STRATEGIA DE DEZVOLTARE

BUCURESTI 2035
GHEORGHE PATRASCU
ARHITECT SEF AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

IUNIE 2012

BUCURESTI_date generale
Municipiul Bucureti, primul dintre oraele rii ca
mrime i importan politic, economic, financiarbancar, comercial, cultural-tiinific i turistic,

se ntinde pe o suprafa de 238 kmp

are o populaie de 1.921.751 locuitori (conform

datelor nregistrate la recensmntul din anul
2002)

este mprit n 6 sectoare administrative

este strbtut de cele doua ruri:

Dmbovia prin centru, de la vest la est , ce intra in
ora prin lacul artificial LACUL MORII
Colentina in partea de nord a oraului, formnd o
salba de lacuri

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Municipiul Bucureti detine un triplu statut:

Cea mai mare Aglomeraie Urbana a tarii:
are relaii structurale cu vecinatatile, are rangul I
in reeaua naionala de localitati, nglobeaz 10%
din totalul populaiei Romniei in inima
Aglomeraiei;
Metropola europeana: aproximativ 2.000.000
locuitori in ora; poziionare geografica favorabila
la intersecia unor importante coridoare de
transport;
Capitala europeana: capitala Romniei, cel mai
important centru politic si administrativ al tarii;
rol important in Regiunea Centrala si Sud Est
europeana.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

CONTEXT EUROPEAN
Municipiul Bucuresti este situat la
4424'49" latitudine Nordica (ca
Belgrad,
Geneva,
Bordeaux,
Minneapolis)
si
la
2605'48"
longitudine Estica (ca Helsinki sau
Johannesburg).

Avand aproximativ 2.000.000 de

locuitori, Bucurestiul este a treia
capitala din regiune, dupa Atena si
Istanbul si a sasea ca marime, din
Uniunea Europeana.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Bucuresti_relatii in teritoriul european

In concordanta cu harta reelei coridoarelor de transport Pan-European,

Bucurestiul este in nod al acestei reele fiind intersecia a doua dintre cele mai
lungi coridoare:
Coridor 4, Vest-Est: Berlin/Nuremberg Prague Budapest Bucharest
ConstantaIstanbul /Thessaloniki;

Coridor 9, Nord-Sud: Helsinki St. Petersburg Kiev/Moscow Chisinau/Odessa

Bucharest Dimitrovgrad Alexandropolis;

Coridor 7 Dunrea, aflata la ~ 65 km distanta de Bucuresti, incluzand si canalul

Dunre Marea Neagra.
PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Capitala Romniei trebuie sa se integreze in structura

marilor centre urbane ale Europei - condiie de
supravieuire si valorificare eficienta a resurselor
existente si a potenialului propriu, in contextul
globalizrii economice si culturale.

Bucuresti_in context national

Orasul este situat in Sud Estul Romaniei, la 64 km distanta de
fluviul Dunarea, la 100 km de Carpati si la 250 km distanta de
Marea Neagra.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Ploiesti

Schimbarea
profilului
functional
locuire temporara
sau specializata

Transfer de
functiuni
comune relatii
indiferente sau
nesatisfacatoare

Coridoare de
comunicatie

Campina
Cresterea populatiei - transfer
Transfer al functiunilor specifice
Schimbarea profilului functional
cresterea populatiei - transfer

localitati

BUCURESTI

Adaptarea profilului functional

Conectare la retele/coridoare europene

localitati
Giurgiu

BUCURESTI
RELATII IN TERITORIU PE AXA NS

Bucuresti_in context regional

Capitala Romaniei este situata in
Regiunea 8 de Dezvoltare, impreuna
cu judetul Ilfov

Policentricitate;
Complementaritate;
Conectivitate

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035

O strategie de dezvoltare are rolul de a nu lasa
lucrurile sa se intample pur si simplu, ci
printr-un proces amplu de reflectie, analiza si
propunere are rolul de a canaliza si potenta
valorile
orasului,
vizand
rezolvarea
problemelor majore ale acestuia.

Conceptul Strategic a fost structurat pe cinci planuri majore:

Orasul si teritoriul;
Orasul productiv;
Orasul functional;
Orasul durabil;
Managementul orasului.

CSB 2035
VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035

Accesibilitate Deschidere; Accesibilitatea ctre si dinspre regiune, tara si lume;

accesibilitate pentru investitori, vizitatori si vecinii imediai; accesibilitate pentru bunuri, finane,
informaii; accesibilitate pentru atitudini, tehnologie, cultura; accesibilitatea ca o precondiie a dezvoltrii sustenabile; Deschiderea ca atitudine a comunitatii, a
administraiei, a oraului;
Dinamism Continuitate; Dinamismul ca o caracteristica fundamentala a orasului si mai
ales a dezvoltarii sale un dinamism echilibrat intre diversele planuri ale dezvoltarii (economic,
social, de mediu); un dinamism echilibrat spatial; un dinamism coordonat al orasului si al zonei
sale de sustinere si influenta; un dinamism sustinut temporal. Continuitatea care sa sustina
virtutile dinamismului, ca atribut al eficientei administrative si ca relatie a viitorului cu valorile
trecutului;
Caracter Contiin; Caracterul oraului se manifesta pe multiple planuri si se construiete in
timp, puternic determinat de constiinta civica a cetatenilor dar si de constiinta actului
administrativ;
Chibzuin Responsabilitate; In administrarea orasului, in definirea directiilor si ritmurilor
de dezvoltare, in relatiile cu comunitatea si in gestiunea resurselor, chibzuinta este
indispensabila pentru atingerea sustenabilitatii ea este totodata consecinta responsabilitatii celor
care administreaza orasul;
Adaptabilitate Mobilitate; Adaptabilitatea este o insusire critica pentru oras, intr-o lume
in continua si rapida schimbare, cu competitor bine pregatiti.Mobilitatea in gandire si in plan
spatial, pe piata fortei de munca si pe cea a investitiilor, mobilitatea in educatie si in informare
tot atatea posibilitati de crestere a capacitatii de adaptare la schimbarile din exterior ori la cele ce
provin din comunitatea bucurestenilor.

CSB 2035

Bucuresti 2012
Dezvoltare incoerenta si inegala;
Competitivitate scazuta;
Dezechilibre sociale;
Atractivitate scazuta;
Identitate incerta;
Fracturi functionale si structurale;
Spatii publice degradate;
Poluare urbana;
Lipsa unui proiect al orasului, in ansamblu.

CSB 2035

BUCURESTI puncte tari si oportunitati de dezvoltare

Cea mai competitiva economie la
nivel national
Zone cu vocatie de activitati tertiare;
Grad mediu/ridicat de educatie;
Existenta unui numar mare de
universitati;
Rata de dependenta a varstnicilor de
doar 19%;
Fond locativ mare si grad mare de
echipare tehnico edilitara;
Emergenta unui sector de industrii
creative;
Retea densa de strazi accesibilitate;
Terenuri compacte, cu suprafata
mare, valorificabile;
Elemente valoroase de patrimoniu
construit;
Parcuri
de
dimensiuni
ample,
elemente naturale definitorii.

Adoptarea de catre UE a Strategiei

2020;
Tendinta usoara de ameliorare a
potentialului demografic al Regiunii
8, ce poate indica o crestere a
competitivitatii pe termen lung;
Localizarea recenta a unor activitati
tertiare, cu vizibilitate medie, in
teritoriul de influenta al Capitalei;
Posibilitatea de finantare, prin
programe
europene
ce
vizeaza
reducerea disparitatilor teritoriale
coeziunea teritoriala;
Existenta Conceptului Strategic de
Dezvoltare Teritoriala a Romaniei;
Existenta Strategiei Nationale de
Dezvoltare.

CSB 2035

BUCURESTI 2012 - DIAGNOSTIC

Bucurestiul anului 2012 este rezultatul unui proces
de dezvoltare incoerenta si inegala, lipsita de o
viziune clara pe termen lung si nesprijinita de
cooperare teritoriala, nesustenabila si generand
dezechilibre sociale, dezvoltare ca a folosit
neadecvat resursele, nevalorificand competentele
distinctive locale si care nu s-a concentrat suficient
asupra cresterii calitatii vietii locuitorilor.

CSB 2035

BUCURESTI 2035 - VIZIUNE

Bucurestiul este, in 2035, o metropola influenta si
integrata European prin durabilitate si caracter,
reinventata inteligent si sensibil, o comunitate
deschisa si evoluata, o capitala dinamica si creativa.

DEZIDERATE ALE CSB 2035

Coordonare: coordonarea integrata a dezvoltarii Capitalei;

Cooperare si crestere: Bucurestiul vazut ca nucleul unui teritoriu echilibrat dezvoltat, cu un

sistem ierarhizat de localitati si poli de scara sub-regionala; crestere coordonata si sustenabil
controlata;

Conectivitate: existenta unor sisteme de transport integrate inter-modal si urban teritorial,

constituirea unor coridoare articulate de transport, a nodurilor cruciale de transport,
conectivitate digitala, transport eficient al energiei;

Competitivitate: economie diversificata a Capitalei in contextul teritoriului sau de sustinere si

influenta, dar orientata spre tehnologii inalte si industrii creative, potentata de cercetare si de o
educatie a fortei de munca, economie creatoare de plus valoare comparabila cu media europeana
si cu o amprenta ecologica atent gestionata;

Calibrare: dezvoltare economico sociala si spatiala in armonie; re-echilibrare nord sud;

Coerenta: investitii publice transparente si potentatoare, justa distribuire spatiala a dotarilor

edilitare ce sunt in acord cu necesitatile;

Calitate: mediu prietenos si sigur de viata pentru locuitori, imaginea urbana ca valoare
comunitara structuranta;

Caracter: orasul are identitate diferentiata si un patrimoniu construit valoros protejat, exigent
cu noile dezvoltari;

Comunitate: diversitate nesegregata;

Comunicare: administratie deschis orientata catre cetateni, promovare si brand al orasului;

Continuitate: o continuitate spatiala diferentiata si o continuitate in timp a viziunii,

continuitate de politici publice si programe adaptate nevoilor in schimbare ale unei populatii
dinamice

CSB 2035

OBIECTIVE STRATEGICE

Comunitate educata si adaptabila, capabila sa rspund provocrilor;

Structura echilibrata si dinamica de activitati economice;
Racord la marile axe de transport si conectare la fluxuri informaionale
globale ;
Nucleu metropolitan puternic ancorare funcionala puternica in
teritoriu;
Mediu de viata sntos si sigur;
Gestionarea responsabila si eficienta a energiei;
Locuire de calitate, fara segregare;
Servicii sociale performante, adaptate nevoilor si adecvat distribuite
spaial;
Identitate urbana puternica rezultat al valorificrii istoriei si al
construirii de noi nsuiri;
O dezvoltare urbana planificata, lucid condusa si atent evaluata;
Administraie
publica
performanta,
capabila
sa
construiasc
parteneriate;
Capitala de succes, in sistemul marilor orae balcanice, ora poarta,
ora punte.

Conceptul Strategic Bucureti 2035 a identificat teritoriile

de intervenie si a propus ca axa majora de dezvoltare
strategica in teritoriul Bucurestiului, axa cursului
Dmboviei, ca arie cu multiplu rol: de ax radiant de
dezvoltare urbana, de sutura intre parti fracturate ale
oraului, de legtura a zonelor centrale cu exteriorul
oraului, de ax de polarizare prin prezenta unor noduri
importante si a unor activitati de interes public major si de
reprezentativitate, de legare a unor spatii urbane majore
pe axa V-E, de linie de fora in comunicarea urbana (nu
doar prin trafic).

Pentru a i atinge obiectivele pentru 2035, este

necesar ca Bucuretiul s coopereze cu aezrile din
teritoriul su de influen i suport, prin instituirea
unei zone sau regiuni Metropolitane prin
intermediul creia s se poata asigura dezvoltarea
teritorial durabil, echilibrat i coordonat. Nu
n ultimul rnd, este necesar nelegerea
importanei cooperrii pe orizontal i vertical n
vederea dezvoltrii zonei sau regiunii metropolitane
a Bucuretiului i asumarea rolului de capital.

DOMENII SI SUBSTRATEGII_CSB2035

Substrategia 1: Rolul de capital

Politica P1.1 : Politica de investiii naionale n Bucureti i teritoriul de sprijin i influen

Substrategia 2: Strategie teritorial integrat [metropolitan]

Politica P2.1 :Politici intercomunale de investiii i servicii publice
Domeniul: Economie
Politica PE.1: Politica privind planificarea i dezvoltarea unor zone ce concentreaz activiti
economice
Politica PE.2: Politica privind sprijin i creterea performanelor activitilor economice mici
i mijlocii
Politica PE.3: Politica privind activitile economice teriare i de industrii creative
ncurajarea dezvoltrii celor locale i atragerea unora noi.
Politica PE.4: Politic de cooperare internaional i stabilire de parteneriate cu mari
investitori/ageni economici

Substrategia 3: Regenerare urban

Politica P3.1 :Politici pe zone

Substrategia 4: Reabilitarea integrat a zonei centrale

Politica P4.1: Politici pe zone

Substrategia 5: Creterea calitii locuirii

Politica P5.1: Politica de constituire a unui stoc de locuine sociale/ accesibile economic,
corespunztor ca mrime i structur, prin construire sau achiziii
Politica P5.2: Politica privind ameliorarea calitii fondului de locuine colective
Politica P5.3: Politica de sprijin pentru mbuntirea confortului locuinelor individuale

Substrategia 6: Reducerea srciei

Politica P6.1: Politica de asisten social pentru cei mai defavorizai
Politica P6.2: Politica privind realizarea unor nuclee de sprijin (formare profesional,
asisten, integrare social, activiti comunitare) n zonele cu concentrare de sracie
Domeniu: Educaie
Politica PEd.1: Politica privind construciile i facilitile pentru educaie dar i creterea
performanei educaionale
Politica PEd.2: Politica privind educaia universitar, n parteneriat cu ministerul de resort i
cu universitile, cu prioritate pentru capacitatea i performanele n cercetare

Substrategia 7: Gestiunea resurselor de ap

Politica P7.1: Politica privind alimentarea cu ap i reeaua de canalizare: calitate,
acoperire/extindere reea, dotri aferente
Politica P7.2: Politica privind gestiunea apelor de suprafa: ruri, lacuri, ploi

Substrategia 8: Gestiunea responsabil a energiei

Politica P8.1: Politica privind diversificarea tipurilor de surse i creterea capacitii
Politica P8.2: Politica privind reducerea consumului energetic pentru nclzire i funcionare
n cldiri

Substrategia 9: Spaiile plantate n municipiu; creterea suprafeelor,

ameliorarea distribuiei n teritoriu, creterea calitii i diversitii
Politica P9.1: Politica privind crearea de noi parcuri, grdini i scuaruri;
Politica P9.2: Politica privind ameliorarea calitii vegetaiei, organizrii i dotrilor n spaiile
verzi existente
Politica P9.3: Politica privind administrarea i sporirea spaiului verde difuz;
Politica P9.4: Politica de parteneriat cu proprietarii de imobile (mari i mici) privind crearea
de spaii plantate.
Domeniu : Funcionalitate urban
Politica PF.1: Politica privind gestiunea integrat i durabil a deeurilor;
Politica PF.2: Politica pe termen lung de structurare a sistemului ierarhizat de poli urbani
Politica PF.3: Politica (integrat) privind creterea calitii spaiului public
Politica PF.4: Politica (funciar) privind buna gestiune a patrimoniului Public
Politica PF.5: Politica (funciar i financiar fiscal) privind stimularea valorificrii
compatibile cu interesul public a marilor proprieti, cu precdere la conversii

Substrategia 10: Patrimoniu construit

Politica P10.1: Politica privind monumentele istorice protejare, intervenii, punere n
valoare
Politica P10.2: Politica privind zonele protejate gestionare, planificarea i controlul
interveniilor;
Politica P10.3: Politica privind zonele cu patrimoniu omogen, compact ce necesit reabilitare
(i care nu sunt zone protejate)

Substrategia 11: Mobilitatea

Politica P11.1: Politic de dezvoltare integrat a transportului pe cale ferat
Politica P11.1: Politic privind integrarea pentru o funcionare mai bun a transportului
public
Politica P11.3: Politic privind ncurajarea transportului eco (vehicule nepoluante, vehicule
electrice, moduri de transport alternative)
Politica P11.4: Politic privind favorizarea circulaiei pietonale, (inclusiv prin crearea unor
reele pietonale att la scara oraului ct i a unor subzone)
Politica P11.5: Politic integrat de mobilitate n zona central cu favorizarea pietonilor i a
transportului public
Domeniu: Management Urban
Politica PMag.1: Politic de marketing urban, inclusiv construirea i promovarea unui brand
urban
Politica PMag.2: Politic de parteneriat comunitar relaii i proiecte cu societatea civil
(organizaii non-guvernamentale i organizaii comunitare) la scara oraului sau a unor
subzone

Substrategia 12: Performana administrativ

Politica P12.1: Politic privind optimizarea funcionrii Primriei i pregtirea
personalului
Politica P12.2: Politic privind comunicarea cu comunitatea i transparena
deciziilor
Politica P12.3: Politic privind planificarea urban i monitorizarea evoluiei
oraului prin stabilirea/renfiinarea unei instituii specializate - Centrul de
Planificare Urban i Metropolitan (CPU)
Politica P12.4: Politic privind structurarea i desfurarea coordonat a
operaiunilor de dezvoltare urban Agenia de Dezvoltare Urban i
Parteneriate Publice
Politica P12.5: seturi corelate de politici multi-anuale bugetare si fiscale

Dezvoltarea Bucurestiului in urmatorii 25 de ani trebuie planificata strategic si urmarita in

raport cu doua atribute majore ale orasului, al caror nivel trebuie ridicat continuu si sustinut:
competitivitatea si locuibilitatea elementele cheie ale viziunii acestei Strategii.
In dezvoltarea Bucurestiului, ca si in planificarea dezvoltarii sale economice, sociale si in
relatie cu mediul in particular in dezvoltarea spatiala coordonarea teritoriala si institutionala la
scara teritoriului de sustinere si influenta constituie o prioritate absoluta: atat cooperarea
orizontala, cu toti vecinii limitrofi sau mai indepartati, cat si coordonarea pe
verticala, cu nivelul regional si cu cel national;
Atat pentru construirea unei bune competitivitati si pentru crestera calitatii vietii, cat si
pentru o dezvoltare integrata teritorial la toate scarile accesibilitatea are un rol cardinal.
Cresterea conectivitatii presupune o mai buna coordonare a diferitelor proiecte de investitii in
infrastructura, nu doar in raport cu starea economiei, ci si in strans raport cu planificarea
dezvoltarii spatiale;
In planificarea dezvoltarii Bucurestiului cu precadere in planificarea spatiala, este absolut
necesara deplasarea accentului: de la abordarea reactiva la cea pro-activa, de la
utilizarea proiectelor singulare (chiar daca necesare) la programe coerente ce transpun in realitate
politici pe termen lung sau care genereaza procese de schimbare la scara unei intregi zone urbane.
O administratie publica municipala performanta devine nu doar un obiectiv legat de un
management urban de calitate, ci unul dintre obiectivele fundamentale ale Strategiei - calitatea
actului de administratie (capacitatea de initiativa si reactie a administratiei locale, mobilitatea
si deschiderea ei, supletea si capacitatea de invatare tehnica si institutionala).

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!