia femeii constituie un
factor major. Excitalia qi dragosteaoglindit[ pe fata
unei femei sunt cel mai puternic declanqator.
Dac[ pe manometru apare indicatia de r7o de
grade,esteabsolutnecesarsd rezolvdmproblema,nu si
deregldmreactianormali a corpului.
Triim intr-o epocXin caresuntem minlili in permanent6.Vrem si ne mintim qi noi pe noi ingine?
CONFESIT]NEA IINUI CITITOR

Mulli birba[i perfect sinltoqi se pare ci folosesc

medicamentede ,,imbunitltire a performanlei", care
chipurile au ca scopdoar rezolvareadisfunctiei erectile.
Unii dau mlrturie: ,,Eca qi cum ai aveaun ciocan
pneumatic intre picioare" Ei ,,Poti lovi cu bAta cAt e
noapteade lungd".
$i pentru a continua metaforacu baseball-ul,pun
gi eu intrebarea:Asta nu inseamni a triga?Nu esteca qi
cum ai folosi steroizipentru a marca?
Aceqti b[rbati ar trebui tratati ca eroi ori ca impostori?Simt femeilecd au fost cu un birbat real saucu
un vibrator natural?
Acestemedicamenteautomatizeazltotalmenteun
act care deja a devenit prea impersonal gi mecanic.
Sunt,intr-adev[r, necesare?
Un tAnIr din cercul meu de cunoscutimi-a povestit cum Viagra i-a anihilat frica de a nu puteapresta.
Eu nu cred cd blrbalii ar trebui sd se simtd obligali sd presteze.Nu aceastad[ misura unui bdrbat.Ce
bizar vestigiude pe wemea zilelor cAnderam primate!

Un cititor care se semneazd,Bud" a povestit cI el

a inceput sI foloseascdViagra dupi cel de-al doilea divor[ al sdu.
,,,A,maflat, spre totala mea incAntare, ci femeile
sunt uquratice.Foarteuquratice!lDoar cd] inima, sufletul qi trupul meu nu erau aidoma majoritdtii femeilor
pe carele intAlneam.DAR,de weme ce eram <Bdrbat>,
socoteamcI <Aveamnevoie de o femeie> Si, in plus,
<Trebuia>sdo satisfac.
Ei bine, Viagra a reugit sI imi clarifice acealaturd
a mea, care imi sugera,prin faptul cd nu functiona, c[
nevoie>de sex.
eu de fapt nu <<Aveam
Aici intervine partea bizarl in istorioara asta despre Viagra. Da, aveamintr-adevir o ereclie fantasticd,
da, izbuteamsd-mi satisfaculuitor qi partenera,numai
c5,dupdweun minut saudoul de sex,md plictiseam.

272

2L3

Exact aqacum am spus, chiar eram plictisit r5u de

tot, Ei complet neimplicat, Ei mi se pdrea cX toatl trebuqoaraasta nu avea niciun rost.
Aqa cI, pentru a-mi stimula atentia, am folosit,
desigur, bluturi alcoolicegi m-am dedat la perversiuni.
Am incercat sXimi pXstreztreaz interesul pentru a
vedea <<ceag putea sX o provoc sd facdrr. RXspunsul a
fost cd <<totul>>,
aga precum americancelemoderne sunt
dispuse sd fac5. InsI acest fapt nu mi-a schimbat nicicum starea de plictis.
Preferam si ascult muzic[. Mi-era mai drag sI mI
gAndescIa copiii mei qi la cAt de dor imi era de ei ori imi
fhceamai mare pl5cere sX mi plimb.
$i toate acestea le sim.1g.4grin perioada in care
experiam
"formidabilul sex facilitat de Viagra'r! Numai
cI nu era nici pe departe formidabil! Din contrd, imi
crea o stare de tristele!
A,gase face ci pentru mine Viagra a armt un rol de
deqteptXtor,intrucAt m-a ajutat sI devin mai conqtient
de trupul meu gi de nevoile mele. Categoric, sexul nu se
afla printre acestenevoi ale mele."

SEXUL ESTE SUPRAESTIMAT

Tr5im intr-o culturi care percepe sexul ca pe o
experielti mistic[, necesardimplinirii noastre ca persoane. In filme, actul sexual apare ca un sfAnt sacrament.
De ce se petrece aceasta?Cultura moderni occidentald are un caracter masonic. Pe bancnota de un dolar se afl5 piramida, simbolul francmasoneriei, aceasta
fiind la bazd un cult p5gAn al sexualitefi. Suntem spIlati pe creier sd credem cd sexul are weo valoare intrinsecX,cd este necesar identitX{ii, sdnitdtii noastre etc.

2L4

Suntem cumva initiati in mod secretin niqte practici

sexualeoculteinjositoare?
FIrX iubire, sexulnu estecu nimic mai brin decAt
masturbarea.Sexul, in ocult-ura noastr6, inlocuieqte
dragosteaEifamilia. Scopulultim esteacelade a dizolva
familia qi de a creao societatede anonimi carese masturbeazdreciproc,care nu pot stabili relatii durabile
unii cu al1ii.
A trecut multd weme de cAndam citit romanul lui
Aldous Huxley, Minunata lume noud.,insX acestedroguri imi amintescde SOMA,un drog utilizat pentru a
abate^atenliamaselorde la realitateainrobirii lor.
In prefatd,Huxley scrie: ,,PemS,sur5ce libertatea
politici qi economici scade,libertateasexuali tinde sX
creascdproporfional,iar dictatorular facebine sdincurajezeaceastXlibeftate (...),ii va ajuta pe supuqiisdi sI
seimpacecu servitutea,careva devenisoartalor".
SEXUL $r AVENTTTRTLE ROMANTTCE O PEDALARE iTVCOr,
Elitele exploateazd Eiretlicul fi rii
La vArstade ST de ani, nu mai sunt in perioada
efervescenteitineretii. Me refer la cerinlele firii. Nu mi
semai ceresXprocreezun copil.
Cunoscaceastadeoareceimpulsul meu sexualnu
mai esteceeace a fost odat5.Pot ,,presta",dar nu mai
simt nevoia atAt de tare. Departe de a mi alarma, din
contr5,md simt uqurat.
Cum ceatahormonaldse evaporl, am momente
de limpezimepe care aq wea sd le petrec cu prietenii
mei mai tineri tratAndproblemasexuluigi a aventurilor
de dragoste.
Dup[ instinctulde conservare,
impulsul de reproducereesteinstinctulnostrucel mai puternic.
215

Majoritatea bXrbatilor nu iqi dau seama cum,

frecvent,cad exact in plasa acestui instinct. CAndse
simt atraqi de o femeie,rareori cuget[: ,,Da,este chemareafirii, instinctul de a zXmisli".
in loc sXcugetim aceasta,rimAnem fascinafi,dacd nu chiar copleqilide un sentimentde veneratieinaintea oricirei tinere seducitoare(adicXaflat5 la vArsta
fertilitItii), ne{inAndcont nici de caracterulei, nici de
personalitate,talent ori inteligent5.Birbatii o investesc
cu un mare misterEi,de regul5,eanu ii corecteaz[.
Cain cazulmultor altor lucruri pe carele idolatrizdm, comentariul scriitoarei Gertrude Stein despre
Oakland:,,Nu esteniciun acolo,acolo",se aplicl qi de
aceastddat5.Fireane intinde o cursi qi cultura de mas5
o exploateaz5.
Jung a spuscX atunci cAndDumnezeuesterenegat, oamenii igi creeazdfalqi dumnezei.in locul lui
Dumnezeu,illuminatii ne livreazXo falsdreligie,aceaa
sexuluiEi a iubirii romantice,pe care ne-o vArdin cap
prin filme qi prin muzica in vog5. Sexulnu are nimic
mistic;primordial,seaxeazdpe funcfiade procreare.
Noudzecila sutd din ceeace numim noi ,,iubire"
estede fapt atractiesexuall.Avemsidit in firea noastrl
foamea,ca s[ ne putem hr5ni, pofta, ca si ne putem
inmulli. Acestaestemotiurl pentru care rar ne simlim
atraqide femeiletrecutede perioadain carepot deveni
mame.
Iubirearomanticdesteo forml de idolatrie.Gratie
controluluinaqterilor,pornografiei,sexula devenitdistractiasterill a maselorgi o formd de dependen!5.
O femeieocupi un loc marginalpentru un bdrbat
care iqi vede de treabalui, iar femeilein subconqtient
gtiu asta.Ele evitl birbatii carele pun pe un piedestal.
Hiperbolizarearomanticda femeii cauzeazdbirbatilor fixatie infantili. (De aceeamedia le conferl femeilor puteregi le idealizeazd..)
Oriceblrbat carecrede
2L6

cX o anumit[ femeieare cevafhri de care el nu poate

trii estedestinatsdr6mAndun copil.
Un bdrbattAn5rar trebui sdiqi aleagi o femeiecare sXil ajute sd iqi atingd scopurile.Ideal ar fi ca unul
dintre acestescopuri sI fie intemeiereaunei familii.
Copiii reprezinti prelungirea noastri fireasci; ei ne
proiecteazi in viitor. Ei sunt ofranda noastri cdtre
Dumnezeu,un Act de Credin{d.Un tAnir ar trebui s[ iqi
glseascXo femeie care il completeazlEi cu care este
uEorsI i1i duci viata.
lor, vor blrbati caresi
Femeile,in subconEtientul
ii sluieascllui Dumnezeu.Birbatii (Ei femeile)au fost
crealica sd ii slujeascdrui. il cunoaqtempe Dumnezeu
implinindu-I voia, slujindu-L prin faptelenoastre.Femeile il slujescpe Dumnezeuslujindu-lecopiilor qi solilor lor, primind in schimbiubire Eipre[uiredin partea
lor. Cdnd femeile se slujescpe ele insele, sfArqescin
singurltateEiam[rdciune.
ERODAREA CTVILIZATIEI
Semnuldistinctival unei civilizatiiesteingridirea
sexuluiin sferaiubirii qi a cisniciei. Acestfapt umanizeazhsexul qi incurajeazi intemeiereafamiliilor, care
sunt esenlialesdnitdtii societi[ii.
liber5",in care
Alternativao constituie,,dragostea
bdrbatulesteun cAine,iar femeiahidrantul.ToatXviata
mea am fost invdlat ci sexul pentru pura plXcereare
valoare gi profunzime, cX infrAnareasexual5 cauzeazl,
nevrozi, ci orgasmulare inclrciturd mistici etc.Woody Allen a rezumat astfel: ,,Printretoate experientele
sterile,sexulesteceamai bun[ dintre ele".
SXincadrim acestconflictintr-o perspectivdistoricX. Relativ recent,cu 45 de ani in urmI, moralrrrile
noastresexualeerau guvernatede principii religioase.
2r7

In 196o, incl mai persista stigmatul asupra copiilor ilegitimi. Nu inten{ionez sd indemn la defiimarea niminui, dar adevXrul este ci acest stigmat a fost anulat de o
puternici fortd, hotdrAtl sd distrug[ institulia familiei.
Vociferlm impotriva statutului femeii din Arabia
Saudit5, insl in Chicago,la anul tgu2, o femeie putea fi
amendatl dacd igi etala prea mult picioarele. Ben Hecht
iEi amintegte ci polilia aresta femei dacd ,,fumau ligiri,
mergeau la cump5rlturi fhrl corset, (...) vorbeau mlgarit51i, (...) purtau salopete ori pantaloni scurfi, se sirutau in public, purtau pdlirii bdrb[teqti, stlteau singure
la cafenea ori consumau b[uturi intr-o cArciumd. conduceau un automobil fhrl a fi insolite de un birbat, se
machiau prea strident ori iqi tundeau prea scurt pirul"
(Un copil aI secolului, p. 47).
Aceste cuvinte ne amintesc de faptul cd civiliza[ia
noastrl a fost intemeiatd pe valori creqtine. Aceste interdictii erau extreme qi se impunea corectarealor, dar
este cert ci ele aveau o bazd sinltoas5. Scopul lor era
acela de a forma femeile pentru rolul de solii qi mame,
ferindule de a fi transformate in obiecte sexuale.Fiind
lipsite de rolul lor natural, multe femei tinere se aflI
acum in crizi.
Forfe oculte ne iniliazd treptat in cultul sexului fdri qtirea noastrl. ,,Secular"este echivalentul lor pentru
,,satanic".Libertatea pe care o trAmbileazd este eliberarea de disciplina de sine, necesardpentru a urma modului de vieluire pe care I-a sidit in noi Creatorul gi
pentru a ne dezvoltain mod sinXtos Ei fericit.

atenlia, sX ne degradeze,sd ne sedezeqi, intr-un final,

sXne controleze.

218

2r9

ARTA FEMINITATII,
PE CALE DE DISPARITIE
Fascinanta feminitate
esteo calitategingaqi gi duioasl ca,,Feminitatea
re transparein infhligarea,purtareaEi firea unei femei.
O femeiefemininl esteo icoanl a blAndetiigi a delicate[ii. Sufletulei emanl dulce supunereEi o anume dependen{I fatl de bXrbati,fatd de grija gi ocrotirealor.
Nimic din ea nu parebdrbdtesc,nici agresivitateamasculin6,nici spiritul de competitie,nici eficienta,neinfricareaori puterea."
Cartealui Helen Andelin, Fascinantafeminitate,
esteuna subversivdin Noua Ordine Mondialddeoarece
suslinediferenleleinerentedintre sexegi legilede bazl
cdsnicia.
careguverneaz6,
cartenu ar fi fost niciodati publicatd
O asemenea
astXzi.Faptul cX mai este incd disponibill se petrece
deoarecea apdrutcu 40 de ani in urm5 qi s-a vAndutin
z milioanede exemplare.
DacXai weo indoial5 cu privire la identitatea ta
sexual5,ili recomandFcscinantafeminitate. Este potrivite deopotrivl bdrbatilor Ei femeilor. De asemenea,
recomand cartea Fascinantafatd., pentru femeile singure, precum gi cartea scrisl de sotul ei, Bdrbatul de
olel Sicatifea,pentrubdrbali.
Nu spun cI ar trebui sI tratati acestmodelca pe o
evanghelieori cd este valabil pentru to!i. ReprezintX
care
insd o paradigmdnemuritoarea heterosexualitdlii,
funclioneazd.Fiecarecuplu este,desigur,diferit. AIegeli ceeacevi sepotriveEtegi ignorafirestul.

Atunci cAndAndelin spune cI o femeie feminini

nu trebuie sd fie niciodatd ,,crudd,vulgard,asprd,autoritard ori critic5", devinelimpede cd sexulfrumos a fost
inadins degradat gi schilodit de media. ,,Secuvine ca
vorbirea ta sd reflecte tandrele, rdbdare, iertare, ingdduinti qi iubire."

Cea dintAi prioritate a unei solii este sotul ei Ei,

mai apoi,copiii.Astfel,o femeiesingurl va lucra asupra
ei spre a se pregiti pentru viitorul ei so! qi a copiilor ei
cAtde mult posibil. Si nu fie dezmdlatX.
Soliile tind si iqi pun[ cariera,prietenii, plrintii,
succesulgi modul in care arati inaintea grijii pe care o
poartl solului lor. ,,DacieEtio femeiede carierl careai'
izbutit, p[streazi bine ordinea prioritililor", scrie
Andelin. ,,F5-lpe solul tdu si qtie,prin cuvintele qi fapteletale,cI el estepe locul intdi."
Rolul primordial al unei femei este sd fie so{ie,
maml qi gospodind.Rolul blrbatului estede a cil[uzi,
ocroti qi intreline familia. Aceastanu inseamni c[ femeile nu pot aveacarieresau cXbirbatii nu pot giti ori
schimbascutece.
Un blrbat are nevoiesXsimtX ci estenevoiede el
prin
cI
rolul siu estemai bun decAtfemeia.Daci ea
Ei
devineindependent[,el igi poatepune sub semnulintreblrii intenliile qi sentimentelesalefat[ de ea, deoarece ,,sentimentelelui de dragosteizvorisc in parte din
nevoia ei de a fi protejatd, ocrotiti Ei de a i se purta de
gnji".
O femeiear trebui si il acceptepe sotul ei aqacum
esteel gi si nu incercesXil schimbe.MAndriaqi libertatealui sunt inviolabile.Ea ar trebui sdiqi centrezeatenlia pe calit[1ilelui, iar el se va schimbafiresc, ca rXspuns la felul ei de a sepurta.
Pdrerile desprecartea lui Andelin sunt fie pozitidat
ve, fie negative.Un pastora scrispe Amazon:,,,A,m
pe
care
ci4i
femeilor
acestei
ale
aproape25o de c6pii
le-am consiliatin ultimii 5 ani. In aceast[perioad[ de
timp, nu am vlzut pe niciunadintre elesI igi imbundtdleasci viala familiali, strlduindu-se sI indeplineasc[
ceeace femeilear trebui sI faci intr-o cisnicie".
Multe femei considerdaceast[ carte perimati qi
hilar5. Unul din punctele discordiei este cI Andelin le

22o'

221

Feminitatea Ei masculinitateasunt o art5, se

aseamin5interpretXriila pian. Trebuie sd o deprinzi.
Trebuie s[ avem o bazl de cunoqtinleinainte de a fi in
staresI improvizXm.'
Oameniisunt foartemaleabili.Societatea
estetinta unei indelungicampaniia urii ce doreqtesI degradeze gi si discreditezeheterosexualitatea.
Violenla domesticXqi violul sunt trAmbifate pentru a le face pe femei s[ seteamXde bXrbati,si respingi feminitateaqi sd
devinl masculine. Distrugerea familiei a fost dintotdeaunascopulelitei financiarepentru a controla lumea.
FT]NDAMENTUL FEMININITATII

i i
l

Andelin spune c[ fericirea unei femei depinde de

devotamentulqi iubirea de-o viall intreagd,a solului ei.
Carteasa le invatd pe femei cum sI fie atrlgitoare pentru bdrbatii lor, cum sd fiefeminine.
Andelin spunecd nu esteabsolutnecesarca femeile sd fie frumoase,ci ele trebuiesd fie feminine.,,insugegte-1iun fel de a fi feminin prin accentuareadiferentelor dintre tine qi b[rbati, nu a similitudinilor. De weme ce felul de a fi masculinesteputernicqi greoi,al tdu
trebuie si fie gingaq,delicat qi diafan.Aplicd-l in modul
in carepiqegti,vorbeqti,gesticuleziEite miqti."
Eu incl imi mai amintesc de o fati care a inchis
dulapul de la bucltdrie cu o miqcaredin qolduri. Aceasta s-a petrecutcrrJT de ani in urmd, pe cAndeu aveam
201

sfltuieqte pe femei s[ recurgd la o drigllag[ bosumflare

de copil atunci cAnd sunt supirate pe sotul lor. O mullime de femei gdsesccd aceastd atitudine este degradant[. ins6, in practic5, majoritatea birbalilor rdspund
pozitiv cAnd autoritatea lor nu este direct contestatd.
Andelin poate fi demodatl ici qi colo, dar principiile de bazl sunt expusecorect. Si le adaptdm.
Femei frumoase se gisesc pe toate drumurile, ins[
femeile feminine sunt din ce in ce mai rare. Dupi pdrerea mea, blugii sunt simbolul virusului unisex. Femeile
feminine nu ar trebui si poarte niciodati blugi.
Lumea suferl de pierderea calitd{ilor feminine:
incredere, modestie, gratie, candoare, seninitate, tandrete, r5bdare qi iubire jertfelnici. TAnjirea dupX acestea se afl5 de fapt dincolo de obsesiamasculinl fati de
sexul pornografic. Birbatii caut[, in mod subconqtient,
feminitatea gi iubirea care sX ii echilibreze. Spiritul
masculin nelinigtit cautd un liman liniqtit.

PRECIZAREA NEVOILOR PROPRII

Iubirea se bazeazi pe dependenfi reciproci
O NOUA RECI.A,MA A FIRMEI STAPLES suTprinde groaznica stare a femeii moderne ,,independente".
Ea infhligeazd,o tdnXr[ feministi tipic[ in tot adevdrul ei.
Undeva in sdlbiticie, ea escaladeazl o stAncl golaql dg peste 3oo metri.
Ii sund telefonul qi un coleg de serviciu ii spune ci
au cAgtigatun contract.
Ea telefoneazd,laBiroul Central al Firmei Staples
gi cere sI fie intocmit un raport pAnI miercuri. Acestea
sunt contactele ei din agenda telefonicX: colegii de serviciu qi subalternii ei.

Apoi ceva ciudat gi de riu augur se intAmpl5.

Scapi telefonul din mAnS!
Aproape il auzim cum se izbeqtede stAnci.
Nu qtiu ce au vrut cei de la Staples sX transmiti
prin acestlucru. Poate ci s-au gAndit cI ea nu mai avea
nevoie de telefon.
Pentru mine, sclparea telefonului simbolizeazd
condilia jalnicl a femeii moderne.
In loc sd fie dependentd de so! qi de familie, ea este dependentdde qef qi de fluctualiile pie[ei Ei a politicii.
Cu alte cuvinte, ea este dependentl de bancheri.
CAndei iqi vor finaliza cea de pe urmX dintre ,,revolulii",
cea (homo) sexual[, se vor debarasa qi de feminiqti.
CAndva fi l5satd fhrl slujbX (scdpareadin mAnd a mobilului) gi ,,independenla" cu mAndrie etalat[ se va sf5rAma Ei ea in mii de bucIli, va rImAne singurd qi izolatI, agitAndu-se de stAnci abrupte.

O ALTA PERSPESTIVA
ASUPRA IUBIRII
Iubirea romanticd este o pseudo-religie.CAntecele
in vogl sunt imnurile sale. Sexul este preamlrit de parcI ar fi vreo experienli mistic5. Se cade ca noi sd il/o
iubim (,,vener5m") pe partenerul/partenera nostru/noastrl in misterul lui/ei ca gi cum elf ea ar fi divin/divinI.
Evident, foarte pulini oameni se ridicd la acest
miret standard. Orbirea pe care !i-o dI tulburarea simlurilor gi noutatea se risipesc pe m5sur5 ce tensiunile
vie{ii cotidiene se infiltreazd treptat. Descoperim cI
ne-am clsitorit cu un om asemeneanoud, cu bune Ei cu
rele.
O cdsnicie are mai multe gansede a reuqi dacX se
bazeaz6,pe dependent[ reciprocS, iar nu pe idealizare
223

rl

romantic5. Am fost invdlali cd iubirea sebazeazdpe independenla fieclrui partener in parte, insd in realitate
ne cisltorim deoarecepartenerul nostru ne implinegte
anumite nevoi Eiviceversa.
Aceste ,,nevoi"pot fi de ordin afectiv, spiritual, sexual, familial, financiar ori cum vreti voi.
Un so! ii poate spune sotiei sale: ,,De acest lucru
am nevoie de la tine. Tu de ce ai nevoie de la mine?"
Nicio solie nu ii poate implini nevoile partenerului sXu
dacl ale ei nu sunt, de asemenea,implinite.
Clshtoria este un contract. Trebuie sI i1i respecti
angajamentul pe care l-ai f[cut, chiar dacd nu sim]i neapdrat iubire intr-un anumit moment. Este un ,,leg5mAnt".
Dar acestanu este un rispuns complet. in ultimi
instantd, oamenii se iubesc unii pe allii aEacum sunt ei.
Numai cd aceastl abordare aduce un strop de realism.

DRAGOSTEA NE TRANSFORMA

le, pentru cI (tineti-v[ bine!) ea esteo dramaturgXfaimoas[.

GAndili-v5la oameniipe careii iubili cu adevdrat.
O faceti pentru ci aratd bine, pentru cd sunt talentali
saupentru realizdrilelor? Saupentru ci vX oferXlucrurile de careaveli nevoie?
Cred c[ am dreptatecAndafirm ctr femeileindependenteigi canalizeaz5
greqitenergiacltre carierl (care nu aduceiubire).
Sunt atAtde ocupate,incercAndnebuneqtes[ uite
cXnu sunt mdritateqi c[ nu au copii, incAtcu greu mai
au timp ori dispozitiepentrubXrbati.
Celemai in vArsti sunt resemnateqi traumatizate.
Am intrat in douX birouri unde femei de vArsta mea
gi-auacoperitdegeteleinelareliberein timp cevorbeau
cu mine. Cantitateade suferin{I uman[ esteincalculabile.
FATA DE PE STANCA

PETOTriN CnnSnTORr
Cultura noastrI disfunctional5 incurajeazi ideea
ci oamenii ar trebui sd fie iubili pentru excelentelelor
calitdli (mai cu seaml pentru sex-appeal-ullor) qi pentru realizlrile lor (mai cu seaml pentru putere qi bog[tie).
Suntem atraqi in mod firesc de oamenii care au
calit5lile pe care noi le admirdm. Dar aceastXdragoste
adulatoare adeseori se aseamdnd,inuidief. Vrem s5 poseddm ceea ce au aceqtia.CiutXm acestecalitXli in noi
ingine^.Le clutdm pentru noi inEine.
In mod similar, oamenii adeseori cred c[ vor fi
iubili pentru realizdrile lor. De exemplu, in filmul Ceue,
ceua, tot o ieEi, Diane Keaton joacl rolul unei femei in
jur de qaizecide ani. Jack Nicholson o iubeqte , chipuri224

invoiala tradifionald decurgeain felul urmitor.

Blrbatul se ingrijea de nevoilematerialeale femeii. in
schimb,ea se ingrijea de nevoilelui afectiveqi sexuale.
Birbatul fhcea casa;femeia flcea clminul Ei familia.
Femeiaridici nivelul cultural al familiei.
Dependentareciproci a functionat foarte bine
pAnI cAndinginerii socialide la vArf au deciss[ distrugXfamilia,folosindu-sede mass-media.
Ei au convins milioane de femei credule cd feminismul era ,,celmai in vogI" lucru. Dragele,bietelede
ele,au aflat astfelcd iubitorii lor so!i, care trudeau pentru a le intretine gi iqi dddeauviata in rlzboaie, de fapt
le exploatau!
,,O,om ridicol, existd cevace nu po[i fi fhcut si
crezi?", intreba retoric Adam Weishaupt, fondatorul
225

migcdriiilluminatilor. Aceastdcugetarese aplicd qi femeilor. Ast5zi, o femeie muncegtegi se ingrijeqte de

propriile sale nevoi (fhcAndu-lpe bdrbat redundant).
Adeseori,ea este mult prea extenuati qi indspritd de
cerinleledure de pe piala muncii pentru a se mai ocupa
de nevoileafectiveEi sexualeale solului ei. Fiind frustrafi, atAt so[ul cAt qi sotia incep sd cauteimplinire in
altd parte; cisnicia lor se destraml gi copiii lor pierd
mediulslnltos in caretrebuiausI creascS.
Femeilenu aflI dragosteaqi implinirea in cariera
lor. Le afli fiind indispensabilecelorpe careii iubescqi
care,in schimb,lepretuiesc.
Bdrbatii gi femeileau fost flcuti s5 se completeze
unul pe cel5lalt.Dragosteaqi cdsdtoriase bazeazdpe
dependenfareciprocl.
Atunci cAndfemeileiEi dau seamade greEeala
lor,
esteadeseapreatArziu.Seafl5 intre ciocanqi nicoval5.

Ridicinile

LILITH
oculte ale feminismului

Feminismulare rdddciniin tradilia ocultl cabalistici qi gnosticS,carepercepecdsltoria qi familia ca impedimentepentru sexulliber qi controlulocult al societ5[ii. (Cabalagi gnosticismulsunt bazafrancmasoneriei
Ei,ca urmare,a comunismului,socialismului,fascismului, sionismuluigi feminismului.)
Conformacesteitradilii oculte,Lilith a fost prima
sotiea lui Adam,arhetipulfeminist cu careun blrbat se
clsdtoreqtepentru ca mai apoi sI divorfeze.
filith EiAdam secertaumereu,deoareceLilith refuza si fie sub el in actul iubirii, spunAnd cd sunt
,,egali".Fragmentulce urmeazdfaceparte din Pouestea
Iui Lilith, caredateazddin secoleleopt-zece:
226

Dumnezeu,,a creat pentru Adam o femeie din

pdmAnt,a$aprecumil creasepe Adam insuqi,qi a numit-o Lilith. Adam 9i Lilith au inceput si se berte.Ea
spunea:<<Nu
weau sd stausub tinerr,iar el spunea<<Nu
weau si fiu sub tine, ci deasuprata. Cdci1iei1i Eadebine si stai in pozilia inferioar5,in vreme ce mie mi se
cuvinesI o ocuppe ceasuperioar5>.
Lilith i-a rdspuns:<Noi suntemegaliunul cu celdlalt, de weme ce amAndoiam fost plnmdditi din t[rAnI>. Dar ei nu au wut si se mai asculteunul pe celdlalt.
CAndLilith a vXzutaceasta,a pronuntat Numelecel de
NerostitEi a zburatin aer. Adam s-a pus pe rugdciune
inaintea Ziditorului siu:
"Stdpdne al universuluirr,a
spus el, <femeiape care mi-ai dat-o a fugit de la minerr".

Refuzul lui Lilith de a sta sub Adam echivaleazi

cu refuzulplmAntului de a primi sXmAnta.Nu estenimic inferior ori ,,inegal"in aceastdchestiune,indiferent
de rlspunsul prlsin guralui Adam in acesttext.
BdrbatulIi slujeqtelui Dumnezeu.Femeiaslujegte
familiei. in acestfel, ambii sunt folositori,iar viala are
un scople.
Insi traditia gnostici/cabalisticivrea sI Il uzurpe
pe Dumnezeuqi sd inlocuiascl stdpAnireaSa cu cea a
unor oameni. Noua Ordine Mondiald este culminatia
acesteitradilii satanice.
De aceea,CeleZecePorunci au fost eliminatein
tribunalegi au fost inlocuite cu ,,drepturileomului", care nu sunt datede Dumnezeu,ci sunt alcituite qi aplicate selectivde politicieni.
Acesta este motil'ul pentru care tinerele femei
sunt crescuteca sXdevin[ disfunc{ionaleqi nefolositoa's Din punct de vederecregtin, nu numai birba[ii, ci gi femeile
trebuie sI ii slujeascdlui Dumnezeu.Faptul ci bdrbatul ii este
cap femeii nu presupunecd doar el Il slujegtepe Dumnezeu,in
timp ce este,la rAndul siu, slujit de femeiasa [n.ed.]
227

re. $i, de asemenea,

acestaestemotivul pentru caretinerii nu sunt invdlali sd ii slujeascdlui Dumnezeu
(Adev5rului,Iubirii) gi, astfel,sI le ofereqi femeilorun
scopnobil in viati.
DRAGOSTEA TREBUTE CASrrCerA
Ridicinile oculteale culturii moderneconferi explicatii cu privire la aburul mistic, amlgitor, careinvlluie iubirea romanticl. Ideeaci blrba[ii iqi afl[ scopul
existenteiin dragostegi clsltorie estefoarte derutantX
gi greqiti. Estede fapt modul in carefemeileiEi aflI implinirea. B[rbatii igi cl5descincredereain ei fXcAndluqi rdspl5ticrul carele placeqi oblinAndrecunoagterea
rea pentru ceeacefac.
Ideeacd am fi divini qi cI putem iubi pe ,,dumnezeul dinl5untrul" partenerului nostru este o formd de
idolatrie.Majoritateadintre noi suntemmai aproapede
maimuledecAtde Dumnezeu.
Eu ag inlocui cuvAntul,,iubire"cu alte doud: ,,incredereEi respect".Acestconceptestemai realistgi mai
lesnede inteles.Dragosteaadevlratl seincheaglin decursul unei perioadede ani qi se fundamenteazipe incredereqi pe respect.
Firegte,trebuie sXincepemprin ,,cAqtigarea"
respectului fatd de noi inqine, iar aceastase obline prin
ridicareala inillimea idealurilornoastreqi prin atingerea scopurilorpe careni le-am fixat. Acestaesteizvorul
increderiiin sine gi al for[ei de atrac{iepe care o dega-

jrm.

Apoi, un b[rbat trebuie sd ii ,,c6gtige"

increderea
qi respectulfemeii printr-o curtare r[bddtoare, flcutd
pe indelete. Pentru o femeie, iubirea este un act de
abandonal propriei persoane,care o face vulnerabill.
Fericireasa depindede alegereainleleapt[ a unui so!.
228

Am eu o bdnuial[ cI cel mai satisfHcltoraspectal

sexuluinu estede ordin fizic, ci afectiu:totala posesie
din perspectivablrbatului Ei totalul abandondin perspectivafemeii. Reuqitadepindede cAqtigarea
increderii femeii,astfelincAteasdlasegardajos.
Concep{iagreqitdincetXtenitdprintre noi cd ni se
cuvineiubirea constituieun alt aspectal culturii noastre. in loc de a ne strddui sXdevenimmai merituoqiqi
mai utili, tAnjim dupd ,,cineva"de povestecare sX ne
iubeascdaqacum suntemnoi.
CE NT]MIM NOI A FI IUBIRE
Ceeace numim noi iubire este,de celemai multe
ori, tulburarea simturilor noastre.Tinerele femei se
comportdde parcl sex-appeal-ulesteunicul lucru care
le estenecesar,iar tinerii birbati de regul5le confirm5
aceastl greqeal[. Filmele ii aratd pe blrbati
pierzAndu-qiminfile dupi femei care au puline lucruri
de oferit, in afarl de frumuseteqi nonconformism.
E o experientdinteresantXweme de zeceminute,
dar cum r[mAne cu restul vie{ii? in trecut, femeile
aveaudeprinderi practicepentru a fi sofli qi mame. invdlau sI gIteascS,si coasl gi si iqi faci din casalor un
loc frumos qi primitor. Primeau inv5llturd aleasi qi
Etiaush cAntela un instrument.Aveaucunoqtinledespre creqtereacopiilor.
Insd, ceeace estemai important, ele iEi formau o
atitudine spirituall. Ele urmau sI iqi lege vielile de un
bdrbatgi ,,sdse aldtureechipeilui" la bine gi la rdu. Ele
aveausXii poartecopiii gi sXii ducdmai departeesenla
fiintei lui. Intru aceastaconstdde fapt iubirea unei femei.Aceastaesteceeaceleagdun blrbat de o femeie.
Sotia mea,care estemexicancd,mai pdstreaz[.ceva din LumeaVeche.Ne-amintAlnit cu cinci ani in ur229

mX prin internet. Mi-a trimis un link, desprecaremi-a

spusc[ reprezintXun dar. CAndl-am deschis,am vXzut
cX realizaseun superb site nou pentru carteamea,A
Long Way to Gofor a Date .
Dragostede la primul site; gestulei mi-a spuscI
eaera pregdtitdsi imi fie folositoare,sd md,ajute.
O femeies5-ifie de ajutor unui blrbat! Ceconcept
bizar in zileleacestea,cAndo vecheconspiraliesatanici
aproapea atins apogeul.
(Not5: Ii sunt dator lui David Livingstone,strdlucitul autor al cldii Dumnezeulmuribund: Istoria secretd-a ciuilizaliei occidentcle,pentru cX mi-a atras
atentia asupraPouegtiilui Lilith qi a legiturii dintre feminism qi cabala.)

infantil5 pe plan afectivqi am ratat qansade a-mi intemeiao familie.

Ceeace urmeazdconstituieun antidot la'propaganda elitei feministe.Nu vreau ca tinerii sI cad[ in
aceeaqi
capcanlin caream cXzuteu.
r) Arareori auzim aceasta,dar a aveacopiii sdndtoEiEi vigurogiesteceamai mare realizarea unui bIrbat. Instinctul patern estela fel de puternic ca cel matern, insi noi il lulm in mod greqitdrept poft5 trupeascX.De fapt, noi c5utIm o femeiecaresXne poarteqi sI
ne ingrijeascXcopiii; o femeie ale clror extraordinare
calitili se vor impleti cu ale noastre,zdmislind fiinte
minunate.Noi suntemverigi intr-un lant caretinde c5tre veEnicie.Noi suntempirinti fondatori.Familiaeste

INCORECT POLITIC
Sfat pentru tineri
Viata mea a fost disfunclionald pAndla vArstade
de
50 ani, deoareceam acceptatcu naivitateminciunile
feministe liwate de mass-media.Nu mi-am imaginat
niciodati ci elita financiarl s-a angajatintr-un rdzboi
pentru a submina societateaprin distrugerearolurilor
heterosexuale.
Acestatacinveninatdin parteaguvernului impotriva familiei tradilionalecontinu5cu indArjire
pAnI astizi. Scopulesteacelade a creao Noud Ordine
MondialXtotalitarist5,in carecontrolul mentalsI inlocuiascdstatul polilienesc.
Ca milioane de alli bdrbati, ,,am fost scutit de o
coroad5."prin eliberareasexualdEifeminism.in loc de
a devenisof Ei pXrinte,am fost liber sXfac sexqi sd imi
caut ,,identitatea".
Adeseori,sexulEi identitatease confundd. Nu am inleles cd bdrbalii se maturizeazdqi iqi
afld direclia gi scopulvielii asumAndu-Ei
rolul tradilional, nu evitAndul. Drept urmare, am suferit de fixalie
230

dereain sine(t8+t). ,,Celcarewea sd fie birbat trebuie

si fie un nonconformist."Ce i1i qoptescinstinctele?De
pild5, eu dintotdeaunaam vrut s[ fiu stipAn in casa
mea, dar feminismul imi interzicea. Ascultd-Siinstinctele.
3) Muncape careo iubili sI vd fie pasiunea,Ei nu
femeile.MuncaestecinsteabXrbatului.Birbatii dintotdeaunaqi-auclidit incredereain ei inEiEipe indeletnicirea favoritXgi pe rlsplata inerentX.Femeilevor incerca
sd se intercalezeintre un blrbat qi muncalui, dar sXnu
le lXsafi.Nu l5sa[ipe nimeni sd vd distrugi darul.2oFemeilenu respectlblrbalii carefac din ele prima prioritate. MuncavI va ajuta sd o tineti pe caleaceadreaptd
qi sI evitali ispitele.
,o Se subin[elegede aici o anumiti ierarhizare,in care muncaii
estesuperioar[ femeii. Dar, in realitate,prioritar[ ar trebui sd
fie relalia sofului cu so[ia sa, munca fiind pe plan secundar
ln.ed.l.
23L

are un anumit talent qi aptitudini pentru viali, adicd

una carepoatesd programezeun aparatvideo,si decorezecasaqi sdtaie gazonul"'.
S_)Nu pune femeilefrumoasepe un piedestal.Au
gi ele defecte,ca oricarealtele.iti aiu mai multl bltaie
de capdeoareceau sentimentulci totul li se cuvine.Nu

6) Acum, cd am iegit din tulburareahormonaldla

vArstade SSde ani, pot infelegecXsexulesteindeobste
modul prin carese asigurl supraviefuireaspeciei.insl

sexul este folosit ca sI ne distragi atentia Ei ca si ne

controleze.Oameniinu ar aveanevoiesXil cautedac[
'5o,
s-ar clsltori la vArstetinere, cum fhceauin anii
$i
ar intemeiafamilii. Femeilear trebui sd se c[sdtoreasci
qi si aibl copii inofnfe de a mergela facultate.DupI ce
gi-au inceput cariera,bXrbatii trebuie sX iqi gdseascd
partenerecu cinci ani mai tinere. Din punct de vedere
sexual,un bdrbat necdsdtoritesteca un cablu electric
sub tensiune.Trebuie s[ descarceaceaenergieintr-o
femeie.
Z) Nu vI clsitorili cu femei care nu fac din voi Ei
din familia voastrdprioritatea lor primordiold. Vrei sd
ili impa4i sotiacu gefulei? Daci ai un tel in viafd,de ce
te-ai cdsdtoricu cinevacare nu te sustinepentru ca tu
sXl urmdreEti?Ori cu una caresI se ia la intrecerecu
tine? In economiaiubirii, blrbatii detin puterea.Fertilitatea noastrddureazl de trei ori mai mult decAta lor.
Noi suntemcumpdrdtorii.Alege-tisotiapentru invoiala
pe care o facecu tine. ,,LInEapte"intreg estemai mult
decAtun sfert din ,,zece".
8) Femeileadevlrateqtiu si treaci in umbr6. igi
pun sotii Eicopiii mai presusde ele.Ocoli$femeilecare
vor s[ intre in competi{ie,sd controleze,sd criticeori si
se plAngi (celepatru puncte de evitat!).Ocolili femeile
care sunt superperformante.Nu v[ agdtali de femeile
care nu sunt disponibile.Nu sunt aEade specialecum
vor ele si vd facdsd credeti cI sunt (sau cum cred ele ci
sunt).Alegeti-vdo sotiecaresI vI completezeqi caresi
vI fie o bunXtovarlEdde viatd.
9) A fi posesivesteun lucru firesc.Un blrbat wea
sXposedeo fbmeie.Femeilevor sXfie posedate.in actul
iubirii, spunemcXun bdrbat,,posed5"
o femeie.CedAnd
putere,
primegte
in
schimbtotala iubire (ori
totala ei
ea
totala posesie).Nu esteacelaqilucru cu dominarea.Nu
i1i domini bratul drept, nu-i aEa?So[ia ta esteo parte
233

din tine. CisXtoriaesteparteneriatulbazatpe incredere

qi respectreciproc.
ro) GAndeEte-te
la simAnla ta ca la spiritul Ei
esen{ata unice.Estecodul tiu genetic.V-a!i incredin[a
sdmAntaunei femeir,ulgareEi mediocredoar pentru ci
esteatrlgXtoare?Ideal ar fi sI facemsexdoar cu femeia
pe care o wem mama copiilor noqtri. De aceeasexul
esterezervatcdsitoriei. Copiii ar trebui si fie rodul iubirii, nu al poftei.
rr) Media ne faceun marerdu in ceeace ii priveqte pe copii. De cAteori vedemcopiii portretizaliintr-o
luminl cu adevlrat pozitivl? Ca ingeraqi,aqacum adeseori Ei sunt? Socotinddupd lucrurile pe carele iubim,
suntemfoartebogati.Ceamai mareiubire esteceadintre sot qi sotie,qi dintre plrinli gi copii.
r? Nu vi irosili wemea ,,cIutAndu-Lpe Dumnezed'.r,il afldm pe Dumnezeuslujindu-L,as6ultAndu-L.
Dumnezeune vorbegteprin conEtientizarea
a ceeace
estebine gi a ceeace esteriu, prin idealurilede adevir
absolut,de dreptateqi de iubire. Nu suntembirbali dacd refuzIm sd ne jertfim ,,sinele"lui Dumnezeu(ascultAndu-L). Adevlrul este eliberator, chiar dacd adevdrul
poateinsemnarobia noastri momentanl.

DRAC'OSTE ORI SEX

Ce vrem de fapt?

Un sistemcareseamdndfrici gi confuzieintre sexe,,care promoveazdpromiscuitateagi distrugereafamiliei, indiscutabilnu are in centru celemai bune interesealet5rii.

CAnderam mai tAndr,nu puteamintelegece vor

femeile.Aceastadeoarecenici femeileinselenu qtiauce
vor. Feminismulle-a spussd fie independente,sd aibl
cariereqi amanli. insl instinctelele-au spussd se cIsItoreascdEisI aib[ copii.
Recent,Mury, o americanc[carelocuiegtela Londra, mi-a scris:,,Am39 de ani, sunt de doui ori divor[atd qi nu puteaminlelegede ce imi esteatAtde dificil sX
il gdsescpe cel care mi se potrive$te.Multumitd site-ului dumneavoastr[,acum inleleg perfectde ce.Voi
arita articoleledumneavoastriprietenelormele [care]
sunt foarte nefericiteqi se plAngcd majoritateablrbatilor pe careii intAlnesc(gi mI refer la blrbati trecuti de
3o de ani, nu la puqtanide rS) nu vor decAtsexqi refuzl
sI se angajezeintr-o rela[ie care si duc5 undeva.Am
inceput s[ inclin cltre o viati spirituali ca urmare a
singurdtdliiqi a dorinlei neimplinitede a aveacopii.
intre timp, vi voi citi articolelecu sArg,mullumindu-I lui Dumnezeucd cinevaare curajul s[ strige
adevlrul. in uttimii cinci ani m-am intrebat tot timpul
de ce viala mea s-a dovedit a fi atAt de neimpliniti, in
weme ce mama mea nu aveaaceastdproblemX(ea s-a
nlscut in r9z9)". Mary esteuna dintre milioanelede femei, agacum existi gi milioane de birbati, care nu au
familie din cauzaunei campanii secretedin cadrul unui
rdzboi psihologic dus impotriva societ5lii heterosexuale.

,, Autorul nu contestdaici viafa religioasdin familie,

ci contestd
aga-numitul curent al ,,ciutdrii lui Dumnezeu",curent care in
practicd a deschis poarta influenlelor spirituale orientale - ducAnd pAnd la urmi in gdsirea lui Dumnezeuprin droguri etc
[n.ed.]
234

235

COMPORTAMENTT]L DE
AUTOAPARARE AL FEMEILOR
Mary identifici miezul problemei: blrbalii ,,nu
vor decAtsexEi refuzdsI se angajezeintr-o rela(iecare
si ducl undeva".
Tinerelefemei de astizi se poartd de parcdsexul
estesingurul mod de a atragebirba[ii. Apoi ele incearcd sI converteascdsex-appeal-ulin iubire durabili qi
familie. Este o autoamigire. Le transmit acestoraun
mesajgreqit.
Doamnelor,dacdwe{i iubire qi familie, nu vI prezentati in manierdsexuali. De ce incercali sd ieqili in
evidentl in felul in care practic orice tAndri femeieo
poateface?Nici nu-i de mirare cI sunteli pdrisite!
In loc de aceasta,prezentali-v[ca potenlialepartenerede viatd: ca solii qi mame.Cu alte cuvinte,imbricati-vi modestEi pregdtili-vds[ fi1i indispensabile
bdrbatuluiqi copiilor pe careii veli iubi. Deprinde{iindemAndride gospodineqi de tovardEede via(I.
Ieri, o casierifi de la Safeway m-a qocat,
zAmbindu-mi.Repedemi-am dat seamaci ftcea parte
din atributiunile ei de serviciu.Farmeculfeminin (cildura, gratia, voioqia,atenfia, modestia)a fost zdrobit
sub cizmagreaa feminismului.
Doamnelor,asigura[i-vl cI bdrbatul pe care l-a!i
alesvi meriti. Nu vi incurca{i cu nomazi sexuali,care
nu iqi fac timp pentru curtare qi clsltorie. Sexuleste
ritualul sacrude procrea{ie.Sexulintotdeaunaar trebui
sI se petreaci in contextul unei iubiri, preferabil al unei
cdsdtorii.
Copiii sunt literalmentepartedin noi. Ei reprezintI creEtereanoastrl organici. Este sdndtos,natural gi
normal sI simti un sentimentde posesiunefatd de ei. Ei
sunt noi.
236

PROMISCUITATEA
nu estenormaldsaunatural5penPromiscuitatea
DupX
cum am spusin altd parte,leheterosexuali.
tru
pe incredere. Incredegltura heterosexual[se bazeazd,
rea sebazeaz|pe monogamie.
Cultul illuminat carestlpAneqtelumeainfhliqeazd
moralitateatradilional[ ca fiind ,,demodl veche".De-a
lungul istoriei,bancheriiilluminali au folosit ,,revolutia
sexualX"pentru a corupe societateaEi pentru a pune
bazelesubtileilor tiranii. DupI cum a spusrevolutionarul mason GiuseppeMazzini,,,noi corupem pentru a
stdpAni".
Forfa de atrac{iea migcdrilor de stAngaa constat
intotdeauna in fhgiduinla privitoare la ,,sexul liber"
iubirii qi cls5tori(adicdla eliberareade constrAngerile
ei).
Moralitateatradilional5 reprezint[ in[elepciunea
pe care omenireaa agonisit-ode-a lungul istoriei cu
privire la ceeace este dlruitor de fericire. Comportamentul nostru moral contribuie la slndtatea noastri
mai mult decAtdieta qi sportul.
Monogamiaestebunl qi pentru bXrbati.Un priepretuireade sine
ten imi scria:,,BIrbatuliqi dobAndeEte
din iubirea Ei respectulpe care i le insufl[ familia, roadelemuncii saleqi din faptul ci sebucuri cd ceeace face el contribuiela edificareaunei lumi mai bune pentru
copiii lui. Toate acesteane-au fost rlpite, Henry. Este
dezgust[tor cd foarte pulini blrbati au curajul si priveasci astfellucrurile".
Femeiledepind qi ele de un bdrbat (sotul lor),
pentru a seimplini pe plan personal.De aceeasunt atAt
de obsedatede iubire gi de miritig.
in cXsnicie,blrbatul iqi asum[ responsabilitatea
de a-giimplini solia ca femeie,adicl in calitatede par237

tenerd de viatd qi de mamd. Femeilesunt diferite de

bdrbati.Ele sunt ca niEteinstrumente,ca niqtevehicule.
Ele simt nevoiade fi ocrotitegi folositepentru un scop
mai inalt, altfel vor putrezi pe lujer ori vor explodade
frustrare.
Sexulreprezintl doar o mici parte din viafi. Noi
trdim intr-o lume stranieqi nesiguri gi avem nevoiesX
alegemca parteneri oameni adevXrali,de caractergi
inzestrali cu anumite calitdli trebuincioasepentru a
rdzbi in viatd. Iubirea creqte pe zi ce trece,
acumulAndu-se
intr-o lungi perioadl de timp.

BARBATTLoRLr sE spuNE sA secnrFrcE

PUTEREA PENTRUA SE BUCURA DE SEX
Comediade succesDragul de Raymond esteun
exemplu al noii dinamici (feministe) ce caracterizeazl,
relatiadintre bdrbat gi femeie.Raymondestearhetipul
blrbatului americanefeminat.
intr-un episod,de pildi, Raymondo invald pe sotia sa sI joacegolf. Lisdm la o partefaptul cI golful este
un sport tradilional rezervatbdrba[ilor, un loc unde
blrbalii seduc pentru a scipa de femei.CAndRaymond
o complimenteazlpentru pricepereade caredi dovadi
la jocul de golf, ea il rdspliteqtecu un sdrut pasional.
Privitorii igi aratl aprobarea.
Raymondrabdi orice incursiunea so[iei sale pe
tir6mul lui gi ii potoleqteorice izbucnirenervoasd.El
nu bagl de seaml cd ea se concentreazimai mult asupra ei decAtasupralui gi a familiei. Rdsplatalui estede
fiecaredatl o partidXde sex.
Copiii nu sunt niciodatdin prim plan, nu mai vorbim de Raymond.
238

in alt episod,Raymondse plAngecI solia sa ia

toate deciziilein casd.Insd atunci c6nd preia el conducerea,provoacl un incendiu qi se iscl panic5.-Imperturbabild,eail stingecu un extinctor.Separe ci ,,stereotipurile sexiste"sunt numai bune atunci cAndrolurile
sunt inversate.
AceeaEidinamicdaparegi in reclamala cArpade
praf Swiffer. B[rbatul este acasl Ei qtergepraful. Sotia
sa esteun director energic,afldndu-sein mijlocul unei
qedintede afaceri.El o sund,telefonulfiind dat pe difuzor, qi ii spuneci acumfacecurilenie in dormitorul lor.
IngAni un soi de gAnguritde bebelug,iar toti de la qedinld aud.Vai! ZAmbetedejenl pe feleletuturora!
Mesaj:dacXun birbat cedeazdputereasotieisale,
el va ! recompensat
cu sex.
In via{areall acestfapt ducela o cisnicie disfuncfionald. Femeile cedeazi puterea pentru a primi in
schimb iubire. CAndbirbatii procedeaziastfel, ei se
transforml in femei.
Femeilenu sunt atrasede birbalii pe care ii pot
controla.Cu toate acestea,feminismul nu wea sd accepte conducereabirbatului. Rezultatul este adesea
destrimareac[sniciei.
MEDIA
DacXcineva s-ar ocupa s5-1idistragd atentia in
timp ce complicelesiu ti-ar jefui casa,l-ai uri pe acesta?
Exactaceastafacemass-media(Eisistemuleducain weme
tional).Ne ingeall qi ne stagneazidezvoltarea,
ce cartelulfinanciarconsolideazX
un nemilossistemde
guvernare,,desus in jos". Jara, democrafia,adev[rata
religieqi culturd,precumEifamilia sunt, pe ascuns,destrdmate.
239

Se edificd institulii in vederea guverndrii mondiale, creqterii fiscalit5lii gi a forfei polilienegti. Despre
nimic din toate acesteanu se vorbeqte la Etiri qi nici nu
sunt transpuse in filme.
$i, in pofida acestui crud adevXr,ca niqte oameni
fird minte, avem o atitudine pozitivl fa!5 de media Ei
fati de educalie.
Haidefi, mai distrageti-ne atentia! Mai spuneti-ne
niEteminciuni!

pasdde copiii lor, insi acordeputind atentiestdrii reale

a lumii pe careo locuiesc.
Astfel, in centrul unei cisnicii nu se afli nici femeia, nici bdrbatul,ci dragosteafa[I de Dumnezeu.in spe^cial,birbalii ar trebui sI aibl o viziunedesprecum sd Ii
slujeascdlui Dumnezeu.Femeiatrebuies[ iqi aleagi un
b5rbata cdruiviziunesi o poatdimpirt[gi.
Cevor defapt femeile?Ele vor si leasdun cuib de
iubire. intru aceastaconst[ familia dedicatdidealurilor
spirituale.

CONCLUZIE
Cdsdtoria nu are nimic de-a face cu sexul gi cu
adoratia reciproc5. Acestea devin rapid plictisitoarers.
Cisltoria inseamnl a indeplini ceea ce eqti dator si
faci, Ei anume sd lucrezi ceea ce este binepl5cut lui
Dumnezeu,in cadrul propriului cimin qi in societate.
Am incercat si n discreditlm pe Dumnezeu,
acuzAndu-Lde tot ceeace nu merge bine. Dumnezeu nu
este un personaj care sd ne rezolve noud toate problemele; El este un ideal spiritual, adevdrul absolut, suprema dreptate, bunitate qi iubire. Capacitateanoastrd
de a percepe acesteidealuri este ceeace ne defineqteca
oameni.
Menirea noastrl este de a intrupa acesteidealuri
qi de a le r[spAndi in lume. Dac[ nu o vorn face, lumea
nu se va transfigura gi, pe merit, vom suferi consecinlele. Asemeneaqi urmaqii noEtri. Majoritdfii oamenilor le

23Devin plictisitoarepentru cei carenu gtiu de fapt sd se iubeasci unul pe celilalt, pentru cei pentru careiubirea trupeascde un
act animalic Ai atAt. Pentru cregtini, iubirea trupeascdeste un
dialogintre so!i, un mod ldsat de Dumnezeupentru exteriorizarea sentimentelorlduntrice. CombdtAnd,pe bund dreptate,idolatrizarea sexualitdtriifamiliale prin spiritualizareaei fodat[ curent influenfat de tantrism -, autorul cadein cealaltdextremd,
a pervertirii unirii conjugale[n.ed.].
240

24r

PARTEAA

PATRA

FRANCMAS ONERIA, CONTROLUL

MENTAL $I SOCIETATEA ILLT]MINATI
FRANCMASONERIA
Dorin[a de moarte a omenirii
Arhitecsii inSeldTii, o istorie de 6oo de pagini a
francmasoneriei, scrisl de scriitorul estonian Jiiri Lina,
oferi o profundd cunoaqterea adevlratei naturi a istoriei moderne.
in esen![, un segment dominant al societ5lii occidentale s-a aliturat elitei financiare eweiegti imbr5liqAndfrancmasoneria, o filosofie luciferianS, care reprezintl o dorintl de moarte a civilizaliei. Ei iqi imagineazd
c[ vor profita cumva in urma carnagiului qi a suferinfei
cauzatede,,Noua Ordine Mondial5" pe care o vor cl[di.
Deqi incredibil, bizar qi deprimant, Lina scrie ci
de
familii de bancheri, de origine eweiascl in mare
3oo
parte, s-au folosit de francmasonerie ca de un instrument pentru a rlsturna, controla gi perverti lumea apuseanI.
AceastXperspectiv[ este consonantl cu interogatoriul din 1938 al NKVD-lui la care este supus un membru illuminat, care numeEte multe dintre familiile de
bancheri Ei confirmi faptul ci francmasonii sunt unelte
de sacrificiu. (Vezi capitolul in trei pe4i ,,Clanul
Rothschild dirijeazd Simfonia Roqie".)
BazAndu-sepe arhivele puternicei Loje Francezea
Marelui Orient, capturate in iunie r94o qi flcute publice mai tArziu de cdtre ruEi, Lina detaliazdcum francmasonii au urzit o conspiralie pentru inrobirea lumii qi au
242.

orchestrattoatemarile revolutii qi rdzboaieale erei moderne(Lina,p.332).

Masonii, adeseoriewgi, sunt responsabilipent-ru
comunism,sionism,socialism,liberalism(qi feminism).
Ei iubescbig gouernment-uldeoarecereprezintl monopolul suprem.,,Guvernulmondial" (dictatura)reprezintd trgfeul u]tim. Aceasta este viziunea din spatele
evenimentuluidin rr septembrieqi a ,,rdzboiuluiimpotriva terorismului".
Toate aceste miqciri ,,progresiste"qi ,,revolutii
mondiale" reflectd r{agritir-ea lui-trueifer impotriva le-

ternitllii", propriet5{ii publice qi altor idealuri amigitoare. Cu alte cuvinte, se face uz de metoda ,,momeqt_eqi-comuti".
primordial
Conform afirmaliilor lui Lina, ,,scop"_ul
al francmasonerieimoderne este de a construi Noua
Ordine Mondiald,un Templu al lui Solomonspiritual,
in care cei care nu sunt membri nu sunt altcevadecAt
niqtesclavitqil ...in carefiintele umanevor fi sacrificate lui Iahve".
evreieqticaresustin
Lina citeazi numeroasesg.r-se
pe
cI francmasoneriase bazeazd iudaism qi constituie
,,organulpolitic executival elitei financiareevreiegti".
a extins iudaismulla non-el'rei,ori la
Francmasoneria
non-ewei care pretindeau a fi ewei (Vezi ,,Conspiratia
evreiasciesteimperialismulbritanic").
qi allii careau incercat sd trezeasc[omenirea
L;r_r_a
stdrii salerealesunt de obiceietichela constientizarea
ca
tili caiomnios antisemili, fasciqtiEi ,,detractori"de
extremi dreaptdde cltre persoanecare se afl6 indirect
in slujbabancherilor.
243

apdrd conspiralioniqtii de inv_estigare_

_klca
amlnun{itd gi ziddrnicegtediscu{ianoastrl privitoare
la previziunilenegre.
Eu sunt evreu.Eu nu fac parte din acestmonopol
bancar,dupd cum nu fac partenici majoritateaeweilor.
Plin a_nalogie,
mafia este adeseoriconsideratdca fiind
italiand,insd majoritateaitalienilor nu aparlin mafiei.

gfilaj ce fqqg1_e_a_zd
33 de spatii, inconjurat de ramuri de
mdslin,caresemnificl intensaactivitatedin masonerie.
Tr*pf,Jrrsu din piegedinlii Statelor Unite din se-

colulXX eg_f_ost-qasqqi
.s! Fgshgalsi
derang-inalt.

Ke"rrfsguf-masoni (fac parte din ordinul ,,Skull and

Bones").Roosevelt,Churchill, Lenin, Trotki Ei Stalin au
fost masoni. I{ajoritatea lideril.or-sioniqti-aufost mdsoni. Gerhard Schroeder,JacquesChirac qi Tony Blair
sunt francmasoni.La fel estesi SaddamHussein.carea
srllerat cI rdzboiuldin Irak aiputea fi o sadicdqaradd.
Exist5pesteEasemilioane de masoni-inB2-oOO.de
loje in intreagalume, dintre careun numir de 2,5 milioanese afli in StateleUnite.
!_rji Cc'ngresuluiera.r.u..masoni.
360.000 de masoni in Anglia.
Lina crede ei ,,francmasoneria joacd acelaqi rol in
societatea occidental5 pe care l-a jucat in Uniunea Sovi-

eticd.Dacdnu facipgggjiU*"francmas"o"n"efie,
nu existi
niciunGlffiinsi-fiiladJla
o carierdtapiae,indife-

CONSPIRATIA ILT]MINISTA
Nu putem intelegedeplin lumeamodernl dacl nu
ne ddm seamacd ea.esterezultatulconsoiratielnrasoniAel,Oraqeniio iau in derddere,deqi ey.i-{.pg@
le sare in
ochi in fiecarezi.

i n mod similar, _e
mll ema,Naliu+tl_ofuLutceste de
asemeneaun simbol masonic. Lumea prinsd intr_un
244

rent de cAtde talentat ai fi".

Nu uitali faptul cd qi comuUismulafost.un-proiect
qi astfelpuzzle-ulincepesdprindd contur.
eq_gggip,
Lina spune ci francmasonii controleazl nu doar
politie, gi gi fiecare segmenJal societitii occidentale,
inglupi,yqtiinla qi cuitura. ,,Via1acultural5 din zilele
nbastre realmente q-i;a pierdut luciditatea", scrie el.
la debutulsenilitdtiiculturale."
.Asistim
"

in puiln"i"t diil"Co'nriiffi;

deschisd:PIanuI

pentru o reuolulie mondiald.(tgzg), francmasonulFLG.

Wells descrie o ,,societatesecietl dE;hisETTc.Stuitd
ffifi"bamenii de la c6rma societdlii,ce funclioneazl ca o
f9r[5 secret6,avAndca scopluareain posesiea resurselor lumii, reducereapopulatiei prin rdzboi qi inlocuirea
statului na[ional cu dictatura mondiali.

245

fll
IDEOLOGIA MASONICA

propovXduiegte
cI ea este dedicatdumanismului,tolerantei, creqtinismului,precumqi,,transformdriiomului
bun in mai bun" g.a.m.d.
DacI acesteaar fi adevlrate,ar-amai fi oarenevoie
sd pretindd jUrimin_te de pdstrare secretului de la
pembrii lor sub ameninlareacI li se vor tiia gAturile?
I-ar mai indemnape masonisi igi sprijinefratele,chiar
qi atunci cAndincalci legea?Ar mai fi fost ei condamnati de numerogipapi gi exilali din multe liri?
Nu doresc sd contest bunele intenlii ale multor
oamenidecenliqi cumsecade
din ,,Gradelealbastre',in-

N4eofii lecuno_s_c
li cd aq o ager1dip_olltr_q1rcyorluuonara.
..
O frazl ilustrativd printre cele pe care Lina le ciIeazl,din publicafiile masoniceeste cea dintr-o revistd

CONCLUZIE
Conspira{iailluminalilor este frAna responsabil5
pentru stitgnareadezvoltXrii omenirii. Omenirea se
aseamlni unei persoanecaresufer[ de o boal5gravdEi
zacein c1rmd.
Jiiri Lina a scris o carte curajoasXca si ne reinvie.
El spunecd noi ne infruntdm qu -cea mai amplScrizi
spiritual5din istoria umanitdtii. (...) Ei ne-auconfiscat
iStoriiiaemnitatea, in{elepciuneaqi-onoarea, simlul
fesponsabilit5tii,tradiliile gi percepliaspiritualului".
in parte qi noi suntemde vind. ,,Nuam izbutit si
gg,-impotrivimnebuniei masonicedin ,Qauzaenormei
ryastrs--aredulitlti. Am fost totalmente peciliti Ei am
nesocotitsemnalelede avertizare."
El incheieintr-o not[ optimist5,spunAndcd rlul
'qi
inevitabil se va autodistruge.
este disfunclional
Francmisoneria conline inliuntrul ei .seminlelepropj-d6trugrti."
revoluliile,crizeleeconomicefac toate
Rdzboaiele,
parte din procesul,,revolulioRar"al clru-i scopestede a
conduce omenirea il}*mar.q f"prlat cdtre ,,guvernarea
careest-esurogat
mondiali", sub egidafrancmasoneriei,
TI alianlei dintre elitele oculte erreiegi Ei elitele financiare ne-eweiegti.,$glodistrugerea"lor pare a fi cea
mai bund nddejdea noastrd,de weme ce oameniisunt
preaslabiqi ineficientisI seimpotriveascl.

iNuocrmNARE
Cum iEi trideazi

universitatea studen[ii

Eu mi-aE trimite fiul la universitate numaidac[

nu ar aveaniciun talent. El se va duce oricum, pentru
viala social5qi pentru diploml. insd il pun totugi in
gardXcd,dupl ceva studiaEtiinleleumanisteqi sociale,
246

247
I

nu va mai fi in stare sX gAndeascdindepen_dent

ori si
absoarbl informalii care sunt contrare indoctrinirii
primite.
Universitateamoderr.rdn-geste fideli adevirului.
ba dimpotrivl. Feminis.pnulrepresiv troneazi in campus, iar acestaestedoar un simptom al unei probleme
mult mai profunde.

Dgmnezeupersonificdidealuri precum iubirea,

adevlrul, bunitatea, armonia qi dreptatea.C-redintain
reialit-atea
. acestora este esenliali pentru dezvoltarea
noastrdsdnltoasi. Qultura noastr[ le cinsteqtenumai
cu buzele(astfelfunctioneaz5inEelarea),pentru cI ea
de fapt estededicatXanihil5rtflg..
PROGRAMA'TI SA DEVENIM
DISFTINCTIONALI

creeze o noud ordine (secularl) mondiald, t-egidg[gd

existentalui Dumnezeuqi a legilor imuabile
"at.rafti
spirituale.
In practici, aceastainseamndci studenlii de la
disciplineleumanistestudiazi o grdmadi de ateigticare
sunt prezentatide parci ei ar fi dumnezei.profesoriilor
joaci rolul unor mari preoli.
Ca niEteoameni surzi care acordeazlun pian, ei
^
incearci sd explicecondiliaumani fhrl referirefa Crealot I planul dumnezeiescori la Sfdntul.D.uh,Careviazdin oameni.
Ei portretizeazdomenireaca pe un animal ldsat
_
de izbeliqteintr-o lume amorald,pridd nemiloaseilupte pentru supravietuire.

248

S.copulculturii qi educaliei moderne a fost acela

de a ni face disfuncfionali. Protocoalele inlelepfilor
Sfonului o confirmil. Protocoalele nt sunt o diatribX
antisemitic5.(Ei spun aceastadeoarecenu vor si le cititi.) Este planul pentru Noua Ordine Mondial5 care
este3_c_qg-L
i n desfHqurare.
Cineva- care ar putea fi Baronul James Meyer
Rothschild - a scris Ei a revizuit aceasti lucrare intre
anii 1855qi tSgSpentru o SocietateSecretdMasonic[,
Illuminati. SocietateaIlluminati reprezint[ o continuare a alianlei feudaledintre bancherii ewei qi aristocratii
gqropeni.Illuminatii au creat qi au finanJatcomunismul.
Illuminalii sunt legali printr-un jurim6nt de inchinare inaintea lui Luci-fpr,ingerul rlzrryltit care L-a
sfidat pe Dumnezeu,ei !:Ig4-nd acum cd omul va fi cel
careva pldmldi realitatea.Numelelui inseamnl ,,purtHtor de luminX". Acum intelege[ice anume inseamnl
,,iluminismul"?Ceisuperbogalivor si fie ei dumnezei-qi
sX dea realitllii o infhliqarenoui, potriviti intereselor
lor. Pentrua faceaceasta,ei trebuiesi retezelegiturile
noastre cu Realitatea,adicl cu Dumnezeu(Adevdrul,
Iubireaqi Dreptateaabsolute).

249

- Mijloacelelor sunt nelimitate,precum le sunt qi

ambiliile. Iatr catevaafirmatii relevantedin protocolul
al gaisprezecelea:
^ ,,_Cr,scopulde-g nimici toate fo4ele-coleelirc in
afarXde ale noastre,yo."desfiinlaUniversitltrl", pri-"
etapi a colectivismului,si vom intemeiaaltele intr_un
nou spirit."
,,TrebuiesI introducemiLeducalia lor toateacele
principii careau slrbit atat de mult ordinealor sociald."

PLECATT-VA INATNTEA
,,MARILOR PERSONALITATI"
Studentiisunt initiati in ,,CultulMarilor Personalit51i",p3nteonulimpostorilormodernicareau uzurpat
tronul lui Dumnezeu.
Fiecarelucrare de-a lor este tratatX ca o Scriere
SacrI. Articoleleacademicesunt consacratecuvintelor
care se dovedesculterior a fi greqelide tiplrire. Am
asistat la un colocviu al absolventilorin cadrul cdruia
un student a citit o listd de ohscenit[ti revoltltoare care
ilieJerd cenzuratedin romanul lui William Faulkner.
Sanctuarul. Dupd fiecare expresieobscenl cititd, ceilalti studentiiEi tineau rdsuflareade oroarede parcl un
artefactreligios ar fi fost profanat.
Brofesorii sunt preo[ii pldtili cu vArf qi indesat ai
acestuicult secular.Ei au un interespersonalin propagareainvdtXturilorsale.-Eiiqi iniliazi studentii intr-un
4i".Sl-d-"*seni".tute-".mental6peviati.fgatdcunoaqterea
vine de la Marile Personalit[1i.Studentiipot doar aspira s[ le pltrundd inlelesul.Un profesormi-a spusodati
cd eu imi ratasemcariera,deoarece,,doarmarile personalitlli pot spuneastfelde lucruri".
Stareade spirit a studentuluiinclinl cdtre pasivis5'reconciliezeperspectate qi dezorieirt"ar6:"El'Seliiptfl
tive contradictorii asupralumii.
intr-o bun6, zi mi-am venit in fire. Nu trliesc
aceste,,maripersonalitdli"in aceeagilume ca qi mine?
Nu esteceain careeu insumi tr[iesc?
a-gAndigu*mintea,mea?
$_Icute_z
Distrugerea are loc qi in timp, qi in spatiu.
pe studierea trecutului, studenlii
AxAnil[:se e:rpi_qsiv
cred cI nimiI'frila mai rlmas de infhptuit. Nu a mai
r5masniciun manifestde scris qi nicio Bastilienu mai
trebuiezguduitddin temelii.
_'.'-r."i

,,De weme ce fiecare catedrXde psihologiedin

statele unite este ocupatdde persoaneditt
no"tpg,folosireacum se cuvinea unor asemenea
".r.irl
texie este
garantatd.(...) Instruireaclaseloreducateale popula[iei
in spiritul doctrinei comuniste se infHptuidte';;iaiiv
uqor"(Arta souieticd.
a controluluimental,II, cap.rt).
250.

25r

in vremecelumeatAnjeqtedupd un bun conducdtor la cArma ei

iAndre qid" ingropatd intre
^g.e-neratria
manuscrise prdfuite, scriind comentarii.-elogior"", pe
marginealucrdrilor unor oamenimorti.
SISTEMUL EDUCATIONAL
SLUJE$TE ACESTUT SCOP

roqu ce strdbatetoate evenimentelece se petrec in lume...

in concluzie,D.urnnezeu
este-Duh,o starb de cong!iin{d, in care idealurile de dreptate,bundtate,,adevlr
Ei iubire sunt evidente. Prioritate-ajllumina{ilor este
,lfff"r,r"""a erestinis*glgi*
-.:-;:.;;q?F-.
eu.
$.
s:i! r EYffi
Ei-Irebuie sd dezlegeomenirea de ancora sa metafizici
favorabili conduEi de a o substitui cq*a_-ftL:gJggl*Ate
lor.
ce;ii
E{qqalia umanisti din zilele noastre este un placebo, qrl S_qbpftutal unei adevdrateeducalii. Este un
pfslext-pentru indoctrinare, pe care daci o accirpii, i1i
d4 dreptulsdprimeqtio slujbi.
L_umea
nu va fi salvati de faptelelui Dumnezeu,ci

gngngzgu,
SaF
_eJ1grq#tuD"

cina noastr[ este de ne asumala modul cel mai serios

acesteidealuriin viata noastri personali qi de a le rdspdndi in lume. Pretul respingeriilui Dumnezeueste
acelade a deveni scJayriug,qroamen-iextrem"de.male-

TAVISTOCK
Cum sejoacl elitele de-a Dumnezeu
Ca o pisicl jucAndu-secu un qoricel, elitele ne
hi4uiesc, ldsAndu-nesI intrezirim cdnd Ei cAndstarea
deplorabili in carene aflim. O astfelde mijoarcl o constituie gi filmul din 1998,The Truman Show,regizatde
PeterWeir.
Truman Burbank, interpretat de Jim Carrey, nu
are habar cd viala sa esteun reality show.
Toti, inclusiv sotia sa, sunt nigte actori Ei-tot ceea
ce seintAmpld ar-eun scenariuin spate.Cu alte cuvinte,
viatalui esteo amigire.
252

253

C_ondiliade coEmara lui Truman Burbank o descrie de fapt pe a noastrX.Conform spuselorlui John
Coleman, qfiqelescriu qi rcgtzeazd,acest scenariu de
aproapeo suti de ani la Institutul Tavistockpentru Re_
lafii Umane,cu centrulla Londra.

DupXcum sugereazd
qi titlul, recentasa carteeste
un strigit de acutl disperare: Institutul Tauistockpen_
tru Relatii Umane:pldmddirea dgclinuluimptgl, sptri_
tual, cultural, politic Si economi atn StareliEninit"
Americii (zooS).

254

dintre toate este nqinsiuna_

edgusUhanii ar aveaceva
de-afacecu evenimentulde la rr septembrie.
Colemana aflat cil 94% din cuvintele si frazele

ALF;t ruTrc r,a-nt

ebeiefabricatedeI nstit utufTAfr-st

timpul celui de-al doilea rdzboi mondial ,,sepotriveau

de minune cu celefolositein Rlzboiul din Coreea,RIzboiul din Vietnam,Rdzboiuldin Golf'.
Plincipala remarci a lui Colemaneste aceeaci
putem av_eaincredere in nimic din ceea ce
n-o_i_lu,
g1_4-99*m_edia
ori guvernulne spun Ei, mai cu seaml, in
cadrul a5q-_zis,e_lg1
,,gtiri". EI il citeazi pe sqful propag3lqef ]gi_$ta_lin*-WilliMunzenberg:,,Toate*".Stiqll_esunt
minciuni$iJge!.a99_paganda
estedeghizatlin gtiri".
ColemanspunecXs-opietatea
esteimpAnzit[ de institutii gi organizalii aflate sub directiva Institutului
Tavistock,al ciror scopesteinlucerea-elitE',
in eroaregi dis.riilit"
Sunt
insEtulii;de
iliipT cei
Ig{Sigglg".
clrora acesteale slujesc.
Conspiratiaare ramificatii pAnI la nivele locale.
Conform afirma{iilor lui Coleman,lavistock define o
.elpqli--invigihtli'l de actori care se gisesc ,,ast5ziin
sllile de judecat[, in polilie, biserici,administraliainstituliilor de invIlImAnt, complexelesportive,redacliile ziarelor,televiziuni,(...) consilii ordqeneqti,puterea
legislativl statali, Ei sunt o mullime in Washington.Ei
suntla conducerea
fiec5ruibirou..."
Practic,fiecarecorporatie,universitate,think tank
ori fundalie importanld este legati de Institutul
Tavistock (vezi lista din lerarhia. conspirafiei, pp.
zzt-253). Ape,staalegece protagonigtiai divertismentului sX privim, c9 experfi s[ ascultlm, c__e
politicieni sI
alegem.Ei-ecare
preEedinteal StatelorUnite, incepAnd
cu TheodoreRoosevelt,s-a aflat sub controlul sdu. De
la acestcontrol s:ausustlasrizvrdtili ca JFK gi Richard
Nixon.
255

Tqvistock se afli in sp.4le!-9_"f,sc[r-ei

migcirlsociale

iii" ultimul .-u.-."*o"1,

,,spon6il6L
in.tuzAndi"mioir*"f,

eliberarea sexuali, migcareapentru pace, m[qgaqea

qi.rnigcarea
Age", ecologismul,homosexualitatea.
,,.N,gw
pro-avort.
,,Falimentul moral, spiritual, rasial, economic,
cultural qi intelectualin carene afl5m astizi nu esteun
fenomen social (...) care pur gi simplu s-a intAmplat.
MaicurAnd,este..p_ro_dusulu-uuip-rggralLgugujtr.pllnu_
i1 de Tavist"o-gk'1,
scrie-Coleman.
$untem..go-r-rqtAnl*Udlalispre a se vedea qum

in opinia lui Coleman,Tl11g_t-qqlp_oglp_un

rdzboi
i UrpgtnyA*luqlii musu-lypane,
ded receGHmuf ieiiie zintd un obstacolin caleadeplinului s5u control.-El afirml
c.i Rusiqsi Chinaincd mai posedbun dram de independent5.
CONCLUZIE
Ne afl5min aceastdnipastd deoareceun mic grup
de familii dinastice au adunat bogilii nelimitate prin
uzurparearolului guvernuluide a creabani.
Pentru a mentine acestnedrept avantaj, ei au nevoie sd creezeo dictaturl a unui ,,guvernmondial".Precum in multe situatii coloniale,elitele noastrenationale
sunt alesedupi disponibilitatealor de a colaboracu puterea ocupantd. Majoritatea oamenilor ar face orice
pentru a avea ,,succes".Mulli cred ci sunt cet[teni liberi, care clidesc o lume mai bun[. Precum in cazul a
doi profesori ewei care au adus recent critici lobby-ului
israelian,oamenii, de reguld, descoperi realitateadoar
atunci cAndseabat de la scenariulimpus.
Publicul se afl[ sub un permanentatac psihologic.
Dati drumul la qtiri, uitati-vi la complicelesub acoperire in cazul rr septembrie, Rudolph Giuliani, vdrsAnd
lacrimi de crocodil cu familiile victimelor la procesul
inscenatlui ZachariasMoussaoui,gdsit tap ispiqitor.
MohammedAtta, deturndtoruldin parteaAl-Qaeda,,,a
tastat din greqealdmicrofonul de control al traficului
aerianin locul sistemuluide intercomunicatieal cabinei" gi este surprins cum vorbegtecu pasageriiinfricoqati!Sigurcd da!
Intre timp, ne paqtegripa aviarl. Cinevaincendiazd bisericile africanilor. Striini nepoftili ne invadeazl
tara (in ciuda ,,securitllii sporite" decretatede,,rdzboiul
impotriva terorismului;').lisus i-a cerut lui Iuda s[ il
tr[deze.$i agamai departe.
257

ril
Oameniicred ci illuminalii sunt un dugmanabstract qi vag. Sdnu carecumvasI privili dincolode televizorul vostru, de iPod-ul vostru, de radioul vostru, de
filme ori ziare!
Colemanspune c5,45o din cele5oo de companii
de succesdin clasamentulanualrealizatde revistaFortuneiqi primescordinelede func{ionarede la Tavistock.
Aceastaar explicade ce reclamelede la televizorsunt
mai curAndpreocupatede modificareacomportamentului uman decAtde vindereaunui produs.
Am vizut minundtia aceastarecent. Un bXielel
asalteazio feti![ cu daruri. De fiecaredati, eail respinge. Intr-un sfArqit,acceptXo vazdplind cu flori, dar ii
trAnteqtebiiatului uqain nas.Aruncdflorile la gunoi gi
foloseqtevazapentru a sorbi bXuturardcoritoaremarca
McCain.
Ce mesaj numai bun de liwat copiilor! I-au buimicit cu totul pe oameni gi iati ci acum am devenit
preadezbina{igi disfunclionalisI le putem rezista.

CULTURAMODERNA
Ridicinile iudeo-masonice ale
,,culturii" moderne
,,CULTURA"MODERNAesteprodusul conspirafiei luciferieneimpotrivacivilizafieicreqtine.

258

De exemplu,slptdmAnatrecuti, media fhceacomentarii elogioaseunei piesede teatru despre,,iubirea

sexuall"dintre un blrbat insurat qi o caprI.
intr-un interviu, dramaturgul Edward Albee a
spuscd piesalti, Capra, puneain discutieun ,,tabusocial" qi speraci publicul iqi va ,,re-examinavalorile qi
atitudinilefatd de zoofilie".
,,Nostim5, emotionanti gi tragicd" se extazia
Channel4 News,un canalde televiziunerespectabilqi
,,serios"din MareaBritanie.
Zoofilia chiar s-a produs, iar prim-planul piesei
estecentrat pe confesiuneaprotagonistuluidespreneputinta de a facefalX faptului cd ,,sesimte vinovat pentru c[ nu are sentimentede vinovIlie". ,,Cutotii suntem
niqteanimale",cugetdel. Piesaestebazatdpe confruntareadintre protagonist,sotieqi fiul lor gay.
Un cititor, Jonathan Stonehouse,scria: ,,Mi cutremur la gAndulci sunt mulli cei care asociazlacum
libertatea cu declarareaca normalitate a tuturor lucrurilor care erau pe wemuri socotiteresping[toare,cAnd
de fapt adevlrul estecd noi clidim o lume in caremajoritatea vor fi sclavi propriilor capricii qi fantezii, ca sI
nu mai amintesc de poftele plcitoase qi scArboasepe
care imaginatia omeneascdle poate concepe.Aceasta
esteo formd de libertate de care eu foarte bine md pot
dispensa".
Adeudrata culturi are drept scop cizelarea instinctelornoastreanimalice,modelAndu-nedupi ideaIurile spirituale(precumadevlrul, dreptatea,bunitatea
gi frumosul).Contraculturamoderni tinteqtecdtrescidereanivelului moral Ei distrugereasocietitii prin anihilareaacestoridealuri.
Contraculturail infhliEeazdpe om in termeni pur
naturaliEtiqi materiali. Fiecareimpuls sexualqi fiecare
functie biologici sunt indreptltite sI primeasci recunoagtereaqi sd li se dea frAu liber. Optareapentru o
259

asemeneaatitudine esteconsideratlun act de ,,curaj",

in vremece orice obieclietrecedrept represivi qi pudibondl ori fascisti.
intr-unul dintre ultimele episoadeale filmului Sex
and the Ct-fy, spectatorii au trebuit sd o suporte pe
CarrieepilAndu-seinghinal.Din fericire,am fost scutili
de o priveliqtefrontal5deplin5.
Nu estevorba de pudibonderie.Demnitateaumand presupuneintimitate. Farmeculfemeii presupune
candoaregi mister.Avem qi suflete,nu doar trupuri.
Preamdrirealaturii animalicea omului cu pre[ul
injosirii calitSlilorlui spiritualeestedirecta consecinld
a deificdrii omului. Cultura noastrXcredecd omul este
un produs finit qi nu mai are nevoie sd fie transfigurat
de iubirealui Dumnezeu.
Un simptomal socotiriiomului cafiind dumnezeu
este faptul cd noi impodobim cu o aurd de mister gi
aducemadorarefiinlelor umane.Noi avemcultul mintilor strllucite, cultul frumuselii exterioare,cultul bog6tiei Eial puterii.
,,Cultura"modernl reflect5capitolulfinal al conspirafiei diabolicecare respingeplanul lui Dumnezeu
cu privire la dezvoltareaumanitSlii.
nAnAcrrrIILE IUDEo-MAsoNICE
ALE CONTRACULTURII
(MODERNTSMULUT)
MAncAndfructul interzis, Lucifer le-a promis: Zi
se uor deschideochii gi uettfi ca Dumnezeu,cunoscdnd
binele girdul (Facere3: 5).
Aceastainseamni c5 omul va stabili el insugi ce
estebun qi ce ester5u.
Dumnezeueste Bun. CAndomul se face pe sine
Dumnezeu,el de fapt devineSatan.Binelese melamor-

z6o

fozeazl.inacelelucruri pe carecel mai puternic om sau

gruparele doreqte.BineledevinerIu qi rlul devinebine. Esteceeacesepetreceastlzi.
Existi o mullime de grupuri careau wut sI seautoproclameDumnezeu,insX unii conservatoricred cd
contraculturanoastrl iqi are originilein conceptiaeweilor privitoarela calitatealor de ,,poporales".
La origine,eweii L-au perceputpe Dumnezeuca
fiind o Forti Moral[ Universal5.(Acestaeste qi iudaismul cu careeu mI identific.)
Dupd cAtese pare,in anul 79 i.Hr. a avut loc un
r5zboi civil, iar fariseii au iegit invingdtori. Ei au proclamatsupremaliaTalmuduluibabilonianin detrimentul Torei (primelecinci CXr[ialeVechiuluiTestament).
Talmudul propovdduieqtecd ewreii sunt aleqi de
Dumnezeubasi conducdomenirea.In practicX,aceasta
ii facesd fie Dumnezeugi le d[ dreptul sd reconfigureze
realitatea.Astfel, ei devin luciferieni. DupI cum afirml
Harold Rosenthal,,,majoritd1iieweilor nu le placesXo
recunoasc[,dar dumnezeulnostru esteLucifer (...),iar
noi suntem poporul ales. Lucifer este cAt se poate de
viu".
Conform spuselorunui autor care se semneazl
estepreocupatmai cu seami de
,,Rabi":,,CreEtinismul
mAntuireaindividuald a omului. Iudaismul estepreocupatnumai de mAntuireaCaseilui Israel,caredoar ea
poateinlesni mAntuireacelor qaptezecide neamuriale
universului" (Anatomia iudaismului francez, pp.
2o3-2o4).
Prin urmare,fariseii L-au respinspe Hristos deoareceEl inv[la cI Dumnezeuesteiubire qi cd toli oamenii sunt egaliinaintealui Dumnezeu.
,,Venirealui Hristos a fost o catastrofHnalionald
pentru poporul eweu, mai ales pentru conducdtorii
iXi", scrieL6onde Poncins.,,PAndatunci,doar ei au fost
26r

Fiii L,egdmAntului;ei fuseserl unicii sdi mari preofi gi

beneficiari".
El continud:,,Dugm5nianeimpdcatXcu careiudaismul s-a opuscreqtinismuluide 2ooo de ani estecheia
gi cauza determinantd a subversiunii moderne. (...)
[Eweul] s-a fhcut apbritorul rafiunii impotriva lumii
misticea spiritului (...), el a fost mareautoritatein materie de necredinld; toli intelectualii rizwdtiti s-au indreptat c5tre el, fie pe ascuns,fie pe fa!d..." (Iudaismul
Ei Vaticanulpp. 111-113).
FRANCMASONERIA $I IUDAISMUL
Fiind fundamentati pe mesianismul iudaic,
francmasoneriaa fost unealtabancherilor gi a contribuit la distrugerea monarhiilor cregtine din Germania,
Austria gi RusiaEila declinul Bisericii Catolice.
In Enciclica Humanum Genus(1884), papa Leon
al XIII-lea a scrisci scopulsupremal francmasoneriei

PapaLeon al XIII-lea mai spuneagi ci ,,Francmasoneriaestepersonificareapermanentda Revoluliei;ea

esteun fel de societateintoarsd pe dos, al clrei scopeste de a exercita o stipAnire oculti asuprasocietdlii aga
cum o cunoagtemnoi qi a cirei unicd raison d'Otreeste
purtarea unui rdzboi impotriva lui Dumnezeugi a Bisericii Sale" (De Poncins, Francmasoneriagi Vaticanul,
p . 4 5).
L6on de Poncinsfoloseqtesurseeweiegti pentru a
susline ci francmasoneriaeste strAns legatd de iudaism. De pildd, Rabbi Elle Benamozegha scris: ,,Teologia
262

masonicXcorespundedestulde bine Cabbalei..."(Israel

Si
- omenirea,p.TS).
dintr-un articol care a apdrut
De Poncins citeazd,
pariziand,La Vdritd Iseweiascd
revistl
in 186r intr-o
raelite:,,Spiritulfrancmasonerieiestecel al iudaismului
in aspectelesalecelemai fundamentale;ideile salesunt
iudaice;limbajul siu esteiudaic; chiar organizareasa,
aproapeintegral,esteiudaicd..."
De Poncinsscrie cI scopul francmasonerieiqi al
iudaismului deopotrivh este unificarea lumii sub legea
iudaicl (Froncmasoneriagi Vaticanul,p. z6).
CONCLUZIE
Cultura iudeo-masonicdnu a fost intru totul rea.
Ne-a permis sd ne acceptim dorinlele noastre sexuale
fhri sentimentul de culpabilitate qi ne-a dat libertatea
de a-L regdsi pd Dumnezeu conform datelor noastre
interioare. Numai ci acestecAqtigurinu au fost diruite
intenfionat. Jelul ultim este de a ne desplrfi de DumnezeuEi de ne face robi poftelor noastresexualeqi materiale, cu alte cuvinte,de a ne pune opreliqti dezvoltdrii
personalitdliinoastre.
Asemeniunui om de gtiinl[ care incepe cu o ipotezI, eu v-am oferit toate acesteaca paradigml. Voi veti
decide dacd vI este de ajutor pentru a in[elegelumea.
Evident, eu doar zgAndlr la suprafald,aqaci estebinevenitd c6l5uzireadin partea oamenilor care gtiu mai
multe decAtmine.
insi nu am nicio indoiali ci omenirea este sub-

staulucrurile.
263

Ar trebui si se pun[ un semnde avertizareca cel

pentru substanletoxice deasuprauqilor universit5lilor,
cinematografelor
gi galeriilorde art5.Ar trebui si existe
un avertismentsimilar qi asuprateleviziunilor,muzicii
gi videoclipurilornoastreactuale.
In anul Lg2o,lideriiInternalionaleiComunisteau
deciscd societateaoccidentali era prea puternicl pentru a fi cuceriti. Era necesarsd fie slibitd prin subminareainstituliilor saleculturale:familia, educa{ia,religia,arta, mass-mediaqi guvernul.
In mare,au qi reuEit.In timp ce au menlinut aceste institutii in acelaEiformat, le-au schimbatsubtil continutul. E ca qi cum ai presira arsenicintr-o cutie de
aspirin5.Scopullor estede a ne otrdvi pulin cAtepulin,
de a ne paraliza,pentru ca intr-un final sd ne zdrobeascd.
ObservXmc[ liderii nogtri politici qi culturali sunt
in mare parte laqi, nitAngi, tredltori, escroci,oportuniqti gi impostori, rispldtiti dupl cantitatea de rdu pe
careo pot face.
Eqeculnostru de a combatecomunismulestecauzat de intelegereaeronatda adevdrateisalenaturi. Noi
ne imagindm ci este o miqcarecompromisd,dedicatd
dreptXtii sociale,egalit5lii Ei proprietdlii publice.Milioanede idealiqti,printre care m-am numdrat Ei eu, au
fost pIcdlili.

De fapt, comunismulesteun fenomeninternational, care a luat in stlpinire RusiaEi China. Estecreatia

unui cult satanic(Illuminati), intemeiatin t776 de bancherii internafionali.Scopul acestoraeste de a aduna
intreagabog5liea lumii in mAinilelor Ei,finalmente,de
a reduceqi inrobi rasa uman[. SteauaRoqigcu cinci
colluri este,de asemenea,simbolul cultului lui Satan.
Fiind un virus demonic,comunismula luat nenumdrate
forme (de tipul feminismului) qi induce in eroare mai
mulli oamenica niciodatX.
Civilizalia apuseanSeste edificati pe creqtinism,
pe premisa cI Dumnezeueste real, chiar Realitatea
.rr"qttice absolut[, de naturl spiritual[. Prin sufletul
Ei
sdu, creat de Dumnezeu,omul obiEnuitpoate percepe
voia dumnezeiascdfhrl mediereaunei autorit5ti lumeqti. Acestaeste motivul pentru care bancherii urdsc
creEtinismul.
Dumnezeu este Adevdrul, Iubirea, Frumosul qi
Bunitatea cltre careaspirlm. Contravineacesteiordini
moraleca o micd clici sd monopolizezeintreagabogltie
a lumii. Aqa c[ bancherii Ei-aupropus sI ne distrugl
promocredinlain existenlaunei Ordini DumnezeieEti,
Ei
insceneazd
vAnd darwinismul, existenlialismul etc.
r[zboaiele,crizele economiceqi teroarea,astfel incAt
noi sXle cerem,,antidotul"- NouaOrdineMondialI.
ln strdlucitul siu eseu,$coclo de la Frankfurt Si
corectitudineapoliticd, Michael Minnichino arat[ cum
miqclrile intelectualeqi artistice cu cel mai mare impagt
din secolulal XX-lea, inci qi astizi in vog[, au fost de
fapt inspirate de gAnditori care erau agenli ai Kominteinuluf (Internationalei Comuniste),finanlali de banlucrat pentru
cherii de la centru. Unii dintre ei chiar au
'6o.
anii
din
incd
sovietic[
agenlia
'El de spionaj
scrie: ,,Sircina [$colii de la Frankfurt] era in
primul rAnd aceea de a submina moEte-nirea
prin uabolireaculturii> (...) Ei,in al doiiudeo-creq-tinX

264

26s

Mi tem cd inrobirea spirituald qi psihologichnu

estedecAtun preludiu al celeipoliticeEi economice.incepAndcu evenimentulde la rr septembrie,suntem
asemenea
unor oi scoasela p[scut inainteaunui abator.
MARXISMT]L CULTT]RAL
Fundamentul fraudulos al
culturii moderne

lea rAnd, aceeade a fixa noi forme culturale care si accentuezealienareapopulafiei, generAndastfel un <<nou
barbarism". (...) Scopufartei moderne,al literaturii gi
al muzicii trebuia sI fie.distrugereapotenlialului de
indllarespiritualda artei,literatuiii qi muzicii..."
Fondurile au venit de la ,,diferite universititi
germanegi americane,de la Fundatia Rockefeller.de la
Comitetul eweilor din America, de la unele servicii de
spionajdin America..."
Aceasti miqcare subversivd ,,reprezintdaproape
^
intreagabazi teoreticxa tuturor modeior esteticdcorecte politic care fac acum ravagii in universitd}ile noas_
tre". Acestea sunt de felul pbstmodernismuiui, ferninismului, studiilor culturale, deconstructivismuiui,se_
mioticii etc.
linta finald estede a ne rupe de adevir, de a dis_
truge coeziuneasociali qi moqtenireaculturali. Ei sus_
{in cd realitateanu poate fi cunoscutdgi cd scriitorii gi
artiqtii se infrligea1d
le fapt pe ei ingigi. De exemplu,
postmodernistul Hayden
White scrie:-,,Fovestirileisto_
rice sunt ficfiuni verbale,ale ciror conlinuturi sunt mai
mult inventate decAtdescoperite(...), adevdrulgi reali_
tatea sunt mai presus de orice arme autoritariste ale
wemurilor noastre",.Cu alte cuvinte,nu putem qti ce s_a
intAmplat in trecut (ceeace esteexactceior ei).
- Postmodernismulesteparte a agendeiautoritaris_
te. in mod similar, gcoala ie la i.i'"fn rt .rrii""t
ideeacd ,autoritarismul"iqi are izvorul in religie,;on_
"
ducerea masculind, cdsetoiie qi familie,
acestelucruri sunt tocmai temelia societd{ii.
"a"da" ffi
. in ce.eace priveqte qtiin{ele sociale gi umaniste,
universiti{ile sunt qhiq teritoriul dugmanului,iar pro_
fesorii sunt de regulb obstacolein caieacrtre dobandireainvdliturii autentice.

266

MASS-MEDIA

ti a.divertismentuluise aflX ingineria social5,satanismul, sexul gi violenla. Muzicianul Wes Penre spune cd
starurile nu sunt selectatedup[ talentul lor, ci in funclie de disponibilitatealor de a promova agendaelite-lor.
lor este de a-i corupe pe tineri, de a
El scrie:
"scopulin care nimeni si nu mai fie in stare sl
crea o societate
gAndeascicu capul siu (contrar celor pe care cultura
noastrl de masl incearc5ni le spun5 despre ttrebelatt
muzic[ rock). Industria artisticd creeaz6'"figuri emblematice>caretransmit mesajedegradanteqi satanice,
al ciror lel estede a lua locul lui Dumnezeu.$i muzicienii inqiqi adeseori se comportd degradant, folosind

MichaelJackson,The Eaglesqi al1ii..."

Mulli muzicieni au murit de tineri din cauza,,supradozeide droguri", deoareceei au incercat sd se-opuni agendei.Aceastaexplicl 9i obsesiapentru iubirea
romanticd din muzicala modd. Seintenlioneaz6'ca prin
iubire qi sexsi ni se distragdatenlia de la toate celelalte
lucruri.
in muzica la mod5, se face din ce in ce mai prezent un mesajlesbian.De pildd, forma[ia Diie Chicksii
267

irrlrronAron
lodii qi seidentifici cu mesajelepe carele transmit.

Este clidirea Adunlrii Legislative locale

un templu pigAn camuflat?
La mai putin de cinci mile de locuinla mea din
oraEulWinnipeg, se aflI Clldirea Adunlrii LegislatiVe
din Manitoba.in noiembriezc,c,6,Presaindependentd.
din Winnipeg a realizat o serie de articole, in t5 pe{i,
axat5ire revelareafaptului ci sediul Adunirii Legislative este similar, din numeroasepuncte de vedere,unui
templu pigAn egiptean.
De exemplu,cercetitorul Frank Albo a descoperit
cI sala de receplie a l,ocotenentului-guvernatorare
exact aceleagidimensiuni ca ,,SfAntaSfintelor", sfAnta
inclpere din Templullui Solomon,careadiposteaChivotul LegdmAntului.Aceasta aduce cu Loja Marelui
Maestru,unde se celebreazicelemai sacreritualuri ale
francmasoneriei.Holul de la intrare are 66.6 picioare
pe 66.6 picioareEidispunede trei palierea cAte13trepte fiecareetc.
Albo a descoperitci toate persoaneleimplicate in
construc{iaedificiului, din r9r4 pAnd in Lg2o, au fost
francmasoni, inclusiv arhitectul qcolit la Paris, antreprenorul, premierul gi aproape intregul sdu guvern.
Templul, supraincircat cu picturi murale, colonade,
sfincgi Ei statui ale masonilor faimoqi, a costat de trei
ori mai mult decAtorice altd clddire legislativi din alte
provincii.
'
in anul t9tt, Presa ind.ependentddin Manitobs a
comentat faptul cI competilia ofertelor arhitecturale
mirosea a un oarecare,aranjament care urmlrea un
scopascuns"(9 decembriergrr). De altfel, in r9r5 a gi
izbucnit un scandalreferitor la costuri qi corup{ie,care
a insemnatpentru premier pierdereafuncliei qi trimitereala inchisoarea antreprenorului.

CONCLUZIE

268

269

Dacd edificiul legislativului este un templu pdgAn

camuflat,implicaliilesunt zguduitoare.
Aceastdclldire pretindedoar de ochii lumii cd re-

devenit cumva lumea mai buni? ,,Dupd roadele lor ii

veti cunoagte."
De fapt, societateailluminatilor reprezintl o forfd
maleficl supranaturali care poartd un rizboi nemilos
impotriva omenirii. Pufin cAteputin, ei fdurescun iad
pe pdmAnt.
Duc un rizboi folosind r[zboiul. Ne asmut umrl
impotriva celuilalt, amigindu-ne qi dezbinAndu-ne.
DuEmaniinogtri nu sunt oamenii obiqnuili, mu\i dintre
ei fundamentdndu-qi identitatea pe nigte minciuni.
Trebuie sd facem front comun impotriva mAnuitorilor
de pdpuqiqi a agentilorlor.
,,iN Pr.ilvA LIIMTN;t''

FRANCMASONT Sr ILI]MrNATr

Slujegte francmasoneriadiavolului? Este nevoie

ca o societatecu bune inten{ii si fie secretd?ii amenin{d pe iniliafi cu tdiereagfftului dacdsufld weo vorbd?Le
cere membrilor si-se ajute unul pe celilalt, chiar qi
'
atunci cAndincalcdlegeaori cAndsunt imorali'?
Francmasongfa pretinde ci este preocupatd de
desdvArgireamorald. Dlt fiind incredibiia .u pitu".,l
270

Francmasoniiau o filosofie de ,,ascunderein plind

lumin[". Ei uneltesc o ,,conspiratiedeschisd".Aceasta
inseamnl ci vor vorbi deschisdespre anumite lucruri,
insl mai apoi le vor negaori se vor eschivadaci lumea
se inflameazl. Puterealor luciferici este afiqatI inaintea ochilor noqtri, insi, daci cinevaobservl, esteatacat
qi numit,paranoic".
SimbolismulIlluminati se afli pe Marele Sigiliu gi
pe bancnota de un dolar. Este lesne identificabil gi pe
emblema multor corporalii: CBS, AOL, Exxon, Shell.
Simbolul tapului satanic devine omniprezent, mai ales
printre tineri. Acum il folosescca sd faci reclaml la Yahoo Messenger.Desigur,ei vor spune cd reprezintl cu
totul altceva.Acestaesteprincipiul lor de operare.
Nu mi pot duce nicdieri unde si nu vid arboratd
noua emblemd a oragului Winnipeg. Are motive
Illuminati. Punctul inclus intr-un cerc este un simbol
specific illuminatilor, reprezentAndOchiul lui Horus,
ori actul sexual.Acestase afld deasupraunui dungi de
27r

p.enelcarereprezintl risdritul, adicdSoarele,ori pe Lucifer,cel ce aducelumina.

in^r923, dupd ce a participataici la o gedin{X,Sir

Arthur ConanDoylea scris: ,,Din perspectivavirtuaiite_
lilor parapsihice,Winnipeg ocupi un lo" foarte sus in-

Hermes promite si il ridice pe om la statutul de

zeuin virtutea ,,cunoaqteriisecrete",qi nu prin purificare lduntrici qi inchinare inaintea lui Dumnezeu(Adevirul, DreptateaEi Iubirea). El este plasat cu fafa citre
nord, fapt care,evident,are conotalii malefice.
REACTIE
CAndse publica seria realizatdde Presa independentd in noiembrie,a existatun interes ridicat din partea locuitorilor provinciei Manitoba, insd s-au ridicat
foarte putine obiec{ii. Nimlnui nu pirea si ii peseci o
institulie publicd ce reprezentalibertatea gi prosperitatea locuitorilor din Manitoba a fost acaparatl de o societate ocultl pentru bizarul sdu scop,pe cheltuiala contribuabililor.
La partea ,,Scrisori citre redac{ie", numai doud
persoaneau remarcat faptul cd centrul politic al unei
societdtice se dddeadrept creqtini (cel putin agase petreceala anul rgrz) a fost reprezentatprin simbolismul
pIgAn.
Francmasoniipar si fie fericili s[ se ascunddin
plini lumind. Ronald Stern qi Bob Stern, doi magnali
locali in domeniul textil, au cumpdrat Presaindependentd din Winnipegin zoor. [.a scurt timp dupi aceasta, ,,BnaiB'rith", un ordin masoniceweiesc,i-a premiat. Ziarul nu ar fi publicat aceastl serie dacd francmasonilor le-ar fi fost teamdsd iqi descoperelucrarea.
CONCLUZIE
Trdim intr-o lume in careun mare segmental clasei conducdtoares-a vAndut pe sine, dacd nu chiar lui
Satan,atunci sigur oamenilorcare il venereazipe Satan...

272

273

A"gase intAmpld cAndrespingemadevdratareligie

in favoareadiversitdliiqi secularismului.Nu vom obline
neutralitate religioasd,toleranld qi libertate. Ne vom
afundain pdgAnismqi satanism.Privind in urmd, ,,sparareadintre Bisericdgi stat" a fost o tacticd prin care
forfeleintunericuluiL-au indepirtat pe Dumnezeugi au
acaparatcontrolul societilii.
Succesullui Satanse datoreazdin parte eqecului
nostru de a reinviachipul lui Dumnezeudin noi. Dumnezeuesteprincipiul dezvoltlrii noastre.Nu mai putem
nega nevoia de El, aga cum nu putem nega nevoia de
oxigen. Pentru neamul omenesc,Dumnezeuintrupeazl
toate idealurile noastrede pace,armonie, frumos, adevdr, bunitate, dreptateqi iubire.
Dumnezeudepindede noi pentru a-$i facelucra-

25Dumnezeu nu depinde de nimic, este libertatea absolutl.

El
impreund-lucreazd,cu noi spre binele nostru. Noi avem nevoie
de El, nu El de noi [n.ed.].
z6Fiecarecregtin mdrturisegtein Crez:
invierea mor[ilor
,,A"gtept
gi viala veacului ce va sd fie". Cregtinii Stiu ci Hristos va veni a
doua oard, a$a cum El insugi i-a anunfat. poate cd autorul nu
vrea sd nege-aicia doua venire a lui Hristos, ci doar wea si punl
in evidenfd faptul ci nu este de niciun folos pentru cregtini sd
lase.rlul si se r[spAndeasci,privind ca nigte martori neputinciogi desfbgurareaevenimentelor apocaliptice, ci trebuie 1I fie
participanfi activi la stivilirea acestui rdu - chiar dacd au congtiinfa faptului c[ lupta lor va aveaparte doar de incununare de
la D_umnezeu,
in plan lumesc biruin[a - ce-i drept, trecitoare fiind a puterilor rdului [n.ed.].
274

JOHN KERRY
arta
sovietici
a controlului
$i

mental

Noua Ordine Mondiall seamine din ce in ce mai

mult cu un film qtiintifico-fantasticdin anii '5o in care
protagonistul igi d[ seamacd familia qi vecinii sdi au
fost spdla{i pe creier qi incepe si iqi pund la indoiald
propriasendtate.
Daci v-ati uitat la ConventiaNationali Democrat5, seprea poatesdvd fi sim{it la fel.
Cincizeci la sutd dintre americani gi, probabil,
optzeci la suti dintre democrati cred cd Irakul este o
gregealS
tragicdgi inutild. $i, totuqi,John Kerrypromite
mai multe de felul acesteaqi inci mai grozave.
Democratiainseamnda le oferi oameniloroportunitatea de a face o reali alegere.Totugi, nimeni nu a
avut nimic de comentatla agaceva.
Nu a existatnicio vocedezaprobatoarela conven[ie. Toati lumea a aplaudat ca la un semnal. Chiar qi
Howard Deanpdreadrogat. Acum se dddeain vAnt dupd rlzboi. iqi invilase lecfia.
Protestatarii au fost blocati departe, intr-o imprejmuire, la trei blocuri distanti.
Esteaceastamult-trAmbilata ,,Libertate"a Americii? Un fel de Ntirnberg cu pdldrii de paie gi baloane?
Democralii au intonat ca cei din clasa intAi:
"Se
poatemai bine", ,,.{jutorule pe cale".
Au fost tratati ca nigte prostSnaciqi s-au supuscu
to{ii la apel. Sefhcearecurs la sentimentalism,nu la intelectori ratiune.
Aliluia! Kerryva tdmdduicancerul!Crede{iin el!
$i partea ciudatd este ci exact asta !i-ai qi dori!
Numai ci acestom nu poatefi sincer nici in ceeace priveqtedescendentasa eweiascdori cea a so{iei sale, Ei
apartenenla- dimpreundcu GeorgeW. Bush -, la societateasatanicdSkull and Bones.
275

LuAndul gura pe dinainte, Kerry a promis mai

multe for[e pentru ,,activitateateroristX". Apoi s-a corectatrapid:,,activitatea
anti-teroristI."
Americanilor li se spune cd sunt sub asediuqi cd
trebuie sXrenunle la proteclia Declara{ieidrepturilor qi
a Constitu{iei.
Nu are nicio importan{[ cI nu a existat niciun
atac terorist in SUA de aproapetrei ani. Nu avem cunogtin{dsi se fi raportat atacuri,arest[ri qi procese.Ceea ce se petreceacum respectXintru totul ceeace scrie
in manualedespremodul cum funcfioneazddictaturile.
CONTROLT]L MENTAL
ln viitor, sdndtateamentalXva depinde de alegerea noastrl de a acceptasau nu platitudinile mincinoase de felul celor debitatede John Kerry qi GeorgeBush.

:
;

,,Pentrua induce un grad ridicat de hipnozXunui

grup, unui individ ori unei populatii,un elementde teroare trebuie intotdeaunasd fie aplicat din fartea celor
care guvetreazl" (Partea a II-a, cap. 6). Insd, dacd
suntemcataloga[idrept,,paranoizi".
afirmim aceasta,
,,TrebuiesI sevehiculezein societateideeaci paranoia este o stare <<incare individul crede cd se afld
Seva constatacd aceastl mosub atacul comuniqtilor>>.
dalitateva fi foarte eficace"(II, cap.ro).
,,Populaliatrebuie adusdin stare sh creaddcI orice individ din mijlocul ei care se rdzvriteqte (...) impotriva striduinlelor qi acliunilor de a-i inrobi pe toti este
o persoanddereglat[la minte (...) Si (...) acesteiasd ii
fie administrateqocuri electriceqi s[ fie redusdla o docilitate de neimaginatpentru restul zilelor sale"(II, cap.
12).

ARTA ELITEI]ON iN CONTROLI]L MENTAL

(prin Educa[ia Universitari)

Manualul sugereazdcI suntem in acestmoment

subiectiihipnozeiin masd,careare la bazdtraumacauzatdde punereain aplicarea terorii.

Comuniqtii (elita satanisti) il perceppe om drept

(citez) ,un mecanismlipsit de individualitate". El este
,,in fond un animal" cu o ,,poleial5de civilizatie". Animal fiind, el poatefi forlat sd cread[ qi s[ facl orice, dacd i se administreazXcombina[ia potrivitd de teroare,
amlgire, droguri qi fortd brut6.
Scopul ,,psihopoliticii" este ,,de a produce maximum de haos in cultura duEmanului"qi de a ,y[duvi
na[iuneade lideri".
Vindecdtorii de boli mintale nu trebuie sd mai tdmlduiascd pe nimeni qi sunt instruiti sd ii indepdrteze
pe toli oameniicompetenliin acestdomeniu.
,,Organizafiilededicatesdndtilii psihicetrebuie sd
elimine cu grijd din rAndurile sale pe oricine este cu

276

277

Acum mi voi referi la Arta souieticd.a controlului

mental, un manualcare a fost utilizat in qcolilede formare comunistl atAt in Rusia, cAt qi in America, incepAnddin anii 1930.
Aminti{i-vi cd niciodati nu a fost comunismul ,,o
revolti a clasei muncitoare".A fost creat de societatea

lddlulggmpetent in tratarea ori restabilireasdndtdtrii

mentale"
(Cap.II, 9).
Manualul sus{inecd-miqcareafreudiandqi inter_
pretarea psihanaliti.^" fost preluate de
.o_unisliqi
au fost ,,propulsatein lylinia inlai a ."J"i; q,^;ifi;i"
grafie,,accentului
pe careil pun pe sex".e.."rtu..-".te scopurilor ,{egraddrii,' gi ,,injosirii perso";;i1;;
;il"
cuvinte s-a realizato escrocheri.tII, g-).
,,Formarearesponsabililorin domeniul ..vindeci_
rii psihice>poatefi cel mai bine ficutd prin
alege;;;;;
care sunt, intr_un oarecare
elor careau fost <<trata[i>
de
Aceastd racolare va avea

t"'
teatractiv
dinpunct
o"
".;A?"XT"!,T:J,X3#;,:J
nrtunitd{i sexualenelimita_

care de bundvoie se v

Neeson.

excelentexemplu de ,,acti_
iunile din statisticileapdru_
l), el a influenlat heterose_
tament homosexual.Hollv_
r film in care a jucat Liam
ii psihopolitici', s_au infil_

Rockefeller,ONG-uri,think tank-uri,asocialiilede profesionigtiqi francmasonerie.

Iatd alte cAtevainstrucliuni pentru aceqtiactiviqti:
,,Trebuiesdlucrim pAni cAnd"religia>va deveni
sinonimX cu nebunia. Va trebui sd lucra{i pAni cAnd
persoaneleoficialeale oraqului,provinciei gi guvernului
{Irii nu vor pregetasi se nlpusteascdasupragrupdrilor
religioaseca asupraunor inamicipublici" (II, r4).
,,Miqcdrileal ciror scopestede a-i aducepe tineri
pe caleaceabuni trebuie sd fie acaparateEi qubrezite,
deoareceacesteaar putea ziddrnici campaniilede a cultiva in tineret delicvenfa, dependenla,alcoolismul gi
promiscuitateasexual6"(II, rS).
Clutati
preocupdde viitorul tlrii gi
"liderii,carese
educati-iin credinla naturii animalicea omului. Aceasta trebuie si devindo concepliefoarte modernd.Ei trebuie deprinEi sI priveascl cu ochi rdi ideile, stridania
individuald. Ei trebuie inv51a1i,mai presusde orice, ci
salvareaomului se realizeazi doar prin adaptareacorespunzXtoare
la acestmediu. (...) Naliunile care au o
inaltd tinutd eticdsunt dificil de cucerit" (II, 8).
DupI cum vede{i, treptata degradarea societifii
occidentale, obsesia fa{d de posesiuni, pldcere, sex
(pornografie),violenti gi fleacuri nu esteintdmpldtoare
ori de naturd comerciali. Este o pregitire deliberatd
pentru distrugeregi tiranie.
RECI.AMELE DE I.A TELE\IIZOR
Corpora[iile au o agendi sociali subversivi
Nestlefolosegtedulciurile ca sd promovezepe piatd lesbianismul (sau viceversa)printr-o amdgitoaregi
social distructivl campaniede televiziune. Reclamala
batonul de ciocolatdaeratdestecel mai bun exemplu.

278

279

Doui tinere femei cu mind severd(in linutd mas_

culinl qi tunsurd bob) se afld la birou, in pauzade masi. Cu evidentealuzii la sexul oral, una o inva{i pe cea_
lalti cum sd lasebatonul de ciocolat[ aeratr id i se topeasci lent in gurd. Introduce batonul de ciocolatdin
gura prieteneisale.
,,fine-l pe limbi."
,,Numuqcadin el."
,,Simtibulele?",,Bulelesetopesc.',
Au o experienfI orgasmicd.,Ciocolati dltitoare
_
de plicere purd."
Scenaatrage,firesc, atenlia unui birbat netot. il
ignori, qi el trece mai departe.Iidrbatul esteredundant.
In acestmoment, NestlefinteEtecitre adolescente
cu o versiune revizuitd. Fetele sunt tinere gi feminine,
agacI mesajullesbianesteinci gi mai repro6abil.
Imaginati-vi cd aceasti reclamdaf fi fost diferiti.
Imaginati-vb cd un bdrbat chipegi-ar arita unei femei
atrdgdtoareproprietdgilesenzual-eale acestui baton de
ciocolati. Ea ar rogi, cu simlurile stArnite.
Imagina[i-vd ci o femeie neinteresanti ar sur_
prinde scena.Ar fi ignorati.
Nu mi fac avocatulutilizirii sexului pentru a ma_
nipula oamenii,dar ali prin! ideea.Reclameleae genut
lirea in fdrile occidentile a
LuAnd in consideraliefapesteformat din heterosexustructura social5
careestede naturd rr.t.ror"*iX ,Y.'"'"
Reclamade la Nesfleestetipici pentru zecide alte
reclame care ii ataci pe heteros-e*uaiiprin denigr"r."
bdrbalilor qi punereafemeilor intr-o lumind favoribild.

z8o

O TRECERE iN REVISTA
AALTOR RECI.AME
O reclam5,premiatl in anul 2oo2,la supeleHeiz,
incdlzibilela cuptorul cu microunde,debuteazdcu imaginea unui b[rbat care se rostogoleqtede pe o femeie
dupd ce au fbcut sex. Femeianesatisfdcut[ se duce in
bucdtirie, unde un cuptor cu microunde fusesesetat
pentru intervalul de timp de doud minute. Deschideuqa
cuptorului Ei iqi minAnci cu poftI supa. Mesajul este
evident:supa,nu blrbafii, sunt sursafericirii.
Acum inchipuili-vi aceastdreclami in carepartenerul de sex ar fi fost o alt[ femeie.Ar fi insemnat ,,intoleranlI" gi ,,uri". (Drepturile omului sunt aplicateselectiv in Noua Ordine Mondiall.)
Studiile intreprinse in invltimAntul superiorcare
sunt consacrateacestui domeniu comportd anumite
poncifuri. Se aduc plAngeri ci reclameleconsolideazd
rolurile tradilionale rAnduitefiecirui gen. De fapt, rolurile tradilionale rAnduite fiecdrui gen sunt metodic
subminate.Organizaliilede femei ar incepesi urle daci
femeilear fi portretizatein felul in caresunt portretizafi
blrbatii.
De pild[, existi o reclamdla sosulAlfredo, in care
un tati preparl o sup[.
Fetila lui de ro ani il tot sAcAie:"Eqti sigur cd
mamanu estesupdrat[ pe tine?"
El insisti sd nege,insX finalmente intrebareaei il
afecteazi.
-A spusceva?",intreabl el timid.
Acest bdrbat este clar abuzat. Imaginali-vl cazul
in care o reclami ar fi infHliqat o femeie care trXieqte
intr-o stare de permanentdteamb fali de dezlinfuirea
mAnioasi a solului ei. Imaginali-vd cd fiica ei i-ar tot
repeta intruna: ,,Egtisigurd ci tata nu este supdrat pe
tine?"

z8r

,,.{ spusceva?"

O reclamd la mAncareagata preparatd marca

Swansonil lipseEtepe tati de toice inseamndmasculi_
nitateasa.
Mama, care are seruiciu, cere un castron ^tU"-"
pe care
sd il poatd mAncape fugd.
- Swansone pe fazd.
pleacdrepedela lucru.l
.
-Copiii vor cevade mAncaredupl terminarea orelor. swanson e pe fazi. [copiii fericiii sarmreazdg"rl"rea.]

Bruce Miller, directorul de marketing al firmei

whiskas, a spuscd studiul realizatin randuico"rurn"torilor de companiea reliefat cd pisicile de{in
"";ili;r.
282

,+{m avut femei din grupul celor intervievate care au

spus:<Dacdsolul meu s-ar fi purtat astfel,nu l--aqfi suportat. Insd pisica mea o face,gi chiar pentru astao iubescn."
Cu alte cuvinte, femeile conducrela{ia dintre birbat qi femeie.,,Doarpisicilepot fi bdrbati."
GENERAL MOTORS
Aii vizut reclamaaceastaaparfinAndfirmei General Motors? TAnirul trebuie sd alergedupl prietena sa
doulzeci de etaje pentru dreptul de a conduceprimul
magina!Ori ceain care femeiaii porunceqtebdrbatului
si coboaredin maqini dupi ce el faceo remarcdcu priMesaj:femeileii fac praf pe bdrbali.
vire la ,,qoferi1e".
Reclama la Cadillac din anul zooT (intitulatd
,,KhaEs")ii infhligeazdpe nigte birbati agitAndu-seca
niEte qoricei in momentul apariliei la birou a pisicii-qefe. Pe refrenul melodiei Here Comes Success,o
tAndri femeie inainteazd cu incredere de-a lungul culoarului, intimidAndu-i pe tinerii trAntori care se afld in
birouri in diferite stadii de trAnddvie.
intr-un birou, un bdrbat se miroasela subsuoari.
Un altul executi Thai Chi. Altul iqi di jos picioarelede
pe birou. Altul minAncd. ahul igi lasd miinile in jos in
semn de supunere.Nu o poli impresionain niciun fel.
Este intangibil[. in timp ce diverse minoritlli au fost
inclusein reclamd,nu mai existi nicio altd femeieprintre aceqtitrAntori.
TAndrase gdsegtein lift impreund cu un colegde
serviciu.CAndeaii spune:"Buni, Chris",stiloul din buzunar improagcdcerneall, sugerAndcI el nu a putut si
iqi controlezeexcitalia.EjaculareprematurX= impoten-

F.
283

Zeila observXEi zAmbeqteironic. in urmitoarea

scend,ea pleacdla volanul Cadillac-uluiei. Se gAndeEte
la Chris qi rAde triumfhtor. Nu e de ajuns cd are ,succes"; satisfactiacea mare este cd qi-l etaleazdautoritar
inaintea blrbatilor.
Mesajul care apare pe ecran este: ,Bucuri-te de
scaunul goferului".Apoi apare emblemaCadillaccu un
alt mesaj:
Libertate qi Cdutarea[Succesului]".
"Viati,
insl unde se duce?Acasd,intr-un apartamentpustiu?
Cebirbat s-ar intelegecu ea?
Aceastdreclamddemonstreaz6,ci,investireafemeii cu putere inseamndde fapt umilirea gi devirilizarea
bdrba{ilor, astfel incAt ei si acceptesubjugareafall de
Noua Ordine Mondiald.

pentru a intra in graliile acestorf:*:i asexuate,inacce!iUit., dumnezeiEgti.Aceste atitudini pot impiedica

funclionareaslnitoasl a unei relalii.
Un cititor remarca faptul c[ agenda politici a
fimei NestlesenumeEte,,UN GlobalCompact"'El scrie:
corpo,,DacIcinevacerceteaz[site-urile celor mai mari
valorile
9i polii:utii i"ta"ge din prima cd ele igi extrag
surs[".
ticile din aceeaEi
Permanenta supradimensionarea calitdtilor f9disfunctie
meilor qi discreditareabdrbatibl cauzeazd,
pe
se*uaU,'"aredistrugefamilia gi ii face birbati impotenli' din punct de vederepolitic. .
Nesltleeste lider in ingineria social[ a elitelor ce
plinuiesc sd produci o rasdde sclavi'

nAznorur,PslHot,ocrc
AL FIRMEI NESTLE
Gigantul alimentar de origine elve[iani, cu vAnzdri anualede peste6o miliarde de dolari, promoveazd
disfunc[ia sexualXdin motive deopotrivl comercialeqi
politice.
Femeiledisfunctionaleinfulecd lacom bomboane.
CAndinstinctele gi dorin[ele naturale sunt frustrate, ele
se repedpasintins spre ciocolati.
Intr-o a treia reclamd Nestle, de data aceastala
Kit Kat Chunkies, doi tineri pierde-vard mediteazi la
problema urmitoare:
putem $ti c.6luim o pauzi
"Cum
de weme ce oricum nu facem nimic?" MAncAndKit Kat
Chunkies,desigur.
Acestereclameconfigureazdmodul in care tinerii
qi tinerele se percep unii pe ceilal$ gi interac[ioneazi.
Ele consolideazdsentimente de impotenli masculind,
de putere feminini, de independenli qi de
androginitate. Birbafii nici nu se pot injosi indeajuns
284

28s

SERTA,,SIMFONIA RO$rE"
Partes.intdi
Clanul Rothschild dirijeazd,,simfonia

Roqie"

Degi sund incredibil gi straniu, omenirea este,

intr-adevir, victima unei conspiralii diabolice.
Rdzboaiele,crizaeconomici qi genocideledin secoleletrecute nu au fost intAmplXtoareori inevitabile,ci
urmareaunui plan perfid.
Dovada gocanti a constituit-o un interogatoriu
din anul 1938al poliliei staliniste(NKVD),la carea fost
supusun fondator al Interna[ionaleiComuniste,Christian G. Rakovski,in vArstd de 6S de ani, care aveade
infruntat execuliapentru cd uneltise sX il rlstoarne pe
Stalin.
Transcrierealungl de 5o de pagini a interogatorului ce a fost intitulat ,,simfonia Roqie"nu era planificati a fi fhcutd publicd. Ea confirmd cX gruparea
Rothschild-Illuminati a pldnuit sI se foloseasci de comunism pentru a pune bazeleunei dictaturi a celor superbogati.
Acesta este, probabil, documentul politic cel mai
incendiar din istoria moderni. El dezviluie faptul cd
societateaIlluminati l-a creatpe Hitler qi apoi a cdutat
si il distrug5, precum qi motivul pentru care Stalin a
fhcutun pact cu Hitler in 1939.
Christian Rakovski era un vechi cunoscdtordin
interior al comunismului.NdscAndu-se
in 1873,cu numele real de Haim Rakover, el a studiat Medicina in
Franta, inainte de a deveni revolufionar.A fost conducltorul unui grup terorist care i-a atacatpe oficialii guvernului.
286

in r9r9, Lenin l-a pus in frunteaguvernuluisovietic ucrainean.ln timpul Rlzboiului Civil a menlinut cu
succesteritoriul de partea victoriei bolgevicilor. Stalin
l-a numit ambasadoral Rusieila Parisin 1925.
Rakovski aparfinea puternicei facliuni trotkiste
care ascultade ordinile clanului Rothschild. Mulli dintre ei au fost impugcali in t997, in timpul epurlrii Partidului Comunistcomandatede Stalin.
INTEROGATORIUL DE I-A
I0'[TF.ZTJLNOPTTT
Aqadar, circumstan[ele interogatoriului de la
miezul noplii din z6 ianuarie 1938 au fost deosebitde
dramatice.Cear fi putut spuneRakovskica sd iqi salvezeviata?
Rakovskipare si foloseascl tactica ,,induceriiin
eroare prin mirturisirea adevXrului".El cAqtigl increderea revelAndadevlrul, omilAnd insl in acelaqitimp

to-Comunisti".
El confirmd ci ,,miqcarearevolufionari" a fost
creat[ pretinzAndci slujegteidealurilor morale 9i colective ale omenirii pentru a cAqtigasprijin. Scopul real,
ins[, era acela de a dezbina societatea,de a submina
autoritateaimpdmAntenit[ qi de a pune bazeledomniei
totalitare.
,,Revolulie"inseamnl, de fapt, ,,rlsturnarea" civiliza[iei occidentale.
,,CreEtinismuleste singurul nostru inamic adevlrat, dat fiind ci toate fenomenelepolitice 9i economice
287

ale_
statelorburghezesunt integralcreafiilesale",spune
Rakovski(Griffin, p. 264).
Paceaeste ,,contrarevolu{ionari",de weme ce
rdzboiulestecel ce paveazdcaleacitre revolulie.
Rakovski,a cdrui limbd a fost dezlegati printr-un
drog blAnd pus in bdutura sa, face referire la illumina{i
cala ,,ei"ori ,,lor".
El sus[inecd ,,Illuminati"esteo societatemasonicd secretd, dedicatd cauzei comunismului. in mod
simptomatic,fondatorul ei, Adam Weishaupt,i-a dat
numelesub inspiralia,celeide-adouaconspirafiia acelui veac,gnosticismul".
CIIM A IE$IT r_A IyEAI-A
ACEASTA PALPITANTA REI-ATARE
Achetatorul era unul dintre cei mai inteligen{i
agen{i ai lui Stalin, Gabriel Kusmin, cunoscutsub numelede,,Gabriel".
in afard de el gi de un tehnician de sunet ce stdtea
ascuns, mai era prezent un anume doctor Iosif
Landovski.
Racolat de NKVD pentru a ajuta la ,,dezlegarea
limbilor_delinu{ilor", dr. Landovski era dezgustit de
multitudinea de torturi la careasistase.
Interogarealui Rakovskia fost insl cordiald. Dr.
Landovskise indoieqteci aceaslab[ substanldeuforicd
carei-a fost pusi in bluturi lui Rakovskia avut o mare
contribu{ie.
Interogatoriul, care s-a desfhquratin francezi, a
_
durat de la miezul nop{ii p6nd la ora 7. Dupd aceasta,
Kusmin i-a ordonat lui tandovski sd il traducd in rusl
gi sdfacddoui copii.
Con[inutul era atAt de nducitor, incAt Landovskia
ftcut qi pentru el in plus o copiela indigo. ,,Nuimi pare
288

riu ci am avut curajulsi fac aceasta",a scrisel. (Bolqevicii il uciseseripe tatll lui, colonelin armatataristd, in
timpul revolutieidin r9r7.)
Un voluntar spaniol fascista g[sit mai tArziu manuscrisulpe trupul neinsuflelit al lui Landovski,intr-un
adipost de pe frontul din Petrograd,in timpul celui
de-al Doilea rlzboi mondial. L-a adusin Spania,unde a
fost publicat ca Sinfoniaen RojoMayo,in t949.
Peter Myers a pus textul SimfonieiRogii pe internet:
myers/red-symphony/h
http :// users.cyberone.com.au/
tml.
intreaga transcrierea fost publicati in englezi in
anul 1968,sub titlul SimfoniaRogie:radiografia ReuoIuSiei.O puteli glsi inAlpatrulea Reichal celor bogafi,
(1988) a lui Des Griffin. Vd recomandaceastl carte, ca
de altfel toate lucrdrile pe care acestom deosebitle-a
scris.
DEZVALTIIRI
Rakovskiii oferl anchetatoruluio uluitoare perspectivd din interior a istoriei moderne pentru a demonstraci cei careil patroneazl controleazi lumea.
,,Banii sunt fundamentul puterii", spune
Rakovski,qi clanul Rothschildii fabricd gratie sistemului bancar.
,,MiqcarearevolulionarI" a fost o incercare a lui
Meyer Rothschild qi a aliatilor sdi de a-qi proteja qi extinde monopolul, intemeind o Noud Ordine Mondiali
totalita16.
Conformspuselorlui Rakovski,,membrii familiei
Rothschildnu erau simpli trezorieri, ci gefii acelui prim
comunism secret. (...) Marx gi conducltorii cei mai
mari ai PrimeiInternafionale(...) eraucontrolatide Ba289

ronul Lionel Rothschild(r8o8-r828), al cdrui portret

revolutionara fost fhcut de Disraeli,premierul englez,
qi ne-a parvenit qi nouX (in romanul lui Disraeli,
Coningsby)".
Fiul lui Lionel, Nathaniel(r84o-r9r5), trebuia sI
rdstoarnedinastiacreqtini a Romanovilor.Prin agen{ii
sii, Jacob Schiff qi fra{ii Warburg, el a finanfat ambele
p54i ale Rdzboiuluiruso-japonez,precumEi insureclia
neizbutitdde la Moscovadin 19oS.Apoi, el a instigat
primul rlzboi mondial gi a finanfat Revoluliabolqevicd
din r9r7. Rakovskiafirmd c[ el personala fost implicat
in transferulfondurilor la Stockholm.
Miqcareaori asocia[ia muncitoreasci eweiascda
fost instrumentul lui Rothschild.,,FacliuneasecretX"a
asocialieis-a infiltrat in toate partidele socialistedin
Rusia qi s-a aflat la conducereaRevoluliei Ruse.Alexander Kerenski, primul ministru menqevic,a fost un
membrusecretal acesteia.
Leon Trotki trebuia si devini conducltorul Uniunii Sovietice.Tro{ki, evreude neam,era insurat cu fiica
unuia dintre cei mai apropialiasocialiai lui Rothschild,
bancherul Awam Jivotovski, gi deveniseastfel parte a
,,clanului".
Din nefericire, comuniqtii ,,nalionaliqti"ca Lenin
(un sfert eweu) s-aupusin cale.Lenin l-a indepdrtatpe
Tro[ki gi a fhcut pace cu Germania (Tratatul de la
Litovsk,rgr8). Nu acestaera planul lui Rothschild.
Primul rizboi mondial trebuia sd ia sfArqitin felul
in carea fhcut-ocel de-al doilearizboi mondial.Rusia
trebuiasd invingi Germaniain r9r8 qi sI ajute ,,revolufionarii" locali si intemeieze,,republicapopularl".
Trolki a fost responsabilde un atentat de asasinare a lui Lcnin din r9r8, insd acestaa supravieluit.
CAndLenin a suferit un atac cerebralin tgzz, Trofki l-a
pus pe [,evin, doctorul evreual lui Lenin, sdil ucid5.
290

in acestmomentcrucial,neprevdzutuls-a produs.
Trotki s-a imbolnivit, ceeace i-a inlesnit lui Stalin preluarea puterii. in acest moment critic, trolkiqtii s-au
prefXcutcI il sprijind pe Stalin qi s-au infiltrat in regim
pentrual sabota.
Rakowskiil caracterizeazdpe Stalin ca ,,bonapartist", nalionalist, spre deosebirede comunigtii internalionaliEti ca Trotki.
,,El este un anihilator al revoluliei, nu ii slujeqte
cauzele,ci doar trage foloasede pe urma ei; el reprezintd vechiul imperialism rus, la fel cum'Napoleon s-a
identificatcu galii..."
STAVILIREA LUI STALIN
Pentru a-l controla pe Stalin, delinltorii finantelor internalionaleau fost obligali si il creezepe Hitler qi
partidul nazist. Rakowskiconfirmi cI finantatorii ewei
i-au suslinut pe naziEti,deqi Hitler nu a fost conqtient
de asta.
,,Un trimis special, Warburg [James Warburg],
s-a prezentatsub un alt nume, iar Hitler nu a recunosel a mintit
cut din cerasi fhceaparte.(...) De asemenea,

nerepentru S.A.qi S.S.qi finanlareaalegerilor..."

Din nefericirepentru bancheri, Hitler s-a dovedit
lipsit de maleabilitate.A inceput sd iqi tiplreascl pro-

297

beneficiulstatului. (...) Ve puteli imagina la ce s_arfi

ajuns (...) dacbar fi contaminatun ,rumd, de alte state
9i ar fi declanqatinceputul unei perioadede autarhie
(domnie absoluti, inlocuind-o p"u l"rr"nuriiorjf
"eu salecontrare_
DacS.pute!i,atunci imaginafi-vdfuncliile
volu{ionare."
Hitler a devenit o amenin[aremai mare decAt
Stalin,care nu se amestecase
in problemabanilor. ec_
tuala misiune a lui Rakovs
pe Stalin sd facd pact cu H
nealui Hitler cdtreApus.S
fiunile apusenesI se exterr
ca un alt front sdsedeschiddin R5sirit.
[Conform afirmaliilor lui Walter Kravitski, qeful
Agentiei de_Spionaj Militar Sovieticdin Europu, .u." u
trecut in tabdra dugmani qi a fost, ulterior, aiasinat in
r94r, stalin era hotirat sr facx un pact cu Hitler incd
din 1934.Nu avea.niciodorin{i si lupte impotriva na_
zigtilor. Esteposibil ca Rakovskiqi fininlatoiii lui si nu
fi gliut- aceasta?(Kravitski, Despre SeruiciulSecret aI
Iui Stalin,1939)l
Rakovskii-a indemnat pe ruqi sd foloseascdtacti_
n mirturisirea adevirului',.
ionezepe Hitler cu sincera
:ler nu trebuia sb bdnuiascl
rc5 un rizboi pe doul fron_
turi.
Lui Stalini s-a dat si aleagl.Dacdera de acordsi
imparti Poloniacu Hitler, Apuiul ar fi declar"t,arrli
loar-impotriva unui agresor-,Germania.OacI .;il;;
bancheriii-ar fi permis lui Hitler sd il dea
1", J" f" p*
tere.
Kusmin a cerut o confirmare de nivel inalt.
Rakovskii-a_s_pussd se intAlneascdcu Joseph Davies,
ambasadorulSUA la Moscova,frate fru".-'uror;i;
292

acelaqitimp un reprezentantal InternationaleiComuniste din administratia Roosevelt.

Cinevaa fost trimis la Davies,care a cbnfirmat cd
cAqtiga
mult" dacb Rakovskiar obline o amnistie,,s-ar
re. Pe z martie 1938,un puternic mesajradio cifrat a
fost trimis cXtreMoscova.din ambasadasa de la [ondra.
,,.{mnistiereaori pericolul nazist va creqte", se
spunea.Daviesa participat la judecatalui RakovskiEi a
dat salutul masonic.In aceeaqizi, pe rz martie 1938,
Hitler a intrat mlrqiluind in Austria.
Sentin[ade condamnarela moarte a lui Rakovski
a fost comutatX.Unii cred cd a trdit mai departesub un
alt nume.
Y ezi: http :/ /www. acts1711.com/ red_symphony.
htm. O altd sursXspunecd ar fi fost impuEcat:
RUSRako
http ://www.spartacus.schoolnet.co.uk/
vski.htm.
Negocierilesecretecu Hitler au inceput. Rezultatul a fost pactul Ribbentrop-Molotov,semnatin august
1939,Iadoar o slptdmAndinainteainvazieiPoloniei.
Interogatoriul pare si fi ajutat la crearea unui
acordintre Stalin qi societateaIlluminati.
RUSIA SE ZBATE TN STNANSOAREA
CI-ANTILTII ROTHSCHILD
Europa qi StateleUnite, cu mult inainte, cedaserd
in fala controlului illuminalilor Rothschild. tn Rusia
mai sunt incl vizibile cevazvArcoliride dinaintea mortii.
Recent, Vladimir Putin l-a arestat pe Mihail
Kordordovski,geful celei mai mari companii petroliere,
Yukos,qi,,celmai bogatom din Rusia".
293

Putin a anun{atci Rusiava preluacelerz miliar_

de de dolari reprezentandz6% d'in particip"r"r."--L
companiapetrolierl, una din multeleacti"" praa"tu i"
perioadareorganizirii comunismului.u ts
in;;;t.
Apoi afldm^cd ac{iunile fuseserl a"1"
"rr'itr..ut.-L
nimeni altul decat bancherul Jacob nrtrr".crrila, pri"tr-un ,,aranjamentanterior necunoscut,',
specialffi",
asemeneacircumstan{e.Cei doi se cunoscuserd
de
mult, prin ,,dragosteacomunl pentru arti,,.
(http://washingtontimes.com/world/zoo3
11o2_1
rr4oo-g72or.htm)
Rakovskii-a spus lui Kusmin cd illuminafii nu iqi
asumd
.pozitii politice ori financiare. Ei rolor"rc ,,int"imediari".,,Bancheriigi poriticieniisunt aour o"-unia"
paie (...), chiar daci ocupi pozilii inalte qi
dil;"p;
autorii planurilor careseintr-eprind...
Evident, Kodordovsk
tru Rothschild. Ia fel sur
KissingerEi Ariel Sharon. t
triva lui Putin. perle, arhit
cerut excludereaRusieidin ,,Grupulcelor Opt,,.Sharon
gi-a exprimat grija cu privire lu ,purr""utarea
oameni_
ror oe ataceriewei". Kodordovskiesteeweu, la fel
ca gi
Kukes, succesorulsiu. Ia fel ca qi p"rfrii fiJ_
Lt:::
srnger.
O cauzda antisemitisr

ire a lui Dumnezeu,a fost

:jdie. De la soldatul ameri_
I la plititorul de taxe care
rntemcu to{ii niqtepioni.
294

Partea a doua
Exterminat! Revela[ia finali a francmasoneriei
Francmasonii,,trebuiesI moard in revolutia care
a fost declanqati prin cooperarealor", conform spuselor lui C.G.Rakovski,unul dintre fondatorii InternationaleiComuniste.
secretal masonerieiestesinuciderea
,,.A.deviratul
francmasonerieica organizatie gi sinuciderea fizici, a
fiecdruimasonimportant."
Aceasti dezvlluire provine din interogatoriul
efectuat de polifia stalinistl in 1938, intitulat ulterior
Simfonia Rogie (tranbcrisdin Des Griffin, Al patrulea
ReichaI celorbogaSi,p.2S4.
,,Estelimpede cd eu gtiu aceastanu ca francmason, ci ca unul care le apar[in <<Lor>>
filluminalilor]",
spune Rakovski, coleg de-al lui Leon Trotki, arestat
pentru ci a complotatimpotriva lui Stalin.
P ROTOCOAL E LE i T,I.WIN YU NOR SI ONU LUI

$r srMFoNrARo$rE

Francmasoneriaeste cea mai mare societatesecretd din lume, cu pestecinci milioane de membri, din
care trei milioane in SUA. Esteesentialdin conspira[ia
totalitari. in ProtocoaleleinfelepSilo Sionului,autorul
(care,in opinia mea,esteLionel Rothschild)scrie:
,,Masonerianon-eweilor serveqteorbeqte ca o
acoperirea noastri qi a intenliilor noastre,insi planul
de acfiune a for[ei noastre,ba chiar qi locul reqedinfei
salevor rdmAnepentru intregul popor un mister desivArqit.(...) Cinesauce ar puteardsturnao forfi invizibild?" (ProtocolulaI patrulea).
Din nou, se scrie: ,,Vomcrea qi vom inmulli lojile
masonice,(...) vom absorbiin ele pe toti cei care pot
295

Ca gi masonii, Ei alli aspiranli la cursurile de specializare intr-ale utopiei umaniste (neoconservatori,

liberali, sionigti, activiqti gay $i feminiqti) s-ar putea si
aibl o surprizd nepldcuti. Ar putea fi azvArlili cAt colo
dupd cele vor fi slujit scopului,,lor".
crNE SIINT,,Er'?
CAndanchetatorulil preseazipe Rakovskisd numeascdpersoanelede seamd ale societ5fii Illuminati,
Rakovski este sigur doar de doi membri, care acum
sunt decedali:Walter Rathenau,ministrul de externeal
Republicii Weimar, gi Lionel Rothschild.El ii spune cd

torii; apoi Baruch, Frankfurter, Altschul, Cohen, Benjamin, Strauss, Steinhardt, Blom, Rosenman, Lipqmann, Lehman, Dreifus, Lamont, Rothschild, [,ord,
Mandel, Morgenthau, Ezekiel, Laski.... oricare dintre
numelepe carele-am enumerat,chiar ale unora carenu
le apar[in ,.lorrr, intotdeauna pot duce citre ,.eit in
weo chestiunede ordin inalt." LdsAndu-lebancherilor
privilegiul de a creabanii, noi am creat un vampir vegnic nesltul. Dacda[i puteafabricabani, numai inchipui1i-vdce mareispiti a[i aveasd posedaliabsoluttotul!
REVOLUTIA SITB ACOPERIRE
Rakovskise referd la Falimentul qi Marea Cnzd
din r9z9 ca la o ,,revolu[ieamericani". A fost deliberat
296

297

Pa;rteaatveis.
Bancherii de la centru vor controlul totalitar
,,Rdzboiulimpotriva terorismului" este o viclenie
de-a bancherilor de la centru pentru a controla fiecare
al vietii noastre.
aspect
^
UitAndu-md recent prin Simfonia Rogie,am fost
gocat sI citesc o afirmalie a unui individ din interior
cum ci bancherii nu sunt satisfhculicu bogdlia infinit[,
ci ei vor putereainfinit[.
Raia umani esteprimejduiti de intereseleprivate

Rakover,a primit sentinla de condamnarela moarte in

timpul epuririi facliunii trolkiste a partidului, comandate de StaHn.Leon Trofki a scris in autobiografiasa,
Viala mea: ,,ChristianG. Rakovski (...) a juca.t-un rol
activ in lucririle interne a patru partide socialiste bulgar, rus, francezEi romAn - pentru a deveni, final-"nte, unul dintre conducbtorii Federaliei Sovietice,
un fondator al Interna[ionalei Comuniste,preqedinteal
Sovietului Comisarilor Poporului Ucrainean qi reprezentantuldiplomatic sovieticin Anglia gi Fran!a..."
Rakovlki a incercat sI iqi convingd anchetatorul
c[ Stalin ar trebui sXcooperezecu bancherii care ,,sunt

tine".
Ei au creatun stat comunist,ca o ,,maqindriea puterii totale", fhrd precedentin istorie. in trecut, grafie
multor factori, ,,eia intotdeauna loc pentru libertatea
298

299

CAt despre francmasonerie,,,fiecareorganizatie

masonicl se str[duieqte s[ creezetoate condi$ile nece-

clmltarii alunecoqi ca sd facl come4 cu bani s-au

transformat acum in temple, care stau fblos la fiecare
coll al marilor noastreorage,cu colonadelelor pdgdle,
iar mullimile seduc acolo...cu zel,la zeulbanului,sI igi

cunoscuteweodati.
Nu este bizar cd Marx nu menlioneazl niciodat[

nu imp6ralii, erau arbitrii, st[pAnii pdcii Ei ai rdzboiului. Sunteli in stare s[ vd imaginati consecinta unur
300

301

asemenea
fapt de importan!5cosmicx?Nu are rdzboiul
deja o funcfie revolullonard?De atunci, fiecare.erioi u
insemnatun pasuriaqcXtrecomunism.
DupI uciderea lui Walter Rathenau (membru
Illuminati_giministru de externeal Republicii weirrrar)
in tgzz, illuminafii au conferit pozilii politice qi n"""1
ciarenumai intermedia_rilor,
.prri" Itaktwski.,,E;;;t,
persoanelorcareerau.deinc-redere
gi loiali, fapt ce pu_
tea fi garantat prin mii de feluri; u.tf.l, ." poui" rfi,-';
cd acei bancheri politicieni [din funcliile publicej
.9i_
sunt doar oameni
de.paie... chiar dacd o"rrpe'po;ifli
foarte inalte Ei apar drept autorii planurilor
.uii
intreprinse."
""r"
in 1938,Rakovskia enumerattrei motive cu pri_
.
vire la inevitabilitateacelui de-aldoileardzboi-ondid.
Primul.era.faptul cd Hitler incepusesi iqi tiper""r"e
proprii bani. ,'.A.cesta
esteun lucru foarte giav. intr-atat
d" gl3y, incAt.depiseqteto{i ceilalli fa"t6.i *;i
rfii"'--esenlialigi duri ai na{ional-socialismului.',
In al doilear6nd, ,,na{ionalismuldeplin dezvoltat
din Europa
-Apuseandconstituie un ol.t""oi-p";il
marxism (...), necesitateade a distruge nationa^lismul
estein sineo cauzdsuficientd
pentru u"a""ta.rgu;;;;:
boi in^Europa".
.Intr-un final, comunismulnu poatetriumfa dacd
nu nimiceqte,,creqtinismulincd viu;'. El face uluri" iu
dateazdde la naqterealui
a ,,primavictorie par[iald,,,
atea. Aceastasugereazd,c6,

,,De rapt,_creqtinismur lXji?"-,"

adevirat, dat fiind cd toate"#iliikiiT.l

fenomenelepolitice qi eco_
nomiceale statelorburghezesunt integraicrealiileJL.
Cregtinismul,de weme ce control.u* irrdilridul, este
capabil sd zdrobeasciproiectul revolulionar al rtut"iui
neutruori ateist."
302

Acum, bancherii centrali promoveazl cel de-al

treilea rdzboi mondial, de pildi in Aocnirea ciuilizafiilor. inlocuili mai suscreEtinismulcu islamul.
CONCLUZIE
Credin{elenoastretrebuie sI se conformezeadev[rului, qi nu invers. Dupi cAtese pare, adevdruleste
acelacd o micd clicl formatd din familiile de bancheri
evrei gi din alialii lor non-ewei din familiile din fruntea
@rilor Europei qi Americii au uzurpat controlul creirii
banilor qi, prin aceasta,au deturnat destinul intregii
omeniri.
Oligarhiafinanciari mondiali deline gi controleazd.celemai mari corporalii din lume, structuri media,
agenlii de spionaj, societdli secrete,universitIli, politicieni,fundalii, think tank-uri qi ONG-uri.Separec[ tot
eadomindEicrima organizat5.
Evenimentulde la u septembrie,rizboiul impotriva terorismului Ei rizboiul impotriva Irakului sunt
parte a unui procesprin careaceasti oligarhie financiar[ mondiall iqi sporeEtebog5lia qi controlul. Jinta final5 estefondareaunui stat polilienescmondial, in care
maselesd fie deposedatede bogi{ia, de libertatea qi,
posibil, de vietile lor.
Neoconservatoriisunt de fapt neocomuniqti.Ei
pericliteazi securitateafratilor lor ewei (ca qi pe cea a
tuturor americanilor) prin maginaliile lor rluvoitoare.
Evreii ar trebui si imi urmezeexemplulgi sI ii repudieze.
Oligarhiavreaca noi sdo percepemca pe o ,,chestiune evreiascd".in acestmod, vina ar puteafi abitutd
cltre evreii nevinovati,pentru ca mai apoi tot ei sI cataloghezereaclianegativi ca ,,urd"gi ,,prejudecati".Problema rezidd mai cu seami in faptul creirii banilor
(credit),carea dus la o incredibil[ concentrarea bog6liei gi puterii in mdinilecAtorvaoameni.
303

Aproapeoricine a cunoscut,,succesul"
in societate, fie el evreu ori nu, trebuie, de voie ori de nevoie,sd
colaboreze.cu
oligarhiafinanciari mondiald.Instituliile
noastrereligioase,culturale gi politice au fost subminate._Aceastaexplici falsa calitate a vielii socialedin Occident.
Sd ne amintim ce a spusHristos: Dumnezeueste
iubire. Dumnezeuestemai puternicdecAtforfa satanici
ce {ine lumea in robie. insd voia Lui nu poatefi impliniti dacdoamenii nu sefac lucrltori ai ei.
Oricarear fi preful, mai mult ne va costadacdnu
facem nimic. Belqugulde care ne bucurdm acum este
parte a unui vechi complot de a momi qi inrobi omenirea.

30.4

EPILOG
Ce se poate face?
Triim intr-o epocl decadentlcarevrea solutii facile. Nu ai cum sd repari rapid o asemeneadezordine'
Oameniibogatiqi puternici submineazdrasaumanl de
'a
3oo de ani lncoic-e. Clica satanicd bancherilor de la
genetreptat ne degradeazi9i ne colonizea15...ln
;;t;
ral vorbind, ,,lideriit nogtri sunt complici la inrobirea
noastrl. Oamenii care sunt promovali in domeniul cultural, politic qi al big business-uluisunt in cel mai rlu
caz niEtetrdditori criminali qi pervergi,iar in cel mai
bun caz nigte oportuniEti 9i ndtlrdi. Prezentanoastrd
prosperitateare-rolul de a ne face sd ne complicem in
iceasti stareqi de a devenidocili.
Aceastaesteo bdtilie dus[ pentru mintea qi sufletul omenirii. Liniile frontului le constituie familia, rasa,
religia gi naliunea.TrebuiesI ne educlm familiile, prieteni-i qi vecinii. Concetilenii noqtri sunt oameni bine-intenlionali, care au fost amigili. Ei reprezintl un
uriaE adormit care trebuie sI fie trezit. Si ne aplrdm
ideniitatea colectivi qi sI ne impotrivim tiraniei prin
toate mijloacelelegale.Dac6 ei vor incerca s5 interzica
adevirui (de exernplu,prin etichetareaca ,,discursinstigator la uri"), si ii sfidlm. Adevirul estetot ceeace
coiteaz[; adevlrul este singurul lucru care ne va salva'
Luciferienii sunt dependenli de inqelare. Evenimentul
de la rr septembriei-a demascat.Milioane de oameni
au aflat teiibila realitate.OameniicurajoEiies in fat6'
iEi fac apariliadezertori.PAndla urmd, noi avemo miq;
care de protest pe care nu o sponsorizeazielitele. PAni
la urm[, va exiJta un val de proteste care ii va face pe
duEmaniilui Dumnezeugi ai omului si deainapoi' Fiecaredintre noi are un dar deosebit.Jucali-vl rolul'
305

Anexe:
BARBATIICU SUCCESI.A,FEMEI
Caintr-o zicerezencu tAlc,birbalii careau succes
la femei nu au nevoiede ele qi nu gi ie doresc.Nu se
prefac.Pur Eisimplu nu au nevoiede eleqi nu le doresc.
Testafi inversul acesteiformuldri. Sunt femeile
atrasede bdrbalii carele adord?poatedoar pe termen
scurt.InsI, in ultimd instanli, femeile.ru rrorie fie idealizate.-Vorsdfie perceputegi iubite pentru ceeacesunt
ele de fapt. O femeiehdevdrati esteprin natura ei intrucAtvapasivd.Ea_ndddjduieqte
c[ sopl ei ii va umple
ASadar,nici pe departenu rAvneEteca
"i3f_{g_.e19.
felul LUI si il constituiepropria ei persoand.
AceastdgAndireinleleapt[ mi-am insuEit_omult
preatardiv pentru a-mi puteaservidrept cdlluzl in viatq.J" pofida faptului cd nu mi-a lipsit nici istetimeasi
nici o oarecaredozdde succes,milam irosit vihla sen_
timentald pozAndi-n postura disperatului care se injo_
seqtecergind.Am fost programatde mass-mediagi de
sistemul educalionalsi considersexul qi dragostea_
dar mai cu seamdsexul - ca pe niqte condilii"absolut
necesaredezvoltdriimele personale-Am fost invdlat cd
acesteaerau celemai prelioaseexperienlepe carevia{a
le are de oferit. cu alte cuvinte,am fost ut.u. i.rt.-o religie secularioculti caregravitain jurul... femeii.
Egecprogramat
. .Prinprogramareasa, ,,ocultura,,atotstdpAnitoare
a tintit cdtrerealizareaegeculuivielii mele.M-a invl{at
sd idealizezfemeileatrrgdtoare,sd mr inchin inaintLa
,,aureilor de zei1e",sd am nevoieca ele sd mi defineas_
ci in personalitateamea. in acelaqitimp, femeile au
306

fost programate s[ creadd cd ele sunt mai specialeEi

mai importantedecAtsunt de fapt. in dinamicaheterosexualitdlii, femeileiEi investescso{ii cu putere prin cedareaputerii lor lumegtiEi primireain schimba puterii
masculine,exprimatdsub forma iubirii. (Bdrbatii vor
putere;femeitevor dragoste.)ins6, fhrl sI fie congtiente de acestfapt, femeile au fost ghidate sd tAnjeascidupi putereqi si-i efeminezepe birba{i.
Femeileatrigltoare sunt arareori infhliqate intr-o
lumind proast[ in filme ori la televizor.Din contri, regula este urmltoarea: forfa de seduclie echivaleazhcu
superioritateamoral[. Daci weo persoandlipsiti de
farmec este casti, sunt mari qanseca aceasta- birbat
ori femeie- si fie maleficd.Nu-i delocde mirare cd am
alergatdupl himere.Nu-i de mirare cd mariajelemele
s-aucl5dit pe amdgiri.
Haide[i s[ analizdmaceast[chestiuneintr-un cadru mai extins Ei vom constatac[ lumea modernd nu
qi-apropuss[ lucrezeconformlelurilor supremes[dite
in noi de cdtre misteriosulCreatoral intregului univers.
inadins ignord inerentelelegi naturaleqi morale carene
asigurdo dezvoltareslnitoas[. Mai degrabd,societatea
modernl este focalizatl pe satisfacereallcomiei unui
grup de psihopali. Sefaceuz de ingelSciuneqi popularitate nejustificatl pentru a-l trdda pe om gi a-L trdda pe
Dumnezeu.O puteresatanicl extremde bine organizatd, illuminalii, vor si suprime orice fel de idee a existenlei unui plan divin gi a unei alcltuiri universale.Vor sl
scadXnivelul moral Ei s[ degradezerasaumand pentru
a ne coloniza.Eise aflI inddritul imperialismuluioccidental,care acum,odati cu Noua Ordine Mondial5,se
intoarceimpotrivanoastri.
Ei se folosescde sex ca sI distragdoameniide la
maqinaliilelor. Sexulesteo funclie de reproducere.Este inzestratcu o oarecareaurdfeericl qi stringen{i pentru a existasiguranfaproduceriisale.in locul unei scur307

Bdrbafii cu succeslafemei
weme cAt iubirea, chiar qi ceamai pldpAn,,.A.tAta
dI, a blrbatului fatl de femeienu estedistrusd,mintea
vileluacestuiaesteca prinsi in niqtec5tuqe,asemenea
lui caresugede la mamasa."(Buddha)
in tinereteamea am fost la un moment dat cuprins de un zel religiosEi m-am gAnditsd mi fac monah. Am renunlat insd la acestgAnd,socotind cd eram
ca un fel de hamburgerrumenit doar pe o parte. AtAta
weme cAttAnjeamdupXiubireafemeii qi dupd sex,nu
puteam fi tocmai pregitit pentru un asemeneapas.
Acum am ajuns la 59 de ani gi am o cdsniciefericitl,
dupi alte trei ratate. AvAndla activ nenumdrateore de
amor qi analizAndcu sArguin{i femeia, pot spune cu
siguranld ci sexulEi aventurile romantice sunt in mare
parte o chestiunece line de hormoni qi de programare
mentali. Bdrba{ii nu au nevoiede femei ca si se implineascl pe plan spiritual. Au nevoiede ele doar ca sd iqi
deaseamaci de fapt nu au nevoiede ele.
Iubirea estesentimentul care creEteodatd cu trecereatimpului atunci cAndun blrbat qi o femeiese intovlr5gescin duh de incredere,inlelegeregi sprijin reciproc. Orice alt fel de iubire esteadoratie,iar pe aceasta secadesd I-o dlm numai lui Dumnezeu.
implinirea pentru un bdrbat vine din descoperirea
scopului pentru care a fost creat qi din atingerealui.
Dumnezeua rAnduit fiecirui b[rbat o misiune. Un birbat devinebdrbat in clipa in careincepe sd creaddin el
insuqi gi nu pune mai presusde el niciun alt bdrbat gi
nicio femeie.Acest gen de bdrbat nu are nevoie de femei decAtpentru a-l ajuta sd-qiduci misiuneala indeplinire. Acestaestebdrbatul adevirat pe care o femeie
adevdratl gi-l doreqteallturi.

308

309

,,SENTIMENTULDE POSESIUNE"
ESTEPARTEA CASATORIEI
Recent,so{ia mea m-a intrebat de ce o iubesc.in
loc de a enumera splendideleei calitdli, am rispuns
simplu qi onest:,,Deoarece
imi aparfii".
Cu riscul de a fi politic incorect,voi afirma cd ceintelectului etc.
Atmosferain carene ducem zileleesteins[ nocivi
grad de posesieSiputere. (Uau! Casdvezi!)
$i mai cred cd multe femei nutresc in inima lor
dorinla complementard,
anumeaceeade a ,,apar[ine"in
intregime so{ului lor.

poatecontinua...
Femeilor, daci suntefi ahtiate dupi independen-

CAndmeditezla cdsniciamea,ceamai mare multumire izv-ordgtedin simplul fapt ci solia mea este ,,a
mea". Le facepe restul femeilor sd fie redundant".ttu

t6rAtali unul impotriva celuilalt.

SexandThe CitY

Origineaacestui,,sentiment
de posesiune"estecAt
se poate de reall gi de logicd. Bdrba[ii simt nevoia si
,posedepAntecele"so{iilor lor, pentru a se asiguracd
310

311

noastrene sunt sufletele-pereche,

iar tipii nu sunt decAt
niqtefiin{e cu caresd ne distrdm".

oorta in acestfel. Aidoma, unui bdrbat ii estepestepoaie sd nutreasci dragostefalx de o femeiecareil infruntd
permanent.
Sexulestesimbolul sacrual poseddriiheterosexuale, al intimit[tii qi exclusivit5lii. Cu cAt o femeie a-parcu
line mai multor bnrbali din punct de vederesexual,
adevdrat
cu
atAtscadqanseleca ea sd aparfinl vreodatd
unuia singur.
Nu 6stedeloco coincidenldfaptul cd producdtorul
serialului Sexand the City, Darren Starr, estehomosexual. Eu am definit homosexualitateaca pe ,,incapacitatea de a realiza o legdtur[ permanent[ cu un membru
de sex opus, cauzati de confuzia cu p-rivirela -propria
identitate sexuall, rezultand de aici fixalia infantill".
Heterosexualiisunt supuqiingineriei socialepentru a se
incadra acesteicaracterizdri.
A posedain mod inteligent

gaj.eze.intr-o
relalie gi sd se mlrit-e,qi, prin urmare,suferd din cauzafixa[iei infantile. insd, pe tot parcursul
aventurilor lor, se consoleazduna pe iealalti in jurul
3L2

313

Dar sdfii cu bigare de seami sd nu te aventureziin cdutareapropriei tale clone.in plus, sd preluieqtiviziunea
ei asupralumii gi sdte bucuride difer-entele
dintre voi.
Primescscrisori de la bdrbati care se plAngci fe_
meile din via[a lor nu pot acceptaideeaexisteniei unei
""o-tlqiptii". $i ce dacl? Chiar wei ca nebuniasd cape_
te dubli propor[ie? Daci ceeace afirmim esteadevirat,
va deveni evident pentru toatl lumea pAnd la urmj.
Oameniicare poseddadevdrulnu trebuie sI il impunl
altora cu forfa.
Un alt exemplu. Refuz sd imi inchipui cd un bir_
bat poate sd insiste sr facd sex cu solia lui aaceaceasta
nu are chef. Nu existi un mod mai rapid de a indepdrta
o femeiede un bdrbatgi de o facesi iefuze sexultn"i_
dent, dacd ea nu wea niciodatdsex,mariajul esteGr_
minat.)
Pj dg altd parte, un birbat nu trebuie si igi lase
so{iasdse implice in activitdfi caresi o pericliter" p" eu
ori cisnicia lor.
Conchrzie
CAndun birbat iubegteo femeie,el vrea ca ea si
fie fericitS. El wea ca ea insigi si igi doreascd.i ii
d;
{inI lui.
Nu spun cI toate cdsniciiletrebuie si fie astfel.Nu
spun nici ch mariajul meu esteperfect.pani nu incerci
pe pieleata, n-ai cum sd gtii cum e mai bine. Ceeace
-func[ioneazi in cazultiu eite ceamai Uuneopliune.
.Nu po! afirma cd multe cisnicii acoidd aten{ie
,sentimentului de posesiu-ne".
Dar, daci nu gr"g"r",
litatea-pecare birbalii trebuie si o cauteesterecepiivi""_
tgfea feminind, adjch capacitateaei de a iubi, a"
$gu.i increderea,de a se abandonacu totul farte;";:"_ii
lui ei.
314

Mesaie delacititori

a explodat precum o "bombi a adevirului>. Vi sunt

foarte recunoscltoarecd v-a!i ridicat glasul impotriva
feminismului, homosexualit[1iigi a multor altor lucruri
din cultura noastrd care au un efect atAt de nociv asupra familiilor. tl voi ruga pe rabinul nostru sI publice
idresa site-ului dumneavoastri in revista noastr6 siptlmAnald."(Jean)
,,Eupersonalmd simleam din ce in ce mai disperat vlzAnd evidentadomnie a rdului pe aceast[planetl;
mi-a[i insuflatun strop de nddejde."(Ian)
,,Mi-a!ideschisochii. Mullumesc."(Anonim)

mai clar..."(Eileen)
,*{rticolul tdu pune atAt de bine punctul pe i, !""4!
upto"pe infricog[lor. Lucrurile despre car-evorbeqti
"imfsuni cunoscutede foarte multl weme, dar nu am
putut sX le exprim atAt de bine ca tine. i1i mullumesc
pentru cd scrii qi spui adevdrul!"(Charlene)
315

,,DomnuleMakow, in primul rAnd vreau sI va

mul{umesc.Articole dumneavoastrdm_augcut se imi
vin in fire." (Alicia)
,,Savethemales.ca
esteun site importantceprezin_
td o pfjdJ"rg? de mijloaceprin carecultul llluminaiia
controlat/modelatsocietateiin trecut qi in prezeni
trrticolele sale sunt
concise,uqo, h"
i"irt"
{oafeii
interesante/pline"iiit dni"lrride informa{ii)." (paceboor.,
tateadin Toronto)
,,Excelentsite, domnuleMakow.Spercd o veti ti_
n9.tol aqamulti weme de acum inainte. N_am,.rirlt
niciodatdplanul din spateleNoii Ordini M";ai"l.;d;
mullumiti dumneavoastrdam acum o profundd i;iJ;:
gere asupra sa Ei voi incepe usd rdspAndesc
CuvAn_
tul!!!> Totul seleigl acum."(Moi*l,,,A$teptcu nerdbdaresd vdd ce mai prezentali in
^
fiecare.sdptimAnd;este un fel de depend-enltffiil:
saad,Singapore)
,,Credci materialul expuspe acestsite esteo lec_
turi-obligatorie de ceamai mur.i-portanfd p"rrtru
ori_
ce tAnir cu mintea treazd.,care inciarci sd igi
d.lT prin jungla acesteiiumi. nxplicn cum std
"roiurJ
;;t;
cu Noua Ordine Mondiald,... pr".u- qi cum u i"nuu"_
{at migcareafeministd relalia dintre bdrbat si r"rn"i. ,i
cum a dusla sftrAmareaunitdlii r".iti"i", a'"r"rl*.J_
asuprasocietilii in intresul
rm sexula dus la denatuia_
la pervertirea societifii ...
uit. Un material extrem de
rlms Forum)
316

CUPRINS
Nota editorului...............
5
c u v d n ti n a i n t e. . . . . . . . . . . . : . . . : : . . . . . . : . . : : : : . . : . . . . : . : . . : . . . . . . . . . . . . . . . .
10
Despreautor..........
INTRODUCERE:Asaltul asuprasocietifii heterosexuale.....
PARTEA iT.ITAI:
Femdndsm, comunisnr gdNouc Ordine M ondiald.
-......
Betty Friedan.,AiIami" era comunistd..........
Gloria Steinem.Cum s-afolosit CIA-uI defeminism
ca sd destabilizezesocietatea
Feminismul rogu. Comunismul ameican gi orig inile
emancipdriifemeilor
Comunismul. inSeldciuneautopicd de pe WaII Street
,,Monoloagelevaginului" . Impasul feminismului
Violenfa domesticd.Zorii statuluifeminist polisienesc
Ordinul Illuminati. O conspiralie monstruoasd
dincolo de oice imaginalie
Femeil e in toiul luptei. Annata ridie fi2,fui aspru g ernthdtht ..
Helen Gurley Brown. Transformarea femeilor
in pr o stituatecorpor atiste ................
Lamentafie.,,Feminista din mine suferd"
Feminismul poate fi tratat. Dacd este diagnosticat din timp.
PARTEAA DOUA:
Homosexualitatea Ei hetero-homosexualitatea
intre a ne amigi gi a fi amdgili. Esteontprtaner&tgag
malodiu?
Fiatia turfintil5"Hayby gi Reuolt4ia|nmo) wnk
gay.fucietata heterw)ald
Cdsitoriadinu,epersoanele

seofidsubadiu
Frica de prddltorii gay.Confesiunileunui,homofob" ...........
Propagandaprin literaturd,.,Un tramuai
numit p ersecutar ea het er osexualilo r "
Agenda homosexuali in campusul universitar. Iatd
pddurarii g aA! ...........
Irshad Manji. Reformatoarea musulmand lesbiand
lucreazdpenlru Noua Ordine Mondiald

3r7

13

39
43
49
55

6t
6S
7r
77
84
8Z
9o

95
I
105
113

rr8
r23
127