Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atestat - Tratarea Namolurilor in Statiile de Epurare
Atestat - Tratarea Namolurilor in Statiile de Epurare
STATIILE DE EPURARE
CUPRINS:
CAP I Aspecte generale
CAP II - Formarea i caracteristicile nmolurilor
CAP III Principalele caracteristici ale namolurilor
3.1.
3.2.
Ingroarea nmolului
4.2.
Fermentarea nmolului
4.2.1. Instalatii pentru fermetarea namolurilor
4.3.
Condiionarea nmolului
4.4.
Deshidratarea nmolului
4.5.
Uscarea namolului
4.6.
Incinerarea nmolului
4.7.
4.8.
Scurt istoric
5.2.
5.3.
ARGUMENT
Calitatea apelor este cel mai mult afectat de deversarea de ctre om de ape uzate. Prin
urmare, principala msur practic de protecie a calitii apelor de suprafa este s epurm
apele uzate. In urma procesului de epurare rezulta namoluri ce trebuiesca tratate pentru a putea fi
integrate in natura fara a afecta mediul inconjurator. Modul de tratare a acestor namoluri face
obiectul prezentului atestat.
Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de
canalizare. ele sunt mai simple la poluani industriali, dar foarte vaste i complicate n cazul
canalizrii localitilor, deoarece trebuie s preia ape uzate fecaloid-menajere de la un foarte
mare numr de surse - toate chiuvetele, WC-urile, cadele de du sau baie etc. Se mai adaug
canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la staia de epurare, de unde
apoi de regul sunt restituite n emisar, de obicei un ru.
Lucrarea este structurata pe 5 capitole.
Capitolul I prezinta un scurt istoric al aparitiei statiilor de epurare.
Capitolul II prezinta aspect generale vis--vis de procesul de epurarea apelor uzate si o
clasificare a procedeelor de tratare a namolurilor in statiile de epurare.
Capitolul III este rezervat caracteristicilor namolurilor. Evacuarea n receptorii naturali
sau a recirculrii, conduce la reinerea si formarea unor cantitati importante de nmoluri ce
nglobeaz att impuritatile coninute n apele brute, ct si cele formate n procesele de epurare.
Namolurile au diferite caracteristici atat fizico-chimice cat si biologico-bactereologice. In acest
capitol se urmareste caracterizarea celor mai importante proprietati ale namolurilor.
Capitolul IV procedee de tratare a namolurilor dezbate procesele de prelucrare a
nmolurilor n functie de proveniena i caracteristicile lor, dar i n funcie de modul final de
evacuare. De asemenea prezinta o clasificare a proceselor de prelucrare dup diferite criterii. In
acest capitol se trateaza principalele procedee prin care trece namolul pana la integrarea in
natura: ingrosarea, fermentarea, conditionarea, deshidratarea, uscarea, incinerarea, valorificarea
si evacuarea. De asemenea in finalul capitolului sunt prezentate diverse aspecte legislative
privind valorificarea namolului in agricultura.
Capitolul V prezinta un studiu de caz a statiei de epurare din Cluj, in care sunt descrise
procesele tehnologice in statia de epurare si valorificarea namolurilor rezultate.
In mod normal in prezent, nmolurile proaspete din statiile de epurare urbane, sunt prelucrate
in prealabil prin fermentare anaerob (obtinandu-se biogaz), dup care urmeaz procesele de
deshidratare natural sau artificial si in final valorificarea lui in agricultur, ca fertilizator, dar
numai dac corespunde din punct de vedere bacteriologic. Prin fermentare anaerob are loc si o
mineralizare a substantelor organice, care devin inofensive far de mediu si se obtine biogaz de
fermentatie. In cazul statiilor de epurare de mici dimensiuni, pentru reducerea costurilor
investitionale, se recomand utilizarea fermentrii aerobe.
nmolul activat in exces are valori mai mici, in jur de 1,00 t/m 3 si dup ingrosare, 1,003 t/m3.
Pentru calcule mai putin precise dac umiditatea medie a nmolurilor depseste 90% se poate
considera greutatea specific a nmolurilor egal cu cea a apei.
4. Filtrabilitatea este o proprietate important a unui nmol si reprezint proprietatea
acestuia de a ceda apa prin filtrare si se exprim, cantitativ, prin rezistenta specific la filtrare (r,
in cm/g) si coeficientul de compresibilitate (s).
Pentru determinarea rezistentei specifice la filtrare se utilizeaz ecuatiile lui Poiseuille si
Darcy pentru curgerea fluidelor prin medii poroase capilare, dar cu modificrile propuse de
Kozeny si Caraman pentru nmoluri.
5. Puterea caloric a nmolului variaz in functie de continutul in substant organic
(substante volatile). Se poate determina experimental sau aproximativ cu ajutorul relatiei
empirice:
PCn = Sv 44.4
in care:
PCn - puterea caloric net;
Sv - continutul in substante volatile.
Experimental, puterea caloric se determin cu ajutorul bombei calorimetrice. Nmolurile
primare caracterizate de o concentratie ridicat in substante organice au o putere caloric mai
mare fat de nmolurile fermentate, asa cum rezult si din tabelul urmator.
Puterea calorific a diverselor nmoluri
10
11
In practic se foloseste o centrifug cu transportor elicoidal sau care retine circa 90% din
materiile solide,
12
nmolul activat in exces fiind in prealabil tratat cu floculanti. Sub influenta floculantilor nmolul
este ridicat la suprafata lichidului si impins spre axa de rotatie de unde este evacuat. Apa in
schimb rmane pe peretii tamburului si este evacuat in partea opusa nmolului.
Tinand seama de viteza mare de rotatie a echipamentului (de 6.000 rot/min), consumul de
floculanti este mai mare datorit fragilittii si ruperii flocoanelor, deci costurile de exploatare
sunt mai mari decat in cazul altor procedee. In consecint nu se recomand acest tip de instalatie
decat in cazurile deosebite, respectiv de spatiu. O astfel de instalatie de ingrosare prin
centrifugare a nmolului este prezentat in figura.
Alimentarea cu nmol se face axial prin partea dreapt, evacuarea nmolului se face prin
partea stang (desecat), iar evacuarea apei prin partea dreapt.
O alt metod de ingrosare a nmolului este cea ce utilizeaz filtrul pres cu band. In figura
urmatoare este prezentat schematic modul de functionare a unei astfel de instalatii.
O constructie mai simpl este cea a filtrului pres ce utilizeaz panz filtrant.
Elementele de baz sunt camerele filtrante suprapunse prin care trece panza de filtru. Filtru
dispune de canale de drenaj a apei.
In figura urmatoare este prezentata o astfel de instalatie.
13
O instalatie mult mai modern este cea ce utilizeaz vacuum pentru dezhidratarea nmolului
urmatoarea figura
centrifugare
ngroare
flotare
construcie sczut
prin 4 - 6
0,3 - 0,6
tabelul urmator. se prezint producia specifi'c i compoziia gazului la cele trei grupe de
substane organice.
Producia i compoziia gazului pe principalele grupe de substane organice din nmol
Grupa
Hidrai
carbon
Grsimi
Proteine
Producia de
gaz, cnrVg
substanta
de 790
1250
704
Compoziia
gazului
%
50 CH4+50 C02
68 CH4+32 C02
71 CH4+29 C02
categorii:
- fermentare criofil (fr ncalzire) la temperatura mediului ambiant;
- fermentare mezofil (32-35C);
- fermentare termofil (*55C).
n practic este larg aplicat fermentarea mezofil.
Fermentarea termofil, dei prezint unele avantaje, ca reducerea duratei de fermentare i
deci a volumului instalatiilor, este totui rar utilizat, ntruct implic consumuri suplimentare de
energie caloric (mai ales n perioada de iarn) i formeaz cruste i spume n bazine.
Microorganismele care particip la procesul de fermentare i, ndeosebi, cele metanice,
sunt foarte sensibile la variaii de temperatur chiar de 2-3 C, intervalul de temperatur i
meninerea ei ntr-un regim constant reprezentnd factori importani ai procesului. nclzirea
rezervoarelor de fermentare la temperaturile proiectate se face, n principal, cu schimbtoare de
cldur exterioare, care asigur i o omogenizare a nmolului, precum i o prenclzire a
nmolului brut.
Amestecul - recircularea - inoculare are ca scop principal amestecul nmolului fermentat
de la baza rezervorului de fermentare cu eel de la suprafata, prin aceasta obinndu-se o mai
rapid degradare a substanei organice, respectiv o mai rapid terminare a fermentani.
Cercetri recente asupra mecanismelor de degradare i conversie a materiei organice din
nmol au pus n evidenta ci de stimulare a procesului de fermentare prin factori exogeni. Astfel,
adaosuri de medii nutritive pentru bacterii, adaosuri de vitamine i ali factori de cretere au
condus la sporirea produciei de gaz de fermentare cu 10-15%.
4.2.1. Instalatii pentru fermentarea nmolurilor
Constructiile pentru fermentarea anaerobe a nmolului foarte diferite, dar se pot clasifica dup
anumite criterii.
Astfel, dup pozitia spatiului de fermentare fat de apa uzat,
deosebim:
comune cu apa uzat: fose septice, decantor cu etaj,
iazuri de nmol;
separate de apa uzat: rezervoare si bazine de fermentare.
Fosele septice sunt constructii in care, intr-un singur volum,
se produce simultan atat decantarea apei, cat si fermentarea
nmolului rezultat din sedimentare. Ele sunt folosite pentru
obiective izolate care deserves maximum 50 -100 locuitori, adic
pentru un debit de pan la 15 m3/zi. Timpul de decantare,
respectiv de epurare este de minimum 2 zile si maxim 10 zile. La
un debit specific de 150 dm3/loc zi rezult un volum de 300 c
m3/loc, pan la 1.500 dm3/loc. Volumul din urm permite
epurarea biologic deoarece aici nu fermenteaz numai nmolul,
ci si apa uzat.
Fluidul epurat poate fi evacuat in bazine de infiltratie
existente in apropiere, sau se poate vidanja cu ajutorul unor
utilaje speciale si se transport la cea mai apropiat statie de
epurare. Nmolul se evacueaz odat sau de dou ori pe an.
Dup fiecare evacuare se las in bazin o cantitate de nmol
vechi, adic un nmol ce contine bacterii metanice necesare
pentru fermentarea nmolului proaspt ce urmeaz a fi
mineralizat.
Pentru colectivitti mici, de sub 50 locuitori, se poate adopta o fos septic cu forma din
figura 2, unde circulatia apei este perimetral, fiind asigurat de existenta unui perete interior cu
mai multe ramificatii care delimiteaz zonele de depunere ale nmolului.
Pentru calculul zonei de nmol a fosei septice se consider o norm de depunere de 0,8
dm3/loc-zi la o umiditate de 95%. In perioada de 180 zile dintre dou evacuri a nmolului
18
fermentat, se poate estima c umiditatea nmolului, datorit compactrii scade la 90%, iar
volumul nmolului, ca urmare a fermentrii substantelor organice, se reduce, in medie, cu 30%.
Decantoare cu etaj (Imhoff) indeplinesc rolul de decantare a apei (etajul superior) si de
fermentare a nmolurilor (etajul inferior), ambele functiuni fiind desfsurate intr-un bazin din
beton armat cu forma in plan circular sau dreptunghiular.
Problema cea mai dificil la aceste decantoare consta in distrugerea crustei care se formeaz la
suprafata
bazinului, crust format din materiale usoare (grsimi, pr, materiale fibroase etc.) care se
ridic, impreun cu nmolul plutitor, de ctre gazele rezultate din procesul de fermentare
Iazuri de nmol, numite si lagune se amplaseaz in depresiuni naturale (foste cariere de
nisip sau de crmid etc.) unde adancimea este mai mare de 2,0 m, astfel incat s se creeze cat
mai mult spatiu pentru nmol. In aceste iazuri se introduce nmolul pentru fermentare,
deshidratare sau depozitare final pe termen nedefinit. Aceast solutie, din motive igienice si de
proiectia mediului este mai putin recomandat pentru fermentarea nmolurilor, dar este mult
utilizat pentru deshidratarea natural a nmolurilor. La proiectarea acestor iazuri se recomand
o incrcare de 20 kg materii solide din nmolul proaspt la 1,0 m3de lagun.
Rezervoare de fermentare (metan-tancuri) reprezint solutia frecvent aplicat pentru
localittile ce depsesc 20.000 locuitori, ele putand fi de mic sau de mare incrcare. Se cunosc
urmtoarele scheme tehnologice:
Schema standard, pentru o instalatie de mic incrcare cu substante organice (figura3.)
const intr-o singur treapt in care introducerea nmolului proaspt si evacuarea celui fermentat
se face prin intermitent (2-3 ori / zi). Lipsa agitrii favorizeaz aparitia in asa numitul digestor a
urmtoarelor zone: zona de spum (la partea superioar), o zon de ap cu nmol, o zon ocupat
de nmol in curs de fermentare (zona activ) si zona inferioar in care sedimenteaz nmolul
fermentat si inert (mineral). Instalatiile de acest gen ne-fiind inclzite, au o durat de fermentare
de peste 30 zile, specific fermentatiei criofile.
Periodic se evacueaz apa de nmol si spuma pentru a mri zona activ de fermentare.
Instalatiile de fermentare de mare incrcare dispun in plus de un sistem de amestecare a
nmolului si de o instalatie de inclzire a nmolului, fapt ce asigur o crestere a productivittii si
o scurtare a perioadei de fermentare.
Temperatura interioar este de 30 350 C (fermentare mezofil), iar durata de fermentare
este de peste 15 zile.Datorit dezavantajelor acestor tipuri de instalatii s-a trecut la modernizarea
acestora si astfel s-a ajuns la instalatii in dou trepte, care rezolv o parte din dezavantaje. O
astfel de instalatie care este prezentat in figura 4.
S-a continuat modernizarea instalatiilor si a aprut o nou generatie de instalatii de fermentare de
contact (figura 5) si care este asemntoare cu cea precedent, cu deosebire c aici nmolul
fermentat din treapta a doua este recirculat in prima treapt pentru insmantarea nmolului
proaspt.
19
8 - 15
5 - 10
15 - 20
0,2 - 0,6
4.3.Condiionarea nmolului
21
22
unde:
td
h
n
R
P
Wi
Wfl
n care :
St
- suprafaa de filtrare necesar, n m2;
Q
- debitul de nmol, n m3/zi;
n
- densitatea nmolului, n gr/cm3;
Wi
- umiditatea iniial a nmolului, n%;
Lt
- productivitatea (ncrcarea) vacuum-filtrului, n kg/m2h.
Productivitatea vacuum-filtrului se poate stabili pe baza determinrilor de laborator rezistena specific la filtrare i coeficientul de compresibilitate - sau pe baza ncercrilor pe
instalaii pilot.
n care:
L - productivitatea, n kg substanta uscat/m2h;
P - presiunea de lucru, n mmHg;'
R= r 1010 - rezistena specific convenional la filtrare a nmolului, n cm/g;
- vscozitatea filtratului, n c.p.;
24
m - fraciunea de imersare, n %;
M - durata de rotaie a tamburului, n min;
K - factor de corecie (0,75);
f - densitatea filtratului, n g/cm3;
Wi - umiditatea iniial a nmolului, n %;
Wf - umiditatea final a nmolului, n %.
Productivitatea vacuum-filtrelor la deshidratarea nmolurilor provenite din epurarea
apelor variaz n limite largi: 5 - 10 kg /m2 h pentru nmol active proaspt i fermentat, 20 25 kg / m2 h pentru nmol amestecat fermentat i circa 30 kg / m2 h pentru nmolul primar
fermentat.
Deshidratarea nmolurilor pe vacuum-filtre prezint avantajul funcionrii continue (spre
deosebire de filtrele pres) i a capacitatii mari d filtrare. Dintre avantaje se pot semnala
degradarea relativ rapid a pnzelor filtrante, umiditatea destul de ridicat a turtei (70-80% i
consum de energie mai mare dect al filtrelor pres.
Deshidratarea mecanic pe flltre pres
Caracteristica principals a acestor utilaje este concentrarea unei mari suprafee de filtrare
ntr-un echipament de dimensiuni reduse.
Filtrele pres pot fi adaptate pentru o gam larg de suspensii. Exist multe variante constructive
de filtre pres, deosebirile principale constnd n forma i modul de funcionare a elementelor
filtrante.
n aceste instalaii, nmolul ngroat sau condiionat este pompat cu pompe speciale n
camerele filtrului pres. Dup umplerea camerelor se face deshidratarea prin creterea presiunii,
n final rmnnd n camer o turt cu umiditate redus, chiar sub 40%. Consumul de energie
electric este de circa 3 kWh/m3nmol.
Durata de deshidratare a nmolurilor pe filtre de pres se calculeaz pe baza a dou
componente eseniale i anume tipul de deshidratare propriu-zis sau timpul de presare i durata
de ncrcare i descrcare a filtrului sau timpul auxiliar. Timpul auxiliar poate fi egal cu timpul
de presare n cazul filtrelor pres cu ncrcare i descrcare manual sau mai redus. 10-15 min, la
instalatiile moderne.
Timpul de presare propriu-zis se poate determina pe baza'caracteristicilor nmolului i a
parametrilor constructivi ai instalaiei.
unde:
tp
- timpul de presare, n h;
n tabelul urmator se prezint date asupra duratei de presare pentru diferite tipuri de
nmol.
Principalele avantaje ale filtrelor - pres sunt capacitatea mare de filtrare, consum redus
de energie, umiditatea sczut a turtelor. Dintre dezavantaje se semnaleaz consum mare de
material filtrant, consum ridicat de reactivi pentru condiionare, consum mare de manoper.
Timpul de presare a unor nmoluri industrial
Tipul de nmol
Umiditatea
iniials,
%
Celuloz si hrtie
97-98
Vscoza
95-96
Preparaii de crbune 67 59
Rezistena specific
la filtrare x 1010
cm/g
11-55
25-35
20 7-9
Timpul de
presare
(tp), h
1,8
0,6
2,1 1,6
Presiunea
de lucru,
at
7-8
3-5
77
n care:
E
- randamentul de recuperare, n %;
St
- coninutul de solide n turt, n %;
Si
- coninutul de solide la alimente, n %;
Sc
- coninutul de solide n centrat, n %.
Randamentul de recuperare atinge valori de peste 90%, iar umiditatea turtelor este
variabil n functie de proveniena nmolului i gradul de condiionare.
26
Umiditatea
iniial,
%
Nmol de precipitare chimic 94,4
Nmol biologic n exces
97,9
Nmol primar brut
93,2
Debit de
alimentare,
m3/h
3,5
3,0
3,5
Grad de
recuperare,
%
95,0
89,1
96,1
Concentraia
de solide n
turt, %
25,2
26,8
Concentraie n
solide la alimentare
%
Nmol primar brut
3 - 10
Nmol activ proaspt
0,5 - 4
Amestec de nmol primar+ activ 3 - 6
n exces
Nmol fermentat aerob
1-8
Nmol fermentat anaerob
3-9
Nmol condiionat termic
4-6
Solide n turt
%
25 - 14
12 - 32
20 - 35
Doz
condiionare
kg/t
0,6 - 4,5
1,0 - 6,0
0,6 - 5,0
12 - 30
18 - 34
38 - 50
0,8 - 5,0
1,5 - 4,5
-
de
Pentru
aprecieri
comparative
asupra
celor
patru tipuri de
utilaje
de
deshidratare, se
indic n figura
urmatoare
valorile medii ale
concentraiei n
substan uscat
n turt pentru
diferite tipuri de
nmol.
27
Se compune, n esenta, dintr-un cilindru vertical din oel cptuit cu crmid refractar
i un ax central, care se rotete cu 1 rotaii/minut i pe care se monteaz bratele de agitare. Prile
axului i agitatorului din zona de combustie trebuie s fie 'confecionate din materiale rezistente
la temperaturi ridicate. n acest tip de instalaie se creaz trei zone de combustie: zona de uscare,
zona de combustie i zona de rcire. Nmolul este injectat la partea superioar i este injectat la
partea inferioar datorit braelor de agitare, care aisgur i repartizare pe vetre, pentru a se
obine o suprafata de contact ct mai mare. Aerul necesar combustiei este introdus la partea
inferioar; aerul rece este prenclzit n prenclzitor, unde cenua cald evacuat transfer
cldur aerului.
Alte tipuri de instalaii
Pentru incinerarea nmolului sau altor reziduuri industraile apoase se mai utilizeaz
instalatii de oxidare umed, instalaii de piroliz, incinerare prin automatizare etc. '
Este avantajos ca incinerarea nmolului s se realizeze mpreun cu gunoaiele menajere i alte
reziduuri industriale, alegndu-se tipul de instalaie n corelaie cu caracteristicile materialelor.
La incinerarea n comun cu gunoaiele menajere, nmolul trebuie deshidratat pn la o umiditate
apropiat de a gunoiului i adugat n proporie de 10-15% (fata de gunoi); cele mai multe
instalaii de ardere sunt dotate cu echipamente pentru recuperarea cldurii.
4.7 Valorificarea si evacuarea final a nmolurilor
Valorificarea nmolurilor nu constituie un scop in sine in epurarea apelor uzate urbane, ea
trebuie considerate numai ca fiind un mijloc de indeprtare nmolurilor din zona statiilor de
epurare, fr a avea un impact negative asupra mediului.
Nmolul din statiile de epurare urbane contin, in afar de gazele de fermentare, unele substante
care pot fi valorificate. Unele dintre acestea, cum sunt substantele hrnitoare pentru sol si plante
si-au gsit o larg utilizare. In schimb, recuperarea de metale si de alte substante utile se aplic in
special, la nmolurile provenite din apele uzate industriale.
Valorificarea nmolurilor ca fertilizatori ai solului depinde de procesul de tratare a
acestuia. In plus, nmolul furnizeaz solului substante organice si elemente chimice, cum sunt:
Fe, Mn, Zn, Cu, Mo etc. dar, acelasi timp, el poate contine si o serie de elemente si substante
nedorite, care, depsind a anumit concentratie pot deveni duntoare atat pentru sol si plante,
cat si pentru apele de suprafat si subterane. In aceast categorie intr metalele grele,
microorganismele patogene si compusii organici persistenti.
Azotul total continut in nmolul proaspt este de 4,5% in greutate uscat si de 1,13% in
nmolul fermentat, el fiind esential pentru dezvoltarea frunzelor si tulpinelor plantelor, fosforul
sub forma de acid fosforic, actioneaz asupra cresterii rdcinilor plantelor, fiind 2,25% in
nmolul proaspt si de 0,75% in nmolul fermentat.
Potasiul sub form de oxid de potasiu (K2O) ajut la formarea clorofilei, iar continutul
lui in nmol proaspt este de 0,5% si de 0,25% in nmolul fermentat, exprimate in greutate
uscat fat de cea a nmolului proaspt (Roediger - 1982). Substantele organice din nmol
particip la formarea humusului cu consecinte favorabile privind capacitatea solului de a retine
apa, de a rezista la eroziune si de a constitui un substrat pentru bacterii. Analizand valorile
substantelor fertilizante din nmolul proaspt si cel fermentat, rezult c nmolul fermentat
contine cu 40- 50% mai putine substante fertilizante decat nmolul proaspt. Folosirea nmolului
in agricultur se face sub form de nmol lichid proaspt, nmolul lichid stabilizat aerob, nmol
lichid pasteurizat, nmol deshidratat, nmol compostat, nmol uscat (granule sau pulbere) etc. In
toate cazurile fiind obligatorie analiza compozitiei chimice a nmolului, precum si respectarea
normelor si restrictiile ecologice recomandate de agentiile de protectia mediului
Pentru eliminarea pericolului de infectare a solului, a culturilor, apelor freatice etc, cu
germeni patogeni, ou de paraziti etc, trebuie luate o serie de msuri de diminuare a potentialului
infectios. In acest scop, specialistii consider necesar o tratare suplimentara a nmolului (lichid
30
recoltate de pe terenurile pe care s-a administrat nmol s fie folosite numai la hrnirea
animalelor.
La nivel european, valorificarea in agricultur a nmolului din statiile de epurare urbane a
fcut obiectul unei reglementri comune (Consiliul European - 1986) cunoscut sub denumirea
Directiva CEE 86/278 care are rolul de a reglementa utilizarea nmolului in agricultur in asa fel
incat s se evite efectele nocive asupra solului, vegetatiei, animalelor si omului, incurajand,
totodat, utilizarea lui de ctre agricultori tocmai pentru a coordona legislatia intern a trilor
componente, astfel incat s nu apar disfunctionalitti in comercializarea produselor agricole.
Conform acestei Directive a CEE, nmolurile furnizate pentru agricultur trebuie s fie
insotite de un document in care s se precizeze:
originea nmolului cu identificarea responsabilului pentru producerea si livrarea lui,
inclusiv indicarea tehnologiei de tratare;
caracteristica sarjei livrate, respectiv greutatea, starea fizic, continutul in substante
uscate, in elemente fertilizante si concentratia in metale grele;
prescriptii si recomandri de utilizare (doze), frecventa de aplicare in functie de
concentratia in metale grele).
Directiva 86/278 CEE, mai prevede, pentru protectie sanitar, ca nmolul s fie tratat pe cale
biologic,chimic sau termic, prin stocaj pe termen lung sau prin orice procedeu care s
conduc la reducerea semnificativ a puterii de fermentare, cat si a concentratiei in agenti
patogeni. Cu privire la modul de aplicare pe terenuri, se recomand s se pstreze o distant de
35 m fat de puturi, surse de ap, aductiuni si de 200 m fata de cursurile de ap dac panta
terenului este mai mare de 7%. Pentru psuni si culturi furajere s se pstreze 30 zile intre
imprstiere si recoltare, iar pentru terenuri destinate legumelor si fructelor proaspete s se
respecte un an, dau nu mai putin de 10 luni intre imprstiere si recoltare.
Se interzice aeroaspersiunea, cu exceptia unor planuri speciale de aplicare a nmolului,
iar in cazul nmolurilor solide sau sub form de past este obligatorie incorporarea in sol in
maximum 24 ore, in afara cazurilor de fort major.
Statia de Epurare din Cluj-Someseni este destinata epurarii apelor uzate menajere si
industriale provenite in principal din municipiul Cluj Napoca dar si de la mai multe localitati
rurale. Linia veche, respectiv linia I cu o capacitate de 1200 l/s a fost pusa in functiune in anul
1977.
Linia veche a fost prevazuta cu treapta de degrosisare cu desnisipator fara separator de
grasimi, decantoare primare longitudinale, treapta biologica la capacitatea de 900 l/s cu aeratoare
mecanice de suprafata, decantoare secundare longitudinale cu recircularea namolului in proportie
de circa 50 %.
Lucrarile de extindere a capacitatii statiei de epurare au fost incepute in anul 1989 si au
fost terminate odata cu lucrarile de modernizare din programul MUDP II, in anul 2002.
5.2. Descrierea procesului tehnologic din statia de epurare
Statia de tratare a apelor uzate din Cluj a fost proiectata pentru un debit mediu de 2170 l/s
pe timp uscat debitul maxim de preluare pe timp de ploaie fiind de mximum 5000 l/s.
Procesul tehnologic de epurare a apelor uzate din Statia de epurare Cluj are in
componenta mai multe faze:
- sitarea apelor uzate unde pe gratarele rare si dese sunt retinute corpurile mari
si materialele textile care plutesc sau sunt in imersie;
- indepartarea nisipului si a grasimilor se face in desnisipator, amandoua
componentele fiind de nedorit mai departe in procesul de purificare;
- decantarea namolului in suspensie se face in decantoarele primare;
- epurarea biologica are loc in bazinele de nitrificare si denitrificare;
- decantarea finala a apei epurate are loc in decantoarele secundare unde este
retinut namolul biologic care este recirculat in treapta de aerare;
tratarea namolului cuprinde mai multe etape: colectarea si ingrosarea
namolului primar, colectarea si ingrosarea namolului in exces, fermentarea anaeroba a
namolului, ingrosarea namolului fermentat, deshidratarea namolului si depozitarea lui.
valorificarea biogazului rezultat din fermentarea namolului organic prin
producere combinata de energie electrica si termica.
33
Obs: In luna aprilie centrifuga a fost oprita pentru reparatii astfel incat namolul din
fermantatoare a fost trimis spre paturile de uscare